IDEC - Cursurile 4-6 - 2023

Indicatori de durabilitate si
economie circulara
Sef lucr.dr.ing. Daniela Fighir

Notiuni generale
• Indicator: (provine din verbul latin indicare - a indica) care indică, care face
cunoscut. Aparat, instrument, dispozitiv care servește la indicarea anumitor
mărimi, fenomene, informații etc (https://dexonline.ro/definitie/indicator)
• Indicatorii sunt utilizati pentru a masura progresul in diferite domenii cum

ar fi: economie, ecosisteme, resurse naturale, calitatea vietii, sanatate si
aspecte sociale.
• Indicatorii sunt instrumente utilizate pentru a converti o cantitate mare de

date in informatii pe intelesul tuturor.
• Rolul indicatorilor de durabilitate este de a indica progresul spre anumite

scopuri comune ale dezvoltării durabile, pentru a sprijini cu informatii
publicul, factorii de decizie și managerii (partile interesate).
Notiuni generale
Indicatorii sunt utilizaţi in luarea deciziilor:
• pentru a înțelege ce înseamnă dezvoltarea durabilă în termeni operaționali.

In acest sens, indicatorii sunt instrumente explicative care traduc conceptele
dezvoltarii durabile in termeni practici.
• pentru alegerea politicilor/strategiilor care sprijina dezvoltarea durabilă.

Indicatorii creează legături între activitățile zilnice și dezvoltarea durabilă.
Indicatorii oferă un sprijin pentru factorii de decizie atunci când aceștia aleg
între alternative strategice: sunt instrumente de planificare
• pentru a decide care sunt eforturile benefice pentru a atinge obiectivele

dezvoltarii durabile (Hardi et al., 1997).
Obiectivele de dezvoltare ale Mileniului
2000- Summitului Mileniului - comunitatea internaţională (189 de ţări) a

adoptat Declaraţia Mileniului
Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) sunt următoarele:
1. reducerea sărăciei şi a foametei în lume;
2. asigurarea unei educaţii de baza pentru toţi;
3. promovarea egalităţii sexelor;
4. reducerea mortalităţii copiilor;
5. îmbunătăţirea sănătăţii materne;
6. combaterea virusului HIV/a bolii SIDA şi a altor boli;
7. asigurarea unui mediu înconjurător durabil;
8. participarea la un parteneriat mondial pentru dezvoltare.
Obiectivele de dezvoltare ale Mileniului
• 2012 – in cadrul Conferintei Natiunilor Unite pentru dezvoltare durabila
Rio de Janeiro (Rio+20) s-au discutat obiectivele de dezvoltare
(evolutia/gradul de indeplinire) si s-a propus dezvoltarea unui set de
obiective pentru dezvoltarea durabila.
• 2012-2015: 7 milioane de persone au luat parte la un sondaj de opinie,

din care au rezultat recomandari pentru viitor. Cele mai bune
recomandari au fost asigurarea educatiei de calitate si incluziva pentru
toti oamenii.
Obiectivele dezvoltarii durabile
• 2015: au fost propuse 17 obiective pentru

dezvoltarea durabila (SDGs) si 169
indicatori.
• Au fost propuse de catre Organizatia

Natiunilor Unite si promovate ca
Obiective la Nivel Mondial pentru
Dezvoltarea Durabila.
• Au inlocuit Obiectivele de dezvoltare ale

Mileniumul (MDGs) care au expirat in
2015.
• Aceste obiective sunt active din 2015

pana in 2030.
Indicatori pentru monitorizarea dezvoltarii
durabile in contextul European
• Indicatorii sunt structurati pe 17 obiective si contin 100 indicatori .
1. Saracie
2. Agricultura si nutritie
3. Sanatate
4. Educatie
5. Egalitatea dintre barbati si femei
6. Apa
7. Energie
8. Economie si munca
9. Infrastructura si inovare
10.Egalitatea sanselor
11.Orase
12.Consum si productie
13.Clima
14.Oceane
15.Ecosisteme
16.Institutii
European Commission EUROSTAT, Mai 2017
17.Parteneriat global
• Obiectivul 1. Eradicarea saraciei – Tinte propuse
• 1.1. Până în 2030, eradicarea sărăciei extreme pentru toți oamenii de

pretutindeni, măsurată în prezent ca număr de persoane care trăiesc cu mai
puțin de 1,25 $ pe zi.
• 1.2. Până în 2030, reducerea cu cel puțin jumătate a numărului de bărbați,
femei și copii de toate vârstele care trăiesc în sărăcie în toate dimensiunile
acesteia potrivit definițiilor naționale.
• 1.3. Implementarea unor sisteme de protecție socială adecvate la nivel
național și a măsurilor necesare, inclusiv implementarea venitului minim
garantat, pentru o acoperire substanțială a celor săraci și vulnerabili până în
2030.
• 1.4. Până în 2030, asigurarea faptului că toți bărbații și toate femeile, în
special cei săraci și vulnerabili, au drepturi egale la resursele economice,
precum și acces la serviciile de bază, dreptul la proprietate și control asupra
terenurilor și a altor forme de proprietate, moștenire, resurse naturale,
tehnologii noi potrivite și servicii financiare, inclusiv de microfinanțare.
• 1.5. Până în 2030, crearea rezilienței celor săraci și aflați în situații vulnerabile
și reducerea expunerii și vulnerabilității acestora la evenimente extreme legate
de climă și alte șocuri și dezastre economice, sociale și de mediu.
• Obiectivul 1. Eradicarea saraciei
✓Persoane expuse riscului de saracie sau excluziune sociala
✓Persoane expuse riscului de saracie dupa schimbari sociale
✓Persoane care traiesc intr-o stare materiala extrem de precara
✓Persoane care traiesc in gospodarii cu intensitate de lucru foarte scazuta
✓Costuri supraincarcate ale locuintelor
✓Ponderea populației care trăiește în locuințe dezafectate cu scurgeri prin
acoperișul casei , pereți umezi, etc
✓Persoane cu ingrijire personala si medicala precara
✓Ponderea populației totale care nu are toalete interioare (baie, duș, etc.) în
gospodărie
✓Procentajul persoanelor afectate de sărăcia energetica (incapacitatea de a
menține o casă suficient de caldă)
✓Venitul disponibil real brut ajustat pe cap de locuitor
Eradicarea saraciei
Sărăcia înseamnă mult mai mult decât lipsa veniturilor şi a

resurselor pentru asigurarea unui nivel de trai sustenabil.
• foamea şi malnutriţia
• accesul limitat la educaţie şi la alte servicii de bază,
• discriminarea şi excluziunea unor categorii sociale,
• lipsa de participare la procesul de luare a deciziilor.

Aspectele sărăciei
• Sărăcia monetară, lipsurile materiale și
lipsa accesului la locurile de muncă
constituie aspectele principale ale sărăciei
în UE
• Aproximativ 81 de milioane de cetățeni ai
UE trăiesc în sărăcie monetară
• Aproximativ 40 de milioane trăiesc într-o
stare materială extrem de precară.
• Aproximativ 38 milioane trăiesc în
gospodării în care adulții muncesc mult
mai puțin decât ar putea
European Commission EUROSTAT, 2020

Aspectele sărăciei
• 116 milioane persoane din UE erau

amenințate de sărăcie sau excluziune socială
în 2010
• Aceste persoane pot fi afectate de mai multe
aspecte ale sărăciei în același timp
• Aproximativ 80 de milioane de persoane au
fost afectate de un aspect al sărăciei, 28 de
milioane de două aspecte și aproape 8
milioane de toate cele trei aspecte în același
timp
Obiectivul 1. Eradicarea saraciei
Persoane expuse riscului sărăciei după transferurile sociale, % din
populație

Persoane expuse riscului de sărăcie și excluziune in funcṭie de gradul de

urbanizare

Persoane expuse riscului de sărăcie după transferuri sociale, in funcṭie de

cetățenie

Persoanele grav defavorizate din punct de vedere material, % din populatia

totala

Persoane care traiesc in gospodarii cu intensitate de lucru foarte scazuta

Rata de risc de saracie in randul persoanelor angajate

Persoane care trăiesc în locuințe dezafectate cu scurgeri prin acoperișul
casei , pereți umezi, etc

Persoane cu ingrjire personala si medicala precara

Ponderea populației totale care nu detine toalete interioare (baie, duș,
etc.) în gospodărie

Populația care nu își poate menține acasă suficient de cald din cauza
stării de sărăcie% din populație

Rata de supraaglomerare în funcție de starea de sărăcie, % din populație

Obiectivul 2. Eradicarea foametei, asigurarea securitatii alimentare si
imbunatatirea nutritiei si promovarea unei agriculturi durabile
Țintele:
• 2.1 Până în 2030, eradicarea foametei și asigurarea accesului tuturor, în special al
celor săraci și în situații vulnerabile, inclusiv sugari, la produse alimentare sigure,
nutritive și suficiente pe tot parcursul anului.
• 2.2 Până în 2030, eradicarea tuturor formelor de malnutriție, inclusiv atingerea până în
2025 a țintelor convenite la nivel internațional cu privire la greutatea și talia joasă la
copiii sub vârsta de 5 ani, și abordarea necesităților nutriționale ale adolescentelor,
femeilor însărcinate și celor care alăptează, cât și a persoanelor în vârstă.
• 2.3 Până în 2030, dublarea productivității agricole și veniturilor micilor producători

agricoli, în special femei, populațiile indigene, fermieri, păstori și pescari, inclusiv prin
accesul sigur și egal la terenuri, alte resurse și factori de producție, cunoștințe, servicii
financiare, piețe și oportunități pentru crearea valorii adăugate și angajarea în activități
non-agricole.
Obiectivul 2. Eradicarea foametei, asigurarea
securitatii alimentare si imbunatatirea nutritiei si
promovarea unei agriculturi durabile
• 2.4 Până în 2030, asigurarea unor sisteme de producție alimentară durabile și

implementarea unor practici agricole reziliente, care sporesc productivitatea și producția,
contribuie la menținerea ecosistemelor, consolidează capacitățile de adaptare la
schimbări climatice, condiții meteorologice extreme, secetă, inundații și alte dezastre și
care îmbunătățesc în mod progresiv calitatea terenurilor și solului
• 2.5 Până în 2020, menținerea diversității genetice a semințelor, plantelor cultivate și

animalelor de fermă și domestice și a speciilor lor sălbatice înrudite, inclusiv prin bănci
de semințe și plante gestionate corect și diversificate la nivel național, regional și
internațional, precum și promovarea accesului și un schimb corect și echitabil al
beneficiilor care rezultă din utilizarea resurselor genetice și cunoștințelor tradiționale
asociate, conform acordurilor internaționale
✓ Rata obezitatii
✓ Venitul anual provenit din agricultura pe unitate de lucru
✓ Sprijinul Guvernului pentru cercetare si dezvoltare in domeniul agricultura
✓ Zona de agricultura ecologica
✓ Emisiile de amoniac provenite din agricultura
✓ Bilantul nutrientilor pe terenurile agricole
✓ Concentratia de nitrati din apele subterane
✓ Indicele pasarilor comune
✓ Estimarea eroziunii solului de catre apa

Rata obezității în funcție de indicele de masă corporală, % din populația cu

vârsta de 18 ani sau peste)

Venitul din factorii agricoli pe unitate anuală de muncă (AU) (sursa: Eurostat, DG
AGRnI)INDEX 2010=100

Sprijin guvernamental pentru cercetarea și dezvoltarea agricolă

Suprafață în agricultură ecologică, % din suprafața agricolă utilizată

Indicator de risc armonizat pentru pesticide (HRI1), pe grupe de substanțe

active

Emisii de amoniac din agricultură

Nitrat în apele subterane, mg NO3 per litru

Estimarea eroziunii solului prin apă - zonă afectată de rata severă de

eroziune (sursa: JRC)

Zone in care se face agricultura ecologica
Bilantul nutrientilor pe terenurile agricole
Fermierii din UE utilizeaza pe terenurile agricole mai mult azot decat

necesarul pentru plante. Media acestui surplus este de cca 51kg/ha.
Obiectivul 3: Sănătate şi bunăstare
TINTE:
3.1 Până în 2030, reducerea ratei globale a mortalității materne la mai puțin de 70
de cazuri la 100.000 de născuți-vii
3.2 Până în 2030, eliminarea deceselor care pot fi prevenite in randul nou-
născuților și copiilor până la 5 ani, toate țările având scopul de a reduce
mortalitatea neonatală la cel mult 12 decese la 1.000 născuți-vii și mortalitatea
copiilor până la 5 ani la cel mult 25 decese la 1000 născuți-vii
3.3 Până în 2030, eliminarea epidemiilor de SIDA, tuberculoză, malarie și boli
tropicale neglijate, precum și combaterea hepatitei, bolilor condiționate de apă și a
altor boli transmisibile
3.4 Până în 2030, reducerea cu o treime a mortalității premature cauzate de boli
netransmisibile prin prevenire, tratare și promovarea sănătății mintale și a bunăstării
Obiectivul 3: Sănătate şi bunăstare. Asigurarea unei
vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor, la
orice vârstă
TINTE:
3.5 Intarirea prevenirii și tratamentului abuzului de substanțe, inclusiv abuzul de
droguri și substanțe narcotice și a consumului excesiv de alcool
3.6 Până în 2020, înjumătățirea numărul global de decese și raniri cauzate de
accidente rutiere
3.7 Până în 2030, asigurarea accesului universal la serviciile de sănătate sexuală și
reproductivă, inclusiv pentru planificarea familiei, informare și educație, precum și
integrarea sănătății reproducerii în strategiile și programele naționale
3.8 Realizarea acoperirii universale în domeniul sănătatii, inclusiv protecția riscurilor
financiare, accesul la servicii esențiale de sănătate calitative și accesul la
medicamente de bază
3.9 Până în 2030, reducerea substanțială a numărului deceselor și bolilor provocate
de produsele chimice periculoase ,de poluare și de contaminarea aerului, apei și a
solului
Obiectivul 3. Asigurarea calitatii vietii si promovarea unui stil de
viata sanatos la toate varstele
✓ Speranta de viata la nastere
✓ Perceptia pentru starea de sanatate
✓ Rata de mortalitate din cauza bolilor cronice
✓ Rate de sinucideri
✓ Prevalenta fumatului
✓ Persoane cu ingrijire personala si medicala precara
✓ Rata obezitatii
✓ Accidente mortale la locul de munca pe categorii de sex
✓ Persoane ucise in accidente de masina
✓ Expunerea populatiei urbane la poluarea aerului cu pulberi in
suspensie
✓ Proporția populației afectata de zgomot
Obiectivul 3. Asigurarea calitatii vietii si promovarea
unui stil de viata sanatos la toate varstele
• Mortalitatea infantilă
✓ În prezent, mor cu 17,000 de copii mai puţin decât în 1990, dar anual mai mult de
6 milioane de copii încă mor înainte să împlinească 5 ani
✓ Din 2000, vaccinul de pojar a evitat aproximativ 15.6 milioane de morţi
✓ În ciuda progresului global, din ce în ce mai mulţi copii mor în Africa sub-
sahariana şi în Asia de Sud. 4 din 5 copii care mor înainte să împlinească 5 ani
aparţin acestor zone.
✓ Copiii născuţi în familii sărace sunt de 2 ori mai predispuşi să moară înainte de a
împlini 5 ani, comparativ cu cei din familii mai înstărite.
✓ Copiii ai căror mame au beneficiat de educaţie – chiar şi doar scoala primară –

au şanse mai mari de supravieţuire decât cei cu mame lipsite de educaţie
Sănătatea maternă
✓ Mortalitatea maternală a scăzut cu aproximativ 50% din 1990.
✓ În Asia de Est, Africa de Nord şi Asia de Sud, mortalitatea maternă scăzut cu aproximativ
două treimi.
✓ Dar rată mortalităţii materne – adică proporţia mamelor care nu supravieţuiesc naşterii
comparativ cu cele care supravieţuiesc – în regiunile aflate în dezvoltare este încă de 14 ori
mai ridicată decât în zonele dezvoltate
✓ Mai multe femei primesc asistenţă prenatală. În regiunile în curs de dezvoltare, asistenţa
prenatală a crescut de la 65% în 1990 la 83% în 2012.
✓ Doar jumătate din femeile aflate în regiunile în curs de dezvoltare primesc îngrijirea de care
au nevoie
✓ Numărul adolescentelor care devin mame în zonele aflate în curs de dezvoltare este în
scădere, dar progresul a încetinit. Creşterea consumului de contraceptive din anii 1990 nu a
continuat şi după 2000.
✓ Nevoia de planificare familială este satisfăcută pentru din ce în ce mai multe femei, însă
cererea creşte extrem de rapid.
Obiectivul 3. Asigurarea calitatii vietii si
promovarea unui stil de viata sanatos la toate
varstele
Life expectancy at birth

varstele
Self-perceived health by level of perception (% of population aged 16 over)

varstele
Smoking prevalence (% of population aged 15 or over)

varstele
Standardised death rate due to tuberculosis, HIV and hepatitis by type of disease,
number per 100 000 persons
varstele
Standardised preventable and treatable mortality, number per 100 000 persons aged
less than 75 years
varstele
People killed in accidents at work, number per 100 000 employees
Total
Males
Females
varstele
Population living in households considering that they suffer from noise, by poverty
status, % of population
varstele
People killed in road accidents
varstele
Exposure to air pollution by particulate matter, µg/m3
(source: EEA)
PM 2,5
PM 10
Evoluția populației europene
• Până în 2060, populația Evoluție preconizată a populației 2010-2060, pe țări

%
UE ar trebui să crească
cu aproximativ 15
milioane de persoane,
sau 3%
• Aproximativ jumătate
din statele membre –cel
Islanda
Bulgaria
Slovacia
Norvegia
Republica Cehă
Slovenia
Grecia
UE-27
Letonia
Lituania
România
Polonia
Estonia
Ungaria
Finlanda
Italia
Suedia
Belgia
Liechtenstein
Elveția
Germania
Austria
Danemarca
Regatul Unit
Luxemburg
Irlanda
Franța
Malta
Țările de Jos
Spania
Portugalia
Cipru
mai mult Europa de Est
– s-ar putea confrunta
cu o scădere a Sursă: Eurostat (codul datelor online: tps00002)
populației
Se estimează că populația UE va atinge nivelul maxim
în 2040
• Creșterea demografică în UE nu Evoluție preconizată a populației, UE-27

În milioane de persoane
va fi continuă
• Se estimează că populația
europeană va crește până în 2040
și apoi va scădea treptat la 517
milioane în 2060
• Acest lucru se datorează faptului
că migrația netă din 2035 nu va
mai echilibra declinul natural
preconizat să înceapă în 2015 Sursă: Eurostat (codul datelor online: tps00002)

Îmbătrânirea populației
• Populația UE va îmbătrâni
Structura populației, în funcție de vârstă și sex, UE-27
deoarece oamenii trăiesc În procent din populația totală
Bărbați (2010) Femei (2010) Bărbați (2060) Femei (2060)
mai mult și natalitatea
85 ani sau mai mult
este în declin Între 80 și 84 ani
Între 75 și 79 ani
• Se estimează că vârsta Între 65 și 69 ani
medie a populației UE va Între 55 și 59 ani
crește de la 41 ani în Între 45 și 49 ani
2010 la 48 de ani în 2060 Între 30 și 34 ani
• Până în 2060, populația Între 20 și 24 ani
cu vârsta de 65 de ani Între 10 și 14 ani
Între 5 și 9 ani
Sub 5 ani
sau mai mult va
reprezenta aproximativ Sursă: Eurostat (codul datelor online: demo_pjangroup, proj_10c2150p)
30% din populația UE

Obiectiv 4. Asigurarea unei educații incluzive de calitate și echitabile și
promovarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți
✓ Educatia și îngrijirea copiilor la vârste mici
✓ Persoane care părăsesc timpuriu educația și formarea profesionala
✓ Educația terțiara
✓ Rata de angajare a proaspetilor absolvenți
✓ Participarea adulților la procesul de învățare
✓ Imbunatatirea performantelor in domenii cum ar fi: lectura, matematică și științe
✓ Tinerii care nu au încadrarea în muncă, dar nici în educație și formare

profesională
Educarea și îngrijirea copiilor la vârste mici
• Înscrierea în învăţământul primar în ţările aflate în curs de dezvoltare a

atins 91%, dar 57 milioane de copiii rămân în afara sistemului şcolar
• Aproximativ 50% dintre copiii care nu sunt înscrişi în şcoala primară

trăiesc în zonele afectate de conflicte
• 103 milioane de tineri din întreaga lume sunt lipsiţi de abilităţile de

bază în ceea ce priveşte scrisul şi cititul, şi mai mult de 60% dintre ei sunt
de sex feminin
Persoane care părăsesc timpuriu educația și
formarea
• Aprox. 11% dintre tinerii cu varste cuprinse intre 18 si 24 ani
parasesc scolile si formarea
• In Romania 20% dintre tineri abandoneaza scoala si orice proces
de formare profesionala
Imbunatatirea performantelor in domenii cum ar fi:
lectura, matematica si stiinte
✓ 16,5% dintre elevii din Europa sunt slab pregatiti in domeniul stiintelor.
✓ La nivelul UE performanta este mult mai scazuta, cei care nu indeplinesc standardele
pentru lectura sunt in proportie 17,8% si 22% pentru matematica.
✓ în Bulgaria și România ponderea elevilor care nu dobândesc competențe în anumite
domenii cheie depășește 36% și este aproape dublu față de media UE
Educatia tertiara
• 38.7% dintre persoanele din UE cu varste cuprinse intre 30 si 34 ani
finalizeaza cu success procesul de educatie tertiara.
• In Romania doar 25 % din aceasta categorie de populatie finalizeaza
studiile
Învățarea pe tot parcursul vieții
• In UE 11,7 % dintre femei si 9,7% dintre barbati participa la

procesul de invatare pe tot parcursul vietii (categorie de varsta 25
– 64 ani)
Obiectiv 5. Asigurarea egalitatii intre genuri si asigurarea accesului
femeilor la functii de conducere si responsabilitate
✓ Diferența de remunerare între femei și bărbați
✓ Diferenta de ocupare a locurilor de munca intre femei si barbati
✓ Proporția locurilor deținute de femei în parlamentele naționale și în administrația

locală
✓ Proporția femeilor în funcțiile de conducere
✓ Violența fizică și sexuală de către un partener
✓ Ratele de inactivitate a femeilor datorate responsabilităților de îngrijire/intretinere
✓ Persoane care părăsesc timpuriu educația și formarea
✓ Educația terțiara
✓ Rata de angajare a proaspetilor absolvenți

Diferenta de remunerare intre femei si barbati
• Diferenta de remunerare intre femei si barbati in UE este de 16,1% .

Prezenta femeilor in Parlament
• Prezenta femeilor in parlamentele tarilor UE este de 36%

Diferența între femei și bărbați la angajare
Populația inactivă din cauza
responsabilităților de îngrijire
Funcții de conducere deținute de femei
Abandonarea timpurie a educației și formării
Educația terțiară
Obiectiv 6. Asigurarea disponibilitatii și managementul durabil al
apei și accesului la salubritate pentru toți
✓ Ponderea populației care nu are acces la apa potabila, canalizare în

case
✓ Populatia conectata la reteaua de canalizare (epurarea apelor uzate ca

contina cel putin o treapta secundara de epurare)
✓ Poluarea apelor de suprafata si subterane (poluanti organici si

anorganici, nutrienti, metale grele, etc.)
✓ Indicele de exploatare a apei
✓ Calitatea apei de imbaiere

Populația conectată la sistemul de canalizare (stație
de epurare cu cel puțin o treaptă secundară de
epurare)
Consumul biochimic de oxigen în râuri
Concentrația de nitrați în apele subterane
Concentrația de fosfați în râuri
Calitatea excelentă a apei de îmbăiere
Obiectiv 7 . Asigurarea accesului la energie accesibila, fiabilă,
durabilă și modernă pentru toți
✓ Procentul populatiei afectate de saracie energetica (incapacitatea de a-si

incalzi locuintele)
✓ Ponderea mica a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de

energie
✓ Consumul primar de energie; consumul final de energie pe sectoare
✓ Consumul final de energie din gospodării pe cap de locuitor
✓ Dependenta energetica
✓ Productivitatea energetica
✓ Emisiile gazelor cu efect de sera datorat consumului de energie

O planetă care se încălzește
Variația temperaturii medii anuale a planetei

• Deceniul 2001- Variația de temperatură în°C, în raport cu media 1961-90
2010 a fost cea mai Rată de incertitudine de 95% din efectele

caldă perioadă de combinate ale tuturor incertitudinilor
zece ani Serii anuale ajustate
înregistrată
vreodată
• Încălzirea este mai
importantă în
emisfera nordică,
unde se află cea
mai mare parte a
uscatului
Pământului
Sursă: Unitatea de cercetare climatică, University of East Anglia și UK Met Office Hadley
Centre
Emisiile globale de CO2 continuă să crească
Emisiile globale de CO2 generate de arderea
• Emisiile globale de CO2 combustibililor
În milioane de tone CO2
au crescut cu aproape În lume
Statele Unite
40 % din 1990 UE-27
China
India
• În 2007 China a devenit
prima țară emițătoare, în
locul Statelor Unite
• Generarea energiei
electrice și termice este
responsabilă pentru cea
mai mare parte a Sursă: Agenția Internațională a Energiei
emisiilor globale de CO2

Evoluția proporției emisiilor mondiale de CO2
Proporția din emisiile mondiale de CO2 din arderea combustibilului

Procent din totalul emisiilor mondiale
• Emisiile de CO2 din 21 000 29 000
China au crescut milioane tone milioane tone
Modificarea cotei de emisii
de peste două ori Statele Unite -22 %
în ultimii 20 de ani
UE-27 -37 %
• Emisiile din restul
China +118 %
Asiei (inclusiv
India) au crescut și
ele Rusia -50 %
Asia +83 %
• In schimb, emisiile Japonia -20 %
de CO2 din UE și America Latină +33 %
Orientul Mijlociu +66 %
Rusia au scăzut Africa 0 %
Restul lumii -18 %
Sursă: Agenția Internațională a Energiei

Emisiile de CO2 pe persoană
• Emisiile de CO2 pe Emisii mondiale de CO2 pe persoană din arderea combustibilului
cap de locuitor au În tone pe persoană
scăzut în SUA, Rusia
și UE Statele Unite
• Emisiile pe cap de Rusia

locuitor au crescut în
China și India, dar Japonia
nivelurile lor sunt încă
cu mult mai mici UE-27
decât cele ale țărilor
China
industrializate
• Din 2007, emisiile de India
CO2 din China
depășesc media În lume
mondială de 4,3 tone
pe cap de locuitor
Sursă: Agenția Internațională a Energiei
Emisiile generate de transporturi sunt în
creștere, în timp ce altele sunt în scădere
Emisiile de gaze cu efect de seră după sector, UE-27
În milioane de tone echivalent CO2
• Emisiile de gaze cu
efect de seră în UE Alte sectoare
au scăzut cu mai mult (legate de energie)
de 17% din 1990
Deșeuri
• S-a înregistrat o
Agricultură
scădere puternică în
2009, din cauza crizei Procese
industriale
economice
• Motivele pentru Transporturi
scăderea pe termen Fabricație și

construcții
lung includ o utilizare
mai eficientă a Industrii prod.
energiei și trecerea la de energie
combustibili cu emisii Sursă: Agenția Europeană de Mediu, (codul datelor online: tsdcc210)
scăzute de carbon
Activitățile cu impact energetic constituie sursa
majoră a emisiilor
• Mai mult de trei Emisiile de gaze cu efect de seră, în funcție de sector, 2009
sferturi din %
Sectoare cu impact
Industria de prelucrare și energetic
emisiile de gaze construcții Sectoare fără impact
cu efect de seră Transporturi energetic
ale UE provin de
la producerea de
energie prin
ardere UE-27
Procese industriale
2009
• Din 1990, au avut
loc reduceri Ind. prod. de energie
Agricultură
majore de emisii
în industria de Deșeuri
prelucrare și
construcții Alte sectoare (legate de
energie)
Sursă: Agenția Europeană de Mediu, (codul datelor online: tsdcc210)

S-au realizat unele reduceri importante de emisii
• Europa de Est a înregistrat o Emisiile de gaze cu efect de seră în 2009 față de

anul de referință din Protocolul de la Kyoto, pe
scădere dramatică a emisiilor țări
de gaze cu efect de seră, %
Evoluție în raport cu anul de referință
începând din 1990 Kyoto Obiectiv (2008-2012)
• Restructurarea economică a
dus la reducerea emisiilor în
multe „noi” state membre în
perioada anilor '90
Letonia
Regatul Unit
Germania
Danemarca
Ungaria
Slovacia
Belgia
Lituania
Bulgaria
Republica Cehă
Suedia
Grecia
Estonia
România
Polonia
Italia
Finlanda
Slovenia
Austria
Luxemburg
Irlanda
Franța
Țările de Jos
UE-27
UE-15
Portugalia
Cipru
Malta
Spania
• Începând din 2000, din ce în ce
mai multe politici climatice și
energetice vizează direct
reducerea emisiilor Sursă: Agenția Europeană de Mediu, (codul datelor online: tsdcc100)
Dependența energetică față de alte țări
• Dependența UE de Dependența energetică, UE-27

importuri de energie a
Derivați din huilă Gaz natural
crescut în mod constant în
ultimul deceniu
• Începând din 2004, peste

50% din energia utilizată în
UE a fost importată
Toate produsele petroliere Total
• Dependența este mai
ridicată în cazul produselor
petroliere cum ar fi țițeiul
• Aproximativ o treime din

importurile de țiței și gaze
naturale provin din Rusia Notă: „totalul” nu indică media celorlalte trei categorii de combustibili prezentate. Acesta include, de
asemenea, și alte surse de energie, cum ar fi energiile regenerabile sau energia nucleară, care sunt
considerate ca surse interne
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdcc310)
De unde își importă UE energia?
Importul de energie în UE-27, 2010
Restul Europei, fără UE

Rusia
America de Nord
Orientul Mijlociu
Zona Caraibilor Asia
Africa
Gaze
În terajouli
Oceania
Petrol
În milioane tone America Centrală și
de Sud
Combustibili solizi
În milioane tone Nespecificat
Sursă: Eurostat (codul datelor online: nrg_122a, nrg_123a, nrg_124a)

Creșterea consumului de energie
• Consumul de energie în Consum brut de energie la nivel intern, pe tip de carburant, UE-27
UE a crescut cu 6% În mii de tone echivalent petrol
începând din 1990 Energie din surse regenerabile
+143.4 %
• Configurația energetică Energie termică nucleară

a UE s-a schimbat din +15.3 %
1990
Gaz natural
• Utilizarea +49.8 %
combustibililor solizi a Total produse petroliere

scăzut, în timp ce -2.5 %
utilizarea de gaze
naturale a crescut cu Combustibili solizi
-38.3 %
aproape 50%

Energiile regenerabile joacă un rol mai important
• Utilizarea energiilor Ponderea energiilor regenerabile în consumul de energie brut

regenerabile în ansamblul la nivel intern, UE-27
consumului energetic al %
UE a crescut cu 140%
începând din 1990
• Ponderea energiilor
regenerabile a crescut la
aproape 10% din 2002
• Creșterea utilizării
biomasei și a deșeurilor a
condus la acest salt

Consumul de energie regenerabilă
• Biomasa și deșeurile Consumul de energie regenerabilă, UE-27, 2010

regenerabile sunt cele mai
importante surse de Alte tipuri de
Energie solară biomasă și
energie regenerabile 2% deșeuri
Energie eoliană 20 %
• Lemnul și deșeurile din 8%
lemn reprezintă aproape
jumătate din utilizarea
energiei regenerabile în Energie hidroelectrică
UE 18 %
Lemne și
• Energia produsă din surse Energie geotermală deșeuri din
eoliene și solare a crescut 3% lemn
Biomasă și 49 %
de nouă ori din 1999 deșeuri
regenerabile
69 %
Sursă: Eurostat (codul datelor online: nrg_1071a, nrg_1072a)

Unde este utilizată energia?
• Trei sectoare - industria, Consumul de energie final, UE-27

transporturile și
gospodăriile – utilizează Altele Industrie Agricultură
aproximativ 85% din 1% 34 % și Servicii
Servicii silvicultură 13 % Altele
aprovizionarea totală cu 10 % 2% 1%
energie Agricultură și
Industrie
silvicultură
25 %
3%
• Utilizarea energiei în
industrie a scăzut cu 20%
față de anul 1990, în timp
ce consumul de energie în
transporturi a crescut cu Gospodării
30% 26 %
Transporturi
32 %
Gospodării
Transporturi
27 %
26 %
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc320)

Gospodăriile consumă din ce în ce mai multă electricitate
• Consumul de energie Consumul de energie electrică al gospodăriilor

electrică de către În milioane de tone echivalent petrol
gospodării a crescut destul
de constant în UE
• Consumul a crescut cu
aproximativ 40% în ultimii
20 ani
• Efectul de recul a atenuat

îmbunătățirile tehnologice

O viziune de ansamblu a consumului de energie electrică
al gospodăriilor din UE
Consumul de energie electrică pe gospodărie, pe țări

În kilograme de echivalent petrol pe gospodărie
Danemarca
Portugalia
Letonia
Finlanda
Spania
Țările de Jos
Germania
Polonia
Republica Cehă
Italia
România
Austria
Slovenia
Croația
Slovacia
Malta
Irlanda
Estonia
UE-27
Franța
Bulgaria
Ungaria
Grecia
FRI a Macedoniei
Suedia
Luxemburg
Lituania
Cipru
Belgia
Regatul Unit
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc310, lfst_hhnhtych)

Consumul de energie primară
Consumul final de energie
Consumul final de energie utilizată în gospodării pe
cap de locuitor
Productivitatea energetică
Ponderea energiei regenerabile în consumul final brut de energie
Dependența energetică
Obiectiv 8. Promovarea cresterii economice durabile incluzive si sustinute,

ocuparea locurilor de munca intr-un mod complet, productiv si decent
✓ PIB real pe cap de locuitor – rata de crestere
✓ Tinerii care nu au încadrarea în muncă, dar nici în educație și formare
profesională
✓ Rata totala de angajare
✓ Rata șomajului pe termen lung
✓ Ocuparea fortei de munca temporară
✓ Accidente mortale la locul de munca barbati/femei - Rata incidenței
nestandardizate
✓ Rata de inactivitate datorate responsabilitatilor de ingrijire/intretinere
✓ Productivitatea utilizarii resurselor naturale
Ratele de ocupare a forței de muncă tind să urmeze creșterea PIB
• Din 1997, ocuparea Rata totală de ocupare a forței de muncă, UE-27

% din categoria de vârstă cuprinsă între 20 și 64 de ani
forței de muncă în
UE a crescut
semnificativ
• Creșterea a fost
mai rapidă pentru
femei decât pentru
bărbați
• Creșterea ocupării
forței de muncă
feminine reflectă
creșterea din
sectorul serviciilor
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdec410)

Utilizarea resurselor naturale în UE
• Jumătate din materiile Consumul intern de materii, după tipul acestora, UE-27
În milioanе tone
consumate în UE sunt
minerale Materiale/purtători de
energie fosili
• Utilizarea materiilor are Minerale nemetalice

tendința să urmărească
Minereuri
îndeaproape ciclul metalifere (min.
economic brute)
Biomasă

UE-27
Malta
Țările de Jos
În tone pe locuitor
Regatul Unit
2000
UE-27
Lituania
Ungaria
Italia
Franța
Slovacia
Spania
Letonia
Grecia
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc220, demo_gind)

Germania
Consumul intern de materii pe persoană
Bulgaria
Polonia
2009
UE-27
Belgia
Republica Cehă
Slovenia
Luxemburg
Portugalia
Suedia
România
Danemarca
Austria
Estonia
Cipru
Finlanda
Irlanda
Elveția
Norvegia
Utilizarea resurselor este diferită pe teritoriul UE
Turcia
Croația
Productivitatea și eficiența par să se îmbunătățească...
• Productivitatea resurselor Evoluția producției de resurse și a intensității energetice, UE-27

a crescut din 2000. Productivitatea resurselor Intensitatea energetică a economiei
Aceasta înseamnă că În euro pe kilogram În kg echivalent petrol pentru 1 000 EUR
aceeași cantitate de
materii generează mai
mulți euro
• În același timp, cantitatea

de energie necesară
pentru activități economice Intensitatea energetică a transporturilor Intensitatea emisiilor de GES a economiei
s-a redus. Mai puține gaze În kg echivalent petrol pentru 1 000 EUR În kg echivalent CO2 pentru 1 000 euro
cu efect de seră au fost
emise per euro
• Totuși, aceste proportții

simplificate nu spun totul
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc100, tsdec360, tsdtr250, tsdcc210, nama_gdp_k)
Productivitatea resurselor și consumul de materiale
Produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor
Procentul investițiilor din PIB
Rata de angajare
Rata șomajului pe termen lung
Obiectiv 9. Construirea infrastructurii rezistente, promovarea
industrializarii durabile si incluzive si incurajarea inovarii

• 9.1 Dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile, durabile și puternice, inclusiv infrastructura regională și
transfrontalieră, pentru a sprijini dezvoltarea economică și bunăstarea oamenilor, cu accent pe accesul larg și
echitabil pentru toți
• 9.2 Promovarea industrializării incluzive și durabile și, până în 2030, sporirea semnificativă a ratei de ocupare
și a Produsului Intern Brut în industrie, în conformitate cu circumstanțele naționale, și dublarea acestei cote
în țările cel mai puțin dezvoltate
• 9.3 Creșterea accesului întreprinderilor mici industriale și de altă natură, în special din țările în curs de
dezvoltare, la servicii financiare, inclusiv la credite accesibile, și integrarea acestora în lanțuri valorice și piețe
externe
• 9.4 Până în 2030, modernizarea infrastructurii și reabilitarea industriilor pentru a deveni durabile, cu eficiență
sporită în utilizarea resurselor și adoptare sporită a tehnologiilor și proceselor industriale curate și ecologice,
toate țările luând măsuri în conformitate cu capacitățile respective ale acestora.
• 9.5 Intarirea cercetării științifice, modernizarea capacităților tehnologice ale sectoarelor industriale în toate
țările, în special țările în curs de dezvoltare, până în 2030; încurajarea inovațiilor și creșterea semnificativă a
numărului de angajați în cercetare și dezvoltare la 1 milion de locuitori și a cheltuielilor publice și private de
cercetare și dezvoltare
Obiectiv 9. Construirea infrastructurii rezistente, promovarea
industrializarii durabile si incluzive si incurajarea inovarii

✓ Cheltuielile interne pentru cercetare și dezvoltare
✓ Ocuparea forței de muncă în sectoarele de producție ce contin tehnologii înalte și
medii înalte și serviciile bazate pe cunoaștere intensiva
✓ Personalul care lucreaza in cercetare-dezvoltare-inovare
✓ Numarul de aplicatii de cereri de brevet la Oficiul European pentru Brevete
✓ Ponderea modurilor de transport în comun în transportul total terestru pentru călători
✓ Ponderea activității feroviare și a căilor navigabile interioare în transportul total de
mărfuri
✓ Cantitatea medie de emisii de CO2 pe km pentru masinile noi

Investițiile în cercetare și dezvoltare nu au crescut
suficient
Cheltuielile interne pentru cercetare și dezvoltare (Sursa: Eurostat, 2018)

Ocuparea forței de muncă în producția de tehnologii
înalte și medie-înalte și servicii bazate pe cunoaștere
intensivă
Procentul populației care lucrează în producția de tehnologii înalte și medie-înalte și servicii bazate pe cunoaștere intensivă
Persoane care lucrează în cercetare și dezvoltare
Procentul populației active care lucrează în cercetare și dezvoltare

Cereri de brevet înregistrate la Oficiu European de Brevete
Numărul de cereri de brevet raportat la 1 milion de locuitori (Eurostat, 2017)

Ponderea autobuzelor și trenurilor în transportul total de pasageri
Ponderea transportului colectiv în transportul intern total (Eurostat, 2017)

Ponderea căilor ferate și a căilor navigabile
interioare în transportul total de marfă
Ponderea căilor ferate și a căilor navigabile în transportul total de marfă (Eurostat, 2017)
Cantitatea medie de emisii de CO2 pe kilometru
provenită de la autoturismele noi
Cantitatea de emisii de CO2 produsă de autoturismele noi (Eurostat, 2017)

Obiectiv 10. Reducerea inegalitatii in interiorul tarilor si intre tarile

Uniunii Europene
✓ PIB pe cap de locuitor ( reflectat si in standardele privind puterea de cumpărare)
✓ Venitul disponibil real brut al gospodăriilor pe cap de locuitor
✓ Decalajul mediu relativ al riscului de sărăcie
✓ Coeficientul Gini al venitului disponibil echivalent
✓ Creșterea veniturilor din partea inferioară a 40% din populație și a populației totale
✓ Numărul primelor cereri de azil (total și acceptat) pe cap de locuitor
✓ Persoane expuse riscului de saracie dupa transferurile sociale
✓ Finantarea EU pentru tarile in curs de dezvoltare
✓ Importurile UE din țările în curs de dezvoltare

• 10.1. Până în 2030, realizarea și susținerea în mod progresiv a creșterii veniturilor pentru 40 la sută
din limita de jos a populației, la o rată mai mare decât media națională
• 10.2. Până în 2030, abilitarea și promovarea incluziunii sociale, economice și politice a tuturor,
indiferent de vârstă, sex, dizabilitate, rasă, etnie, origine, religie sau statut economic sau de altă
natură
• 10.3. Asigurarea oportunităților egale și reducerea inegalității rezultatelor, inclusiv prin eliminarea
legilor, politicilor și practicilor discriminatorii, și promovarea legislației, politicilor și acțiunilor
corespunzătoare în acest sens.
• 10.4. Adoptarea politicilor, în special fiscale, salariale și de protecție socială, in scopul realizarii
progresive a unei egalități sporite
• 10.5. Perfecționarea reglementării și monitorizării piețelor și instituțiilor financiare globale și
consolidarea implementării acestor reglementări
• 10.6. Asigurarea reprezentării și vocii puternice pentru țările în curs de dezvoltare în procesele
decizionale din cadrul instituțiilor economice și financiare internaționale globale, pentru a oferi
instituții mai eficiente, credibile, responsabile și legitime
• 10.7. Facilitarea migrației și mobilității ordonate, sigure, reglementate și responsabile a persoanelor,
inclusiv prin implementarea unor politici de migrație planificate și bine gestionate
PIB pe cap de locuitor ajustat la puterea de cumpărare
PIB pe cap de locuitor ajustat la puterea de cumpărare (raportat la Index EU28=100). (Sursa: Eurostat, 2018)
Venitul disponibil brut ajustat al gospodăriilor pe cap de locuitor
Venitul disponibil brut ajustat pe cap de locuitor (Sursa: Eurostat, 2018)

Decalajul mediu relativ al riscului de sărăcie
Decalajul mediu relativ al riscului de sărăcie (%) (Sursa: Eurostat, 2018)

Distribuția veniturilor
Distribuția veniturilor (Sursa: Eurostat, 2017)

Ponderea veniturilor pentru 40% din populația cu venituri mici
Ponderea veniturilor pentru 40% din populația cu venituri mici (% din venitul gospodăriei)
Numărul cererilor de azil
Finanțarea Uniunii Europene către țările în curs de dezvoltare
Importurile UE din țările în curs de dezvoltare
Importurile UE din țările în curs de dezvoltare (Sursa: Eurostat, 2018)

Obiectiv 11. Realizarea oraselor si asezarilor umane mai sigure, rezistente si
durabile
• 11.1 Până în 2030, accesul tuturor la locuințe și servicii de bază adecvate, sigure și la prețuri accesibile și
modernizarea cartierelor sărace
• 11.2 Până în 2030, asigurarea accesului la sisteme de transport sigure, la prețuri echitabile, accesibile și
durabile pentru toți, îmbunătățirea siguranței rutiere, în special prin extinderea rețelelor de transport public,
acordând o atenție deosebită nevoilor celor aflați în situații vulnerabile, femei, copii, persoane cu dizabilități și
în etate
• 11.3 Până în 2030, consolidarea urbanizării incluzive și durabile și a capacității pentru planificarea și
gestionarea participativă, integrată și durabilă a așezărilor umane în toate țările.
• 11.4 Consolidarea eforturilor de protecție și salvgardare a patrimoniului cultural și natural mondial.
• 11.5 Până în 2030, reducerea semnificativă a numărului de decese și a numărului de persoane afectate și
scăderea substanțială a pierderilor economice directe în raport cu Produsul Intern Brut la nivel global,
cauzate de dezastre, inclusiv dezastrele legate de apă, cu un accent pe protecția celor săraci și a
persoanelor aflate în situații vulnerabile
• 11.6 Până în 2030, reducerea pe cap de locuitor a impactului negativ asupra mediului în orașe, inclusiv prin
acordarea unei atenții deosebite calității aerului și gestionării deșeurilor municipale și de alt tip
• 11.7 Până în 2030, asigurarea accesului universal la spații verzi și publice sigure, incluzive și accesibile, în
special pentru femei și copii, persoane în etate și cele cu dizabilități
Obiectiv 11. Realizarea oraselor si asezarilor umane mai sigure, rezistente si
durabile
✓ Procentul populației care locuiește în case supraaglomerate
✓ Distribuția populației pe grade de dificultate în accesul la transportul public
✓ Persoane decedate in accidente de masina
✓ Expunerea la poluarea atmosferica prin particule in suspensie in mediul urban (PM10)
✓ Proporția populației care trăiește în gospodării, considerând ca acestia sunt afectati de zgomot
✓ Rata de reciclare a deseurilor municipale
✓ Ponderea populației care trăiește în locuințe dezafectate cu scurgeri prin acoperișul casei,
pereți umezi, etc
✓ Populatia conectata la reteaua de canalizare (epurarea apelor uzate ca contina cel putin o
treapta secundara de epurare)
✓ Ponderea modurilor de transport în comun în transportul total terestru de călători
✓ Zone artificiale pe cap de locuitor si schimbari in ceea ce priveste zonele artificiale pe an
✓ Ponderea populației care a raportat apariția de infracțiuni, violență și vandalism în zona
Suprafața de teren utilizată pe cap de locuitor
Expunerea populației la poluarea atmosferică
Concentrația de PM2,5 (µg/m3) (Sursa: Eurostat, 2017)

Expunerea populației la poluarea atmosferică
Concentrația de PM10 (µg/m3) (Sursa: Eurostat, 2017)

Rata de reciclare a deșeurilor municipale
Populația care raportează apariția infracțiunilor,
violenței și vandalismului în zona în care locuiesc
Obiectiv 12. Asigurarea unor modele durabile de consum si productie
✓ 12.1 Implementarea Cadrului de 10 ani de programe pentru modelele de consum și
producție durabile, toate țările luând măsuri, în frunte cu țările dezvoltate, ținând cont de
dezvoltarea și capacitățile țărilor în curs de dezvoltare
✓ 12.2 Până în 2030, realizarea gestionării durabile și utilizării eficiente a resurselor naturale
✓ 12.3 Până în 2030, înjumătățirea pe cap de locuitor la nivel mondial a risipei de alimente la
nivel de vânzare cu amănuntul și de consum și reducerea pierderilor de alimente de-a lungul
lanțurilor de producție și de aprovizionare, inclusiv a pierderilor post-recoltare.
✓ 12.4 Până în 2020, realizarea managementului ecologic al substanțelor chimice și a tuturor
deșeurilor pe parcursul ciclului de viață al acestora, în conformitate cu cadrele convenite la
nivel internațional, și reducerea semnificativă a emisiilor acestora în aer, apă și sol, în scopul
de a reduce la minimum efectele adverse ale acestora asupra sănătății umane și a mediului.
✓ 12.5 Până în 2030, reducerea semnificativă a generării de deșeuri, prin
prevenire, reducere, reciclare și reutilizare.
✓ 12.6 Încurajarea companiilor, în special a companiilor mari și transnaționale,
să adopte practici durabile și să integreze informațiile privind durabilitatea în
ciclul de raportare.
✓ 12.7 Promovarea practicilor durabile de achiziții publice, în conformitate cu
politicile și prioritățile naționale.
✓ 12.8 Până în 2030, oamenii de pretutindeni trebuie să dețină informații
relevante și să fie sensibilizați pe tema dezvoltarii durabile și a unui stil de
viață în armonie cu natura.

Obiectiv 12. Asigurarea unor modele durabile de consum si productie
✓ Generarea deșeurilor, cu excepția deșeurilor minerale majore

✓ Reciclarea și rata de depozitare a deșeurilor, cu excepția deșeurilor minerale
majore
✓ Consumul de substante chimice toxice
✓ Productivitatea resurselor
✓ Emisiile medii de CO2 pe km produse de autoturismele noi
✓ Volumul transportului de marfă raportat la PIB
✓ Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie
✓ Consumul de energie primară; consumul final de energie pe sectoare
✓ Productivitatea energetica
Rata de utilizare circulară a materialului
Generarea deșeurilor, cu excepția deșeurilor minerale
Rata de reciclare cu excepția deșeurilor minerale majore
Obiectiv 13. Luarea unor măsuri urgente pentru a combate
schimbările climatice și impacturile acestora
✓ 13.1. Consolidarea rezilienței și capacității de adaptare la riscurile legate
de climă și dezastrele naturale în toate țările.
✓ 13.2 Integrarea măsurilor privind schimbările climatice în politici, strategii
și planuri naționale.
✓ 13.3 Îmbunătățirea educației, sensibilizării și capacităților umane și
instituționale privind atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea,
reducerea impactului și alerta timpurie.

✓ Cantitatea de gaze cu efect de seră
✓ Emisiile gazelor cu efect de seră ale consumului de energie
✓ Temperatura medie globala la suprafata Planetei
✓ Pierderi economice cauzate de extremele climatice (climatologice, hidrologice si
meteorologice)
✓ Contribuția la angajamentul internațional de 100 de miliarde Euro pentru cheltuielile legate
de climă (finanțe publice)
✓ Ponderea populației UE acoperite de noua Convenție a primarilor pentru climă și energie
(atenuarea integrarii, de adaptare, accesul la salubritate și energie la prețuri rezonabile).
✓ Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie
✓ Consumul de energie primară; consumul final de energie pe sectoare
✓ Emisiile medii de CO2 pe km produse de autoturismele noi
✓ Acidificarea oceanelor
Cantitatea de gaze cu efect de seră
• Deviația medie a temperaturii. Acest indicator măsoară abaterea medie globală și
europeană a temperaturii la suprafața, comparativ cu media din anii 1850-1899. În
anul 2018 temperatura globală măsurată la suprafața a crescut cu aproximativ 0,92°C
iar în Europa aceasta a crescut cu 2,10°C.
• Pierderi economice legate de climă – indică pierderile economice datorate
dezastrelor climatice, exprimate în milioane Euro. Dezastrele cuantificate pentru acest
indicator sunt: evenimentele hidrologice, meteorologice și climatologice. Acest
indicator se bazează pe datele colectate de NatCatService (bază de date globale cu
date despre catastrofele naturale din întreaga lume) gestionate de compania de
reasigurare din Munchen.
• În anul 2017 aceste pierderi au fost de 12.052 milioane Euro, din care 4.433
milioane Euro din cauza evenimentelor meteorologice, 1.090 milioane Euro din cauza
evenimentelor hidrologice și 6.529 mil Euro din cauza celor climatologice.
Contribuția la angajamentul internațional de 100
miliarde dolari pentru cheltuieli legate de schimbările
climatice
Indicatori pentru monitorizarea
dezvoltarii durabile in contextul
European
Obiectiv 14. Conservarea si utilizarea durabila a oceanelor, marilor si resurselor marine in
contextul dezvoltarii durabile
• 14.1 Până în 2025, prevenirea și reducerea semnificativă a poluării marine de toate tipurile, în special de la activitățile terestre,
inclusiv poluarea cu deșeuri marine și poluarea cu nutrienți
• 14.2 Până în 2020, gestionarea și protecția durabilă a ecosistemelor marine și costale, pentru a evita impactele negative
semnificative, inclusiv prin consolidarea rezistenței acestora, și luarea de măsuri pentru restaurarea acestora, pentru a avea
oceane sănătoase și productive
• 14.3 Minimizarea și gestionarea impactului acidificării oceanelor, inclusiv prin cooperare științifică sporită la toate nivelurile
• 14.4 Până în 2020, reglementarea eficientă a pescuitului și eliminarea pescuitului excesiv, ilegal, nedeclarat și nereglementat și a
practicilor de pescuit distructive, și implementarea planurilor de management bazate pe știință, pentru a restabili stocurile de pește
în cel mai scurt timp posibil, cel puțin la nivelurile care ar asigura un randament maxim durabil, după cum este determinat de
caracteristicile biologice ale acestora
• 14.5 Până în 2020, conservarea a cel puțin 10 la sută din zonele costale și marine, în conformitate cu legislația națională și
internațională și în baza celor mai bune evidențe științifice disponibile
• 14.6 Până în 2020, interzicerea formelor de subvenționare a pescuitului care contribuie la capacitatea excedentară și pescuitul
excesiv, eliminarea subvențiilor care contribuie la pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat și abținerea de la introducerea unor
subvenții noi de acest tip, recunoscând că tratamentul adecvat și eficient, special și diferențiat pentru țările cel mai puțin dezvoltate
ar trebui să fie o parte integrantă a negocierii subvențiilor pentru pescuit in cadrul Organizației Mondiale a Comerțului
• 14.7 Până în 2030, creșterea beneficiilor economice pentru statele insulare mici și țările cel mai puțin dezvoltate, din utilizarea
durabilă a resurselor marine, inclusiv prin gestionarea durabilă a pescuitului, acvaculturii și turismului
Obiectiv 14. Conservarea si utilizarea durabila a oceanelor, marilor si
resurselor marine in contextul dezvoltarii durabile
• 14.1 Până în 2025, prevenirea și reducerea semnificativă a poluării marine de toate tipurile,
în special de la activitățile terestre, inclusiv poluarea cu deșeuri marine și poluarea cu
nutrienți
• 14.2 Până în 2020, gestionarea și protecția durabilă a ecosistemelor marine și costale,
pentru a evita impactele negative semnificative, inclusiv prin consolidarea rezistenței
acestora, și luarea de măsuri pentru restaurarea acestora, pentru a avea oceane sănătoase
și productive
• 14.3 Minimizarea și gestionarea impactului acidificării oceanelor, inclusiv prin cooperare
științifică sporită la toate nivelurile
• 14.4 Până în 2020, reglementarea eficientă a pescuitului și eliminarea pescuitului excesiv,
ilegal, nedeclarat și nereglementat și a practicilor de pescuit distructive, și implementarea
planurilor de management bazate pe știință, pentru a restabili stocurile de pește în cel mai
scurt timp posibil, cel puțin la nivelurile care ar asigura un randament maxim durabil, după
cum este determinat de caracteristicile biologice ale acestora
• 14.5 Până în 2020, conservarea a cel puțin 10 la sută din zonele costale și marine, în
conformitate cu legislația națională
Obiectiv 14. Conservarea si utilizarea durabila a oceanelor, marilor si
resurselor marine in contextul dezvoltarii durabile
✓ Calitatea apei de imbaiere
✓ Importanta siturilor marine desemnate în temeiul Directivei UE privind

habitatele
✓ Acidifierea oceanelor
✓ Capturile în zonele principale de pescuit
✓ Supraexploatarea stocurilor de peste

Suprafața siturilor marine desemnate în conformitate cu
Natura 2000
Tendințe estimate în biomasa stocului de pește în Atlanticul de Nord-Est. Acest
indicator arată valoarea medie a biomasei din stocul de pește comparativ cu anul 2003
pentru Atlanticul de Nord Est și mările adiacente și este prezentat ca Index 2003=100. În
anul 2017, conform bazei de date Eurostat biomasa stocului de pește a fost de 136,
considerând indexul menționat anterior.
Evaluarea stocurilor de pește din Atlanticul de Nord Est . Acest indicator arată
numărul, proporția și tendința, bazată pe un model, stocurilor de pește din Atlanticul de
Nord-Est și mările adiacente. Se urmărește progresul înregistrat în realizarea pescuitului
sustenabil, prin asigurarea faptului că exploatarea resurselor biologice marine vii permite
refacerea și menținerea populațiilor de specii recoltate peste nivelurile care permit
obținerea producției maxime durabile, ceea ce va contribui, de asemenea, la obținerea
unei stări ecologice bune a mărilor europene până în 2020.
Astfel, în anul 2017, 68 de stocuri de pește au fost evaluate, 29 stocuri erau supra-
exploatate, reprezentând circa 43 % din totalul stocurilor de pește.
Obiectiv 15. Managementul sustenabil al pădurilor, combaterea deşertificării,
oprirea şi inversarea degradării solului, stoparea pierderii biodiversităţii
• 15.1 Până în 2020, asigurarea conservării, restabilirii și utilizării durabile a ecosistemelor de
apă dulce terestre și interioare și a serviciilor acestora, în special păduri, zone umede, munți
și terenuri aride, în conformitate cu obligațiile prevăzute de acordurile internaționale
• 15.2 Până în 2020, promovarea implementării managementului durabil al tuturor tipurilor de
păduri, stoparea defrișării, restabilirea pădurilor degradate și creșterea semnificativă a
împăduririi și reîmpăduririi la nivel global
• 15.3 Până în 2030, combaterea deșertificării, restaurarea terenurilor și solurilor degradate,
inclusiv a terenurilor afectate de deșertificare, secetă și inundații și depunerea de eforturi
pentru a atinge o lume neutra din punct de vedere al degradării solului
• 15.4 Până în 2030, asigurarea conservării ecosistemelor montane, inclusiv a biodiversității
acestora, în scopul de a spori capacitatea acestora de a oferi beneficii esențiale pentru
dezvoltare durabilă
• 15.5 Luarea unor măsuri urgente și semnificative pentru a reduce degradarea habitatelor
naturale, a stopa pierderea biodiversității și, până în 2020, a proteja și preveni extincția
speciilor amenințate
• 15.6 Promovarea distribuirii corecte și echitabile a beneficiilor care rezultă din utilizarea
resurselor genetice și promovarea accesului corespunzător la aceste resurse, după cum
este convenit la nivel internațional
• 15.7 Luarea unor măsuri urgente pentru a stopa braconajul și traficul de specii de floră și
faună protejate și abordarea cererii și ofertei de produse ilegale de specii sălbatice
• 15.8 Până în 2020, introducerea măsurilor pentru a preveni introducerea și a reduce

semnificativ impactul speciilor invazive asupra ecosistemelor terestre și acvatice și pentru
a controla și eradica speciile prioritare
• 15.9 Până în 2020, integrarea valorilor biodiversității și ecosistemelor în planificarea

națională și locală, procesele de dezvoltare, strategii și planurile de reducere a sărăciei
Obiectiv 15. Managementul sustenabil al pădurilor, combaterea deşertificării,
oprirea şi inversarea degradării solului, stoparea pierderii biodiversităţii
✓ Suprafata acoperita de paduri ca proporție din suprafața totală a terenului
✓ Zone artificiale pe cap de locuitor
✓ Schimbari in ceea ce priveste zonele artificiale pe an
✓ Indexul pasarilor comune
✓ Suficiența siturilor terestre desemnate în temeiul directivei UE privind habitatele
✓ Estimarea eroziunii solului de catre apa
✓ Indicatorii de poluare (organica , anorganica,
nutrienti, metale grele, detergent, micropoluanti, etc)

Ponderea pădurilor
Indicele de etanșare a solului
Indicele fluturilor de iarbă
• Indicele fluturilor de iarbă – măsoară tendințele populației a 17 specii de

fluturi, la nivelul UE și este prezentat ca Index 2000=100. Acesta se bazează pe
datele colectate din 15 state membre ale UE (Belgia, Estonia, Finlanda, Franța,
Germania, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Olanda, Portugalia, România,
Slovenia, Spania, Suedia și Marea Britanie), date furnizate de Agenția
Europeană de Mediu, Butterfly Conservation Europe, proiectul Evaluarea
fluturilor în Europa. Valoarea acestui indice, în anul 2017, a fost de 74,14.
Obiectiv 16. Promovarea unor societăți pașnice, pacifiste si incluzive pentru o
dezvoltare durabilă, asigurarea accesului la justiție pentru toți și crearea unor
instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile
• 16.1. Reducerea semnificativă a tuturor formelor de violență și ratelor de deces conexe, pretutindeni
• 16.2. Stoparea abuzului, exploatării, traficului și a tuturor formelor de violență și torturii copiilor
• 16.3. Promovarea statului de drept la nivel național și internațional și asigurarea accesul egal la
justiție pentru toți
• 16.4. Până în 2030, reducerea semnificativă a fluxurilor ilicite financiare și de armament,
consolidarea recuperării și returnării bunurilor furate și combaterea tuturor formelor de crimă
organizată
• 16.5 Reducerea semnificativă a corupției și dării de mită în toate formele sale
• 16.6. Dezvoltarea instituțiilor eficiente, responsabile și transparente la toate nivelurile
• 16.7. Asigurarea procesului decizional receptiv, incluziv, participativ și reprezentativ la toate nivelurile
• 16.8. Extinderea și consolidarea participării țărilor în curs de dezvoltare în instituțiile de guvernare
globală
• 16.9. Până în 2030, asigurarea identității legale tuturor, inclusiv înregistrarea nașterii
• 16.10. Asigurarea accesului public la informații și protejarea libertăților fundamentale, în conformitate
cu legislația națională și acordurile internaționale
Obiectiv 16. Promovarea unor societăți pașnice, pacifiste si incluzive

pentru o dezvoltare durabilă, asigurarea accesului la justiție pentru toți și
crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile
✓ Decese din cauza omuciderii, agresiuni pe categorii de gen
✓ Ponderea populației care a raportat apariția de infracțiuni, violență sau
vandalism
✓ Cheltuielile totale ale administrației publice în instanțele judecătorești
✓ Indicele de percepție a corupției
✓ Perceptia independentei in sistemele de justitie
✓ Nivelul încrederii cetățenilor în instituțiile UE
✓ Violența fizică și sexuală de către un partener
Rata de deces cauzată de ucideri
Cheltuieli totale ale administrațiilor publice în
instanțele de judecată
Independența percepută a sistemului de justiție
Indicele de percepție a corupției
Populația care are încredere în instituțiile Uniunii
Europene
Obiectiv 17. Consolidarea mijloacelor de punere în aplicare și revitalizarea

parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă
• 17.1. Consolidarea mobilizării resurselor interne, inclusiv prin suportul internațional pentru țările în curs de
dezvoltare, pentru a îmbunătăți capacitatea naționala de impozitare și colectarea altor venituri
• 17.2. Țările dezvoltate își vor implementa pe deplin angajamentele privind asistența oficială de dezvoltare, inclusiv
angajamentul mai multor țări dezvoltate de a atinge ținta de 0,7 la sută din AOD/PNB pentru țările în curs de
dezvoltare și între 0,15 și 0,20 la sută din AOD/PNB pentru țările cele mai puțin dezvoltate; furnizorii AOD sunt
încurajați să ia în considerare stabilirea unei ținte constand in asigurarea a cel puțin 0,20 la sută din AOD/PNB
pentru țările cele mai puțin dezvoltate
• 17.3. Mobilizarea resurselor financiare suplimentare pentru țările în curs de dezvoltare din surse multiple
• 17.4. Susținerea țărilor în curs de dezvoltare în atingerea sustenabilității datoriilor pe termen lung prin intermediul
unor politici coordonate, care vizează stimularea finanțării datoriilor, reducerea datoriilor și restructurarea
datoriilor, după caz, și abordarea datoriei externe a țărilor sărace puternic îndatorate, pentru a reduce povara
datoriei
• 17.5. Adoptarea și implementarea regimurilor de promovare a investițiilor pentru țările cel mai puțin dezvoltate
• 17.6. Consolidarea cooperării regionale și internaționale nord-sud, sud-sud și triunghiulare privind accesul la
știință, tehnologie și inovații și îmbunătățirea schimbului de cunoștințe în condiții agreate de comun acord, inclusiv
printr-o mai bună coordonare între mecanismele existente, în special la nivelul Organizației Națiunilor Unite, și
printr-un mecanism global de facilitare a tehnologiei
• 17.7. Promovarea dezvoltării, transferului, diseminării și difuzării tehnologiilor prietenoase mediului pentru țările în
curs de dezvoltare în condiții favorabile, inclusiv în termeni concesionali și preferențiali, în condiții agreate de
comun acord
• 17.8. Operaționalizarea completă a băncii de tehnologii, a mecanismului de consolidare a capacităților în știință,
tehnologie și inovare pentru țările cele mai puțin dezvoltate, până în 2017, și sporirea utilizării tehnologiei
generice, în special a tehnologiei informației și comunicațiilor
• 17.9. Consolidarea suportului internațional pentru implementarea eficientă și țintită a activităților de consolidarea
a capacităților în țările în curs de dezvoltare pentru a sprijini planurile naționale în implementarea Obiectivelor de
Dezvoltare Durabilă, inclusiv prin cooperarea nord-sud, sud-sud și triunghiulară
• 17.10. Promovarea sistemului de comerț multilateral universal, bazat pe reguli, deschis, nediscriminatoriu și
echitabil în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, inclusiv prin încheierea negocierilor în cadrul Agendei de
dezvoltare de la Doha
• 17.11. Creșterea semnificativă a exporturilor țărilor în curs de dezvoltare, în special în vederea dublării cotei
exporturilor la nivel mondial pentru țările cel mai puțin dezvoltate până în 2020
• 17.12. Implementarea în timp util a accesului pe piață fără taxe vamale și fără cote pe o bază durabilă pentru
toate țările cel mai puțin dezvoltate, în concordanță cu deciziile Organizației Mondiale a Comerțului, inclusiv prin
asigurarea că normele preferențiale de origine aplicabile importurilor din țările cele mai puțin dezvoltate sunt
transparente și simple, și contribuie la facilitarea accesului la piață
• 17.13. Sporirea stabilității macroeconomice globale, inclusiv prin coordonarea politicilor și coerența politicilor
• 17.14. Sporirea coerenței politicilor pentru dezvoltare durabilă

• 17.15. Respectarea spațiului de politici și a autorității fiecărei țări în a stabili și implementa politici de eradicare a
sărăciei și dezvoltare durabilă
• 17.16. Sporirea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă, complementat de parteneriate cu multiple părți
interesate care mobilizează și distribuie cunoștințele, expertiza, tehnologiile și resursele financiare, pentru a
sprijini realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în toate țările, în special în țările în curs de dezvoltare
• 17.17. Încurajarea și promovarea parteneriatelor publice, publice-private și cu societatea civilă eficiente, în baza
experienței și strategiilor de resurse ale parteneriatelor
• 17.18. Până în 2020, sporirea suportului de consolidare a capacităților pentru țările în curs de dezvoltare, inclusiv
pentru țările cel mai puțin dezvoltate și statele insulare mici în curs de dezvoltare, pentru a crește în mod
semnificativ disponibilitatea datelor calitative, în timp util și fiabile, desegregate după venit, sex, vârstă, rasă,
etnie, statut migrațional, dizabilități, localizare geografică și alte caracteristici relevante în contexte naționale
• 17.19. Până în 2030, dezvoltarea, în baza inițiativelor existente, a măsurătorilor progresului privind dezvoltarea
durabilă care complementează produsul intern brut, și oferă suport pentru dezvoltarea capacităților statistice în
țările în curs de dezvoltare
Obiectiv 17. Consolidarea mijloacelor de punere în aplicare și revitalizare

parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă
✓ Asistență oficială pentru dezvoltare ca parte din venitul intern brut
✓ Finantarea UE pentru tarile in curs de dezvoltare
✓ Importurile UE din țările în curs de dezvoltare
✓ Datoria publică generala
✓ Procentul impozitelor de mediu și pe venit în veniturile totale

Asistență oficială pentru dezvoltare
Datoria publică pe persoană a crescut de asemenea
Datoria publică, UE-27

• Datoria publică pe persoană
EUR pe persoană (în prețuri curente)
(în prețuri curente) aproape s-
a dublat în ultimii 15 ani, în
timp ce inflația a crescut cu
numai 30% în cursul acestei
perioade
• Creșterea puternică din 2007

reflectă efectele crizei
economice
Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdde410, demo_gind)

Datoria brută a guvernului
Procentul impozitelor de mediu și pe venit în veniturile totale

IDEC - Cursurile 4-6 - 2023

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IDEC - Cursurile 4-6 - 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indicatori de durabilitate si

Sef lucr.dr.ing. Daniela Fighir

• Indicatorii sunt utilizati pentru a masura progresul in diferite domenii cum

• Indicatorii sunt instrumente utilizate pentru a converti o cantitate mare de

• Rolul indicatorilor de durabilitate este de a indica progresul spre anumite

Indicatorii sunt utilizaţi in luarea deciziilor:

• pentru a înțelege ce înseamnă dezvoltarea durabilă în termeni operaționali.

• pentru alegerea politicilor/strategiilor care sprijina dezvoltarea durabilă.

• pentru a decide care sunt eforturile benefice pentru a atinge obiectivele

2000- Summitului Mileniului - comunitatea internaţională (189 de ţări) a

• 2012-2015: 7 milioane de persone au luat parte la un sondaj de opinie,

• 2015: au fost propuse 17 obiective pentru

• Au fost propuse de catre Organizatia

• Au inlocuit Obiectivele de dezvoltare ale

• Aceste obiective sunt active din 2015

• 1.1. Până în 2030, eradicarea sărăciei extreme pentru toți oamenii de

Sărăcia înseamnă mult mai mult decât lipsa veniturilor şi a

• accesul limitat la educaţie şi la alte servicii de bază,

• discriminarea şi excluziunea unor categorii sociale,

• lipsa de participare la procesul de luare a deciziilor.

European Commission EUROSTAT, 2020

• 116 milioane persoane din UE erau

European Commission EUROSTAT, 2019

Persoane expuse riscului de sărăcie și excluziune in funcṭie de gradul de

European Commission EUROSTAT, 2019

Persoane expuse riscului de sărăcie după transferuri sociale, in funcṭie de

European Commission EUROSTAT, 2019

Persoanele grav defavorizate din punct de vedere material, % din populatia

European Commission EUROSTAT, 2019

European Commission EUROSTAT, 2019

European Commission EUROSTAT, 2019

European Commission EUROSTAT, 2019

European Commission EUROSTAT, 2019

European Commission EUROSTAT, 2019

European Commission EUROSTAT, 2019

Rata de supraaglomerare în funcție de starea de sărăcie, % din populație

European Commission EUROSTAT, 2019

• 2.3 Până în 2030, dublarea productivității agricole și veniturilor micilor producători

• 2.4 Până în 2030, asigurarea unor sisteme de producție alimentară durabile și

• 2.5 Până în 2020, menținerea diversității genetice a semințelor, plantelor cultivate și

✓ Venitul anual provenit din agricultura pe unitate de lucru

✓ Sprijinul Guvernului pentru cercetare si dezvoltare in domeniul agricultura

✓ Zona de agricultura ecologica

✓ Emisiile de amoniac provenite din agricultura

✓ Bilantul nutrientilor pe terenurile agricole

✓ Concentratia de nitrati din apele subterane

✓ Indicele pasarilor comune

✓ Estimarea eroziunii solului de catre apa

Rata obezității în funcție de indicele de masă corporală, % din populația cu

European Commission EUROSTAT, 2017

European Commission EUROSTAT, 2020

Sprijin guvernamental pentru cercetarea și dezvoltarea agricolă

European Commission EUROSTAT, 2019

Suprafață în agricultură ecologică, % din suprafața agricolă utilizată

European Commission EUROSTAT, 2019

Indicator de risc armonizat pentru pesticide (HRI1), pe grupe de substanțe

European Commission EUROSTAT, 2018

Emisii de amoniac din agricultură

European Commission EUROSTAT, 2018

Nitrat în apele subterane, mg NO3 per litru

European Commission EUROSTAT, 2017

Estimarea eroziunii solului prin apă - zonă afectată de rata severă de

European Commission EUROSTAT, 2016