Teste Parodontologie anul III 2022

1.Gingia osului mandibular:

a. este inervata de nervul nazopalatin
b. este inervata de nervul sublingual pe versantul vestibular
c. este inervata de nervul mentonier pe versantul lingual
d. este inervata de nervul bucal
e. este inervata de ramuri din nervul infraorbital

2.Ligamentul supraalveolar:
a. asigura fixarea fibrelor intergingivale
b. se opune tendințelor de retracție gingivala
c. asigura procesul fiziologic de remaniere a osului alveolar
d. are un rol important in menținerea si localizarea rețelei de
vase sanguine
e. împiedica transmiterea presiunilor de masticație

3.Marginea gingivala libera:

a. corespunde peretelui extern al șanțului gingival
b. grosimea variază intre 0,5-1mm
c. ocupă spațial interdentar
d. în regiunea frontală prezintă forma piramidală
e. aderă ferm de dinte

4.Epiteliul gingival este format din :

a. epiteliul oral sau intern
b. epiteliul joncțional
c. epiteliul șanțului gingival extern
d. epiteliul sulcular sau extern
e. epiteliul desmodontal

5.Cementul radicular:
a. este mai gros în treimea coronară
b. vine în contact cu smalțul în 5-10 % din cazuri
c. acoperă smalțul cervical în 30 % din cazuri
d. este un țesut de tip conjunctiv puternic mineralizat
e. este slab reprezentat la ierbivore

6.Osul alveolar propriu-zis :

a. se mai numește si lamina dura
b. are ca și componenta corticala externa
c. este reprezentat de osul medular sau trabecular
d. marginea coronară a osului este plana
e. este compus dintr-o lamă osoasă cu numeroase spații ce
înconjoară rădăcina

7.Funcțiile osului alveolar sunt:

a. de structurare tisulară
b. fixarea fibrelor ligamentului periodontal
c. senzitivă
d. de nutriție
e. senzorială
8.Cementul secundar, celular:
a. este situat în treimea apicală a rădăcinii
b. grosimea lui variază între 150 si 210 μm
c. este situat la nivelul furcațiilor dinților pluriradiculari
d. la microscopul electronic prezinta benzi formate din fibre
de colagen
e. substanța minerala din compoziția lui este in proporție de
61 % din greutate

9. Înălțimea gingiei fixe este de:

a. 3-5 mm
b. 1-9 mm
c. 5-9 mm
d. 1-5 mm
e. 3-9 mm

10. Adâncimea medie a șanțului gingival este de :

a. 1mm
b. 2mm
c. 1,8mm
d.3mm
e. 18mm

11. Simptomatologia subiectiva in abcesul parodontal

marginal este reprezentata de:
a. Tumefacție circumscrisa, rotundă sau ovalara, cu
dimensiuni variabile
b. Jena dureroasa la masticație, uneori si spontana,
localizată, de intensitate medie
c. Mucosa acoperitoare întinsă, lucioasa, roșie
d. Percuția transversala a dinților limitrofi abcesului este
dureroasa
e. Dinții limitanți sunt, în general, îndemni de carie

12. Detartrajul:
A Reprezintă acțiunea de îndepărtare a plăcii bacteriene si a
produșilor de metabolism
B Este o manopera sângerânda
C Urmărește predilect, îndepărtarea urmelor de tartru
inclavate in cementul radicular
D Este o manopera folosită pentru îndepărtarea cementului
necrotic
E Are caracter chirurgical când îndepărtează microulcerațiile
epiteliului sulcular

13. Hidroxiapatita este o componenta a :

a. tartrului dentar
b. plăcii bacteriene
c. numai a tartrului supragingival
d. numai a tartrului subgingival
e. nici un răspuns nu este correct
14.Compoziția plăcii bacteriene cuprinde:
a. 90% bacterii
b. 60-70% bacterii
c. 70-80% bacterii
d. 40-50% bacterii
e. 80-90% bacterii

15. Formarea plăcii bacteriene începe după periaj la :

a. 2 ore
b. 50 minute
c. 60 minute
d. 10 minute
e. 30 minute

16. Hipovitaminoza D produce:

a. keilită angulara
b. lărgirea spațiului dento-alveolar
c. glosita
d. hiperkeratoză
e. eroziuni ale mucoasei orale

17.În cadrul maturării plăcii bacteriene, substanțele

anorganice sunt compuse din săruri de:
a. Fe
b. Al
c. Li
d. Ca
e. Mg

18.Trauma ocluzală acuta poate fi:

a. numai directă
b. numai indirectă
c. secundara
d. primară
e. directă si indirectă

19.Tartrul supragingival:
a. este de culoare maroniu închis
b. este aderent ,greu de dislocat
c. este friabil, grunjos
d. este depus sub marginea gingivala libera
e. are consistența crescută

20.Boala parodontala este considerata localizata cand

sunt mei putin de :
a. 10% din dinții prezenți
b. 20% din dinții prezenți
c. 50% din dinții prezenți
d. 65% din dinții prezenți
e.30% din dinții prezenți
21.Parodontitele marginale cornice apar de obicei după
vârsta de :
a. 20-30 ani
b. 25-35 ani
c. 30-40 ani
d. 35-55 ani
e.40-55 ani

22.Gingivita de pubertate face parte din:

a. gingivite hiperplazice
b. gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice
c. parodontite agresive
d. gingivite din cursul unor stări fiziologice
e. parodontite marginale cornice

23. Parodontita marginală cronică superficială intră în

clasa:
a. gingivite
b. parodontite marginale
c. trauma ocluzală
d. retracție gingivala
e. tumori gingivo-parodontale
24.Sângerarea gingivala poate fi provocata de :
a. obturații in exces
b. cavități carioase aproximale
c. explorarea cu sonda
d. carii secundare retentive
e. cavități carioase de colet

25.Complicații ale pericironaritelor pot fi:

a.septicemie
b.noma
c.gingivostomatită aftoasă
d.gingivostomatită ulcero-necrotica
e.edem faringian

26.Scorbutul poate să apară:

a. la copii in primii 3 ani de viață
b. la vârstnici cu deficiente de nutriție
c. la adolescenți si tineri
d. la bolnavi cu leucemie acuta
e. in general in condiții bune de viată

27.Parodontita juvenila este:

a. o parodontita rapid progresivă
b. o parodontita ulcero-necrotică
c. o parodontita rapid progresivă precoce
d. o atrofie parodontală
e. o forma de gingivită hiperplazică, ca efect secundar al
unor medicamente
28. Complicațiile bolilor parodontale sunt:
a. gingivostomatită ulceronecotică
b. abcesul parodontal marginal
c. gingivita cronică
d. sângerări gingivale
e. jena dureroasă la masticație

29. Simptomatologia abcesului parodontal se remarcă

prin:
a. dureri intense,violente,iradiate
b. tumefacție în 1/3 apicală radiculară
c. caracterul matinal
d. apariția doar la pacienții tineri
e. mobilitate dentară generalizată

30. Parodontita marginală cronică profundă a adultului:

a. evolueaza în mod lent
b. este foarte rar întalnită
c. este foarte greu de identificat
d. prezintă rezorbție osoasă incertă
e. uneori este însoțită de mobilitate dentară

31. Tratamentul inițial al gingivitelor și parodontitelor

marginale constă în:
a. reechilibrare dento-ocluzală
b. tratament ortodontic
c. tratamentul complicațiilor acute
d. restaurări odontale
e. tratament de bioreactivare

32. Dezavantajele clorhexidinei sunt urmatoarele:

a. este un agent antimicrobian foarte activ
b. inhiba formarea plăcii bacteriene
c. determină modificări tranzitorii ale senzatiei gustative
sau gust amar
d. dezvoltă rezistență din partea bacteriilor ,în timp
e. determină sângerări gingivale

33. Substanțele medicamentoase cu eliberare lentă au

urmatoarele caracteristici:
a. se gasesc sub formă de soluții
b. sunt utilizate in tratamentul gingivitelor simple
c. se injectează în fosa canină la maxilar
d. sunt utilizate in mezoterapie
e. sunt utilizate in tratamentul antimicrobian al pungilor
parodontale si al abcesului marginal

34. Tetraciclina este un antibiotic folosit în tratamentul

parodontitelor marginale cronice pentru următoarele
avantaje:
a. este activă asupra streptococilor beta hemolitici
b. realizează concentrații scăzute în șantul gingival
c. este eficiența într-un interval foarte scurt de timp, maxim
7 zile
d. se concentrează preferențial în structurile osoase, la
nivelul dinților și al oaselor maxilare
e. poate fi utilizată în timpul sarcinii și la copii sub 6-7 ani

35. În cazul tratamentului cu antibiotice este

recomandabil să;
a. nu se asocieze antibioticele administrate pe cale orala
b. administrăm metronidazol în infecțiile în care predomină
Actinobacillus Actinomicetemcomitans
c. să fie administrat înainte și după manoperele
sângerânde: detartaj subgingival, debridare gingivala
d. administrăm de preferință metronidazol în timpul sarcinii
e. se administreze clindamicină în parodontita juvenila

36.Valoarea imobilizării dinților parodontotici este

maximă :
a. dacă se solidarizează 2 dinți
b. dacă se solidarizează 6 dinți
c. indiferent de număr
d. atunci când se extinde la dinții hemiarcadei opuse
e. atunci când se solidarizeaza cele doua arcade
37. Locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare
este:
a. la nivelul marginii gingivale
b. la nivelul ,,hipomochlion''
c. aproape de marginea incizală sau ocluzală
d. pe fețele vestibulare
e. pe fețele palatinale

38. Imobilizarea temporară:

a. asigură condiții favorabile pentru vindecarea
parodonțiului
b. se realizează pentru perioade prelungite de timp
c. se recomandă pentru dinții cu mobilitate accentuată
d. se realizează cu ajutorul laboratorului de tehnică dentară
e. este o manopera decisivă pentru tratamentul
parodontopatiilor marginale

39. Caracteristicile pentru ligaturile nemetalice din fir de

matase si mase plastice sunt:
a. mai dificil de realizat
b. nefizionomice
c. aplicabile pe toate grupurile dentare
d. pot dezvolta forte active cu actiune ortodontica
e. sunt foarte rezistente
40. Avantajele imobilizării prin ligaturi de sârmă sunt:
a. se pot aplica doar la nivelul dinților frontali
b. se execută prin tehnologie complexă
c. imobilizarea este suficient de rezistentă pentru a fi
menținută o perioadă mai îndelungată
d. ligatura are un caracter fix,nedeplasabil
e. rezistență mare,prin absența deformării

41. In gingivita cronică simpla:

a. nu s-a demonstrat cu certitudine acțiunea nocivă a plăcii
bacteriene
b. pot fi incriminați ca factori favorizanți obturații în
exces,coroane de înveliș, neadaptate
c. este interzisă aplicarea de substanțe antiseptice și
astringente
d. nu se produc interferențe cu bolile generale asociate
e. detartrajul se recomandă extrem de rar

42. Gingivita de pubertate:

a. nu are un tratament bine stabilit
b. nu se recomandă tratamentul antimicrobian
c. necesită în prima etapă îndepărtarea și prevenirea
acumulării de placă bacteriană
d. are contraindicație majoră excizia chirurgicală a
hiperplaziei gingivale
e. permite doar îndepărtarea tartrului supragingival

43. Cele mai rapide efecte in cazul tratamentului

hiperesteziei dentinare, se obtin cu ajutorul:
a. aplicațiilor de hidroxid de calciu
b. tehnici de detartaj supra si subgingival
c. fluorurii de sodiu
d. balneofizioterapie
e. acid citric

44. Tratamentul de urgență al abcesului parodontal

constă în:
a. îndepărtarea completă a plăcii bacteriene
b. extracție
c. atingeri stricte cu soluție KOH conentrație 20-30%
d. incizie la nivelul bombării maxime
e. extirpare vitală

45. În parodontita marginală cronică profundă la adult,

în epiteliu se
evidențiază:
A. infiltrat limfoplasmocitar abundent;
B. distrucții ale fibrelor Sharpey;
C. vasodilatație cu caracter paralitic;
D. leziuni proliferative care alternează cu zone de
ulcerație și exfolieri masive;
E. resorbții ale cementului radicular

46. În parodontita marginală cronică profundă la

examenul radiologic se
remarcă:
A. integritatea osului alveolar
B. halisfereza
C. resorbție osoasă orizontală
D. resorbție osoasă verticală
E. resorbție osoasă mixtă.

47. Elementul esenţial de diferenţiere şi transformare a

gingivitei în parodontită marginală cronică este:
A. apariţia sangerării gingivale spontane
B. apariţia fisurilor Stillman
C. apariţia tartrului
D. afectarea osului prin demineralizare sau distrucţie
E. mobilitatea dinţilor

48. Semnul patognomonic al parodontitei marginale

cronice superficiale este:
A. Pruritul gingival
B. Usturimea gingivală
C. Sângerarea la atingerea gingiei
D. Sângerarea la succiunea gingiei
E. Senzaţia de egresiune a dintelui

49. În plan vertical, afectarea furcațiilor cuprinde

următoarele grade:
A. gradul 1 = 0…2 mm
B. gradul 1 = 0…4 mm
C. gradul 2 = 4…6 mm
D. gradul 2 = 4…7 mm
E. gradul 3 = > 8 mm

50. Simptomatologia parodontitei juvenile este mai

frecventă la nivelul:
A. primii molari superiori și inferiori
B. incisivii superiori și inferiori
C. primii molari și incisivi
D. primii molari, incisivii si dinții vecini
E. toate cele de mai sus

51.C.S. Epiteliul joncțional este produsul proliferării

celulare din stratul:
a) Epiteliul intern al organului adamantin
b) Epiteliul intermediar al organului adamantin
c) Extern al epiteliului adamantin redus
d) Reticulumului stelat al organului adamantin
e) Epiteliului bucal

52.C.S. Gingivita de pubertate este posibilă mai frecvent

între vârsta:
a) 8 și 9 ani
b) 9 și 10 ani
c) 11 și 14 ani
d) 16 și 17 ani
e) 18 și 19 ani

53.C.S. Precizați adâncimea șanțului gingival în normă:

a) 0-2 mm
b) 0,5-3,5 mm
c) 0,3-0,5 mm
d) 0,2-6 mm
e) nici una din ele

54.C.S. Precizați care din simptomele menționate sunt

caracteristice pentru parodontita cronică forma ușoară:
a) Pungi parodontale cu adâncimea de 5 mm
b) Mobilitatea dentara gradul II
c) Pungi parodontale cu o adâncime de 3-3,5 mm
d) Deplasarea dinților
e) Sângerări abundente spontane

55.C.S. Precizați rolul tartrului dentar în producerea

leziunilor parodontale:
a) Factorul favorizant
b) Factorul determinant
c) Factorul favorizant și factorul determinant
d) Nu reprezintă factorul etiologic
e) Toate cele menționate

56.C.S. Precizați gradul de mobilitate patologică- I, al

dinților în parodontita marginală:
a) 5 mm
b) 3 mm
c) 2 mm
d) 1 mm
e) 4 mm

57.C.S. Precizați contraindicațiile chiuretajului

subgingival:
a) Gingivită acută
b) Gingivită cronică
c) Gingivită descuamativă
d) Pungi parodontale la pluriradiculari
e) Gingivită hormonală

58.C.S. Caracteristic pentru gingivitele catarale cronice

este structura septurilor interdentare:
a) Intacte
b) Lezate
c) Cu fenomene de rezorbție
d) Osteoporoză
e) Osteoscleroză

59.C.S. Lățimea marginii gingivale libere variază între:

a) 0,2 și 1 mm
b) 0,1 și 0,75 mm
c) 0,4 și 0,8 mm
d) 0,5 și 2 mm
e) 0,6 și 2,5 mm

60.C.S. Precizați metoda chirurgicală indicată pentru

lichidarea pungilor parodontale profunde:
a) Drenajul abcesului parodontal
b) Chiuretaj pe câmp închis
c) Tehnica cu lambou cu chiuretaj pe câmp deschis
d) Reimplantarea dintelui
e) Gingevectomia și modificările ei

61.C.S. Gingia fixă este foarte îngustă la:

a) Molarii maxilei
b) Incisivii maxilei
c) Molarii II și III mandibulari
d) Caninii superiori
e) Premolarii maxilei
62.C.S. În etiologia parodontitelor pot fi implicați mai
mulți factori, precizați factorii determinanți:
a) Tartrul dentar
b) Trauma ocluzală
c) Caria dentară
d) Placa bacteriană
e) obiceiurile vicioase

63.C.S. Indicați formațiunile prin care parodonțiul

menține dintele în alveolă:
a) Ligamentele alveolodentare
b) Periodonțiu superficial
c) Parodonțiul apical
d) Substanța fundamentală periodontală
e) Epiteliul mucoasei cavității bucale

64.C.S. Precizați evoluția sângerării după chiuretaj:

a) Se accentuează
b) Nu se modifică
c) Diminuează
d) Este absentă
e) Se prelungește în timpb
65.C.S. Precizați care sunt afecțiunile parodontale sub
denumirea de parodontome:
a) Gingivită catarală
b) Parodontită
c) Epulis, papilom, fibrom
d) Gingivită ulcero-necrotică Vincent
e) Parodontoză

66.C.S. Gingia sănătoasă are culoarea de:

a) Roz cianotică
b) Roz cenușie
c) Roz violacee
d) Roz deschisă
e) Roz închisă

67.C.S. Hiperplazia gingivală hidantoinică poate apărea

în urma utilizării:
a) Antibioticilor
b) Sulfamidelor
c) Vitaminelor
d) Dilantinei
e) Hipotensivelor

68.C.S. Precizați profunzimea pungilor parodontale în

parodontita marginală forma medie:
a) O majorare semnificativă a profunzimii pungii clinice
b) Punga parodontală cu o adâncime de 4,5 mm
c) Punga parodontală cu o adâncime de 6 mm
d) Punga parodontală cu o adâncime mai mult de 10 mm
e) Pungă osoasă
69.C.S. Precizați care din fibrele corionului sunt cele mai
numeroase:
a) Fibrele argirofile
b) Fibrele elastice
c) Fibrele de oxytalan
d) Fibrele de colagen
e) Fibrele de ancorare

70.C.S. Precizați concentrația soluției de clorhexidină în

tratamentul afecțiunilor parodontale:
a) 1%
b) 2%
c) 0,00005%
d) 5%
e) 0,05% - 0,1%

71.C.S. Precizați gradul de mobilitate patologică II, al

dinților în parodontite față de vecini cu:
a) 1 mm
b) 1 și 2 mm
c) 0,5 mm
d) 2,5 mm
e) 3 mm
72.C.S. Precizați care simptome din cele menționate sunt
caracteristice pentru parodontita cronică forma ușoară:
a) Sângerări spontane
b) Sângerări ușoare la periaj
c) Mobilitate dentară gradul II
d) Pungi oasoase
e) Spațieri interdentare

73.C.S. Precizați gradul de mobilitate III al dinților în

parodontite față de vecini cu:
a) 2 mm labio-bucal
b) 3 mm labio-bucal
c) 4 mm labio-bucal
d) Mobilitate în toate direcțiile
e) În jurul axului dentar

74.C.S. Gingia fixă are o înălțime verticală cuprinsă între

a) 0,1 și 9 mm
b) 0,5 și 0,7 mm
c) 0,2 și 2 mm
d) 0,7 și 10 mm
e) 0,8 și 0,9 mm

75.C.S. Adâncimea șanțului gingival variază în mod

normal între:
a) 1 și 3 mm
a) 0,75 și 0,9 mm
a) 0,9 și 1 mm
a) 3,5 și 4 mm
a) 3,7 și 4,1 mm

76.C.S. Lichidul gingival în mod normal provine din:

a) Venulele corionuilui gingival
b) Lichidul bucal
c) Salivă
d) Activitatea bacteriilor
e) Epiteliul sulcular

77.C.S. Spre deosebire de gingivita catarală, în

parodontia cronică pot fi:
a) Dureri peri- şi interraduculare
b) Dureri nocturme
c) Dureri de la dulce
d) Dureri pulsatile difuze
e) Dureri iradiante în ATM

78.C.S. Gingivita de pubertate este:

a) Obligatorie
b) Nu este obligatorie
c) Mai frecvent apare
d) Apare rareori
e) Toate cele enumerate
79.C.S. Hiperplazia hidantoinică a gingiei se produce în:
a) Prezența plăcii bacteriene
b) Absența plăcii bacteriene
c) Gingivita catarală
d) Suprasolicitarea dinților
e) Toate stărıle enumerate

80.C.S. Precizați posibila complicație locală frecventă în

evoluția abcesului parodontal:
a) Caria dentară
b) Osteomielita
c) Parodontita apicală pe cale retrogradă
d) Fluoroza
e) Hipoplazia

81 C.S. Precizați ce include terapia ocluzală:

a) Chiuretajul
b) Gingivectomia
c) Operații cu lambou
d) Șlefuirea selectivă
e) Eliminarea radicală a pungilor parodontale

82.C.S. Un rol determinant în producerea leziunilor

parodontale îl joacă:
a) Trauma gingivală
b) Tartrul dentar
c) Placa bacteriană
d) Avitaminoza E
c) Afecțiunile gastrice

83.C.S. Precizați numărul de şedințe pentru şlefuirea

selectivă a dinților:
a) Cinci
b) Patru
c) Trei
d) Două
e) Șase

84.C.S. Formarea plācii bacteriene începe după periaj la:

a) 1 oră
b) 2 ore
c) 3 ore
d) 12 ore
e) 6 ore

85.C.S. In parodontita cronică forma uşoară

caracteristică este mobilitatea, precizați gradul:
a) II
b) I
c) III
d) I-II
e) II – III
86.C.S. Gradul II de mobilitate dentară semnifică:
a) Mobilitatea vestibulo-orală
b) Mobilitatea vestibulo-orală şi mezio-distală
c) Mobilitatea axială
d) Mobilitate vestibulo-orală, mezio-distală şi axială
e) Lipsa mobilității

87.C.S. Placa bacteriană realizează o acumulare maximă

de microorganisme după:
a) 10 zile
b) 15 zile
c) 20 zile
d) 30 zile
e) 40 zile

88.C.S. Grosimea în plan transversal a epiteliului

joncțional la maturi este de:
a) 2-3 straturi
b) 1-2 straturi
c) Până la 10-20 de straturi
d) 3-4 straturi
e) 30 de straturi
89.C.S. Precizați semnele clinice în parodontita cronică
forma medie:
a) Mobilitatea dinților de gradul I
b) Pungi parodontale cu adîncimea de 3 -3,5 mm
c) Eliminări purulente din pungile gingivale
d) Modificări în culoare a dinților
e) Resorpția osoasă septului interdentar la 1/2

90.C.S. Gingivita este o leziune inflamatorie a gingiei în

care joncțiunea epiteliala este:
a) Deteriorată
b) Intactă
c) Lipseşte
d) Este redusă
e) Toate cele menționate

91.C.S. In etiologia parodontitelor pot fi implicați mai

mulți factori, precizați factorii dcterminanți:
a) Tartrul dentar
b) Trauma ocluzală
c) Caria dentară
d) Placa bacterianā
e) Obiceiuri vicioase

92.C.S. Formarea plăcii bacteriene începe după periaj la:

a) 1 oră
b) 2 ore
c) 3 ore
d) 12 ore
e) 6 ore

93.C.S. Gingia sănätoasa are culoare de:

a) Roz cianotică
b) Roz cenuşie
c) Roz violacee
d) Roz deschisä
e) Roz închisä

94.C.S. Preciazti profunzimea pungilor parodontale în

parodontita marginală forma medie:
a) O majorare semniticativă a profunzimii pungii clinice
b) Punga parodontală cu o adâncime de 4,5 mmn
c) Pungā parodontală cu o adâncime de 6 mm
d) Pungă parodontală cu o adâncime mai mult de 10 mm
e) Pungă osoasă

95.C.S. Gingia fixă are o înălțime vcrticală cuprinsă

între:
a) 0,1 și 9 mm
b) 0,5 şi 0,7 mm
c) 0,2 și 2 mm
d) 0,7 şi 10 mm
e) 0,8 şi 0,9 mm

96.C.S. Gradul II de mobilitate dentară semnifică:

a) Mobilitatea vestibulo-orală
b) Mobiltatea vestibulo-orală şi mezio-distal
c) Mobilitatea axială
d) Mobilitate vestibulo-orală, mezio-distală şi axială
e) Lipsa mobilității

97.C.S. Lățimea marginii gingivale libere variază între:

a) 0,2 şi l mm
b) 0,1 Si 0,75 mm
c) 0,4 şi 0,8 mm
d) 0,5 şi 2 mm
e) 0,6 şi 2,5 mm

98.C.S. Precizați gradul de mobilitate patologică unu al

dinților în parodontita marginală:
a) 5 mm
b) 3 mm
c) 2 mm
d) 1 mm
e) 4 mm

99.C.S. Gingivita de pubertate este:

a) Obligatorie
b) Nu este obligatorie
c) Mai frecvent apare
d) Apare rareori
e) Toate cele enumerate

100.C.S. Caracteristic pentru gingivitele catarale cronice

este structura septurlor interdentare:
a) Intacte
b) Lezate
C) Cu fenomene de rezorbție
d) Osteoporoză
e) Osteoscleroză

COMPLEMENT MULTIPLU
101. Care din următoarele tipuri de fibre gingivale se
găsesc în structura ligamentului supra-alveolar?
A. fibre semi-circulare
B. fibre trans-septale
C. fibre trans-alveolare
D. fibre trans-gingivale
E. fibre intergingivale

102 Care sunt componentele gingiei?

A. papila interdentara
B. marginea gingivala libera
C. mucoasa alveolara
D. frenul labial
E. gingia fixa

103. Gingia fixa se caracterizează prin

A. prezintă o înalțime verticală cuprinsă între 0,5-2 mm
B. prezintă o inalțime verticală cuprinsă între 1-9 mm
C. este mai înaltă pe fața linguală a frontalilor inferiori
D. aderă ferm de dinte
E. aderă de osul alveolar

104. Sratul bazal al epiteliului gingival oral este format

din:
A. celule Langerhans
B. celule germinative
C. melanocite
D. tonofibrile
E. keratina
105.. Epiteliul oral este format din următoarele straturi:
A. granulos
B. cornos
C. bazal
D. spinos
E. lamellar

106. Gingia fixa:

A. aderă ferm de dinte și osul alveolar subiacent
B. are o inalțime mai mare la mandibulă decât la maxilar
C. este mai înaltă pe fața vestibulară a molarului unu
mandibular
D. este foarte îngustă la molarul doi și trei mandibular
E. constituie o zonă de rezistenta impotriva tendintei de
retractie si deplasare ale marginii gingivale libere

107. Zonele cele mai bogate în os medular sunt:

A. molarii și premolarii superiori
B. molarii și premolarii inferiori
C. incisivii și caninii superiori
D. incisivii și caninii inferiori
E. tuberozitatea maxilară

108. Gingia fixa:

A. are o înalțime verticală cuprinsă între 1-6 mm;
B. are o înalțime verticală cuprinsă între 1-9 mm;
C. este mai inaltă la maxilar decât la mandibulă;
D. este mai înaltă pe fața linguală a primului molar
mandibular;
E. este foarte îngustă la molarii II si III mandibulari.

109. Celulele din desmodonțiu sunt reprezentate de:

A. celule mezenchimale nediferențiate
B. fibroblaști
C. osteoblaști
D. odontoblaști
E. odontoclaste.

110. Corionul gingival este format din

A. substanța fundamentală
B. macrofage, monocite, plasmocite
C. fibre de colagen si elastină
D. resturi epiteliale Malassez
E. fibrele lui Sharpey.

111. Fibroblaștii, celulele cele mai numeroase ale

țesutului conjunctiv gingival au următoarele funcții:
A. produc histamina, prezentă în stadiile incipiente de
inflamație
B. produc heparina, care are acțiune antiinflamatoare și de
control a resorbției osoase
C. produc proteoglicani si glicoproteine
D. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagen
E. au rol activ in resorbția și remodelarea tramei
fibrilare de colagen.

112. Lichidul gingival conține:

A. elemente celulare; leucocite polimorfonucleare,
limfocite, monocite
B. albumine
C. fibre de colagen
D. fibrinogen
E. fibrinolizina.

113. Raportul topografic între cement și smalt poate fi:

A. cementul nu vine în contact cu smalțul cervical în 60-
65% din cazuri
B. cementul acoperă smalțul cervical în 30% din cazuri
C. cementul acoperă smalțul cervical în 60-65% din
cazuri
D. cementul vine în contact cu smalțul în 30% din cazuri
E. cementul nu vine în contact cu smalțul, lăsând o mică
porțiune de dentină descoperită în 5-10% din cazuri.

114. Creșteri ale volumului lichidului din șantul gingival

se produc:
A. Dimineață
B. În cursul masticației
C. În timpul sarcinei
D. În perioada vindecării după intervenții chirurgicale
E. În sindromul GOUJEROT-SJOGREN
115. Forma și volumul papilei interdentare variază în
raport cu:
A. vârsta
B. sexul
C. incongruențele dento-alveolare
D. periajul dentar intempestiv
E. traumatismele produse de folosirea scobitorii

116. Dehiscența și fenestrația:

A. sunt defecte prin resorbția corticalei externe a osului
alveolar
B. sunt defecte prin resorbția corticalei interne și a osului
spongios
C. apar datorită vascularizației periostale sărace
D. apar în zonele unde mucoasa este laxă
E, concomitent, resorbția osoasă de cauză inflamatorie
bacteriană se dezvoltă în zonele aproximale ale
rădăcinilor

117. Gingia este vascularizată din trei surse:

A. plexul periostal
B. plexul interalveolar
C. plexul periodontal
D. plexul intraalveolar
E. plexul cortical

118. Rolul hormonilor şi al altor factori biologici asupra

remanierii osului alveolar:
A. Hormonul paratiroidian administrat intermitent în
doze mici are un efect de stimulare al formării osoase.
B. Estrogenii cresc resorbția osoasă asociată cu menopauza
C. Prostaglandinele și alți metaboliți ai acidului
arahidonic au un efect de stimulare a resorbției osoase
D. aportul redus de vitamina D3 scade resorbția osoasă și
produce rahitism
E. calcitonina stimuleaza resorbția osoasă

119. Fibrele ligamentului supraalveolar sunt:

A. Fibre dento-gingivale
B. Fibre dento-periostale
C. Fibre dento-dentare
D. Fibre dento-alveolare
E. Fibre alveolo-gingivale

120. Saliva
A. secreţia de salivă creşte în nopţile cu presiune atmosferică
crescută
B. în repaus, aportul glandei submandibulare la volumul
total de salivă este mai mare decat al parotidei
C. În timpul masticaţiei glanda parotidă produce mai
multă salivă decat glanda submandibulară
D. la gravide secreţia de salivă scade, aşa se explică
incidenţa crescută a cariilor
E. faptul că molarii de minte superiori se cariază atat de
uşor, se explică prin cantitatea redusă de salivă care ajunge
in acea zonă.
121. Zonele cele mai bogate in os medular sunt:
A. caninii superiori
B. caninii inferiori
C. tuberozitatea maxilară
D. premolarii inferiori
E. molarii inferiori

122. În cavitatea bucala diabetul zaharat determină

următoarele manifestări clinice:
A. creșterea fluxului salivar
B. senzație de uscăciune și arsură
C. tendința de evoluție a gingivitei diabetice spre forme
distructive de parodontita
D. gingivoragii
E. edem gingival

123. Trauma ocluzală este un cofactor patogen al bolii

parodontale, care poate modifica evoluția inflamației
septice prin:
A. afectarea mai gravă a ligamentului periodontal decât
a osului alveolar
B. afectarea mai gravă a osului alveolar decât a ligamentului
periodontal
C. accentuarea resorbției osului alveolar mai mult în sens
vertical decât lateral si apariția de pungi osoase
D. accentuarea resorbției osului alveolar mai mult în sens
lateral decât vertical și apariția de pungi osoase
E. îngroșarea laminei dura
124. Porphiromonas gingivalis a fost identificat ăn:
A. parodontita adultului
B. gingivita marginală cronică
C. parodontitele rapid progresive
D. gingivostomatita ulcero-necrotică
E. gingivita hiperplazică idiopatică

125. Tartrul dentar este un factor favorizant al

inflamației parodontale pentru că:
A. exercită rol mecanic de menținere a plăcii bacteriene
B. irită țesuturile parodontale
C. împiedică accesul mijloacelor de curățire a plăcii
bacteriene
D. favorizează trauma ocluzală
E. favorizează apariția cariilor

126. Trauma ocluzală este urmată de modificări

adaptative ale parodontiului marginal
A. creșterea mobilității dentare
B. lărgirea spațiului dento-alveolar
C. creșterea numărului de fibre de colagen din desmodonțiu
D. creșterea numărului de celule din desmodonţiu
E. îngroșarea laminei dura

127. Bacterii considerate posibil patogene în parodontite

sunt:
A. actinomycetemcomitans
B. Porphyromonas gingivalis
C. Actinomyces viscosus
D. Fusobacterium nucleatum
E. Prevotella intermedia

128. Saliva conține numeroși factori antibacterieni ca:

A. lizozimul;
B. indolul;
C. lactoferina;
D. amoniac;
E. sistemul peroxidaza.

129. Indici de inflamație parodontală sunt:

A. Indicele parodontal (Russel)
B. Indicele gingival (Loe si Silness)
C. Indicele de sângerare papilară (Muhlemann)
D. Indicele CPITN
E. Indicele de prezență a pungilor parodontale

130. Retractia gingivala

A. Se masoară în milimetri
B. Reprezintă distanța între baza șanțului gingival (respectiv
a pungii parodontale) și coletul anatomic al dintelui
C. Se masoară pe toate fețele dintelui
D. Reprezintă distanța între coletul anatomic al dintelui
și marginea gingivală liberă
E. Se apreciază prin inspecție liberă sau cu benzi
milimetrice

131. Evidențierea plăcii bacteriene se face cu:

A. soluție fucsina bazică
B. soluție de clorhexidină
C. soluție albastru de metilen 2%
D. eritrozină
E. soluție de cloramină 2%

132. Indicele CPITN:

A. se exprimă prin valori de la 0 la 4;
B. pe baza lui se determină clasa de necesar terapeutic
parodontal;
C. se insoțește întotdeauna de instrucțiuni privind igiena
bucală;
D. se înregistrează pe sextanți;
E. se înregistrează atunci când într-un sextant este prezent
cel putțn un dinte.

133.Indicele de igienă bucală IHB are drept componente:

A. indicele de sângerare papilară;
B. indicele de tartru;
C. indicele de prezență a pungilor parodontale;
D. indicele de placă;
E. indicele parodontal.

134. Indicele de sângerare papilară (Mühlemann):

A. este un indicator sensibil al prezenței inflamației
gingivale
B. codifică cu 0 absența sângerarii
C. codifică cu 1 sângerari punctiforme multiple
D. codifică cu 2 sângerarea ce umple întreg spațiul
interdentar
E. codifică cu 3 sângerarea ce depășeste marginea gingivală
liberă.

135. Parodontometria este o metodă clinică prin care se

măsoară:
A. Retracția gingivală
B. Mobilitatea dentară prin mijloace clinice curente
C. Prevalența bolii parodontale
D. Adâncimea pungilor parodontale
E. Riscul relativ de îmbolnăvire

136. Determinarea adâncimii pungilor parodontale se

face în 6 puncte pentru fiecare dinte:
A. mezio-vestibular
B. pe mijlocul feței vestibulare
C. mezio-palatinal (sau mezio-lingual)
D. mezial și distal
E. disto-palatinal (sau disto-lingual)

137. Gingivitele din cursul unei stari fiziologice se

clasifica in:
A. gingivite de pubertate
B. gingivite de sarcina
C. gingivite de menopauza
D. gingivite hiperplazice idiopatice
E. gingivite hiperplazice prin inflamație microbiană
138.Pacienții cu gingivită cronică semnaleaza:
A. ușor prurit gingival
B. sângerări gingivale la periaj și masticație
C. senzație de usturime
D. tumefacție
E. halenă

139. Subiectiv, în gingivostomatita ulcero-necrotică poate

apărea:
A. adenopatie regională
B. durere intensă la atingerea gingiei
C. limitarea deschiderii gurii prin trismus
D. halena fetidă intensă
E. senzație de gust metalic

140. În parodontita juvenilă, principalele semne clinice

de îmbolnavire sunt
A. prezența pungilor false
B. mobilitate dentară patologică
C. retracții gingivale
D. hiperestezie dentinară
E. senzație de egresiune a dinților

141. Imobilizarea permanentă:

a. uneori succede imobilizarea temporară
b. ajută la stabilizarea funcțională,ocluzală a dinților
parodontotici
c. se recomandă la dinții cu grad avansat de rezobție osoasă
d. se poate institui imediat postchirurgical la dinții cu
rezorbție alvelolară redusă, fără fenomene de halistereză
e. se menține 1,5-2 luni

142. Imobilizarea temporară:

a. nu favorizează vindecarea parodontală
b. asigură stabilitatea dinților asupra cărora se
realizează slefuiri selective sau detartraje
c. are ca dezavantaj:rezistența scăzută și creearea de
spații retentive
d. afectează puternic fizionomia
e. prin ligaturile cu fir de mătase poate fi aplicată numai
pe dinții frontal

143. Șina de imobilizare Mamlock:

a. se folosește pentru imobilizarea dinților frontali
b. este alcătuită din coroane reunite
c. este alcătuită din incrustații prevăzute cu pivot
radicular
d. are risc crescut de descimentare
e. are rigiditate mare

144. Tratamentul de urgență al gingivostomatitei

ulceronecrotice necesită urmatoarele măsuri:
a. spălături bucale largi din oră în oră cu soluții
antiseptice
b. se extrag resturile radiculare
c. detartraj subgingival cu chiuretele Gracey
d. colutorii complexe cu
antibiotice,corticosteroizi,anestezice de contact
e. la pacienții cu febră,se administrează antibiotice

145. Pentru tratamentul gingivitei și gingivostomatitei

herpetice,se recomandă:
a. aplicații cu orthochrome
b. antialergice
c. aplicații cu albastru de metilen 2% și violet de
gentiană 1%
d. medicație antivirală administratăc local sau general
e. unguente cu antibiotice:tetraciclină, negamicin B

146. Pentru tratamentul gingivitei și gingivostomatitei

micotice se pot utiliza:
a. soluție bicarbonat de sodiu 10% pentru spălături
bucale
b. violet de gentiană 1% pentru aplicații locale
c. antibiotice:doxicilină,minociclină
d. nistatin sau stamicin
e. emdogain

147. În cazul retracțiilor gingivale produse prin

distrugerea sau atrofia osului alveolar, se recurge la:
a. grefa de țesut conjunctiv
b. lambou mucogingival deplasat coronar sau lateral
c. regenerare tisulară ghidată
d. chimioterapie
e. extracții dentare multiple
148. Tratamentul tumorilor gingivale se realizează prin:
a. excizie chirurgicală
b. folosirea produselor de reactivare tisulară
c. radioterapie
d. lumină polarizată
e. chimioterapie

149. Tratamentul chirurgical în parodontita marginală

cronică superficială, poate fi realizat prin:
a. operație cu lambou deplasat coronar
b. chiuretaj microulcrațiilor în pungile false
c. papilectomie în cazul papilelor gingivale de stază
d. gingivectomie în formele hiperplazice
e. grefă de țesut conjunctiv

150. În cazul afectării gingivoosoase de gradul II a

bifurcațiilor si trifurcațiilor dinților laterali,se
recomanda:
a. debridare gingivală, detartraj
b. chiuretaj subgingival
c. amputație radiculară
d. operații cu lambou și tehnici de adiție
e. combinarea tehnicilor de regenerare tisulară ghidată și
adiție

151.C.M. Precizati factorii locali de risc în dezvoltarea

afecțiunilor inflamatorii ale parodonțiului:
a) Anomaliile și deformărıle maxilarelor
b) Diabetul zaharat
c) Neuropatiile
d) Hipertrofia frenului gingivolabial
e) Vestibulul cavității bucale redus în volum

152.C.M. Glicoproteinele substanței fundamentale a

corionului sunt prezentate de:
a) Fibronectina
b) Laminina
c) Entactina
d) Tenascina
e) Vitronectina

153.C.M. Precizați particularitățile examinării

radiologice:
a) Localizarea, mărimea şi tipul leziunilor osoase
b) Aspectul corticalei interne a osului alveolar
c) Aspectul osului spongios în special la nivelul septurilor
interdentare
d) Adâncimea pungilor parodontale false
e) Gradul de mobilitate patologică

154.C.M. Care este componența celuară a corionului

gingival:
a) Osteoblaşti
b) Osteoclaşti
c) Cementoblaşti
d) Cementoclaşti
e) Epiteliociți

155.C.M. Epiteliul gingival oral sau extem este format

din următoarele straturi, precizați:
a) Bazal
b) Spinos
c) Granulos
d) Cornos
e) Lucid

156.C.M. Precizați care pot fi motivele prezentării

pacientului cu parodontită cronică la medic:
a) Retracție gingivală
b) Tumefacția gingiei
c) Tulburări fizionomice
d) Dureri nocturme
e) Dureri radiante

157.C.M. Care probe dentare pot sugera unele semne ale

parodontitei cronice:
a) Testul de percuție
b) Testul de solicitare prin presiune
c) Testul de sondare
d) Testul calorimetric
e) Testul termometric

158.C.M. Substanța fundamentală este matricea organică

nefibrilară a corionului gingival formată din:
a) Proteoglicani
b) Glicoproteine
c) Fosfolipide
d) Imunoglobuline
e) Hidroxiapatite

159.C.M. Gingia fixă are o înalțime mai mare:

a) La maxilă
b) La mandibulă
c) La incisivii superiori
d) La molarii superiori
e) La incisivil interiori

160.C.M. Care din bacteriile menționate îndeplinește cele

mai multe din condițiile de “patogen parodontal”:
a) Streptococus mutans
b) Actinobacilus actinomycetemcomitans
c) Prevotella intermedia
d) Stafilococus aureus
e) Lactobacilii

161.C.M. În etiologia bolii parodontale se ține cont de

următorii factori locali:
a) Trauma ocluzală
b) Dizarmoniile dentoalveolare
c) Placa bacteriană
d) Tartrul dentar
c) Fluoroza
162.C.M. Precizați indicațiile catre detartrajului cu
ultrasunete:
a) Tartru supragingival
b) Hiperestezie dentinară
c) La bolnavi hemofilici
d) La copii mici
e) În cursul intervențillor chirurgicale

163.C.M. Precizați semnificația termenului "Lambou":

a) Fragment tisular parțial detaşat
b) Creat chirurgical
c) Utilizat pentru acoperirea unor plăgi
d) Utilizat pentru reconstituirea plastică a unor defecte
cu lipsă de substanță
e) Chiuretaj

164.C.M. În etiologia parodontitelor se presupune rolul a

mai multor factori, precizați factorii favorizanți:
a) Tartrul dentar
b) Traumele ocluzale
c) Caria dentară
d) Anomaliile dento-maxilare
e) Alți factori locali

165.C.M. Factorii favorizanți al gingivitelor cronice pot

fi:
a) Placa bacteriană
b) Obturații rugoase
c) Margini ascuțite ale cavităților
d) Aparatele ortodontice
e) Alimentele moi

166.C.M. Epiteliul gingival este format din:

a) Epiteliu extern
b) Epiteliul sanțului gingival
c) Epiteliul joncțional
d) Epiteliul adamantin redus
e) Din toate cele menționate

167.C.M. Sângerarea gingivală în gingivite poate fi

provocată de:
a) Atingere
b) Succiunea voluntară
c) Explorarea cu sonda
d) Spontan
e) Toate cele menționate

168.C.M. Culoarea gingiei variază în raport cu:

a) Grosimea stratului epitelial
b) Gradul de vascularizare
c) Prezența melanoblaștilor
d) Numărul melanoblaștilor
e) Fenomenele de hiperkeratoza

169.C.M. Precizați indicațiile tratamentului parodontal

cu preparate antihistaminice:
a) La acutizarea procesului
b) Înaintea intervențiilor chirurgicale
c) După intervențiile chirurgicale
d) Sunt însoțite de component alergic
e) Sunt însoțite de procese distrofice

170.C.M. Dupa gradul de extindere a inflamației

gingivale putem deosebi două forme, care sunt:
a) Papilită
b) Gingivită marginală
c) Pericoronarită
d) Gingivită localizată
e) Gingivită generalizată

171.C.M. Precizați instrumentele pentru determinarea

mobilității dentare:
a) Sonda parodontală
b) Pensa stomatologică
c) Periotestul
d) Bidigital
c) Spatula bucală

172.C.M. Determinați ce factori condiționează

dezvoltarea afecțiunilor localizate ale parodonțiului:
a) Aplicarea incorectă a obturațiilor
b) Confecționarea greşită a construcților protetice
c) Micșorarea reactivității organismului
d) Pulpitele
e) Afecțiunile sângelui
173.C.M. Valorile indicelui de sângerare papilară
Muhlemann:
a) 1
b) 3
c) 0
d) 2
e) 4

174 C.M. Prin anamneza pacientului cu leziuni

parodontale se obțin date privind:
a) Motivul prezentării la medic
b) Felul masticației și obiceiurile alimentare
c) Istoricul afecțiunii
d) Obiceiuri vicioase
e) Date asupra stării generale

175.C.M. Precizați valorile indicelui de placă bacteriană:

a) Depuneri neînsemnate
b) Absența plăcii
c) Placă supragingivală în treimea de colet a dintelui
d) Placă în treimea mijlocie a coroanei
e) Placa în treimea incizală sau ocluzală coroanei

176.C.M. Precizați care din fibrele menționate formează

ligamentul supraalveolar:
a) Fibrele circulare
b) Fibrele semicirculare
c) Fibrele intergingivale
d) Fibrele colagene
e) Fibrele oxytalanice

177.C.M. Gingia marginală liberă în parodontitele

cronice poate fi:
a) Întreruptă
b) Fisurată
c) Acoperită cu depuneri moi
d) Acoperită cu granulații
e) Hipertrofică

178.C.M. Precizați formele clinice ale leziunilor

parodontale după clasificare:
a) Gingivită
b) Parodontită
c) ldeopatice
d) Gingivite aftoase
e) Periodontite

179.C.M. Precizați constituenții corionului gingival:

a) Substanța fundamentală
b) Celule
c) Fibre de colagen
d) Fibre de elastină
e) Vase şi nervi

80.C.M. Indicați factorii ce favorizează apariția

hiperesteziei dentinare în cadrul bolii parodontale:
a) Creşterea retentivității dentare
b) Tumifierea papilelor interdentare datorită inflamației
c) Retragerea festonului gingival
d) Retenția alimentara
e) Scaderea pH-ului local

181.C.M. Precizați semnificatia termenului

„Hemisectie”:
a) Secțiunea unei rădăcini
b) Extracția unei rădăcini
c) Cu partea coronară corespunzatoare
d) Cu conservarea părții coronare
e) Osteoplastie

182.C.M. Precizați tipurile de epulis:

a) Fibros
b) Vascular
c) Cu celule gigante
d) Inflamnator
e) În stadiu de remisie

183.C.M. Precizați scopul operațiilor cu lambou:

a) Eliminarea radicală a pungilor parodontale
b) Refacerea epiteliului de joncțiune
c) Înlăturarea marginii gingivale
d) Cu scop diagnostic
e) Cu scop profilactic

184.C.M. Precizați dezavantajele detartrajului cu

ultrasunete:
a) Desprinderea unor prisme de smalț
b) Accentuarea durerilor și a sângerării în gingivostomatita
ulceronecrotică
c) Accentuarea durerilor hiperestezice
d) Lezarea inserției epiteliale
e) Dislocarea unor obturații cu retenție insuficientă

185.C.M. Parodonțiul profund este format din:

a) Gingie
b) Papila interdentară
c) Cementul radicular
d) Desmodonțiu
e) Os alveolar

186.C.M. Gingia se împarte în zone, precizați:

a) Marginea gingivală liberă
b) Sanțul gingival
c) Papila interdentară
d) Gingia fixă
e) Linia muco-gingivală

187.C.M. Care este componența celulară a corionului

gingival:
a) Fibroblaştii
b) Mastocite
c) Macrofage
d) Monocite
e) Ameloblaste

188.C.M. Lichidul gingival conține celule:

a) Fibroblaste
b) Odontoblaste
c) Leucocite polimorfonucleare
d) Limfocite
e) Monocite

189.C.M. Semnele clinice in parodontita cronicå forma

uşoară pot fi:
a) Sângerări uşoare la periaj
b) Senzație de distensie în gingie
c) Pungi parodontale de 3-3,5 mm
d) Pungi parodontale osoase
e) Mobilitatea dinților de gr.II

190.C.M. Gingia fixă are o înălțime mai mare de:

a) Pe fața vestibulară a incisivilor superiori
b) Pe fața vestibulară a molarilor superiori
c) Pe fața linguală a primului molar mandibular
d) Pe fața linguală a incisivilor mandibulari
e) La molarii II şi III mandibulari

191.C.M. Precizați semnificația termenului

"Osteoplastie":
a) Are drept scop redare unui contur al osului alveolar
b) Conservarea suportului osos
c) Extracție radiculară
d) Tratament etiotrop
e) Hemisecție
192.C.M. Hiperplazia gingivală poate fi provocată de
unele medicamente, precizați-le:
a) Antibiotice
b) Sulfamidele
c) Hidantoina
d) Antagoniştii de calciu
e) Ciclosporinelefomi

193.C.M. Enumerați indicațile către gingivectomie:

a) Hipertrofii care nu cedează la tratament
antiinflamator
b) Gingivita de sarcină
c) În regiunea dinților laterali
d) Gingivita acută
e) Gingivita descuamativă

194.C.M. Precizați care din fibrele menționate constituie

ligamentul supraalveolar:
a) Fibrele elastice
b) Fibrele argirofile
c) Fibrele transgingivale
d) Fibrele alveolo-gingivale
e) Fibrele dento-alveolare

195.C.M. Terapia conservativă a afecțiunilor inflamatorii

ale parodonțiului cuprinde:
a) Terapia etiologică
b) Terapia patogenetică
c) Terapia cu acțiune stimulatoare a mecanismelor de
apărare şi adaptare
d) Terapia reparatoare
e) Tratament chirurgical

196.C.M. Gingivita este un proces inflamator care

lizează:
a) Papila interdentară
b) Gingia marginală
c) Gingia fixă
d) Gingia alveolară
e) Toate cele menționate

197.C.M. Precizați care solutii colorante se utilizează

pentru evidențierea plăcii bacteriene:
a) Nitratul de argint de 2%
b) Albastru de metil de 2%
c) Violet de gențiană de 1%
d) Sol. Iodo-iodurată Lugol
e) Comprimate cu eritrozină

198.C.M. Inflamația gingiei după morfopatologie poate fi

în formă de:
a) Gingivită catarală
b) Gingivită ulcerativă
c) Gingivită hipertrofică
d) Acută gangrenoasă
e) Cronică incipientă
199.C.M. Indicați afecțiunile parodontale în care este
prezent Actinobacillus Actinomycetemcomitans:
a) Gingivită catarală
b) Parodontită juvenilă
c) Gingivita cronică
d) Gingivita ulceroasă
e) Parodontita marginală cronică

200.C.M. Pacienții cu gingivită cronică semnalează:

a) Ușor prurit gingival
b) Dureri la periaj
c) Dureri în timpul masticației
d) Senzații de usturime
e) Sângerări gingivale

Grilă Teste Paro Anul III – EXAMEN DE

ABSOLVIRE Rezidenți .
COMP. 26- B 52- C 72- B
SIMPL 27- A 73- D
U 28- B 53- C 74- A
1- D 29- A 75- A
2- B 30- A 54- C 76- A
3- A 31- C 77- A
4- C 32- C 55- A 78- B
5- D 33- E 79- B
6- A 34- D 56- D 80- B
7- B 35- C 57- A 81- D
8- C 36- D 58- A 82- C
9- B 37- C 59- D 83- B
10- C 38- A 60- C 84- A
11- B 39- D 61- C 85- B
12- B 40- C
13- A 41- B 62- D 86- B
14- C 42- C 63- E 87- D
15- C 43- C 88- C
16- B 44- D 64- C 89- C
17- D 45- D 65- C 90- B
18- E 46- D 66- D 91- D
19- C 47- D 67- D 92- A
20- E 48- E 68- B 93- D
21- C 49- D 69- D 94- D
22- D 50- E 70- E 95- A
23- B 51- C 96- B
71- B 97- D
24- C
25- D 98- D
99- B 12- A 24- A 36- A
100- ,B,D, ,C,D ,B,C,
A E 25- A E
13- C ,B,C 37- A
,D,E 26- A ,B,C
COMP. 14- A ,B,E 38- A
MULTI ,B,C, 27- A ,B,C
PLU D ,B,D, 39- B
1- A,B, 15- A E ,C,D,
D,E ,C,D, 28- A E
2- A,B, E ,C,E 40- B
E 16- A 29- A ,C,D
3- B,D, ,C,E ,D,E 41- A
E 17- A 30- A ,B,D
4- B,C ,B,C ,C,D, 42- B
5- A,B, 18- A E ,C,E
C,D ,C 31- A 43- A
6- A,D, 19- A ,C,D ,C,E
E ,B,C, 32- A 44- A
7- B,E D ,B,C, ,D,E
8- B,C, 20- B D 45- C
D,E ,C 33- B ,D,E
9- A,B, 21- C ,D 46- A
C,E ,D,E 34- A ,B,D
10- A 22- B ,B 47- A
,B,C ,C 35- A ,B,C
11- C 23- A ,B,D 48- A
,D,E ,D ,C,E
49- B 61- A 72- A 82- A
,C,D , B, ,B , B, C
50- B C, D 73- A 83- A
,D,E\ 62- A , B, ,B
51- D ,E C, D, 84- A
,E 63- A E , C,
52- A , B, 74- A D, E
, B, C, D , B, 85- C
C, D, 64- A C, D, , D, E
E , B, E 86- A
53- D C, D, 75- B , C, D
,E E , C, 87- A
54- A 65- B D, E , B,
, B, , C, D 76- A C, D
C, D 66- A , B, C 88- A
55- A , B, C 77- A , B,
, B, 67- A , B, C, E
C, D , B, C C, D, 89- A
56- A 68- A E , B, C
, B, C , B, 78- A 90- A
57- A C, D, , B, C , B, C
,B E 79- A 91- A
58- A 69- A , B, ,B
,B , C, D C, D, 92- C
59- A 70- D E , D, E
, C, D ,E 80- C 93- A
60- B 71- B , D, E ,C
,C , C, D 81- A 94- C
, B, C , D, E
95- A 97- B 99- B
, B, , C, ,E
C, D D, E 100- A,
96- A 98- A B, C, D,
, B, C , B, C E