MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

I.P. CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ENERGETICĂ ȘI

ELECTRONICĂ

STUDIU INDIVIDUAL

Specialitatea: Filozofie
Elevul: Gurgurov Alexandru | RC-0221

Chişinău 2023
 Introducere în filozofia modernă

Filozofia modernă reprezintă o epocă semnificativă în dezvoltarea gândirii

umane, caracterizată de o schimbare profundă în modul în care oamenii au abordat
întrebările fundamentale despre lumea din jurul lor și despre existența lor în ea.
Dar să începem cu o definiție fundamentală:

Ce este filozofia?
Filozofia este arta de a pune întrebări profunde și de a căuta răspunsuri cu ajutorul
rațiunii și al reflectării critice. Aceasta acoperă o gamă largă de subiecte, de la
natura realității și cunoașterii, la etică, politică și existența umană.

Nașterea filozofiei moderne:

Filozofia modernă a început să prindă contur în Europa în secolele XVII și XVIII,
într-o perioadă caracterizată de schimbări profunde în domenii precum știința,
religia și politica. Renașterea a pregătit terenul pentru această epocă, aducând
reînvierea interesului pentru gândirea clasică grecească și romană.

Cu această reintroducere a raționalității și a individualismului, filozofia modernă a

evoluat în diverse direcții. De la raționaliști precum René Descartes, care au
subliniat puterea rațiunii în dobândirea cunoașterii, la empiriști precum John Locke
și David Hume, care au accentuat importanța experienței în înțelegerea lumii, și
apoi la ilumiști precum Immanuel Kant, care au promovat iluminarea minții și
drepturile omului, această perioadă a fost martoră la o diversitate de idei și teorii
filozofice.

Prin explorarea filozofiei moderne, vom descoperi cum gânditorii acestei epoci au
influențat dezvoltarea științei, a societății și a culturii noastre contemporane,
aducând contribuții semnificative la modul în care înțelegem și navigăm lumea din
jurul nostru.
 1. Introducere în filozofia modernă

 Perioada și contextul: Filozofia modernă se desfășoară aproximativ între

secolele XVII și XVIII, având ca fundal Renașterea și Reforma. Această
perioadă a fost caracterizată de o tranziție de la gândirea medievală la o
abordare mai raționalistă și empirică a lumii.

 Evoluția gândirii filozofice: Filozofia modernă a fost influențată de

avansurile în știință și tehnologie, precum și de schimbările politice și sociale,
care au contribuit la dezvoltarea unor perspective filozofice noi și provocatoare.

2. Principalele curente filozofice ale perioadei moderne

Renascentismul
 Redescoperirea gândirii antice: Renașterea a promovat redescoperirea și studiul
textelor clasice grecești și romane, revigorând interesul pentru raționalitate și
cunoaștere.
 Umanismul și individualismul: Renașterea a promovat ideea centrală a omului
în dezvoltarea culturală și artistică, susținând valoarea individualismului și a
potențialului uman.

Raționalismul
 Rationalitatea și căutarea adevărului: Raționaliștii au promovat puternic
rațiunea ca instrument principal pentru dobândirea cunoașterii și au căutat
adevăruri absolute.
 Descartes, Spinoza, Leibniz: Filozofii raționaliști precum Descartes au susținut
că rațiunea poate oferi o bază solidă pentru cunoaștere și au dezvoltat sisteme
filozofice elaborate.

Empirismul
 Experiența și cunoașterea: Empiriștii au susținut că cunoașterea are la bază
experiența și observația directă a lumii externe.
 Locke, Berkeley, Hume: Filozofii empiriști precum Hume au pus sub semnul
întrebării concepte precum cauzalitatea și au avansat idei despre limitele
cunoașterii umane.
Iluminismul
 Iluminarea minții și progresul: Iluminismul a promovat iluminarea minții prin
educație și rațiune ca mijloace de emancipare umană și progres social.
 Voltaire, Rousseau, Kant: Filozofii ilumiști au susținut valorile umaniste,
toleranța religioasă și au pus bazele gândirii critice.

3. Tematici importante în filozofia modernă

 Raportul dintre rațiune și experiență: Filozofia modernă a dezvoltat

dezbateri semnificative cu privire la modul în care rațiunea și experiența
contribuie la cunoaștere, cu raționaliștii și empiriștii având poziții opuse.

 Problema existenței și naturii lui Dumnezeu: Filozofii moderni au

abordat în mod diferit existența lui Dumnezeu, de la raționaliștii care l-au
demonstrat prin rațiune, la empiriști care au pus sub semnul întrebării.

 Individualismul și libertatea: Renașterea și iluminismul au promovat idei

despre drepturile individuale și libertatea umană, influențând dezvoltarea
ulterioară a drepturilor omului.

 Etica și moralitatea în epoca modernă: Iluminismul a contribuit la

dezvoltarea eticii seculare, bazate pe rațiune și binele comun, în contrast cu
etica tradițională religioasă.

“Filozofia modernă a reprezentat un moment crucial în dezvoltarea gândirii

umane, căreia i-a furnizat bazele pentru explorarea profundă a întrebărilor
fundamentale despre existență, cunoaștere, libertate și etică. Ideile și dezbaterile
filozofice din această epocă au influențat nu doar domeniul filozofiei în sine, ci au
jucat un rol semnificativ în definirea științei, politicii, artei și culturii în lumea
contemporană. Acest legat filozofic ne încurajează să continuăm să ne punem
întrebări și să explorăm perspective noi, contribuind astfel la evoluția continuă a
gândirii umane.”
Acest final poate sublinia relevanța filozofiei moderne și invitația la continuarea
explorării și aprofundării ideilor filozofice în contextul actual.
Filozofia în Antichitate: Explorând Rădăcinile Gândirii Umane
Filozofia în Antichitate reprezintă fundamentul gândirii umane și a cunoașterii
occidentale. Această perioadă istorică fascinantă, care se întinde pe parcursul mai
multor secole, a fost martoră la nașterea și dezvoltarea unor idei filozofice
fundamentale care au continuat să influențeze cultura și gândirea umană până în
zilele noastre.

1. Nașterea Filozofiei:

• Perioada Presocratică: Filozofia a luat naștere în Grecia antică în secolul al VI-lea

î.Hr. cu gânditorii presocratici precum Thales, Heraclitus și Parmenides, care au
căutat să explice natura lumii prin principii naturale, înlocuind mitologia cu
rațiunea.

2. Gânditori Clasici:

• Socrate: Socrate a pus accentul pe moralitate și etică și a promovat metoda

dialectică a întrebărilor și răspunsurilor pentru a ajunge la adevăruri morale și
cunoaștere de sine.
• Platon: Discipolul lui Socrate, Platon, a dezvoltat o filozofie profundă și
idealistă. A scris dialoguri celebre și a fondat Academia, prima școală filozofică
cunoscută din lume.
• Aristotel: Aristotel, discipolul lui Platon, a abordat o gamă largă de subiecte, de
la logică și etică, până la fizică și politică. Lucrările sale au rămas piloni ai gândirii
filozofice.

3. Filozofie și Epoci Successive:

• Filozofia Helenistică: După moartea lui Alexandru cel Mare, filozofia elenistică
a explorat subiecte precum etica stoică, epicurismul și scepticismul, adaptându-se
la noi realități culturale.
• Filozofia Romană: Filozofia romană a împrumutat multe idei din gândirea
greacă și a adus contribuții importante în domeniul eticii și politicii.
4. Moștenirea Filozofiei Antice:

• Ideile și metodele filozofilor antici au avut un impact semnificativ asupra

dezvoltării științei, religiei, politicii și culturii. Ele au contribuit la fundamentul
civilizației occidentale.

Explorând filozofia în Antichitate, vom descoperi înțelepciunea și creativitatea

acestor gânditori străvechi și modul în care au contribuit la conturarea viziunii
noastre asupra lumii și a locului nostru în ea.