Trading În Zonă

Object 1
Pagina 1
TRADING ÎN ZONĂ
Pagina 2
STĂPÂNEȘTE PIAȚA CU
CONFIDENȚĂ, DISCIPLINĂ ȘI
O ATITUDINĂ CÂȘTIGĂTORĂ
MARK DOUGLAS
Cuvânt înainte de Thorn Hartle
INSTITUTUL DE FINANȚE NOU YORK
wcw VHDV • Tnnnurn. cvnucv • Tnrvn • cinr. «pnpc
Library of Congress Cataloging-in-Publication Data
Douglas, Mark (Mark J.)
Tranzacționarea în zonă: stăpâniți piața cu încredere, disciplină și a
atitudine câștigătoare / de Mark Douglas,
p. cm.
ISBN 0-7352-0144-7 (pânză)
1. Stocuri. 2. Speculații. I. Titlu.
HG6041 .D59 2001
332,64 — dc21 00 045251
© 2000 de Prentice Hall
Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei cărți nu poate fi reprodusă în
orice formă sau prin orice mijloace, fără permisiunea în scris de la
editorul.
Tipărit în Statele Unite ale Americii
10 9876 5 4321
Această publicație este concepută pentru a oferi informa ții precise și autoritare
informații cu privire la subiectul tratat. Se vinde cu în țelegerea
că editorul nu este implicat în redarea legală, contabilă sau
Pagina 3
alte servicii profesionale. Dacă este necesară consiliere juridică sau altă asisten ță de specialitate,
ar trebui căutate serviciile unei persoane profesionale competente.
. . . Din Declarația de principii adoptată în comun de către a
Comitetul Asociației Baroului American și un comitet
de editori și asociații.
ISBN D-73SE-DmM-7
ATENȚIE: CORPORAȚII ȘI ȘCOLI
Cărțile Prentice Hall sunt disponibile la reduceri de cantitate cu achizi ționare în bloc pentru educa ție,
pentru afaceri sau pentru vânzări. Pentru informații, vă rugăm să scrie ți la: Prentice Hall,
Vânzări speciale, 240 Frisch Court, Paramus, N] 07652. Vă rugăm să furniza ți: titlul căr ții, ISBN,
cantitatea, modul de utilizare a cărții, data necesară.
INSTITUTUL DE FINANȚE NOU YORK
O amprentă a Prentice Hall Press
Paramus, NJ 07652
http://www.phdirect.com
NYIF și NEW YORK INSTITUTE OF FINANCE sunt mărci comerciale ale Executive
Tax Reports, Inc. utilizat sub licență de Prentice Hall Direct, Inc.
Pagina 4
DEDICARE
Această carte este dedicată tuturor comercian ților cu care am avut plăcerea de a lucra în ultimii 18 ani
ani ca antrenor de tranzacționare. Fiecare dintre voi, în felul vostru unic, face parte din în țelegerea și îndrumarea acestui lucru
cartea va oferi celor care aleg să tranzac ționeze dintr-o stare de încredere, disciplinată și consecventă
minte.
Pagina 5
o
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . xi
PREFAȚĂ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . xm
SONDAJ DE ATITUDINĂ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . xvii
_ ________________ CAPITOLUL 1___________
DRUMUL SUCCESULUI:
FUNDAMENTAL, TEHNIC,
SAU ANALIZA MENTALĂ?
LA ÎNCEPUT: ANALIZA FUNDAMENTALĂ. . . . . . . . . . 1
MUTAREA LA ANALIZA TEHNICĂ. . . . . . . . . . . . . . . . . 3
MISEA LA ANALIZA MENTALĂ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
_____________________ CAPITOLUL 2_______________
NADURA (ȘI PERICOLUL)
DE COMERȚ
ATRACTIA. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
PERICULOSII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
SALVĂRILE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Problemă: Refuzul de a crea reguli. . . . . . . 27
Pagina 6
Problemă: Nerespectarea responsabilității. . . . . . . . . . 28
Problemă: dependență de recompense aleatorii. . . . . . . . . 30
Problemă: control extern versus control intern ........ 31
_______________CAPITOLUL 3______________
ASUMAREA RESPONSABILITĂȚII
FORMAREA MEDIULUI MENTAL. . . . . . . . . . . . . . . 34
REACȚIUNE LA PIERDERE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
CÂȘTIGĂTORI, PIERDĂTORI, BOOMERS ȘI BUSTERS. . . . . . . . . . 50
___________CAPITOLUL 4_______________
CONSTANȚĂ: O STARE DE MINTE
GANDIREA DESPRE TRADING. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
ÎNȚELEGERE ADEVĂRATĂ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
ALINIEREA MEDIULUI MENTAL. . . . . . . . . . . . . . 64
___________CAPITOLUL 5________________
DINAMICA PERCEPȚIEI
DEBUGAREA SOFTWARE-ULUI MENTAL. . . . . . . . . . . . . . . 70
PERCEPȚIE ȘI ÎNVĂȚARE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
PERCEPȚIE ȘI RISC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
PUTEREA ASOCIAȚIEI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
___________CAPITOLUL 6_____________
PERSPECTIVA PIEȚEI
PRINCIPIUL „INCERTITĂȚII”. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
CARACTERISTICEA CEL MAI FUNDAMENTALĂ A PIEȚEI. .. 93
Pagina 7
_____________CAPITOLUL 7__________
VÂRZIUL TRADERULUI: GÂNDIREA ÎN PROBABILITĂȚI
PARADOXUL PROBABILITĂȚILOR: REZULTAT RANDOM, REZULTATE CONSTAN ȚE. . . . 102
TRADING ÎN MOMENT. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
GESTIONAREA AȘTEPTĂRILOR. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
ELIMINAREA RISCULUI EMOȚIONAL. . . . . . . . . . . . . . . . . 120
_______ CAPITOLUL 8__________
LUCRU CU CREDINȚELE TALE
DEFINIREA PROBLEMEI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
DEFINIREA TERMENILOR. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
CUM SE RELAZĂ ADEVĂRURILE FUNDAMENTALE CU ABILITĂȚILE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
MUTAREA SPRE "ZONA". . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
___________CAPITOLUL 9_________________
NATURA CREDINȚELOR
ORIGINELE UNUI CREDINȚĂ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
CREDINȚE ȘI IMPACTUL LOR PE VIEȚILE NOASTRE. . . . . . . . . . . 142
CREDINȚE vs. ADEVĂRUL. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147
________CAPITOLUL 10__________
IMPACTUL CREDINȚELOR PE COMERȚ
CARACTERISTICILE PRIMARE A UNUI CREDINȚĂ. . . . . . . . . . 153
AUTOEVALUARE ȘI TRADING. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167
__________CAPITOLUL 11___________
GANDIND CA UN TRADER
ETAPA MECANICĂ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173
ROLUL AUTODISCIPLINEI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179
CREAREA O CREDINȚĂ ÎN CONSTANȚĂ. . . . . . . . . . . . . . . . 184
EXERCIȚIU: ÎNVĂȚAREA COMERCIALIZĂRII ȘI A RĂMÂNI CA A
CASINO. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189
Pagina 8
O NOTĂ FINALĂ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201
SONDAJ DE ATITUDINĂ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
INDEX. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209
Pagina 9
CUVÂNT ÎNAINTE
Marea piață taurină în acțiuni a dus la o piață taurică la fel de mare în numărul de căr ți
publicat cu privire la modul de a câștiga bani tranzacționând piețele. Multe idei abundă, unele bune,
unele nu, altele originale, altele doar o reambalare a lucrărilor anterioare. Ocazional, însă, un scriitor
vine cu ceva care îl deosebește cu adevărat de pachet, ceva special. unu
un astfel de scriitor este Mark Douglas. Mark Douglas, în Trading in the Zone, a scris o carte care este
acumularea de ani de gândire și cercetare - munca unei vie ți - și pentru cei dintre noi care privim
comerciant ca profesie, el a produs o bijuterie.
Tranzacționarea în zonă este o privire aprofundată asupra provocărilor cu care ne confruntăm atunci când ne asumăm provocarea
comercial. Pentru începător, singura provocare pare să fie să găsească o modalitate de a face bani. Odată novice
află că sfaturile, sfaturile brokerilor și alte modalită ți de a justifica cumpărarea sau vânzarea nu func ționează în mod consecvent, el
descoperă că fie trebuie să dezvolte o strategie de tranzac ționare de încredere, fie să cumpere una. După aceea, tranzac ționare
ar trebui să fie ușor, nu? Tot ce trebuie să faci este să urmezi regulile, iar banii î ți vor cădea în poală.
În acest moment, dacă nu înainte, începătorii descoperă că tranzac ționarea se poate transforma într-una dintre cele mai frustrante
experiențe cu care se vor confrunta vreodată.
Această experiență duce la statistica începută de multe ori că 95% dintre comercian ții futures î și pierd to ți banii
în primul an de tranzacționare. Comercianții bursieri au în general acelea și rezultate, motiv pentru care
experții indică întotdeauna faptul că majoritatea comercian ților de ac țiuni nu reu șesc să depă șească o simplă cumpărare și de ținere
scenariu de investiții.
Deci, de ce nu reușesc oamenii, dintre care majoritatea au un succes extrem în alte ocupa ții
mizerabil ca comercianți? Comercianții de succes se nasc și nu sunt realiza ți? Mark Douglas spune că nu. Ceea ce este
El spune că este necesar ca individul să dobândească mentalitatea comerciantului. Sună u șor, dar realitatea este că asta
mentalitatea este foarte străină în compara ție cu modul în care experien țele noastre de via ță ne înva ță să ne gândim la
lume.
Această rată de eșec de 95% are sens atunci când ne gândim la modul în care majoritatea dintre noi experimentăm via ța, folosind
abilități învățate pe măsură ce creștem. Când vine vorba de tranzac ționare, se dovede ște însă că abilită țile pe care le învă țăm
câștigați note mari la școală, avansați în carieră și crea ți rela ții cu alte persoane, abilită țile pe care le avem noi
sunt învățați că ar trebui să ne poarte prin viață, să se dovedească a fi nepotrivite pentru tranzac ționare. Comercian ți, găsim
trebuie să învățăm să gândim în termeni de probabilită ți și să ne predăm toate abilită țile pe care le-am dobândit
realizăm practic în orice alt aspect al vie ții noastre. În tranzacționarea în zonă, Mark Douglas ne învață
Cum. El a pus la punct o carte foarte valoroasă. Sursele sale sunt propriile sale experien țe personale ca
comerciant, antrenor de comercianți în Chicago, autor și lector în domeniul său de psihologie comercială.
Recomandarea mea? Bucurați-vă de tranzacționarea Douglas în zonă și, făcând acest lucru, dezvoltați un comerciant
mod de gândire.
Pagina 10
PREFAŢĂ
Obiectivul oricărui comerciant este să obțină profituri în mod regulat, totu și atât de pu țini oameni fac cu adevărat consecven ți
bani ca comercianți. Ce reprezintă procentul mic de comercian ți care au succes constant?
Pentru mine, factorul determinant este psihologic - câ știgătorii consecven ți gândesc diferit fa ță de toată lumea
else.Am început să tranzacționez în 1978. La acea vreme, conduceam o agen ție de asigurări pentru accidentele comerciale din
suburbiile din Detroit, Michigan. Am avut o carieră foarte reu șită și m-am gândit că a ș putea transfera cu u șurin ță asta
succes în tranzacționare. Din păcate, am constatat că nu este cazul.
În 1981, eram complet dezgustat de incapacitatea mea de a tranzac ționa eficient în timp ce ocupam un alt loc de muncă,
așa că m-am mutat la Chicago și m-am angajat ca broker la Merrill Lynch la Chicago Board of Trade.
Cum m-am făcut? Ei bine, în termen de nouă luni de la mutarea la Chicago, pierdusem aproape tot ce de țineam.
Pierderile mele au fost rezultatul atât al activită ților mele de tranzac ționare, cât și al stilului meu de via ță exorbitant, care cereau
că câștig mulți bani ca comerciant. Din aceste experien țe timpurii ca comerciant, am învă țat un enorm
cantitate despre mine și despre rolul psihologiei în tranzac ționare. Drept urmare, în 1982, am început
lucrez la prima mea carte, Comerciantul disciplinat: dezvoltarea atitudinilor câștigătoare.
Când am început acest proiect, nu aveam niciun concept despre cât de greu era să scriu o carte sau să explic ceva
că am înțeles pentru mine într-o manieră și o formă care ar fi utilă celorlal ți oameni. Am crezut că era
o să mă iau între șase și nouă luni să-mi fac treaba. A durat șapte ani și jumătate și
a fost publicat în cele din urmă de Prentice Hall în 1990. În 1983, am părăsit Merrill Lynch pentru a începe o firmă de consultan ță,
Dinamica comportamentului de tranzacționare, unde dezvolt și conduc seminarii despre psihologia tranzac ționării
și acționează în calitatea a ceea ce este denumit în mod obi șnuit un coach de tranzac ționare. Am făcut nenumărate
prezentări pentru companii comerciale, firme de compensare, case de brokeraj, bănci și investi ții
conferințe în toată lumea.
Am lucrat la nivel personal, unul la unu, cu practic orice tip de comerciant din afacere, inclusiv
unii dintre cei mai mari comercianți de podea, hedgeri, speciali ști în op țiuni și CTA, precum și neofi ți
scriind, am petrecut ultimii șaptesprezece ani disecând dinamica psihologică din spatele tranzac ționării
că aș putea dezvolta metode eficiente pentru predarea principiilor adecvate ale succesului.
Ceea ce am descoperit este că, la cel mai fundamental nivel, există o problemă cu modul în care gândim.
Există ceva inerent în modul în care funcționează mintea noastră care nu se potrive ște foarte bine cu
caracteristicile arătate de piețe. Acei comercian ți care au încredere în propriile meserii, care au încredere
ei înșiși să facă ceea ce trebuie făcut fără ezitare, sunt cei care au succes. ei
nu vă mai temeți de comportamentul neregulat al pie ței. Ei înva ță să se concentreze asupra informa țiilor care îi ajută
Pagina 11
găsiți oportunități de a obține profit, mai degrabă decât să vă concentra ți asupra informa țiilor care le întăresc temerile.
Deși acest lucru poate părea complicat, totul se rezumă la a învă ța să crezi că: (1) nu trebuie
știi ce se va întâmpla în continuare pentru a câ știga bani; (2) orice se poate întâmpla; și (3) fiecare moment este
unic, adică fiecare margine și rezultat este cu adevărat o experien ță unică. Comer țul fie func ționează, fie acesta
nu. În orice caz, așteptați să apară marginea următoare și parcurge ți procesul din nou și din nou.
Cu această abordare veți învăța într-un mod metodic, non-aleatoriu, ce func ționează și ce nu.
Și, la fel de important, veți construi un sentiment de încredere în sine, astfel încât să nu vă deteriora ți într-un
mediu care are calitățile nelimitate pe care le au pie țele.
Majoritatea comercianților nu cred că problemele lor de tranzac ționare sunt rezultatul modului în care gândesc despre tranzac ționare
sau, mai precis, modul în care gândesc în timp ce tranzac ționează. În prima mea carte, Disciplina
Trader, am identificat problemele cu care se confruntă comerciantul dintr-o perspectivă mentală și apoi am construit un
cadru filosofic pentru înțelegerea naturii acestor probleme și de ce există.
Am avut în vedere cinci obiective majore în scrierea tranzacționării în zonă:
Pentru a demonstra comerciantului că analiza de pia ță mai multă sau mai bună nu este solu ția la dificultă țile sale comerciale sau
lipsa rezultatelor consistente.
Pentru a convinge comerciantul că atitudinea și „starea sufletească” a acestuia determină rezultatele sale.
Pentru a oferi comerciantului convingerile și atitudinile specifice care sunt necesare pentru a construi un câ știgător
mentalitate, ceea ce înseamnă să înve ți cum să gânde ști în probabilită ți.
Pentru a aborda numeroasele conflicte, contradicții și paradoxuri în gândire care determină traderul tipic
presupunem că el deja gândește în probabilități, atunci când chiar nu crede.
Să-l conducă pe comerciant printr-un proces care integrează această strategie de gândire în sistemul său mental
nivel funcțional.
(Notă: Până de curând, majoritatea comercianților erau bărba ți, dar recunosc că tot mai multe femei se alătură
rândurile. Într-un efort de a evita confuzia și formularea incomodă, am folosit în mod constant pronumele
„el” de-a lungul acestei cărți în descrierea comercianților. Acest lucru nu reflectă cu siguran ță nici o părtinire din partea mea.)
Tranzacționarea în zonă prezintă o abordare psihologică serioasă pentru a deveni un câ știgător consecvent
comercial. Nu ofer un sistem de tranzacționare; Sunt mai interesat să vă arăt cum să gândi ți în felul acesta
necesar pentru a deveni un comerciant profitabil. Presupun că ai deja propriul tău sistem, al tău
margine. Trebuie să înveți să ai încredere în marginea ta. Marginea înseamnă că există o probabilitate mai mare de un singur rezultat
decât altul. Cu cât aveți mai multă încredere, cu atât va fi mai u șor să vă executa ți tranzac țiile. Această carte este
Pagina 12
conceput pentru a vă oferi cunoștințele și înțelegerea de care ave ți nevoie despre dvs. și despre natura tranzac ționării,
astfel încât să o faci de fapt devine la fel de u șor, simplu și fără stres ca atunci când doar te ui ți la
piață și gândindu-se să o fac.
Pentru a determina cât de bine „gândiți ca un comerciant”, efectua ți următorul sondaj de atitudine. Sunt
fără răspunsuri corecte sau greșite.
Răspunsurile dvs. sunt o indicație a cât de consistent este cadrul dvs. mental actual cu modul în care sunte ți
trebuie să vă gândiți pentru a profita la maximum de tranzac ționarea dvs.
SONDAJ DE ATITUDINĂ
1. Pentru a câștiga bani ca comerciant, trebuie să știi ce va face pia ța în continuare.
De acord nu sunt de acord
2. Uneori mă trezesc gândindu-mă că trebuie să existe o modalitate de a tranzac ționa fără a fi nevoie să pierd o pierdere.
3. A face bani ca comerciant este în primul rând o func ție de analiză.
4. Pierderile sunt o componentă inevitabilă a tranzac ționării.
5. Riscul meu este întotdeauna definit înainte de a intra într-o tranzac ție.
6. În mintea mea există întotdeauna un cost asociat cu aflarea a ceea ce ar putea face pia ța în continuare.
7. Nici nu m-aș deranja să fac următoarea tranzac ție dacă nu a ș fi sigur că va fi un câ știgător.
8. Cu cât un comerciant află mai multe despre pie țe și cum se comportă, cu atât îi va fi mai u șor să facă acest lucru
executa meseriile sale.
Pagina 13
9. Metodologia mea îmi spune exact în ce condiții de pia ță să intru sau să ie și dintr-o tranzac ție.
10. Chiar și atunci când am un semnal clar pentru a-mi inversa pozi ția, mi se pare extrem de greu de făcut.
11. Am susținut perioade de succes consecvent, de obicei urmate de unele reduceri destul de drastice
în echitatea mea.
12. Când am început să tranzacționez, aș descrie metodologia mea de tranzac ționare ca întâmplătoare, adică unele
succes între multă durere.
13. De multe ori mă simt că piețele sunt împotriva mea personal.
14. Oricât aș încerca să „dau drumul”, îmi este foarte greu să pun rănile emo ționale trecute în spatele meu.
15. Am o filozofie de gestionare a banilor care se bazează pe principiul de a lua întotdeauna o parte
bani din piață atunci când piața îi pune la dispoziție.
16. Sarcina unui comerciant este de a identifica tipare în comportamentul pie țelor care reprezintă o oportunitate și apoi
pentru a determina riscul de a afla dacă aceste tipare se vor juca singure a șa cum au făcut-o în trecut.
17. Uneori, pur și simplu nu pot să nu simt că sunt o victimă a pie ței.
18. Când fac tranzacții, de obicei încerc să rămân concentrat într-un singur interval de timp.
19. Tranzacționarea necesită cu succes un grad de flexibilitate mentală mult dincolo de sfera majorită ții oamenilor.
Pagina 14
20. Există momente în care simt cu siguranță fluxul pieței; totu și, de multe ori am dificultă ți
acționând după aceste sentimente.
21. Sunt de multe ori când sunt într-o meserie profitabilă și știu că mi șcarea sa încheiat, dar eu
tot nu îmi voi lua profiturile.
22. Indiferent de câți bani câștig într-o tranzacție, rareori sunt mul țumit și simt că a ș putea avea
a făcut mai multe.
23. Când fac o tranzacție, simt că am o atitudine pozitivă. Anticipez to ți banii pe care i-a ș putea câ știga
din comerț într-un mod pozitiv.
24. Cea mai importantă componentă a capacită ții unui comerciant de a acumula bani în timp este de a avea un
credința în propria sa consistență.
25. Dacă ți s-ar fi dorit să poți dobândi instantaneu o abilitate de tranzac ționare, ce abilitate ar avea
tu alegi?
26. Deseori petrec nopți nedormite îngrijorându-mă cu privire la pia ță.
27. Te simți obligat să faci o tranzacție pentru că ți-e teamă că ai putea rata?
da nu
28. Deși nu se întâmplă foarte des, îmi place foarte mult că meseriile mele sunt perfecte. Când fac un perfect
sună că se simte atât de bine încât mă compensează de toate momentele pe care nu le fac.
29. Te găsești vreodată planificând tranzacții pe care nu le executi niciodată și nu executi tranzac ții niciodată
Pagina 15
planificat?
da nu
30. În câteva propoziții explicați de ce majoritatea comercian ților fie nu câ știgă bani, fie nu sunt capabili să păstreze ce
ei fac.
Lasă-ți deoparte răspunsurile în timp ce citești această carte. După ce a ți terminat ultimul capitol („Gândirea
Ca un comerciant "), luați din nou sondajul de atitudine - este retipărit în spatele căr ții. S-ar putea să fi ți
surprins să văd cât de mult diferă răspunsurile tale față de prima dată.
MULȚUMIRI
Aș dori în special să mulțumesc tuturor comercianților care au cumpărat manuscrisul în edi ție limitată semnat de
primele șapte capitole ale acestei căr ți. Feedbackul dvs. mi-a dat inspira ția pentru a adăuga cele patru suplimentare
capitole.
În continuare, aș dori să mulțumesc colegilor comercianți Robert St. John, Greg Bieber, Larry Pesavento și Ted
Hearne pentru prietenia lor și modurile speciale în care fiecare dintre ei a contribuit la dezvoltare
din această carte.
Aș dori, de asemenea, să îi recunosc prietenului meu, Eileen Bruno, că a editat manuscrisul original; și, la
Prentice Hall, Ellen Schneid Coleman, editor asociat, pentru profesionalismul și ajutorul acordat
netezind calea către publicare și Barry Richardson, editor de dezvoltare, pentru ajutorul său în conturarea
introducerea. Timpul și talentul său sunt foarte apreciate.
CAPITOLUL 1
Pagina 16
CAPITOLUL 1
DRUMUL SUCCESULUI:
FUNDAMENTAL, TEHNIC,
SAU ANALIZA MENTALĂ?
LA ÎNCEPUT: ANALIZA FUNDAMENTALĂ
Cine își amintește când analiza fundamentală a fost considerată singura modalitate reală sau adecvată de a face
decizii de tranzacționare? Când am început să tranzac ționez în 1978, analiza tehnică a fost utilizată doar de o mână de
comercianții, care au fost considerați de restul comunită ții de pia ță ca fiind, cel pu țin, nebuni. La fel de
pe cât este de greu de crezut acum, nu a fost cu mult timp în urmă când Wall Street și majoritatea fondurilor majore
iar instituțiile financiare au considerat că analiza tehnică este o formă de hocus-pocus mistic.
Acum, desigur, este exact opusul. Aproape toți comercianții experimenta ți folosesc o formă tehnică
analize pentru a-i ajuta să își formuleze strategiile de tranzac ționare. Cu excep ția unor buzunare mici, izolate din
comunitate academică, analistul „pur” fundamental este practic dispărut. Ce a provocat acest dramatism
schimbare de perspectivă? Sunt sigur că nu este o surpriză pentru nimeni că răspunsul la această întrebare este foarte simplu:
Bani! Problema cu luarea deciziilor de tranzac ționare dintr-o perspectivă strict fundamentală este
dificultatea inerentă de a face bani în mod consecvent folosind această abordare.
Pentru cei dintre voi care s-ar putea să nu fie familiariza ți cu analiza fundamentală, permite ți-mi să vă explic. Fundamental
analiza încearcă să ia în considerare toate variabilele care ar putea afecta echilibrul relativ sau
dezechilibru între oferta și cererea posibilă pentru un anumit stoc, marfă sau
instrument financiar. Folosind în primul rând modele matematice care cântăresc semnifica ția unei varietă ți de
factori (ratele dobânzii, bilanțuri, modele meteorologice și mul ți al ții), analistul proiectează ce
prețul ar trebui să fie la un moment dat în viitor.
Problema cu aceste modele este că acestea rareori, sau chiar vreodată, au un factor altor traderi ca variabile. Oameni,
exprimându-și convingerile și așteptările cu privire la viitor, fac ca pre țurile să se mi ște - nu modele. Faptul că
un model face o proiecție logică și rezonabilă bazată pe toate variabilele relevante nu este prea mult
valoare dacă comercianții care sunt responsabili pentru cea mai mare parte a volumului de tranzac ționare nu sunt con știen ți de model sau
nu crede în el.
De fapt, mulți comercianți, în special cei de la etajele burselor futures care au
capacitatea de a muta prețurile foarte dramatic într-o direc ție sau alta, de obicei nu au nici cea mai mică
conceptul factorilor fundamentali de ofertă și cerere care ar trebui să afecteze pre țurile. În plus,
în orice moment dat, o mare parte din activitatea lor de tranzac ționare este determinată de un răspuns la factorii emo ționali care
sunt complet în afara parametrilor modelului fundamental. Cu alte cuvinte, oamenii care fac comerț
(și, prin urmare, mutarea prețurilor) nu acționează întotdeauna într-un mod ra țional.
Pagina 17
În cele din urmă, analistul fundamental ar putea descoperi că o predic ție despre locul în care ar trebui să fie pre țurile la unii
punctul în viitor este corect. Dar între timp, mișcarea pre țurilor ar putea fi atât de volatilă încât ar fi
foarte dificil, dacă nu chiar imposibil, să rămâi într-o meserie pentru a realiza obiectivul.
MUTAREA LA ANALIZA TEHNICĂ
Analiza tehnică a existat atât timp cât au existat pie țe organizate sub formă de
schimburi. Dar comunitatea comercială nu a acceptat analiza tehnică ca un instrument viabil de realizare
bani până la sfârșitul anilor 1970 sau începutul anilor 1980. Iată ce știa analistul tehnic că a fost nevoie
generații de comunități de piață obișnuite pe care să le prindă.
Un număr finit de comercianți participă la piețe în orice zi, săptămână sau lună. Multe dintre acestea
comercianții fac aceleași pământuri de lucruri în repetate rânduri în încercarea lor de a câ știga bani. Cu alte cuvinte,
indivizii dezvoltă modele de comportament și un grup de indivizi, care interac ționează între ei pe un
o bază consistentă, formează modele de comportament colectiv. Aceste tipare de comportament sunt observabile și
cuantificabile și se repetă cu fiabilitate statistică. Analiza tehnică este o metodă care
organizează acest comportament colectiv în modele identificabile care pot oferi o indica ție clară a momentului
există o probabilitate mai mare ca un lucru să se întâmple peste altul. Într-un anumit sens, analiza tehnică permite
să intrați în mintea pieței pentru a anticipa ce se va întâmpla în continuare, pe baza tipului de
modelează piața generată la un moment anterior.
Ca metodă de proiectare a viitoarei evoluții a pre țurilor, analiza tehnică s-a dovedit a fi cu mult superioară
la o abordare pur fundamentală. Se păstrează agentul economic axat pe ceea ce pia ța se face acum în
raportat la ceea ce a făcut în trecut, în loc să se concentreze pe ceea ce ar trebui să facă pia ța pe baza
numai pe ceea ce este logic și rezonabil, determinat de un model matematic. Pe de altă parte,
analiza fundamentală creează ceea ce eu numesc un „decalaj de realitate” între „ceea ce ar trebui să fie” și „ceea ce este”.
decalajul realității face extrem de dificil să faci orice altceva decât predic ții pe termen lung care pot fi
greu de exploatat, chiar dacă sunt corecte.
În contrast, analiza tehnică nu numai că închide acest decalaj de realitate, ci pune la dispozi ția traderului și a
un număr practic nelimitat de posibilități de care să profita ți. Abordarea tehnică deschide multe
mai multe posibilități, deoarece identifică modul în care apar acelea și tipare de comportament repetabile de fiecare dată
cadru - moment-moment, zilnic, săptămânal, anual și la fiecare interval de timp între ele. Cu alte cuvinte,
analiza tehnică transformă piața într-un flux interminabil de oportunită ți de a se îmbogă ți.
MISEA LA ANALIZA MENTALĂ
Dacă analiza tehnică funcționează atât de bine, de ce ar schimba din ce în ce mai mult comunitatea comercială
se concentrează de la analiza tehnică a pie ței la analiza mentală a lor, adică a lor
psihologie de tranzacționare individuală? Pentru a răspunde la această întrebare, probabil că nu trebuie să mai face ți nimic
Pagina 18
decât să te întrebi de ce ai cumpărat această carte. Cel mai probabil motiv este că sunte ți nemul țumit de
diferența dintre ceea ce percepeți ca poten țial nelimitat de a face bani și ceea ce ajunge ți
cu pe linia de jos. Aceasta este problema cu analiza tehnică, dacă dori ți să o numi ți o problemă.
Odată ce ați învățat să identificați tiparele și să citi ți pia ța, ve ți găsi că există oportunită ți nelimitate
a face bani. Dar, după cum sunt sigur că știți deja, poate exista și un decalaj uria ș între ceea ce voi
înțelegeți piețele și capacitatea dvs. de a transforma aceste cuno știn țe în profituri consistente sau a
curba de capitaluri proprii în continuă creștere.
Gândiți-vă de câte ori ați analizat o diagramă a pre țurilor și v-a ți spus: „Hmmm, se pare
ca și cum piața crește (sau coboară, după caz), " și ceea ce credeai că se va întâmpla
s-a întâmplat de fapt. Dar nu ai făcut altceva decât să urmăre ști mi șcarea pie ței în timp ce te-ai chinuit peste tot
bani pe care i-ai fi putut face.
Există o mare diferență între a prezice că se va întâmpla ceva pe pia ță ( și a gândi
despre toți banii pe care i-ai fi putut câștiga) și realitatea intrării și ie șirii efective din meserii. Eu
numiți această diferență, și altora ca aceasta, o „lacună psihologică” care poate face din tranzac ționare una dintre cele mai importante
eforturi dificile pe care le-ai putea alege să le întreprinzi și cu siguran ță una dintre cele mai misterioase de stăpânit.
Marea întrebare este: tranzacționarea poate fi stăpânită? Este posibil să experimenta ți tranzac ționarea cu aceea și u șurin ță
și simplitatea implicată atunci când priviți doar pia ța și vă gândi ți la succes, spre deosebire
să trebuiască să îmbraci și să scoți meserii? Răspunsul nu este doar un „da” fără echivoc, dar asta este
de asemenea, exact ceea ce această carte este concepută să vă ofere - în țelegerea și în țelegerea de care ave ți nevoie
dvs. și despre natura tranzacționării. Deci, rezultatul este că, de fapt, o faci devine la fel de u șor, simplu,
și fără stres ca atunci când doar te uiți la piață și te gânde ști să o faci.
Acest lucru poate părea o comandă înaltă, iar pentru unii dintre voi poate părea chiar imposibil. Dar nu este. Sunt
oameni care au stăpânit arta comerțului, care au închis decalajul dintre posibilită ți
disponibile și performanța lor de bază. Dar, după cum v-a ți putea a ștepta, ace ști câ știgători sunt relativ pu țini
în număr în comparație cu numărul de comercianți care experimentează grade diferite de frustrare, toate
cale spre exasperare extremă, întrebându-mă de ce nu pot crea succesul consecvent pe care îl au
dorinta disperata.
De fapt, diferențele dintre aceste două grupuri de comercian ți (câ știgătorii consecven ți și to ți ceilal ți)
sunt analogi diferențelor dintre Pământ și lună. Pământul și luna sunt ambele
corpuri cerești care există în același sistem solar, deci au ceva în comun. Dar ei sunt
la fel de diferite ca natură și caracteristici ca noaptea și ziua. În acela și fel, oricine î și pune un
comerțul poate pretinde că este un comerciant, dar atunci când compara ți caracteristicile unei mână de coeren ță
câștigători cu caracteristicile majorității celorlal ți comercian ți, ve ți găsi că sunt la fel de diferi ți ca noaptea și
zi.
Dacă a merge la Lună reprezintă un succes constant ca comerciant, putem spune că a ajunge la Lună este
posibil. Călătoria este extrem de dificilă și doar o mână de oameni au reu șit. De la noi
din perspectiva Pământului, luna este de obicei vizibilă în fiecare seară și pare atât de aproape încât am putea
Pagina 19
întindeți mâna și atingeți-o.
Tranzacționarea se simte cu succes la fel. În orice zi, săptămână sau lună, pie țele fac
disponibile sume vaste de bani pentru oricine are capacitatea de a face o tranzac ție. Din moment ce pie țele
sunt în continuă mișcare, și acești bani curg constant, ceea ce face posibilită țile de succes
foarte mărit și aparent la îndemâna ta. Folosesc cuvântul „aparent” pentru a face un important
distincție între cele două grupuri de comercianți. Pentru cei care au învă țat cum să fie consecven ți sau au
rupt prin ceea ce eu numesc „pragul coerenței”, banii nu se află doar la îndemâna lor; ei
o poate lua practic după bunul plac. Sunt sigur că unora le va părea această afirma ție șocantă sau dificil de crezut,
dar este adevărat. Există unele limitări, dar, în cea mai mare parte, banii curg în conturile acestora
comercianții cu o astfel de ușurință și efort încât încurcă literalmente mintea majorită ții oamenilor.
Cu toate acestea, pentru comercianții care nu au evoluat în acest grup select, cuvântul „aparent” înseamnă
exact ceea ce implică. Se pare că consecven ța sau succesul final pe care și-l doresc este „la îndemână” sau
„la îndemâna lor”, chiar înainte ca acesta să alunece sau să se evapore în fa ța ochilor lor, de nenumărate ori.
singurul lucru despre tranzacționare care este în concordan ță cu acest grup este durerea emo țională. Da, cu siguran ță
momente de exaltare, dar nu este o exagerare să spunem că de cele mai multe ori sunt într-o stare de frică,
furie, frustrare, anxietate, dezamăgire, trădare și regret. Deci, ce separă aceste două grupuri de
comercianți? Este inteligență? Sunt câștigătorii consecven ți pur și simplu mai de ștep ți decât to ți ceilal ți? Oare ei
sa muncesti mai mult? Sunt analiști mai buni sau au acces la sisteme de tranzac ționare mai bune? Oare ei
posedă caracteristici inerente ale personalită ții care le fac mai u șor să facă fa ță intensului
presiuni de tranzacționare?
Toate aceste posibilități sună destul de plauzibil, cu excep ția cazului în care considera ți că cea mai mare parte a tranzac ționării
eșecurile industriei sunt, de asemenea, unii dintre cei mai străluci ți și mai realiza ți oameni ai societă ții. Cel mai mare grup
de pierzători constanți este compus în primul rând din medici, avoca ți, ingineri, oameni de știin ță, CEO, boga ți
pensionari și antreprenori.
În plus, majoritatea celor mai buni analiști de pia ță din industrie sunt cei mai răi comercian ți imaginabili. Inteligen ța
și o bună analiză a pieței poate Drumul spre succes să contribuie cu siguran ță la succes, dar acestea nu sunt
definirea factorilor care separă câștigătorii consecven ți de to ți ceilal ți. Ei bine, dacă nu este inteligen ță sau
o analiză mai bună, atunci ce ar putea fi?
După ce am lucrat cu unii dintre cei mai buni și unii dintre cei mai răi comercian ți din afacere și am ajutat
unele dintre cele mai rele devin unele dintre cele mai bune, pot afirma fără îndoială că există motive specifice
de ce cei mai buni comercianți depășesc în mod constant pe to ți ceilal ți.
Dacă ar trebui să distil toate motivele într-unul, a ș spune pur și simplu că cei mai buni comercian ți cred
diferit de restul. Știu că nu sună foarte profund, dar chiar și profund
implicații dacă luați în considerare ce înseamnă să gândi ți diferit.
Într-un grad sau altul, noi toți gândim diferit față de toți ceilal ți. Este posibil să nu fim întotdeauna aten ți
de acest fapt; pare firesc să presupunem că al ți oameni împărtă șesc percep țiile și interpretările noastre despre
evenimente. De fapt, această presupunere continuă să pară valabilă până când ne găsim într-o bază, fundamentală
Pagina 20
dezacord cu cineva cu privire la ceva ce am experimentat amândoi. În afară de caracteristicile noastre fizice,
felul în care gândim este ceea ce ne face unici, probabil chiar mai unici decât caracteristicile noastre fizice.
Să revenim la comercianți. Ce este diferit despre modul în care gândesc cei mai buni comercian ți, spre deosebire de modul în care ace știa
cine încă se luptă să gândească? În timp ce pie țele pot fi descrise ca o arenă de oportunită ți nesfâr șite,
aceștia se confruntă simultan cu individul dintre cele mai sus ținute, psihologice adverse
condiții la care vă puteți expune. La un moment dat, to ți cei care tranzac ționează înva ță ceva despre
piețe care vor indica când există oportunități. Dar învă țând cum să identificăm o oportunitate de a cumpăra
sau a vinde nu înseamnă că ați învățat să gândiți ca un comerciant.
Caracteristica definitorie care separă câ știgătorii consecven ți de to ți ceilal ți este următoarea: Câ știgătorii
au atins o mentalitate - un set unic de atitudini - care le permite să rămână disciplinate, concentrate,
și, mai ales, încrezător în ciuda condițiilor nefavorabile. Ca urmare, nu mai sunt susceptibili la
temerile și erorile comerciale obișnuite care îi afectează pe to ți ceilal ți. To ți cei care fac meserii ajung să înve țe
ceva despre piețe; foarte puțini oameni care fac comer ț înva ță vreodată atitudinile care sunt absolut
esențial pentru a deveni un câștigător consecvent. Așa cum oamenii pot învă ța să perfec ționeze tehnica adecvată pentru
balansarea unui club de golf sau a unei rachete de tenis, consisten ța lor sau lipsa acestuia, vor proveni fără îndoială
atitudinea lor Comercianții care o depășesc „pragul de consisten ță” experimentează de obicei o experien ță grozavă
de durere (atât emoțională, cât și financiară) înainte de a dobândi terenul de atitudine care le permite
funcționează eficient în mediul de piață. Rarele excep ții sunt de obicei cele care s-au născut
în familii comerciale de succes sau care și-au început cariera de tranzac ționare sub îndrumarea cuiva care
a înțeles adevărata natură a tranzacționării și, la fel de importantă, a știut să o înve țe.
De ce durerea emoțională și dezastrul financiar sunt frecvente în rândul comercian ților? Răspunsul simplu este că majoritatea
dintre noi nu am avut norocul de a începe cariera noastră de tranzac ționare cu îndrumarea adecvată.
Cu toate acestea, motivele merg mult mai adânc decât aceasta. Am petrecut ultimii șaptesprezece ani disecând
dinamica psihologică din spatele tranzacționării, astfel încât să pot dezvolta metode eficiente de predare a
principiile succesului. Ceea ce am descoperit este că tranzac ționarea este plină de paradoxuri și contradic ții
în gândirea care face extrem de dificil să înve ți cum să ai succes. De fapt, dacă ar fi să aleg una
cuvânt care încapsulează natura tranzacționării, ar fi „paradox”.
(Potrivit dicționarului, un paradox este ceva care pare să aibă calită ți contradictorii sau altele
este contrar credinței obișnuite sau ceea ce în general are sens pentru oameni.)
Dezastrele financiare și emoționale sunt frecvente în rândul comercian ților, deoarece multe dintre perspective,
atitudini și principii care altfel ar avea un sens perfect și ar func ționa destul de bine în via ța noastră de zi cu zi
au efectul opus în mediul de tranzacționare. Pur și simplu nu func ționează. Ne știind acest lucru, majoritatea
comercianții își încep cariera cu o lipsă fundamentală de în țelegere a ceea ce înseamnă a fi comerciant
abilitățile implicate și profunzimea la care trebuie dezvoltate aceste abilită ți.
Iată un prim exemplu despre ceea ce vorbesc: tranzac ționarea este inerent riscantă. Din câte știu eu, nu
comerțul are un rezultat garantat; prin urmare, posibilitatea de a gre și și de a pierde bani este întotdeauna
prezent. Deci, atunci când faceți o tranzac ție, vă pute ți considera un asumator de riscuri? Chiar dacă acest lucru poate
Pagina 21
sună ca o întrebare truc, nu este.
Răspunsul logic la întrebare este, fără echivoc, da. Dacă mă angajez într-o activitate care este inerent
riscant, atunci trebuie să fiu un riscant. Aceasta este o presupunere perfect rezonabilă pentru orice comerciant. În
De fapt, practic nu toți comercianții fac această presupunere, dar majoritatea comercian ților se mândresc cu gândirea
ei înșiși ca persoane care iau riscuri. Problema este că această presupunere nu ar putea fi mai departe de adevăr. De
Desigur, orice comerciant își asumă un risc atunci când face ți o tranzac ție, dar asta nu înseamnă că sunte ți
acceptând corespunzător acel risc. Cu alte cuvinte, toate tranzac țiile sunt riscante, deoarece rezultatele sunt
probabil - nu este garantat. Însă cei mai mulți comercian ți cred cu adevărat că î și asumă un risc atunci când î și îmbracă un
comerț? Au acceptat cu adevărat că tranzac ția are un rezultat probabil, negarantat? În plus,
au acceptat pe deplin posibilele consecințe?
Răspunsul este, fără echivoc, nu! Majoritatea comercian ților nu au absolut niciun concept despre ceea ce înseamnă să fii
asumarea riscului în modul în care un comerciant de succes gânde ște la risc. Cei mai buni comercian ți nu doar î și asumă riscul, ci și ei
am învățat, de asemenea, să accepte și să îmbră ți șezi acest risc. Există un decalaj psihologic imens între presupunere
sunteți un asumator de riscuri, deoarece vă ocupați de tranzac ții și accepta ți pe deplin riscurile inerente fiecărei tranzac ții.
Când acceptați pe deplin riscurile, acesta va avea implica ții profunde asupra performan ței dvs. de bază.
Cei mai buni comercianți pot face o tranzacție fără niciun fel de ezitare sau conflict și la fel de liber
și fără ezitare sau conflict, recunoașteți că nu func ționează. Ei pot ie și din comer ț - chiar și cu un
pierderea - și acest lucru nu rezonează nici cel mai mic disconfort emo țional. Cu alte cuvinte, riscurile
inerente tranzacționării nu îi determină pe cei mai buni comercian ți să î și piardă disciplina, concentrarea sau sentimentul de încredere.
Dacă nu poți tranzacționa fără cel mai mic disconfort emo țional (în special, frică), atunci tu
nu au învățat cum să accepte riscurile inerente tranzac ționării. Aceasta este o mare problemă, pentru că la orice
gradul în care nu ați acceptat riscul, este acela și grad în care ve ți evita riscul. Incercand sa
evitați ceva care este inevitabil, va avea efecte dezastruoase asupra capacită ții dvs. de a tranzac ționa cu succes.
Învățarea de a accepta cu adevărat riscurile în orice efort poate fi dificilă, dar este extrem de dificilă pentru
comercianți, mai ales având în vedere ceea ce este în joc. De ce ne temem, în general, (în afară de moarte sau
vorbitul în public)? Cu siguranță, pierderea de bani și gre șirea ambelor se situează aproape de partea de sus a listei.
Recunoașterea că ne înșelăm și pierderea banilor pentru pornire poate fi extrem de dureroasă și, cu siguran ță, ceva pentru
evita. Cu toate acestea, în calitate de comercian ți, ne confruntăm cu aceste două posibilită ți practic în fiecare moment în care ne aflăm într-un
comerț. Acum, s-ar putea să-ți spui: „În afară de faptul că doare atât de mult, este firesc
nu vrea să greșească și să piardă ceva; prin urmare, este potrivit pentru mine să fac tot ce pot
evită-l. "Sunt de acord cu tine. Dar, de asemenea, această tendin ță naturală este cea care face tranzac ționarea (care arată a șa
ar trebui să fie ușor) extrem de dificil.
Tranzacționarea ne prezintă un paradox fundamental: Cum rămânem disciplina ți, concentra ți și
încrezător în fața incertitudinii constante? Când a ți învă țat cum să „gândi ți” ca un comerciant, asta este
exact ce vei putea face. Aflați cum să vă redefini ți activită țile de tranzac ționare într-un mod care vă permite
să accepți complet riscul este cheia gândirii ca un comerciant de succes. Învă țând să accept
riscul este o abilitate de tranzacționare - cea mai importantă abilitate pe care o po ți învă ța. Cu toate acestea, este rar ca comercian ții în curs de
dezvoltare să se concentreze
Pagina 22
orice atenție sau depuneți orice efort pentru a o învăța.
Când veți învăța abilitatea de tranzacționare de acceptare a riscului, pia ța nu va putea genera informa ții
pe care o definești sau o interpretezi ca fiind dureroasă. Dacă informa țiile pe care le generează pia ța nu au poten țial
pentru a vă provoca dureri emoționale, nu este nimic de evitat. Sunt doar informa ții, care vă spun ce
posibilitățile sunt. Aceasta se numește o perspectivă obiectivă - una care nu este înclinată sau distorsionată de ce
ți-e frică să nu se întâmple sau să nu se întâmple.
Sunt sigur că nu există un comerciant care să citească această carte care să nu fi intrat în meserii prea curând - înainte de
piața a generat de fapt un semnal sau prea târziu - mult după ce pia ța a generat un semnal. Ce
comerciantul nu s-a convins să nu ia o pierdere și, ca urmare, a transformat-o într-una mai mare; sau a luat
din comerțul câștigător prea devreme; sau s-a trezit în câ știgarea unor meserii, dar nu a ob ținut profituri deloc și
apoi lăsați meseriile să se transforme în învinși; sau a mutat stoploss-urile mai aproape de punctul său de intrare, doar pentru a fi oprit
și piața să se întoarcă în direcția sa? Acestea sunt doar câteva dintre multele erori pe care comercian ții le perpetuează
asupra lor în mod repetat. Acestea nu sunt erori generate de pia ță. Adică, aceste erori o fac
nu provin de pe piață. Piața este neutră, în sensul că se mișcă și generează informa ții
despre sine. Mișcarea și informațiile oferă fiecăruia dintre noi oportunitatea de a face ceva, dar
asta e tot! Piețele nu au nicio putere asupra modului unic în care fiecare dintre noi percepe și
interpretează aceste informații sau controlul asupra deciziilor și ac țiunilor pe care le luăm ca rezultat. Erorile I
menționate deja și multe altele sunt strict rezultatul a ceea ce eu numesc „atitudini comerciale defectuoase și
perspective. "Atitudini greșite care favorizează frica în loc de încredere.
Nu cred că aș putea pune diferența între câștigătorii consecven ți și to ți ceilal ți mai simplu
decât aceasta: Cei mai buni comercianți nu se tem. Nu se tem pentru că au dezvoltat atitudini care
le oferiți cel mai mare grad de flexibilitate mentală pentru a intra și ie și din tranzac ții pe baza a ceea ce pia ța
le spune despre posibilități din perspectiva sa. În acela și timp, cei mai buni comercian ți au
au dezvoltat atitudini care îi împiedică să devină nesăbuite. To ți ceilal ți se tem, într-o anumită măsură sau
un alt. Când nu se tem, au tendința de a deveni nesăbuit și de a crea genul de
experiență pentru ei înșiși, care îi va face să se teamă din acel moment.
Nouăzeci și cinci la sută din erorile de tranzac ționare pe care este probabil să le face ți - determinând evaporarea banilor
în fața ochilor tăi - va proveni din atitudinile tale despre a gre și, a pierde bani, a pierde și
lăsând bani pe masă. Ceea ce numesc cele patru temeri principale de tranzac ționare.
Acum, s-ar putea să vă spuneți: „Nu știu despre asta: am crezut întotdeauna că ar trebui să aibă comercian ții
o teamă sănătoasă față de piețe. "Din nou, aceasta este o presupunere perfect logică și rezonabilă. Dar când este
vine la tranzacționare, temerile tale vor ac ționa împotriva ta în a șa fel încât vei provoca chiar și tu
le este frică să se întâmple de fapt. Dacă vă este frică să nu vă în șela ți, frica dvs. va ac ționa în func ție de percep ția voastră
de informații de piață într-un mod care vă va determina să face ți ceva care ajunge să vă facă gre șit.
Când ești fricos, nu există alte posibilități. Nu poți percepe alte posibilită ți sau ac ționa pe baza lor
corect, chiar dacă ați reușit să le percepe ți, deoarece frica este imobilizantă. Fizic, provoacă
să înghețăm sau să fugim. Din punct de vedere mental, ne determină să ne concentrăm aten ția asupra obiectului fricii noastre. Acest
Pagina 23
înseamnă că gândurile despre alte posibilități, precum și alte informa ții disponibile de pe pia ță,
fii blocat. Nu vă veți gândi la toate lucrurile raționale pe care le-a ți învă țat despre pia ță până nu sunte ți
nu se mai teme și evenimentul s-a încheiat. Atunci te vei gândi în sinea ta: „ Știam asta. De ce nu m-am gândit
atunci? "sau," De ce nu aș putea acționa atunci? "
Este extrem de dificil să percepem că sursa acestor probleme este propria noastră atitudine inadecvată.
Asta face frica atât de insidioasă. Multe dintre tiparele de gândire care afectează negativ tranzac ționarea noastră sunt
o funcție a modurilor naturale în care am fost crescu ți să gândim și să vedem lumea. Aceste gândire
tiparele sunt atât de adânc înrădăcinate încât rareori ne vine în minte că sursa dificultă ților noastre comerciale este
intern, derivat din starea noastră de spirit. Într-adevăr, pare mult mai natural să vezi sursa unui
problemă ca externă, pe piață, deoarece se simte ca pia ța ne provoacă durere, frustrare și
nemulţumire.
Evident, acestea sunt concepte abstracte și, cu siguran ță, nu sunt preocuparea majorită ții comercian ților
ei înșiși cu. Cu toate acestea, înțelegerea rela ției dintre credin țe, atitudini și percep ție este la fel
fundamental pentru tranzacționare, deoarece învă țarea modului de servire este tenisul sau învă țarea modului de swing a unui club este
golf. Cu alte cuvinte, înțelegerea și controlul percep ției asupra informa țiilor de pia ță este
important doar în măsura în care doriți să obțineți rezultate consecvente.
Spun asta pentru că există altceva despre tranzac ționare care este la fel de adevărat ca afirma ția pe care tocmai am făcut-o: Tu
nu trebuie să știi nimic despre tine sau despre piețe pentru a face o tranzac ție câ știgătoare, la fel cum nu știi
trebuie să știți modalitatea corectă de a balansa o rachetă de tenis sau un club de golf pentru a face o lovitură bună din timp
la timp. Prima dată când am jucat golf, am lovit câteva lovituri bune de-a lungul jocului, chiar dacă nu am făcut-o
a învățat orice tehnică anume; dar scorul meu a fost încă peste 120 pentru 18 găuri. Evident, pentru a îmbunătă ți
scorul meu general, aveam nevoie să învăț tehnica. Desigur, acela și lucru este valabil și pentru tranzac ționare. Avem nevoie
tehnică pentru a atinge consistența. Dar ce tehnică? Acesta este cu adevărat unul dintre cele mai uimitoare aspecte
de a învăța cum să tranzacționați eficient. Dacă nu suntem con știen ți sau nu în țelegem, modul în care credin țele noastre și
atitudinile ne afectează percepția asupra informa țiilor despre pia ță, se va părea ca și cum ar fi comportamentul pie ței
provocând lipsa de consistență. Ca urmare, ar fi rezonabil faptul că cel mai bun mod de a evita pierderile
și a deveni consecvenți ar fi să aflați mai multe despre pie țe.
Acest pic de logică este o capcană în care aproape to ți comercian ții se încadrează la un moment dat și pare a fi perfectă
sens. Dar această abordare nu funcționează. Piața oferă pur și simplu prea multe - adesea conflictuale -
variabile de luat în considerare. În plus, nu există limite pentru comportamentul pie ței. Poate face orice la
în orice moment. De fapt, deoarece fiecare persoană care tranzac ționează este o variabilă de pia ță, se poate spune
că orice comerciant poate provoca practic orice. Aceasta înseamnă că oricât de mult ai fi tu
aflați despre comportamentul pieței, oricât de genial ar fi un analist, nu ve ți învă ța niciodată
suficient pentru a anticipa orice mod posibil prin care pia ța vă poate face gre șit sau vă poate face să pierde ți
bani. Deci, dacă vă este frică să nu greșiți sau să pierde ți bani, înseamnă că nu ve ți învă ța niciodată suficient
compensați efectele negative pe care aceste frici le vor avea asupra abilită ții voastre de a fi obiectiv și a abilită ții voastre
să acționeze fără ezitare. Cu alte cuvinte, nu ve ți avea încredere în fa ța incertitudinii constante.
Pagina 24
realitatea dură și rece a tranzacționării este că fiecare tranzac ție are un rezultat incert. Doar dacă nu înve ți
acceptați complet posibilitatea unui rezultat incert, ve ți încerca fie în mod con știent, fie
inconștient pentru a evita orice posibilitate pe care o defini ți ca fiind dureroasă. În acest proces, vă ve ți supune
orice număr de erori auto-generate, costisitoare.
Acum, nu sugerez că nu avem nevoie de o formă de analiză de pia ță sau metodologie pentru a defini
oportunități și ne permite să le recunoaștem; cu siguranță o facem. Cu toate acestea, analiza pie ței nu este calea
la rezultate consistente. Nu va rezolva problemele comerciale create de lipsa de încredere, lipsa
disciplină sau focalizare necorespunzătoare. Când opera ți de la presupunerea că o analiză mai mare sau mai bună va fi
creează consistență, vei fi condus să aduni cât mai multe variabile de pia ță în arsenalul tău
a instrumentelor de tranzacționare. Dar ce se întâmplă atunci? E ști încă dezamăgit și trădat de pie țe, de timp
și din nou, din cauza unui lucru pe care nu l-ai văzut sau pe care nu l-ai luat suficient în considerare. Se va sim ți ca tine
nu poate avea încredere în piețe; dar realitatea este că nu po ți avea încredere în tine.
Încrederea și frica sunt stări de spirit contradictorii care ambele provin din convingerile și atitudinile noastre. La
fii încrezător, funcționând într-un mediu în care poți pierde cu u șurin ță mai mult decât inten ționezi să ri ști,
necesită încredere absolută în tine. Cu toate acestea, nu ve ți putea ob ține această încredere până nu ve ți avea
ți-ai antrenat mintea să treacă peste înclina ția ta naturală de a gândi în moduri contraproductive
fiind un comerciant de succes constant. Învățarea analizei comportamentului pie ței pur și simplu nu este
instruire adecvată. Aveți două opțiuni: puteți încerca să elimina ți riscul învă țând despre cât mai multe
variabile de piață posibil. (Eu numesc asta gaura neagră nf analv <! I <: bpoanif * este fhp nafh nf ultimate
frustrare.) Sau puteți afla cum să vă redefiniți activită țile de tranzac ționare în a șa fel încât să accepta ți cu adevărat
riscul și nu vă mai este frică.
Când ați atins o stare de spirit în care accepta ți cu adevărat riscul, nu ve ți avea poten țialul
definiți și interpretați informațiile de piață în moduri dureroase. Când elimina ți poten țialul de a defini
informațiile de piață în moduri dureroase, eliminați, de asemenea, tendin ța de ra ționalizare, ezitare, săritură
arma, sper că piața îți va oferi bani sau sper că pia ța te va salva de la
incapacitatea de a vă reduce pierderile.
Atâta timp cât sunteți susceptibil de terenurile de erori care sunt rezultatul ra ționalizării, justificării,
ezitând, sperând și sărind arma, nu vei putea avea încredere în tine. Dacă nu po ți avea încredere în tine
să fii obiectiv și să acționezi mereu în interesul tău, ob ținerea unor rezultate consistente va fi lângă
imposibil. Încercarea de a face ceva care arată atât de simplu poate fi cel mai exasperant lucru pentru tine
va încerca vreodată să facă. Ironia este că, atunci când ai atitudinea potrivită, când ai
a achiziționat o „mentalitate a comerciantului” și poate rămâne încrezător în fa ța incertitudinii constante, tranzac ționarea va
fii la fel de ușor și simplu pe cât probabil credeai că a fost atunci când ai început.
Deci, care este soluția? Va trebui să învățați cum să vă ajusta ți atitudinile și convingerile despre tranzac ționare
astfel încât să puteți tranzacționa fără cea mai mică frică, dar, în acela și timp, să păstra ți un cadru
loc care nu-ți permite să devii nesăbuit. Exact asta este conceput pentru a preda această carte
tu. Pe măsură ce mergeți mai departe, aș vrea să ave ți în vedere ceva.
Pagina 25
Traderul de succes pe care doriți să-l deveniți este o proiec ție viitoare a dvs. pe care trebuie să o dezvolta ți
în. Creșterea implică extinderea, învățarea și crearea unui nou mod de a te exprima. Asta este adevărat
chiar dacă sunteți deja un comerciant de succes și citi ți această carte pentru a avea mai mult succes. Mul ți
dintre noile moduri în care veți învăța să vă exprimați va fi în conflict direct cu ideile și
credințele pe care le dețineți în prezent cu privire la natura tranzac ționării. Este posibil să fi ți sau nu deja la curent cu unele
aceste convingeri. În orice caz, ceea ce considera ți că este adevărat în ceea ce prive ște natura tranzac ționării va argumenta
păstrați lucrurile așa cum sunt, în ciuda frustrărilor și a rezultatelor nesatisfăcătoare.
Aceste argumente interne sunt naturale. Provocarea mea din această carte este să vă ajut să rezolva ți aceste argumente
cât mai eficient posibil. Dorința ta de a considera că există alte posibilită ți - posibilită ți care
s-ar putea să nu fiți conștienți sau nu ați acordat suficientă aten ție - va face, evident,
procesul de învățare mai rapid și mai ușor.
Pagina 26
CAPITOLUL 2
NADURA
(ȘI PERICOLURILE)
DE COMERȚ
În ianuarie 1994, mi s-a cerut să vorbesc la o conferință de tranzac ționare din Chicago, sponsorizată de Futures
Revistă. La unul dintre prânzuri, am întâmplat să stau lângă un editor pentru unul dintre majori
editori de cărți despre tranzacționare. Am avut o conversa ție plină de via ță despre motivul pentru care atât de pu țini oameni
obțineți succes la tranzacționare, chiar și oameni care altfel sunt foarte realiza ți. La un moment dat,
editorul m-a întrebat dacă o posibilă explicație pentru acest fenomen ar putea fi faptul că oamenii intrau
tranzacționarea din motive greșite.
ATRACTIA
A trebuit să mă opresc o clipă să mă gândesc la asta. Sunt de acord că multe dintre motivele tipice pentru care sunt oamenii
motivat pentru comerț - acțiunea, euforia, dorința de a fi un erou, aten ția pe care o po ți atrage asupra sa
câștigarea sau autocompătimirea care vine din pierderea - creează probleme care, în cele din urmă, vor afecta o
performanța comercianților și succesul general. Dar adevărata atrac ție care stă la baza tranzac ționării este mult mai mare
fundamentală și universală. Tranzacționarea este o activitate care oferă libertă ții individuale nelimitate de
expresie creativă, o libertate de exprimare căreia i-a fost refuzată majoritatea vie ții noastre.
Desigur, editorul m-a întrebat la ce mă refer prin asta. Am explicat că, în mediul de tranzac ționare, noi
face aproape toate regulile. Aceasta înseamnă că există foarte pu ține restric ții sau limite cu privire la modul în care putem
alege să ne exprimăm. Desigur, există unele formalită ți, cum ar fi nevoia de a deveni membru
a unui schimb pentru a fi comerciant la sol sau care îndepline ște cerin țele financiare minime pentru a deschide un intermediar
cont dacă sunteți un comerciant normal. În caz contrar, odată ce sunte ți în măsură să începe ți tranzac ționarea,
posibilitățile care există pentru a face acest lucru sunt practic nelimitate.
Am continuat să-i dau un exemplu de la un seminar la care am participat acum câ țiva ani. Cineva calculase
că, dacă ați combina contractele futures, opțiunile de obliga țiuni și pie țele de obliga țiuni în numerar, ar fi peste opt
miliarde de combinații de răspândire posibile. Acum adăuga ți considera țiile de sincronizare pe baza modului în care citi ți fi șierul
condițiile de piață actualizate și diferitele modalită ți de tranzac ționare devin practic nelimitate.
Editorul s-a oprit o clipă și a întrebat: „Dar de ce ar avea acces la un astfel de nelimitat?
mediul are ca rezultat un eșec destul de consistent? "Am răspuns:" Pentru că posibilită țile nelimitate sunt cuplate
cu libertatea nelimitată de a profita de acele posibilită ți prezintă individului unic
și provocări psihologice specializate, provocări pe care foarte pu țini oameni sunt echipa ți corespunzător pentru a le face fa ță
Pagina 27
cu sau au vreo conștientizare în această privință, iar oamenii nu pot lucra exact la depă șirea a ceva
dacă nici măcar nu știu că este o problemă. "
Libertatea este mare. Toți dintre noi parcă îl dorim în mod natural, ne străduim pentru el, chiar îl poftim. Dar asta nu înseamnă
că avem resursele psihologice adecvate pentru a opera eficient într-un mediu care are
puține granițe, dacă există, și unde există potențialul de a ne face daune enorme. Aproape
toată lumea trebuie să facă unele ajustări mentale, indiferent de experien ța lor educa țională,
inteligență sau cât de succes au avut în alte eforturi.
Tipul de ajustări despre care vorbesc au legătură cu crearea unei structuri mentale interne care
oferă comerciantului cel mai mare grad de echilibru între libertatea de a face orice și
potențialul care există pentru a experimenta atât daunele financiare, cât și cele psihologice care pot fi directe
rezultatul acelei libertăți.
Crearea unei structuri mentale poate fi suficient de dificilă, mai ales dacă ceea ce dori ți să insufla ți este în conflict
cu ceea ce crezi deja. Dar pentru cei dintre noi care dorim să fim comercian ți, dificultatea de a crea
structura adecvată este invariabil agravată de o rezisten ță mentală care începe să se dezvolte
în primele etape ale vieții noastre.
Toți ne naștem într-un fel de mediu social. Un mediu social (sau societate), indiferent dacă este
o familie, oraș, stat sau țară implică existența unei structuri. Structurile sociale constau din reguli,
restricții, limite și un set de credințe care devin un cod de comportament care limitează căile de intrare
pe care indivizii din cadrul structurii sociale îi pot sau nu se pot exprima. Mai mult, majoritatea
limitările structurii sociale au fost stabilite înainte de a ne na ște. Cu alte cuvinte, până la oricare
dintre noi ajungem aici, cea mai mare parte a structurii sociale care guvernează expresia noastră individuală este în loc și bine
înrădăcinat. Este ușor de văzut de ce nevoia unei societă ți de structură și nevoia individului de auto-auto
expresia poate intra în conflict. Fiecare persoană care dore ște să stăpânească arta tranzac ționării se confruntă cu un astfel de lucru
conflict fundamental. Aș dori să vă întrebați ce caracteristică (o formă de personal
expresie) este comună fiecărui copil născut pe această planetă, indiferent de loca ție, cultură sau social
situație în care se naște copilul. Răspunsul este curiozitatea. Fiecare copil este curios. Fiecare copil este dornic să o facă
învăța. Acestea pot fi descrise ca mici mașini de învă țat.
Luați în considerare natura curiozității. La nivelul său cel mai fundamental, este o for ță. Mai precis, este un
forța dirijată în interior, ceea ce înseamnă că nu este necesar să motiva ți un copil să înve țe ceva. Rămas pe
ale lor, copiii își vor explora în mod natural împrejurimile. Mai mult, această for ță dirijată în interior
pare, de asemenea, să aibă propria sa agendă; cu alte cuvinte, chiar dacă to ți copiii sunt curio și, nu to ți copiii
sunt curioși în mod natural de aceleași lucruri. Există ceva în interiorul fiecăruia dintre noi care ne conduce
conștientizare.
Chiar și sugarii par să știe ce vor și ce nu vor. Când adul ții întâlnesc acest ecran unic
de individualitate exprimată de un sugar, sunt de obicei surprin și. Ei presupun că sugarii au
nimic din interiorul lor care să le facă să fie unic cine sunt. Cum altfel ar exprima copiii lor
individualitate decât prin ceea ce în mediul lor îi atrage sau îi respinge? Eu numesc asta dirijat interior
Pagina 28
îndrumarea forței atracțiilor naturale.
Atracțiile naturale sunt pur și simplu acele lucruri despre care sim țim un interes natural sau pasionat. Al nostru este
o lume mare și diversă și ne oferă fiecăruia dintre noi multe lucruri de învă țat și de experimentat. Dar asta
nu înseamnă că fiecare dintre noi are un interes natural sau pasionat de a afla sau de a experimenta totul acolo
este. Există un mecanism intern care ne face „selectivi în mod natural”.
Dacă vă gândiți la asta, sunt sigur că ați putea enumera multe lucruri de făcut sau să fi ți că nu ave ți absolut nimic
interes pentru. Știu că aș putea. De asemenea, ați putea face o altă listă cu lucrurile pe care sunte ți doar marginal
interesat. În cele din urmă, ați putea enumera tot ceea ce ave ți un interes pasionat. Desigur, listele ob țin
mai mici pe măsură ce nivelurile dobânzilor cresc. De unde vine interesul pasional? Opinia mea personală este că
provine de la cel mai profund nivel al ființei noastre - la nivelul adevăratei noastre identită ți. Provine din partea
noi care există dincolo de caracteristicile și trăsăturile de personalitate pe care le dobândim ca rezultat al socialului nostru
educație.
PERICULOSII
Potențialul de conflict există la cel mai profund nivel al fiin ței noastre. Structura socială pe care o avem
născut în mai sau nu poate fi sensibil la aceste nevoi și interese orientate spre interior. De exemplu, tu
poate s-au născut într-o familie de sportivi extrem de competitivi, dar simt un interes pasionat de
muzică clasică sau artă. Este posibil să ave ți chiar și abilită ți sportive naturale, dar nu ave ți un interes real în participare
evenimente atletice. Există vreun potențial de conflict aici?
Într-o familie tipică, majoritatea membrilor ar pune o mare presiune pe tine pentru a urma pa șii
dintre frații, surorile sau părinții tăi. Ei fac tot posibilul pentru a vă învă ța căile lor și cum să ob ține ți
cel mai mult din capacitatea ta atletică. Te descurajează să urmăre ști în mod serios orice alte interese.
Mergi împreună cu ceea ce vor ei, pentru că nu vrei să fii ostracizat, ci în acela și timp, făcând
ceea ce vor ei să faci nu se simte bine, deși tot ce ai învă țat și ai fost învă țat
argumentează în favoarea devenirii unui sportiv. Problema este că nu sim ți cine e ști.
Conflictele care rezultă din ceea ce suntem învă ța ți despre cine ar trebui să fim și sentimentul că
rezonează la cele mai profunde niveluri ale fiin ței noastre nu este deloc neobi șnuit. A ș spune că mul ți, dacă nu chiar cei mai mul ți
oameni, cresc într-un mediu familial și cultural care oferă pu țin, dacă există, obiectiv, fără judecată
sprijin pentru modurile unice în care ne simțim obligați să ne exprimăm. Această lipsă de sprijin nu este
pur și simplu o absență a încurajării. Poate fi la fel de profundă ca negarea directă a unui anumit mod în
pe care vrem să ne exprimăm. De exemplu, să ne uităm la o situa ție obi șnuită: un copil mic, pentru cine
prima dată în viața lui, observă „chestia asta”, pe care o numim vază, pe măsu ța de cafea. El este curios,
ceea ce înseamnă că există o forță interioară care îl obligă să experimenteze acest obiect. Într-un sens, parcă
această forță creează un vid în mintea lui care trebuie umplut cu obiectul interesului său. A șa el
se concentrează pe vază și, cu intenție deliberată, se târă ște pe vasta întindere a etajului sufrageriei
la masa de cafea. Când ajunge acolo, ajunge până la marginea mesei pentru a se ridica în picioare.
Pagina 29
Cu o mână ferm pe masă pentru a-și menține echilibrul, cealaltă mână întinde mâna pentru a atinge acest lucru
nu a experimentat niciodată. Chiar în acel moment, aude un țipăt de peste cameră, „NU! NU
ATINGE ASTA! "
Înspăimântat, copilul cade din nou pe fund și începe să plângă. Evident, acesta este un lucru foarte comun
eveniment care este complet inevitabil. Copiii nu au absolut niciun concept despre modul în care ei
se pot răni singuri sau cât de valoros poate fi ceva de genul unei vaze. De fapt, învă țarea a ceea ce este sigur și
ceea ce nu este și valoarea lucrurilor sunt lec ții importante pe care copilul trebuie să le înve țe. Cu toate acestea, există unele
dinamici psihologice extrem de importante la locul de muncă care au un efect direct asupra capacită ții noastre de a
creați felul de disciplină și concentrare necesare pentru a tranzac ționa eficient mai târziu în via ță.
Ce se întâmplă atunci când ni se refuză posibilitatea de a ne exprima în felul în care vrem sau dacă suntem noi
forțați să ne exprimăm într-un mod care nu corespunde procesului natural de selec ție?
Experiența creează o supărare. A fi „pregătit” implică un dezechilibru. Dar din ce anume iese
echilibru? Pentru ca ceva să fie dezechilibrat, trebuie să existe ceva echilibrat sau egal
proporție în primul rând. Acel ceva este gradul relativ de coresponden ță care există
între mediul nostru interior, mental și mediul exterior în care ne experimentăm vie țile. În
cu alte cuvinte, nevoile și dorințele noastre sunt generate în mediul nostru mental și sunt îndeplinite în
mediul exterior. Dacă aceste două medii sunt în coresponden ță una cu alta, suntem într-un
starea de echilibru interior și simțim un sentiment de satisfac ție sau fericire. Dacă aceste medii nu sunt în
corespondență, experimentăm nemulțumirea, furia și frustrarea, sau ceea ce se referă în mod obi șnuit
ca durere emoțională.
Acum, de ce nu am obține ceea ce vrem sau ni se refuză libertatea de a ne exprima în unele
mod special ne determină să experimentăm durere emo țională? Teoria mea personală este că nevoile și dorin țele
creați aspiratoare mentale. Universul în care trăim are o tendin ță naturală de a nu tolera vidul
și se mișcă să-l umple, ori de câte ori există. (Filozoful Spinoza a observat cu secole în urmă că,
„Natura urăște vidul”.)
Sugeți aerul dintr-o sticlă, iar limba și buzele dvs. se vor lipi de gura sticlei, deoarece dvs.
au creat un dezechilibru (un vid), care acum trebuie umplut. Care sunt dinamica din spatele
expresia „Necesitatea este mama tuturor inven țiilor”? Recunoa șterea faptului că o nevoie creează o mentalitate
vid pe care universul îl va umple cu gânduri inspiratoare (dacă mintea ta este receptivă). Gândurile, în
la rândul său, poate inspira mișcare și expresie care duc la îndeplinirea acelei nevoi.
În acest sens, cred că mediul nostru mental funcționează ca universul în general. Odată ce recunoa ștem un
nevoie sau dorință, ne mutăm pentru a umple vidul cu o experien ță în mediul exterior. Dacă suntem
refuzată posibilitatea de a urmări obiectul acestei nevoi sau dorin țe, se simte literalmente ca și cum nu am fi
întreg sau că lipsește ceva, ceea ce ne pune într-o stare de dezechilibru sau durere emo țională. (Fă-ne
mințile, de asemenea, urăsc vidul, odată ce a fost creat?) Lua ți o jucărie de la un copil care nu este
ați terminat de jucat cu el (indiferent de cât de bune ar putea fi motivele dvs. pentru a face acest lucru) și universal
răspunsul va fi durere emoțională.
Pagina 30
Când am împlinit 18 ani, am fost pe Pământ aproximativ 6.570 de zile. În medie, câte
de câte ori pe zi, copilul tipic aude afirmații precum:
- Nu, nu, nu poți face asta.
"Nu o poți face așa. Trebuie să o faci așa."
"Nu acum; lasă-mă să mă gândesc la asta."
"Te voi anunta."
- Nu se poate face.
- Ce te face să crezi că o poți face?
"Trebuie să o faci. Nu ai de ales."
Acestea sunt doar câteva dintre modalitățile relativ frumoase prin care tuturor ne este refuzată exprimarea individuală ca
crescem. Chiar dacă am auzit astfel de declara ții doar o dată sau de două ori pe zi, asta se adaugă la câteva
mii de negări până ajungem la maturitate.
Numesc aceste țări ale experiențelor „impulsuri refuzate” de a învă ța - impulsuri care se bazează pe o nevoie interioară,
provenind din partea profundă a identității noastre, din procesul natural de selec ție.
Ce se întâmplă cu toate aceste impulsuri care au fost refuzate și lăsate neîmplinite? Pur și simplu pleacă?
Ei pot, dacă sunt împăcați într-un fel: dacă facem ceva, sau altcineva face ceva, să
punem mediul nostru mental în echilibru. În ce ne poate readuce mediul mental?
echilibru? Există o serie de tehnici.
Cea mai naturală, în special pentru un copil, este pur și simplu să plângi. Plânsul este un mecanism natural (al naturii
mod) pentru reconcilierea acestor impulsuri negate, neîmplinite. Cercetătorii știin țifici au găsit lacrimi
compus din ioni încărcați negativ. Dacă i se permite să- și urmeze cursul natural, plânsul va expulza
energie încărcată negativ în mintea noastră și ne readuce la o stare de echilibru, chiar dacă
impulsul original nu a fost niciodată îndeplinit.
Problema este că, de cele mai multe ori, evenimentele nu au voie să- și urmeze cursul firesc și negat
impulsurile nu se împacă niciodată (cel puțin, nu în timp ce suntem încă copii). Există multe motive pentru care
adulților nu le place când copiii lor (în special băie ții) plâng și fac tot ce pot pentru a descuraja
acest comportament. Există la fel de multe motive pentru care adul ții nu se vor deranja să explice copiilor de ce
sunt obligați să facă ceva ce nu vor să facă. Chiar dacă adul ții încearcă, nu există asigurări
că vor fi suficient de eficiente pentru a concilia dezechilibrul. Ce se întâmplă dacă aceste impulsuri nu sunt
împăcat?
Se acumulează și de obicei ajung să se manifeste în orice număr de dependen ță și
tipare de comportament compulsiv. O regulă generală foarte slabă este: de orice credem că am fost priva ți
deoarece copiii pot deveni cu ușurință dependențe la vârsta adultă. De exemplu, mul ți oameni sunt dependen ți de
Atenţie. Mă refer la oamenii care vor face aproape orice pentru a atrage aten ția asupra lor. Cel mai
motivul obișnuit pentru aceasta este că ei cred că fie nu au primit suficientă aten ție când au fost
Pagina 31
tineri sau nu l-au înțeles când era important pentru ei. În orice caz, privarea devine nerezolvată
energie emoțională care îi obligă să se comporte în moduri care să satisfacă dependen ța. Ce este important
pentru noi să înțelegem despre aceste impulsuri neîmpăcate, negate (care există în noi to ți), a șa sunt ele
ne afectează capacitatea de a ne concentra și de a adopta o abordare disciplinată și consecventă a tranzac ționării noastre.
SALVĂRILE
Pentru a opera eficient în mediul de tranzacționare, avem nevoie de reguli și limite pentru a ne ghida comportamentul.
Este un fapt simplu de tranzacționare faptul că există poten țialul de a ne face daune enorme - daune acelora
poate fi extrem de proporțional cu ceea ce am putea crede că este posibil. Există multe tipuri de meserii în
care riscul pierderii este nelimitat.
Pentru a preveni posibilitatea de a ne expune la daune, trebuie să creăm o structură internă în
forma disciplinei mentale specializate și o perspectivă care ne ghidează comportamentul, astfel încât să fim mereu
acționăm în interesul nostru. Această structură trebuie să existe în fiecare dintre noi, deoarece spre deosebire de societate,
piața nu o oferă. Piețele oferă structuri sub formă de modele de comportament care indică
atunci când există o oportunitate de a cumpăra sau a vinde. Dar acolo se termină structura - cu o indica ție simplă.
În caz contrar, din perspectiva fiecărui individ, nu există reguli formalizate care să vă ghideze comportamentul.
Nu există nici măcar un început, un mijloc sau un sfârșit, a șa cum sunt practic în orice altă activitate a noastră
participa la.
Aceasta este o distincție extrem de importantă, cu implica ții psihologice profunde. Pia ța este ca.
un flux care este în continuă mișcare. Nu pornește, nu se opre ște sau a șteaptă. Chiar și atunci când pie țele sunt închise,
prețurile sunt încă în mișcare. Nu există nicio regulă conform căreia pre țul de deschidere în orice zi trebuie să fie acela și cu cel al
preț de închidere cu o zi înainte. Nimic din ceea ce facem în societate nu ne pregăte ște în mod corespunzător să func ționăm eficient
un astfel de mediu „fără limite”. Chiar și jocurile de noroc au structuri încorporate care le fac
mult diferit de tranzacționare și mult mai puțin periculos. De exemplu, dacă decidem să jucăm blackjack,
primul lucru pe care trebuie să-l facem este să decidem cât de mult vom paria sau risca. Aceasta este o alegere pe care o avem
obligat să facă după regulile jocului. Dacă nu facem alegerea, nu ajungem să ne jucăm.
În tranzacționare, nimeni (cu excepția dvs.) nu vă va obliga să decide ți în prealabil care este riscul dvs. De fapt,
ceea ce avem este un mediu nelimitat, în care practic orice se poate întâmpla în orice moment și numai
câștigătorii consecvenți își definesc riscul înainte de a face o tranzac ție. Pentru to ți ceilal ți, definind
riscul în prealabil v-ar obliga să vă confruntați cu realitatea că fiecare tranzac ție are un rezultat probabil, adică
că ar putea fi un ratat. Pierdătorii consecven ți fac aproape orice pentru a evita acceptarea realită ții că, nu
oricât de bine ar arăta o tranzacție, s-ar putea pierde. Fără prezen ța unei structuri externe care să for țeze
comerciant tipic să creadă altfel, este susceptibil la orice număr de justificări, ra ționalizări și
genul de logică distorsionată care îi va permite să intre într-un comer ț crezând că nu poate pierde, care
face ca determinarea riscului în prealabil să fie irelevantă.
Toate jocurile de jocuri de noroc au specificat începuturi, mijlocii și finaluri, pe baza unei succesiuni de evenimente
Pagina 32
care determină rezultatul jocului. Odată ce decide ți că ve ți participa, nu vă pute ți schimba
mintea ta - ești pe durata. Acest lucru nu este valabil pentru tranzac ționare. În tranzac ționare, pre țurile sunt constante
mișcare, nimic nu începe până nu decideți că ar trebui, durează cât dori ți și nu se termină decât
vrei să se termine. Indiferent de ceea ce a ți planificat sau a ți dorit să face ți, orice număr de
factorii psihologici pot intra în joc, determinându-vă să vă distrage ți aten ția, să vă răzgândi ți, să deveni ți
speriat sau prea încrezător: cu alte cuvinte, te determină să te comporti în moduri neregulate și neinten ționate.
Deoarece jocurile de jocuri de noroc au un final formal, ele obligă participantul să fie un învins activ. Daca esti
pe o serie de pierderi, nu poți continua să pierzi fără să iei o decizie con știentă. Sfarsitul
fiecare joc cauzează începutul unui nou joc și trebuie să vă supune ți activ mai multor active
riscați mai mult dacă ajungeți în portofel sau împingeți câteva jetoane în centrul mesei.
Tranzacționarea nu are final formal. Piața nu te va scoate dintr-o tranzac ție. Dacă nu ave ți
o structură mentală adecvată pentru a pune capăt unei tranzac ții într-un mod care este întotdeauna în interesul dvs., pute ți
deveni un ratat pasiv. Acest lucru înseamnă că, odată ce vă afla ți într-o tranzac ție care pierde, nu trebuie să face ți nimic
continuă să pierzi. Nici nu trebuie să te uiți. Puteți doar să ignora ți situa ția, iar pia ța o va face
ia tot ce deții - și multe altele.
Una dintre multele contradicții ale tranzac ționării este că oferă un cadou și un blestem în acela și timp. Darul este
că, poate pentru prima dată în viața noastră, avem un control total asupra a tot ceea ce facem. Blestemul este
că nu există reguli sau limite externe care să ne ghideze sau să ne structureze comportamentul. Nelimitatul
caracteristicile mediului de tranzacționare necesită să ac ționăm cu un anumit grad de re ținere și
control, cel puțin dacă vrem să creăm o anumită măsură a succesului consecvent. Structura de care avem nevoie
ghidul comportamentului nostru trebuie să provină din mintea ta, ca un act con știent de liber arbitru. Aici sunt mul ți
încep problemele.
PROBLEMA: dorința de a crea reguli
Nu am întâlnit încă o persoană interesată de tranzac ționare care să nu reziste no țiunii de a crea un set de
reguli. Rezistența nu este întotdeauna evidentă. Dimpotrivă, de obicei este foarte subtil. Suntem de acord cu unul
mâna că regulile au sens, dar într-adevăr nu avem inten ția de a face tot ceea ce este sugerat. Acest
rezistența poate fi intensă și are o sursă logică.
Cea mai mare parte a structurii din mintea noastră ne-a fost dată ca urmare a educa ției noastre sociale și bazată pe
alegeri făcute de alte persoane. Cu alte cuvinte, a fost insuflat în mintea noastră, dar nu a avut originea în noi
minți. Aceasta este o distincție foarte importantă. În procesul de insuflare a structurii, multe dintre cele naturale
impulsuri de mișcare, exprimare și învățare despre natura existen ței noastre prin propria noastră directă
experiența a fost negată. Multe dintre aceste impulsuri negate nu au fost niciodată reconciliate și există încă în interior
ca frustrare, furie, dezamăgire, vinovăție sau chiar ură. Acumularea acestor negative
sentimentele acționează ca o forță în interiorul mediului nostru mental, determinându-ne să rezistăm oricărui lucru care ne refuză
libertatea de a face și de a fi orice vrem, când vrem.
Pagina 33
Cu alte cuvinte, chiar motivul pentru care suntem atra și de tranzac ționare în primul rând - libertatea nelimitată a
expresie creativă - este același motiv pentru care sim țim o rezisten ță naturală la crearea genurilor de reguli și
limite care ne pot ghida în mod adecvat comportamentul. Parcă am fi găsit o Utopie în care există
libertate completă, iar apoi cineva ne bate pe umăr și ne spune: „Hei, trebuie să creezi reguli,
și nu numai asta, trebuie să ai și disciplina de a le respecta ".
Nevoia de reguli poate avea un sens perfect, dar poate fi dificil să se genereze motiva ția de a crea
aceste reguli când am încercat să ne eliberăm de ele cea mai mare parte a vie ții noastre. De obicei este nevoie de mult
de durere și suferință pentru a sparge sursa rezistenței noastre la stabilirea și respectarea unei tranzac ții
un regim organizat, consecvent și care reflectă orientări prudente de gestionare a banilor. Acum, nu sunt
ceea ce înseamnă că trebuie să reconcilia ți toate frustrările și dezamăgirile din trecut pentru a deveni un
comerciant de succes, pentru că nu este cazul. Și cu siguran ță nu trebuie să suferi.
Am lucrat cu mulți comercianți care și-au atins obiectivele de coeren ță și nu au reu șit
orice pentru a împăca întârzierea lor cu impulsuri refuzate. Cu toate acestea, vă spun că nu pute ți lua pentru
acordat cât efort și concentrare trebuie să depui pentru a construi tipul de structură mentală pe care
compensează efectul negativ pe care impulsurile negate îl pot avea asupra capacită ții tale de a stabili abilită țile pe care
vă va asigura succesul ca comerciant.
PROBLEMA: Nerespectarea responsabilității
Tranzacționarea poate fi caracterizată ca o alegere personală pură și fără greută ți, cu un rezultat imediat.
Amintiți-vă, nimic nu se întâmplă până nu decidem să începem; durează cât vrem; și nu se termină decât
decidem să ne oprim. Toate aceste începuturi, mijlocii și finaluri sunt rezultatul interpretării noastre de
informațiile disponibile și modul în care alegem să ac ționăm în legătură cu interpretarea noastră. Acum, s-ar putea să dorim
libertatea de a face alegeri, dar asta nu înseamnă că suntem pregăti ți și dispu și să acceptăm responsabilitatea
pentru rezultate. Comercianții care nu sunt pregăti ți să î și asume responsabilitatea pentru rezultatele lor
interpretările și acțiunile se vor regăsi într-o dilemă: Cum participăm la o activitate
care permite o libertate completă de alegere și, în acela și timp, evita asumarea responsabilită ții în cazul în care rezultatul
alegerile cuiva sunt neașteptate și nu pe placul cuiva?
Realitatea dură a tranzacționării este că, dacă dori ți să crea ți consisten ță, trebuie să începe ți de la premisă
că indiferent de rezultat, ești complet responsabil. Acesta este un nivel de responsabilitate pu țin
oamenii au aspirat înainte de a decide să devină comercian ți. Modul de a evita responsabilitatea este de a adopta
un stil de tranzacționare care este, din toate punctele de vedere, aleatoriu. Definesc tranzac ționarea aleatorie ca fiind prost planificată
meserii sau meserii care nu sunt deloc planificate. Este o abordare neorganizată care ia în considerare un
un set nelimitat de variabile de piață, care nu vă permit să afla ți ce func ționează în mod consecvent
și ce nu.
Randomitatea este libertate nestructurată fără responsabilitate.
Când tranzacționăm fără planuri bine definite și cu un set nelimitat de variabile, este foarte u șor de luat
Pagina 34
credit pentru tranzacțiile care se dovedesc pe placul nostru (pentru că a fost prezentă „oarecare” metodă). La acelasi
timp, este foarte ușor să evităm să ne asumăm responsabilitatea pentru meseriile care nu au ie șit a șa cum am vrut
(pentru că există întotdeauna o variabilă despre care nu știam și, prin urmare, nu am putut lua în considerare
considerare în prealabil). Dacă comportamentul pie țelor ar fi cu adevărat aleator, atunci ar fi dificil dacă nu
imposibil de creat consistență. Dacă este imposibil să fim consecven ți, atunci chiar nu trebuie să luăm
responsabilitate. Problema acestei logici este că ne spune experien ța noastră directă a pie țelor
ceva diferit. Aceleași tipare de comportament se prezintă iar și iar. Chiar dacă
rezultatul fiecărui tipar individual este aleator, rezultatul unei serii de tipare este consecvent
(fiabile statistic). Acesta este un paradox, dar care se rezolvă cu u șurin ță cu o disciplină, organizare,
și abordare consecventă.
Am lucrat cu nenumărați traderi care ar petrece ore întregi făcând analize de pia ță și planificând tranzac ții
pentru a doua zi Apoi, în loc să se ocupe de meseriile pe care le-au planificat, au făcut altceva. Meseriile
au pus de obicei idei de la prieteni sau sfaturi de la brokeri. Probabil că nu trebuie să vă spun
faptul că meseriile pe care le-au planificat ini țial, dar nu au ac ționat, au fost de obicei marii câ știgători ai zilei.
Acesta este un exemplu clasic al modului în care devenim susceptibili la tranzac ționarea aleatorie nestructurată - pentru că noi
doresc să evite responsabilitatea. Când acționăm după propriile noastre idei, ne punem abilită țile noastre creative
și primim feedback instantaneu despre cât de bine au func ționat ideile noastre. Este foarte dificil să ra ționaliza ți orice
rezultate nesatisfăcătoare. Pe de altă parte, când intrăm într-un comer ț neplanificat, aleatoriu, este mult mai u șor
să schimbe responsabilitatea dând vina pe prieten sau pe broker pentru ideile lor proaste.
Există altceva despre natura tranzacționării care face mai u șor să scape de responsabilitatea pe care o are
vine cu crearea unei structuri în favoarea tranzac ționării aleatorii: este faptul că orice tranzac ție are poten țialul
să fii câștigător, chiar și mare câștigător. Această mare tranzac ție câ știgătoare poate veni în cale, indiferent dacă e ști un mare
analist sau unul urât; indiferent dacă îți asumi sau nu responsabilitatea. Este nevoie de efort pentru a crea genul de
abordare disciplinată care este necesară pentru a deveni un câ știgător consecvent. Dar, după cum pute ți vedea, este foarte u șor
pentru a evita acest tip de muncă mentală în favoarea tranzac ționării cu o abordare nedisciplinată, aleatorie.
PROBLEMĂ: Dependența de recompense aleatorii
S-au făcut mai multe studii cu privire la efectele psihologice ale recompenselor aleatorii asupra maimu țelor. Pentru
de exemplu, dacă învățați o maimuță să facă o sarcină și o recompensa ți în mod constant de fiecare dată când sarcina este realizată,
maimuța învață rapid să asocieze un rezultat specific cu eforturile. Dacă încetezi să-l recompensezi pentru
îndeplinind sarcina, într-o perioadă foarte scurtă de timp maimu ța va înceta pur și simplu să facă sarcina. Nu o va face
irosește-ți energia făcând ceva ce a învățat acum că nu va fi răsplătit. Însă
Răspunsul maimuței la eliminarea recompensei este foarte diferit dacă începe ți într-un mod pur aleatoriu
program, în loc de unul consistent. Când încetezi să oferi recompensa, nu există nicio cale maimu ței
poate ști că nu va mai fi recompensat niciodată pentru îndeplinirea acestei sarcini. De fiecare dată a fost recompensat în
trecut, recompensa a venit ca o surpriză. Drept urmare, din perspectiva maimu ței, nu există niciun motiv pentru a renun ța
Pagina 35
îndeplinind sarcina. Maimuța continuă să îndeplinească sarcina, chiar și fără a fi răsplătită pentru că a făcut-o. niste
va continua la nesfârșit.
Nu sunt sigur de ce suntem susceptibili să devenim dependenți de recompense aleatorii. Dacă ar fi să ghicesc, a ș face-o
spune că probabil are ceva de-a face cu substan țele chimice care induc euforia care sunt eliberate în noi
creierul când experimentăm o surpriză plăcută nea șteptată. Dacă o recompensă este aleatorie, nu știm niciodată
sigur dacă și când am putea-o primi, deci cheltuind energie și resurse în speran ța de a experimenta
acel sentiment minunat de surpriză din nou nu este dificil. De fapt, pentru mul ți oameni poate fi foarte captivant.
Pe de altă parte, atunci când ne așteptăm la un anumit rezultat și nu se produce, suntem dezamăgi ți
și să mă simt prost. Dacă o facem din nou și obținem acela și rezultat dezamăgitor, nu este probabil să o păstrăm
a face ceva ce știm ne va provoca dureri emo ționale.
Problema cu orice dependență este că ne lasă într-o stare de „lipsă de alegere”. În orice măsură
dependența domină starea noastră de spirit, în aceea și măsură concentrarea și eforturile noastre vor fi orientate
spre îndeplinirea obiectului acelei dependențe. Alte posibilită ți care există într-un moment dat de îndeplinit
sunt și alte nevoi (cum ar fi nevoia de a avea încredere în noi în șine și de a nu supune prea multe dintre activele noastre la risc)
ignorat sau respins. Ne simțim neputincioși să acționăm în orice alt mod decât să satisfacem dependen ța. Un
dependența de recompense aleatorii este deosebit de supărătoare pentru comercian ți, deoarece este o altă sursă de
rezistență la crearea genului de structură mentală care produce consisten ță.
PROBLEMĂ: Control extern versus control intern
Educația noastră ne-a programat să funcționăm într-un mediu social, ceea ce înseamnă că am dobândit
anumite strategii de gândire pentru satisfacerea nevoilor, dorin țelor și dorin țelor noastre orientate spre social
interacţiune. Nu numai că am învățat să depindem unul de celălalt pentru a ne îndeplini nevoile, dorin țele și dorin țele pe care le avem noi
nu putem îndeplini complet pe cont propriu, dar în acest proces am dobândit o mul țime de control social
și manipularea tehnicilor pentru a se asigura că al ți oameni se comportă într-un mod care este în concordan ță cu
ceea ce vrem.
Piețele pot părea un efort social, deoarece sunt atât de mul ți oameni implica ți, dar sunt
nu. Dacă, în societatea modernă de astăzi, am învă țat să depindem unul de celălalt pentru a ne îndeplini nevoile de bază, atunci
mediul de piață (chiar dacă există în mijlocul societă ții moderne) poate fi caracterizat ca un
sălbăticie psihologică, unde este cu adevărat fiecare bărbat sau femeie pentru sine sau pentru sine. Nu numai că putem
nu depinde de piață pentru a face ceva pentru noi, dar este extrem de dificil, dacă nu chiar imposibil
manipulați sau controlați orice face piața. Acum, dacă am devenit eficien ți în îndeplinirea noastră
nevoi, dorințe și dorințe învățând cum să ne controlăm și să manipulăm mediul, dar le găsim brusc
noi înșine, ca comercianți, într-un mediu care nu știe, nu ne pasă sau răspunde la nimic din ceea ce este
important pentru noi, unde ne lasă asta? Ai dreptate dacă ai spus pârâul proverbial fără
paletă.
Unul dintre principalele motive pentru care atât de mul ți oameni de succes au e șuat lamentabil la tranzac ționare este că lor
Pagina 36
succesul este parțial atribuit capacității lor superioare de a manipula și controla mediul social,
să răspundă la ceea ce vor. Într-o anumită măsură, to ți am învă țat sau dezvoltat tehnici de realizat
mediul extern se conformează mediului nostru mental (interior). Problema este că niciuna dintre
aceste tehnici funcționează cu piața. Piața nu răspunde la control și manipulare (cu excep ția cazului în care
ești un comerciant foarte mare). Cu toate acestea, ne putem controla percep ția și interpretarea pie ței
informații, precum și propriul nostru comportament. În loc să ne controlăm împrejurimile, astfel încât să se conformeze
ideea noastră despre felul în care ar trebui să fie lucrurile, putem învă ța să ne controlăm. Atunci putem percepe
informațiile din perspectiva cea mai obiectivă posibilă și structurăm mediul nostru mental astfel încât
ne comportăm întotdeauna într-un mod care este în interesul nostru.
Pagina 37
CAPITOLUL 3
ASUMAREA RESPONSABILITĂȚII
Deși cuvintele „asumarea responsabilității” sună simplu, conceptul nu este nici u șor de în țeles, nici u șor
pentru a pune în practică în tranzacționarea dvs. Cu to ții am auzit cuvintele și ne-am confruntat cu necesitatea
să ne asumăm responsabilitatea de atâtea ori în via ța noastră, încât este u șor să luăm de la sine în țeles că știm exact
ce înseamnă fraza.
Asumarea responsabilității în tranzacționarea dvs. și învă țarea principiilor adecvate ale succesului sunt indisolubil
conectat. Trebuie să înțelegeți, cu fiecare fibră a fiin ței voastre, modurile în care sunte ți și sunte ți
nu este responsabil pentru succesul dvs. ca comerciant. Abia atunci pute ți prelua caracteristicile care vor
vă permite să vă alăturați grupului selectat de comercian ți care au succes constant pe pie țe.
La sfârșitul capitolului 1, am introdus ideea de a pă și într-o proiec ție viitoare a ta. În altele
cuvinte, traderul cu succes constant pe care dori ți să-l deveni ți nu există încă. Trebuie să crea ți un
o nouă versiune a dumneavoastră, la fel cum un sculptor creează asemănarea unui model.
FORMAREA MEDIULUI MENTAL
Instrumentele pe care le veți folosi pentru a crea această nouă versiune a dvs. sunt dorin ța și dorin ța dvs. de a învă ța,
alimentat de pasiunea ta de a avea succes. Dacă dorin ța și dorin ța de a învă ța sunt instrumentele tale principale,
atunci care este mediumul tău? Un artist care creează o sculptură poate alege să lucreze într-un număr de
medii - lut, marmură sau metal, de exemplu - dar dacă dori ți să crea ți o nouă versiune a dvs.
personalitate care se exprimă ca un comerciant de succes constant, ave ți doar convingerile voastre și
atitudini. Mijloacele pentru eforturile tale artistice vor fi mediul tău mental, unde te vei afla
dorința de a învăța, puteți restructura și instala credințele și atitudinile necesare pentru a realiza
obiectivul tău final.
Presupun că scopul tău final este coerența. Dacă sunte ți ca majoritatea comercian ților, nu vă da ți seama la maxim
potențialul oportunităților disponibile. Pentru a realiza din ce în ce mai mult din acest poten țial, pentru a-l realiza
din ce în ce mai mult o realitate în viața ta, obiectivul tău principal trebuie să fie să înve ți cum să gânde ști ca un
comerciant de succes constant. Amintiți-vă, cei mai buni comercian ți gândesc în mai multe moduri unice. Ei au
a dobândit o structură mentală care le permite să tranzac ționeze fără teamă și, în acela și timp, să le păstreze
de la a deveni nesăbuit și a comite erori bazate pe frică. Această mentalitate are o serie de componente,
dar concluzia este că comercianții de succes au eliminat practic efectele fricii și
nesăbuință din tranzacționarea lor.
Aceste două caracteristici fundamentale le permit să ob țină rezultate consistente.
Când dobândești această mentalitate, și tu vei putea tranzac ționa fără teamă. Nu vei mai fi
Pagina 38
sensibile la multitudinea de erori bazate pe frică care provin din ra ționalizarea, distorsionarea subcon știentă
informații, ezitând, sărind arma sau sperând. Odată ce frica a dispărut, nu va exista un motiv
pentru a face aceste erori și, ca urmare, vor dispărea practic din tranzac ționarea dvs.
Cu toate acestea, eliminarea fricii este doar jumătate din ecua ție. Cealaltă jumătate este nevoia de a dezvolta re ținere.
Comercianții excelenți au învățat că este esen țial să existe o disciplină internă sau un mecanism mental
contracarează efectele negative ale euforiei sau încrederea excesivă care vine dintr-un șir de câ știg
meserii. Pentru un comerciant, câștigarea este extrem de periculoasă dacă nu a ți învă țat cum să monitoriza ți și să controla ți
tu.
Dacă plecăm de la premisa că, pentru a crea consisten ță, comercian ții trebuie să î și concentreze eforturile pe dezvoltarea unui
mentalul traderului, atunci este ușor de văzut de ce atât de mul ți comercian ți nu reu șesc. În loc să înve țe să gândească
la fel ca comercianții, ei se gândesc la modul în care pot câ știga mai mul ți bani învă țând despre pie țe. Este aproape
imposibil de a nu cădea în această capcană. Există o serie de factori psihologici care o fac foarte u șoară
să presupui că ceea ce nu știi despre piețe îți provoacă pierderile și lipsa de consecven ță
rezultate.
Cu toate acestea, nu este chiar cazul. Coeren ța pe care o căuta ți este în mintea voastră, nu pe pie țe. este
atitudinile și convingerile despre greșirea, pierderea banilor și tendin ța de a deveni nesăbuit, atunci când
vă simțiți bine, ceea ce cauzează cele mai multe pierderi - nu tehnică sau cuno știn țe de pia ță.
De exemplu, dacă ai putea alege unul dintre următorii doi comercian ți pentru a- ți gestiona banii, care
ai alege? Primul comerciant folosește o tehnică de tranzac ționare simplă, posibil chiar mediocru, dar posedă
o mentalitate care nu este susceptibilă să denatureze subcon știent informa țiile de pia ță, ezitând,
raționalizarea, speranța sau săritul pistolului. Al doilea comerciant este un analist fenomenal, dar este totu și
operând din temerile tipice care îl fac susceptibil la toate bolile psihologice pe care le
alt comerciant este liber de. Alegerea corectă ar trebui să fie evidentă. Primul comerciant va ob ține rezultate mult mai bune
rezultate cu banii tăi.
Atitudinea produce rezultate generale mai bune decât analiza sau tehnica. Desigur, situa ția ideală este să
aveți amândouă, dar chiar nu aveți nevoie de amândouă, pentru că dacă ave ți atitudinea corectă - mentalitatea potrivită -
atunci orice altceva despre tranzacționare va fi relativ u șor, chiar simplu și cu siguran ță mult mai distractiv. Eu
știți pentru unii dintre voi că acest lucru poate fi dificil de crezut, sau chiar dureros, mai ales dacă a ți fost
luptându-se ani de zile să învețe tot ce poți despre pia ță.
Interesant este că majoritatea traderilor sunt mai aproape de modul în care trebuie să gândească atunci când încep să tranzac ționeze pentru prima
dată decât la
în orice alt moment din cariera lor. Mulți oameni încep să tranzac ționeze cu un concept foarte nerealist al
pericolele inerente implicate. Acest lucru este valabil mai ales dacă prima lor tranzac ție este câ știgătoare. Apoi intră în
al doilea comerț cu frică mică sau deloc. Dacă acea tranzac ție este câ știgătoare, intră în următoarea tranzac ție cu și mai pu țin
îngrijorare pentru ceea ce altfel ar fi posibilitatea inacceptabilă a unei pierderi. Fiecare victorie ulterioară
îi convinge că nu este nimic de temut și că tranzac ționarea este cel mai simplu mod de a câ știga bani.
Această lipsă de frică se traduce printr-o stare de spirit lipsită de griji, similară cu starea de spirit a multor mari sportivi
descrie ca „zonă”. Dacă ați avut vreodată ocazia să experimenta ți zona în vreun sport, atunci voi
Pagina 39
să știți că este o stare de spirit în care nu există absolut nici o teamă și ac ționa ți și reac ționa ți instinctiv. Tu
nu cântăriți alternative sau luați în considerare consecin țele sau ghici ți-vă. E ști în acest moment
și „doar să o faci”. Orice ai face se dovedește a fi exact ceea ce trebuia făcut.
Majoritatea sportivilor nu ating niciodată acest nivel de joc, deoarece nu trec niciodată de frica de a gre și.
Sportivii care ajung la punctul în care nu există absolut nici o teamă de consecin țele în șelării vor
de obicei, și destul de spontan, intră în „zonă”. Apropo, o zonă psihologică nu este o
condiția în care poți să te simți, felul în care poți te vei transforma într-o ispravă de rezisten ță. Este un stat
în mintea în care te regăsești în care este inerent creativ și, de obicei, dacă începi să te gânde ști la tine
acțiunile la nivel rațional sau conștient, ieșiți din el.
Chiar dacă nu puteți să vă forțați sau să vă doriți să intrați într-o zonă, pute ți configura tipul de condi ții mentale
care sunt cele mai favorabile pentru a experimenta „zona”, prin dezvoltarea unei atitudini câ știgătoare pozitive. Eu definesc
o atitudine câștigătoare pozitivă, așa cum aștepți un rezultat pozitiv din eforturile tale, cu acceptarea că
orice rezultate obțineți sunt o reflectare perfectă a nivelului dvs. de dezvoltare și a ceea ce ave ți nevoie
învățați să faceți mai bine. Asta au marii sportivi: o atitudine câ știgătoare care le permite cu u șurin ță
trece dincolo de greșelile lor și păstrează eoine.
Alții se împotmolesc în autocritică negativă, regret și autopity. Nu mul ți oameni dezvoltă vreodată un
atitudine câștigătoare pozitivă. Curioasa anomalie a tranzac ționării este că, dacă începe ți cu o tranzac ție câ știgătoare, dvs.
va experimenta automat genul de mentalitate fără griji care este un produs secundar al unei atitudini câ știgătoare,
fără să fi dezvoltat atitudinea în sine. Știu că acest lucru poate părea pu țin confuz, dar are ceva
implicații profunde.
Dacă câteva meserii câștigătoare vă pot determina să intra ți în starea de spirit fără griji care este esen țială
componentă a succesului dvs., dar nu se bazează pe atitudini adecvate, atunci-ceea ce ave ți este un
prescripție pentru o neînțelegere extremă despre natura tranzac ționării care are ca rezultat inevitabil ambele
dezastru emoțional și financiar. Să faci câteva (sau mai multe) tranzac ții câ știgătoare nu înseamnă că ai
deveniți un comerciant, dar așa se simte, pentru că ne atinge într-o stare de spirit pe care doar cea mai mare
experiența oamenilor împliniți în mod consecvent. Faptul este că nu ave ți nevoie de niciun pic
abilitatea de a face o tranzacție câ știgătoare și, dacă este posibil, de a face o tranzac ție câ știgătoare fără cel mai mic bit
de îndemânare, este cu siguranță posibil să îmbraci altul și altul. Știu de mai mul ți oameni care și-au început
tranzacționează cariere cu șiruri destul de substan țiale de tranzac ții câ știgătoare.
Atunci când vă simțiți încrezători și neimputerați de frici și griji, nu este dificil să vă îmbrăca ți într-un
șir de tranzacții câștigătoare, deoarece este u șor să intri într-un flux, un fel de ritm natural, în cazul în care ceea ce tu
nevoia de a face pare evidentă sau evidentă de la sine. Este aproape ca și cum pia ța țipă la tine când să cumperi și
când vindeți și aveți nevoie de foarte puțin în ceea ce prive ște sofisticarea analitică. Și, desigur, pentru că
nu vă este frică, vă puteți executa tranzacțiile fără niciun argument intern sau conflict.
Ideea pe care o aduc este că câștigarea în orice efort depinde în mare parte de o atitudine. Mul ți oameni
sunt conștienți de acest lucru, dar în același timp, majoritatea oamenilor nu în țeleg partea semnificativă
atitudinea joacă în rezultatele lor. În majoritatea sporturilor sau a altor activită ți competitive, participan ții trebuie să se dezvolte
Pagina 40
abilități fizice, precum și abilități mentale sub formă de strategii. Dacă adversarii nu sunt egala ți
departamentul de competențe, cel cu abilități superioare câ știgă de obicei („dar nu întotdeauna). Când un underdog
bate un adversar superior, care este factorul determinant? Când doi adversari sunt egala ți,
care este factorul care încurajează echilibrul într-un fel sau altul? În ambele cazuri, răspunsul este atitudinea.
Ceea ce face tranzacționarea atât de fascinantă și, în acela și timp, dificil de învă țat este că într-adevăr nu ave ți nevoie
o mulțime de abilități; ai nevoie doar de o atitudine autentică de câ știgător. Se poate experimenta câteva sau mai multe meserii câ știgătoare
te fac să te simți câștigător, iar sentimentul acesta este cel care sus ține seria câ știgătoare. Acesta este motivul pentru care este
este posibil ca un comerciant novice să poarte un șir de tranzac ții câ știgătoare, atunci când multe dintre cele mai bune din industrie
analiștii de piață și-ar da armele potrivite pentru o serie de tranzac ții câ știgătoare. Anali știi au abilită țile,
dar nu au atitudine câștigătoare.
Operează din frică. Comerciantul novice experimentează sentimentul unei atitudini câ știgătoare, deoarece
nu se teme. Dar asta nu înseamnă că are o atitudine câ știgătoare; înseamnă doar că nu a experimentat niciunul
durerea din activitățile sale comerciale pentru a-l face să se teamă. În cele din urmă, comerciantul nostru începător va avea o pierdere
și greșind, indiferent de cât de pozitiv se simte. Pierderea și gre șirea sunt inevitabile
realități ale tranzacționării. Cea mai pozitivă atitudine imaginabilă împreună cu cele mai bune abilită ți analitice nu pot
împiedicați un comerciant să experimenteze în cele din urmă o tranzac ție în pierdere. Pie țele sunt prea neregulate și acolo
sunt prea multe variabile de luat în considerare pentru ca orice comerciant să aibă dreptate de fiecare dată.
Ce se întâmplă atunci când comerciantul novice pierde în cele din urmă? Ce efect va avea asupra stării lui fără griji
minte? Răspunsurile vor depinde de așteptările sale în comer ț și de modul în care interpretează
experienţă. Și modul în care interpretează experien ța este o func ție a credin țelor și atitudinilor sale.
Ce se întâmplă dacă operează din convingerea că nu există o modalitate posibilă de a evita o pierdere, deoarece pierderea este o
consecință naturală a tranzacționării - nu diferă de, să spunem, un proprietar de restaurant care suportă cheltuielile
de a cumpăra mâncare? Mai mult, să presupunem că a acceptat complet riscul, ceea ce înseamnă că el
a luat în considerare și a luat în considerare toate ceea ce altfel ar fi posibilită țile inacceptabile din
comportamentul pieței, atât financiar, cât și emo țional.
Cu aceste convingeri și așteptări, este puțin probabil ca el să experimenteze o deteriorare a sa
atitudine și ar trece pur și simplu la următoarea tranzac ție. Apropo, acesta este un exemplu de set ideal de
credințele și atitudinile comerciale.
Acum presupuneți că nu a acceptat complet riscul. Dacă a șteptările lui nu ar fi fost luate în considerare
să ia în considerare orice alt comportament de pia ță în afară de ceea ce dorea? Din această perspectivă mentală, dacă pia ța
nu face ceea ce vrea, va simți durere - durere emo țională.
Așteptările sunt reprezentările noastre mentale cu privire la modul în care va merge un moment viitor în mediu
arată, sună, simte, miros sau gust. În funcție de câtă energie se află în spatele a șteptării, poate
rănesc mult atunci când nu se împlinește. Dintre cele două perspective diferite pe care tocmai le-am descris, pe care unul le poate
să fie deținut de comerciantul nostru începător? Acesta din urmă, desigur. Numai cei mai buni comercian ți au achizi ționat
perspectivă descrisă în primul scenariu. Și, așa cum am indicat în capitolul 1, cu excep ția cazului în care acestea sunt cele mai bune
comercianții au crescut în familii comerciale de succes sau au avut super-comercian ți pentru mentori (acolo unde este cazul
Pagina 41
atitudinile despre risc și pierdere le-au fost instilate încă de la începutul carierei lor), practic
fiecare dintre ei a avut experiența comună de a pierde una sau mai multe averi înainte de a- și da seama cum
aveau nevoie să gândească pentru a avea succes constant.
Este o schimbare fundamentală de atitudine care explică succesul lor, nu o realizare strălucită
piață, așa cum presupun eronat majoritatea oamenilor. Această ipoteză eronată este răspândită în rândul comercian ților
pur și simplu pentru că foarte puțini dintre ei înțeleg cu adevărat, la cele mai profunde niveluri, cât de critică este o componentă
atitudinea constă în determinarea succesului cuiva.
Putem presupune în siguranță că, după o pierdere, comerciantul nostru novice va fi într-o stare de durere emo țională. Ca
rezultatul, tranzacționarea sa va lua o calitate cu totul nouă. Cu siguran ță va pierde acea stare de spirit fără griji, dar
mai important, el va simți că piața i-a făcut acest lucru: Pia ța l-a determinat să simtă durerea pe care el
experimentează; piața i-a luat sentimentul câ știgător, supunându-l unei pierderi.
Observați cum comerciantul nostru acuză piețele că a pierdut sau ce nu a ob ținut. Observa ți, de asemenea, cât de natural
este să simtă așa cum o face el. Gândiți-vă de câte ori am fost în via ța noastră, mai ales ca copii
făcând ceva ce ne-a plăcut foarte mult, cum ar fi să ne jucăm cu o jucărie sau cu prietenii no ștri și cineva cu mai multe
puterea și autoritatea ne-au obligat să oprim ceea ce făceam și să facem ceva ce nu am vrut să facem. Toate
dintre noi am pierdut lucruri, dacă ni s-au luat lucruri, ni s-au refuzat lucrurile pe care le-am dorit sau ne-am crezut
meritat, ne-a fost împiedicat să continuăm o activitate în care ne aflam în mijlocul sau să fim bloca ți
urmărind o idee care ne pasiona. Ideea este că, în multe dintre aceste situa ții, nu am făcut-o
trebuie să ne asumăm responsabilitatea personală pentru ceea ce ni s-a întâmplat sau pentru durerea pe care am trăit-o, pentru că noi
au fost neputincioși să facă ceva în acest sens.
Nu am ales să fim forțați să ieșim dintr-o stare de bucurie și fericire, într-o stare de durere emo țională.
decizia ne-a ieșit din mâini, împotriva voinței noastre, și de obicei destul de bruscă. Chiar dacă este posibil să avem
ni s-a spus că suntem responsabili pentru ceea ce ni se întâmplă, poate că nu am crezut sau
a înțeles ce înseamnă. Ceea ce este tangibil și cu ce ne putem raporta cel mai u șor este că am fost
distracție și cineva sau ceva ne-a scos din acea distrac ție și ne-a durut. Nu a fost alegerea noastră.
cauza durerii noastre a venit la noi din exterior; prin urmare, orice for ță a ac ționat asupra noastră în acel moment
a fost de vina. Am învățat nu numai că sentimentul de bine poate fi înlocuit instantaneu cu sentimentul rău
fără vina noastră; am aflat și despre trădare. Ne-am sim țit trăda ți pentru că multe dintre aceste situa ții
au fost complet neașteptate sau neprevăzute, adică nu am fost pregăti ți pentru modul în care unii oameni din
viețile noastre aveau potențialul de a ne comporta. Dacă comportamentul lor ne-a determinat să intrăm într-o stare de durere emo țională,
atunci ne-am fi simțit în mod firesc trădați.
Ca o notă secundară, consider că este important să spun că multe dintre experien țele noastre trecute, dureroase din punct de vedere emo țional, au
fost
rezultatul unor părinți, profesori și prieteni bine intenționa ți, dintre care mul ți făceau doar ceea ce făceau ei
K / ^ lie »i7QH of fho fimo ix7oc Vv ^ ct fcir nc Trip nn <; t pyamrtle este un copil care se joacă cu o jucărie care este
inerent periculos. Luați jucăria și copilul va plânge pentru a- și exprima durerea emo țională
experiența și, dacă avem de-a face cu un copil foarte mic sau imatur, cu toate probabilită țile, el nu o va face
ascultați ceva rezonabil despre care spunem despre motivul pentru care nu se poate juca cu acea jucărie.
Pagina 42
Dar, în același timp, mulți oameni se nasc din părinți imaturi și nerezonabili, sau întâlniri
profesori, antrenori și angajați deranjați emoțional care provoacă subcon știent sau inten ționat
problemele lor personale asupra oricui pe care îl percep ca având mai pu țină putere. Ceea ce este și mai rău este mult
oamenii care au tendința de a-i victimiza pe ceilal ți sunt, de asemenea, suficient de iste ți pentru a o face într-un mod care
le face pe victime să creadă că și-au provocat propria durere. În orice caz, indiferent dacă experien țele noastre dureroase
sunt rezultatul unui act de dragoste sau cauzat inten ționat este ceva ce fiecare dintre noi va trebui să determine
pentru noi. Concluzia este că, ca adulți, când intrăm într-un mod de tranzac ționare, nu ne dăm seama cum
firesc este asocierea schimbării instantanee de la bucurie la durere pe care am experimentat-o atât de des
copii cu aceeași trecere instantanee de la bucurie la durere care apare atunci când facem comer ț. Implica țiile
sunt că dacă nu am învățat să acceptăm riscurile inerente ale tranzac ționării și nu știm cum să ne protejăm
împotriva stabilirii acestor legături naturale între trecutul nostru și prezent, vom ajunge să dăm vina pe
piață pentru rezultatele noastre în loc să ne asumăm responsabilitatea pentru acestea.
Chiar dacă majoritatea oamenilor care fac comer ț se consideră adul ți responsabili, doar cei mai buni comercian ți
au ajuns la un punct în care pot și acceptă întreaga responsabilitate pentru rezultatul oricărui
comerț special. Toți ceilalți într-un grad sau altul î și asumă responsabilitatea; cu exceptia
realitatea este că vor ca piața să o facă pentru ei. Comerciantul tipic vrea ca pia ța să- și îndeplinească propriile sale
așteptări, speranțe și vise.
Societatea poate funcționa astfel, dar cu siguranță pie țele nu. În societate, ne putem a ștepta ca al ți oameni să o facă
comportă-te în moduri rezonabile și responsabile. Atunci când nu o fac și dacă suferim ca urmare, societatea produce
remedii disponibile pentru a remedia dezechilibrul și pentru a ne face din nou întregi. Pia ța, pe de altă parte,
nu are nicio responsabilitate să ne ofere ceva sau să facă orice care ne-ar aduce beneficii. Este posibil să nu fie a șa
piețele sunt publicitate și cu siguranță nu impresia pe care doresc să o proiecteze, dar realitatea este, fiecare
comerciantul care participă la piețe o face în beneficiul său. Singurul mod în care poate beneficia un comerciant
este dacă un alt comerciant pierde, indiferent dacă pierderea este în dolari reali ca într-o tranzac ție futures sau este pierdută
oportunitate ca la o bursă de valori. Când faci o tranzac ție, este în a șteptarea de a câ știga bani. Fiecare
alt comerciant din lume care face o tranzac ție o face din acela și motiv. Când te ui ți la
relația cu piața din această perspectivă, ați putea spune că scopul dvs. este de a extrage bani
de pe piețe, dar, în același caz, singurul scop al pie ței este de a extrage bani sau oportunită ți
de la tine.
Dacă piața este un grup de oameni care interacționează pentru a extrage bani unul de la altul, atunci ce este
responsabilitatea pieței față de comerciantul individual? Nu are altă responsabilitate decât să respecte regulile
a stabilit pentru a facilita această activitate. Ideea este că, dacă v-a ți găsit vreodată vina pe el
piață sau sentimentul trădat, atunci nu ați acordat suficientă aten ție implica țiilor a ceea ce este
înseamnă să joci un joc cu sumă zero. Orice grad de blamare înseamnă că nu a ți acceptat realitatea că
piața nu îți datorează nimic, indiferent de ceea ce vrei sau crezi sau de cât efort depui
tranzacționarea dvs.
Pe piață, valorile sociale tipice ale schimbului nu intră în joc. Dacă nu în țelege ți acest lucru și
Pagina 43
găsiți o modalitate de a concilia diferențele dintre normele sociale cu care a ți crescut și modul în care
funcționează pe piață, veți continua să vă proiectați speran țele, visele și dorin țele pe pia ță, crezând
o să facă ceva pentru tine. Când nu, te vei simți supărat, frustrat, tulburat emo țional,
și trădat.
A-ți asuma responsabilitatea înseamnă a recunoa ște și a accepta, în cea mai profundă parte a identită ții tale, că
tu - nu piața - ești complet responsabil pentru succesul sau eșecul tău ca comerciant. Acordat
scopul pieței este de a vă separa de banii dvs.; dar în procesul de a face acest lucru, oferă și
cu un flux nesfârșit de oportunități pentru a lua bani de la el. Când pre țurile se mi șcă, asta
mișcarea reprezintă acțiunile colective ale oricui care narticiază în acel moment. De asemenea, pia ța
generează informații despre sine și facilitează intrarea și ie șirea din tranzac ții (în func ție de
desigur, numărul de persoane care participă).
Din perspectiva indivizilor, mișcarea prețurilor, informa țiile și capacitatea de a intra și ie și din meserii
reprezintă oportunități de a vedea ceva și de a ac ționa după ceea ce percepi. În fiecare moment
piețele sunt deschise, aveți ocazia să intrați într-o pozi ție, să u șura ți o pozi ție, să adăuga ți la o pozi ție,
sau ieși dintr-o poziție. Acestea sunt toate oportunități de a vă îmbogă ți prin luarea de profituri sau, cel pu țin, reducerea
pierderile tale. Lasă-mă să pun o întrebare. Vă sim ți ți responsabil pentru îndeplinirea altor comercian ți
așteptări, speranțe, vise și dorințe? Bineînțeles că nu. Sună absurd chiar să întrebi. In orice caz,
dacă vreți să vă dați vina pe piață și să vă simțiți trădați, asta este în esen ță ceea ce sunte ți
face. Vă așteptați ca acțiunile colective ale tuturor celor care participă pe pia ță să realizeze
piața acționează într-un mod care vă oferă ceea ce dori ți. Trebuie să înve ți singur cum să ob ții ceea ce e ști tu
doresc să iasă din piețe. Primul pas major în acest proces de învă țare este luarea completă și absolută
responsabilitate.
A-ți asuma responsabilitatea înseamnă să crezi că toate rezultatele tale sunt autogenerate; că rezultatele tale sunt
pe baza interpretărilor dvs. despre informațiile de piață, deciziile pe care le lua ți și ac țiunile pe care le lua ți
ca urmare. A lua ceva mai puțin decât responsabilitatea completă stabile ște două obstacole psihologice majore
care îți va bloca succesul.
În primul rând, veți stabili o relație contradictorie cu pia ța care vă scoate din constantă
flux de oportunități. În al doilea rând, vă veți induce în eroare în a crede că problemele dvs. comerciale și
lipsa succesului poate fi remediată prin analiza pie ței.
Să luăm în considerare primul obstacol. Când proiecta ți orice grad de responsabilitate pe pia ță pentru
oferindu-vă bani sau reducându-vă pierderile, piața poate prelua prea u șor calitatea unui
adversar sau inamic. Pierderea (când te așteptai ca pia ța să facă ceva diferit de ceea ce a făcut)
te va atinge de aceleași sentimente copilăre ști de durere, furie, resentimente și neputin ță pe care le avem noi to ți
simțit când cineva ne-a luat ceva, nu ne-a dat ceea ce am vrut sau nu ne-a lăsat să facem
ce ne-am dorit.
Nimănui nu îi place să se simtă negat, mai ales dacă credem că ob ținerea a ceea ce dorim ne va face ferici ți. În
fiecare dintre aceste situații, ceva sau cineva din afara noastră ne-a împiedicat să ne exprimăm în
Pagina 44
un fel anume. Cu alte cuvinte, o forță exterioară ac ționa împotriva for ței interioare a noastră
dorințe și așteptări. Drept urmare, este natural să atribui pie ței puterea unei for țe externe
care fie dă, fie scoate. Dar ia în considerare faptul că pia ța î și prezintă informa țiile dintr-un
perspectiva neutră. Asta înseamnă că piața nu știe ce vrei sau ce a ștep ți și nici nu îi pasă,
cu excepția cazului în care, desigur, tranzac ționa ți tipul de pozi ție care poate avea un impact major asupra pre țurilor. In caz contrar,
fiecare moment, fiecare ofertă și fiecare ofertă vă oferă posibilitatea de a face ceva. Pute ți să vă pune ți un
tranzacționează, ia profituri sau scoate un ratat. Acest lucru este valabil și pentru cei dintre voi care sunte ți comercian ți de podea și sunte ți
cunoscut personal de alți comercianți de la etaj, care pot cunoa ște și pozi ția dvs. și, în detrimentul dvs.,
profitați în mod intenționat de aceste cunoștințe. Înseamnă doar că trebuie să fii mai rapid și mai concentrat,
sau luați în considerare orice limitări pe care le ave ți în aceste domenii și comercializa ți în consecin ță.
Din perspectiva pieței, fiecare moment este neutru; pentru tine, observator, fiecare moment și pre ț
schimbarea poate avea sens. Dar unde există aceste semnifica ții? În țelesurile se bazează pe ceea ce ai
învățat și există în interiorul minții tale, nu în piață. Pia ța nu ata șează semnifica ții și nici nu interpretează
informațiile pe care le generează despre sine (de și există întotdeauna persoane care vor oferi un
interpretare dacă sunteți dispus să ascultați). În plus, pia ța nu știe cum defini ți un
oportunitate sau o pierdere. Piața nu știe dacă o percepe ți ca un flux interminabil de
oportunități de a intra și ieși din tranzacții atât pentru profituri, cât și pentru pierderi în fiecare moment, sau dacă
îl percepi ca pe un monstru lacom gata și dispus în orice moment să î ți devoreze banii.
Dacă percepeți fluxul nesfârșit de oportunități de a intra și ie și din meserii fără autocritică și
regret, atunci vei fi în cea mai bună stare de spirit pentru a ac ționa în interesul tău și pentru a învă ța de la tine
experiențe. Pe de altă parte, dacă ceea ce percepe ți în informa țiile de pia ță este dureros într-un fel,
atunci vei încerca în mod natural să eviți acea durere, fie blocând în mod con știent, fie subcon știent
informații din conștientizarea dvs. În procesul de blocare a acestor informa ții, ve ți tăia în mod sistematic
te îndepărtezi de orice număr de oportunități de a te îmbogă ți. Cu alte cuvinte, te întrerupi
din fluxul de oportunități În plus, se va simți că piața este împotriva ta, dar numai dacă te a ștep ți
să facă ceva pentru tine sau dacă crezi că î ți datorează ceva. Dacă cineva sau ceva este
împotriva ta și îți provoacă durere, cum poți răspunde? Te vei sim ți obligat să lup ți, dar
cu ce anume te lupți? Piața cu siguranță nu se luptă cu tine. Da, pia ța î și dore ște
bani, dar îți oferă și posibilitatea de a lua cât po ți. De și se poate sim ți
de parcă te lupți cu piața sau dacă te lupți cu tine, realitatea este că pur și simplu lup ți împotriva negativului
consecințele neacceptării depline a faptului că pia ța nu vă datorează nimic; și pe care trebuie să o iei
avantajul oportunităților pe care le oferă singur, cu 100% și nu cu un grad mai pu țin.
Modul de a profita la maximum de o situație în care vi se oferă nelimitat
oportunitățile de a face ceva pentru tine este să intri în flux. Pia ța are un flux. Este
adesea neregulat, mai ales în perioadele mai scurte de timp, dar afi șează modele simetrice care se repetă
ei înșiși iar și iar. Evident, este o contradicție să curgă cu ceva împotriva căruia e ști împotrivă.
Dacă doriți să începeți să simțiți fluxul pieței, mintea dvs. trebuie să fie relativ liberă de frică, furie,
Pagina 45
regret, trădare, disperare și dezamăgire.
Nu veți avea un motiv să experimentați aceste emoții negative atunci când vă asuma ți absolut
responsabilitate. Anterior, am spus că atunci când nu î ți asumi responsabilitatea, una dintre cele mai importante psihologice
obstacolele care vă pot bloca succesul este că vă ve ți induce în eroare în a crede că tranzac ționarea dvs.
problemele și lipsa de consistență pot fi corectate prin analiza pie ței. Pentru a ilustra acest punct, haide ți
reveniți la comerciantul nostru începător, care a început cu o stare de spirit fără griji până când a experimentat prima sa
pierderi. După ce ai câștigat cu o asemenea ușurin ță și efort, trecerea bruscă la durerea emo țională poate fi destul de mare
șocant - însă nu suficient de șocant pentru a renunța la tranzac ționare. În plus, în mintea lui situa ția nu era a lui
vina oricum; piața i-a făcut-o. În loc să renunțe, marele sentiment pe care l-a experimentat când
a câștigat va fi proaspăt în mintea lui și îl va inspira cu un sentiment de hotărâre de a continua
comercial.
Abia acum va fi mai deștept în această privință. O să depună eforturi și să înve țe tot ce are el
poate despre piețe. Este perfect logic să crezi că, dacă poate câ știga fără să știe nimic, va fi
capabil să facă curățenie când știe ceva. Dar există o mare problemă aici că foarte pu ține, dacă există,
comercianții vor avea conștientizare până la mult timp după ce s-a produs dauna. Învă țarea despre pie țe este
bine și nu provoacă o problemă în sine. Motivul fundamental al învă țării despre pia ță este acela
în cele din urmă se va dovedi a fi desfacerea lui.
După cum am spus acum un moment, trecerea bruscă de la bucurie la durere creează de obicei un șoc psihologic destul de mare.
Foarte puțini oameni învață vreodată cum să împace aceste tipuri de experien țe într-un mod sănătos.
Tehnicile sunt disponibile, dar nu sunt cunoscute pe scară largă. Răspunsul tipic la majoritatea oamenilor, în special
în tipul de persoană atrasă de tranzacționare, este răzbunarea. Pentru comercian ți, singura modalitate de a extrage această răzbunare este
de a cuceri piața, iar singura modalitate de a cuceri pia ța este prin cunoa șterea pie ței, sau cam a șa
gândi. Cu alte cuvinte, motivul care stă la baza pentru care comerciantul novice înva ță despre pia ță este acela de a face acest lucru
să depășească piața, să-i demonstreze ceva lui și lui însu și și, cel mai important, să prevină pia ța
de a-l răni din nou. El nu învață piața pur și simplu ca mijloc de a- și oferi un sistematic
mod de a câștiga, ci mai degrabă ca o modalitate de a evita durerea sau de a demonstra ceva care nu are absolut nimic
a face cu privirea la piață dintr-o perspectivă obiectivă. Nu î și dă seama, dar de îndată ce el
a făcut presupunerea că știind ceva despre piață îl poate împiedica să experimenteze
durere sau poate ajuta la satisfacerea dorinței sale de răzbunare sau de a demonstra ceva, și-a pecetluit soarta pentru a deveni un
pierzător.
De fapt, ceea ce a făcut el a stabilit o dilemă ireconciliabila.
El învață cum să recunoască și să înțeleagă tiparele de comportament colectiv ale pie ței și asta este
bun. Se simte chiar bine. Este inspirat pentru că presupune că înva ță despre pia ță
deveni un câștigător. Drept urmare, el va începe de obicei o căutare de cuno știn țe, învă țând despre liniile de tendin ță,
modele de diagrame, suport și rezistență, sfeșnice, profiluri de pia ță, diagrame punctuale și liniare, unde Elliott,
Retrasări Fibonacci, oscilatoare, rezistență relativă, stocastice și multe alte instrumente tehnice
numeroase de menționat.
Pagina 46
În mod curios, chiar dacă cunoștințele sale au crescut, el constată acum că a dezvoltat probleme
executându-și meseriile. Ezită, în al doilea rând se ghice ște sau nu se ocupă deloc, în ciuda
orice număr de semnale clare pentru a face acest lucru. Totul este frustrant, chiar înnebunitor, pentru că s-a întâmplat
nu are sens. A făcut ceea ce trebuia să facă - a învă țat - doar pentru a descoperi că cu atât mai mult
învățat, cu atât mai puțin profita. Nu ar crede niciodată că a făcut ceva rău devotând
el însuși la învățare; pur și simplu a făcut-o din motive gre șite.
Nu va putea tranzacționa eficient dacă încearcă să demonstreze ceva sau ceva în acest sens. Dacă
trebuie să câștigi, dacă trebuie să ai dreptate, dacă nu po ți pierde sau nu po ți gre și, te vei provoca
să definească și să perceapă categoriile de informa ții de pia ță ca fiind dureroase. Cu alte cuvinte, ve ți vedea ca
dureroasă orice informație generată de piață, care este în opozi ție cu ceea ce vă va face ferici ți.
Dilema este că mintea noastră este conectată pentru a evita atât durerea fizică, cât și cea emo țională și de a învă ța despre
piețele nu vor compensa efectele negative pe care mecanismele noastre de evitare a durerii le au asupra noastră
comercial. Toată lumea înțelege natura evitării durerii fizice. Pune ți accidental mâna pe un
arzător fierbinte, iar mâna ta se îndepărtează automat de căldură; este o reac ție instinctivă.
Cu toate acestea, atunci când vine vorba de evitarea durerii emo ționale și a consecin țelor negative pe care le creează,
în special pentru comercianți, foarte puțini oameni în țeleg dinamica. Este absolut esen țial pentru dumneavoastră
dezvoltare că înțelegeți aceste efecte negative și învă ța ți cum să prelua ți controlul con știent într-un
mod care vă ajută să vă îndepliniți obiectivele.
Mintea noastră are o serie de modalități de a ne proteja de informa țiile pe care am învă țat să le percepem
dureros. De exemplu, la nivel conștient, putem raționaliza, justifica sau argumenta pentru a rămâne într-un
pierzând comerțul. Unele dintre cele mai tipice moduri în care facem acest lucru sunt de a ne chema prietenii de tranzac ționare, de a vorbi cu ai
noștri
broker, sau analizați indicatorii pe care nu îi folosim niciodată, totul în scopul expres de a aduna non-durero și
pentru a nega validitatea informațiilor dureroase. La nivel subcon știent, mintea noastră
va modifica, distorsiona sau exclude în mod automat informa țiile din con știin ța noastră con știentă. În
cu alte cuvinte, nu știm la nivel conștient că nici mecanismele noastre de evitare a durerii sunt
excluderea sau modificarea informațiilor oferite de pia ță.
Luați în considerare experiența de a fi într-o tranzac ție în pierdere atunci când pia ța face maxime constant mai mari
și minime mai mari sau minime mai mici și minime inferioare împotriva pozi ției dvs., în timp ce refuza ți să recunoa ște ți
te afli într-o meserie care pierde pentru că ți-ai concentrat toată aten ția asupra ticurilor care î ți merg în favoare.
În medie, primești doar unul din patru sau cinci ticuri în direc ția ta; dar nu contează
pentru că de fiecare dată când primești unul, ești convins că pia ța s-a inversat și se întoarce. In schimb
piața continuă să meargă împotriva ta. La un moment dat, valoarea în dolari a pierderii devine atât de mare încât ea
nu poate fi refuzat și în cele din urmă ieșiți din comer ț. Prima reac ție pe care comercian ții o au universal când
privirea înapoi la o astfel de meserie este „De ce nu mi-am luat doar pierderea și inversarea?”
Oportunitatea de a face o tranzacție în direc ția opusă a fost u șor recunoscută odată ce a existat
nimic în joc. Dar am fost orbi de această oportunitate în timp ce ne aflam în comer ț, pentru că la asta
când informațiile care indicau că este o oportunitate au fost definite ca fiind dureroase, a șa că le-am blocat de la
Pagina 47
conștientizare.
Când ipoteticul nostru comerciant a început să tranzac ționeze, se distra; era într-o stare lipsită de griji
minte; nu avea agende personale și nimic de dovedit. Atâta timp cât câ știga, și-a pus meseriile
din perspectiva „să vedem ce se va întâmpla”. Cu cât a câ știgat mai mult, cu atât a considerat mai pu țin
posibilitatea de a pierde vreodată. Când în cele din urmă a pierdut, probabil că era într-o stare de spirit în care era cel mai pu țin
mă așteptam. În loc să presupună că cauza durerii sale era a șteptarea lui eronată cu privire la ceea ce
piața trebuia să facă sau să nu facă, a dat vina pe pia ță și a rezolvat asta câ știgând pia ță
cunoștințe, el ar putea împiedica repetarea unor astfel de experien țe. Cu alte cuvinte, a făcut o schimbare dramatică
în perspectiva sa de la fără griji la prevenirea durerii prin evitarea pierderilor.
Problema este că prevenirea durerii prin evitarea pierderilor nu se poate face. Pia ța generează comportament
tiparele și tiparele se repetă, dar nu de fiecare dată. A șadar, din nou, nu există o cale posibilă de a
evitați să pierdeți sau să nu vă înșelați. Traderul nostru nu va sim ți aceste realită ți comerciale, deoarece este condus
înaintat de două forțe convingătoare: (1) își dorește cu disperare sentimentul câ știgător înapoi și (2) este
extrem de entuziasmat de toate cunoștințele de pia ță pe care le dobânde ște. Ceea ce nu realizează este
asta, în ciuda entuziasmului său, când a trecut de la o stare de spirit nepăsătoare la un mod de prevenire și evitare
de gândire, a trecut de la o atitudine pozitivă la una negativă.
El nu se mai concentrează doar pe câștig, ci mai degrabă pe modul în care poate evita durerea prin prevenirea pie ței
de a-l răni din nou. Acest tip de perspectivă negativă nu diferă de jucătorul de tenis sau
jucătorul de golf care se concentrează pe încercarea de a nu gre și, cu atât mai mult încearcă să nu gre șească, cu atât mai mult
mai multe greșeli pe care le face. Cu toate acestea, acest mod de gândire este mult mai u șor de recunoscut în sport deoarece
există o legătură mai discemabilă între concentrarea cuiva și rezultatele cuiva. Cu tranzac ționarea,
conexiunea poate fi ascunsă și mai dificil de recunoscut ca urmare a sentimentelor pozitive
generate de descoperirea de noi relații în datele și comportamentul pie ței.
Din moment ce se simte bine, nu există niciun motiv să bănuim că ceva nu este în regulă, cu excep ția faptului că gradul până la
care se concentrează asupra evitării durerii este acela și grad prin care el va crea însă și
experiențe pe care încearcă să le evite. Cu alte cuvinte, cu cât are mai mult de câ știgat și nu de pierdut, cu atât mai pu țină toleran ță
va avea pentru orice informații care ar putea indica că nu prime ște ceea ce dore ște. Mor
informații pe care le are potențialul de a le bloca, cu atât mai pu țin va putea percepe o oportunitate de a ac ționa
în interesul său.
Învățarea din ce în ce mai mult despre piețe doar pentru a evita durerea va agrava problemele sale, deoarece
cu cât învață mai mult, cu atât se va aștepta mai mult de la pie țe, făcându-l cu atât mai dureros când
piețele nu își fac partea. A creat fără să vrea un ciclu vicios în care cu cât înva ță mai mult, cu atât mai mult
devine mai debilitat; cu cât devine mai debilitat, cu atât se simte mai constrâns să înve țe.
Ciclul va continua până când va renunța la tranzac ționare dezgustat sau va recunoa ște că este cauza principală a sa
problemele de tranzacționare este perspectiva sa, nu lipsa de cuno știn țe de pia ță.
Pagina 48
CÂȘTIGĂTORI, PIERDĂTORI, BOOMERS ȘI BUSTERS
Trece ceva timp până când majoritatea comercian ților fie aruncă prosopul, fie află adevărata sursă a lor
succes. Între timp, unii comercianți reușesc să obțină suficientă dreptate cu privire la tranzac ționare pentru a intra în ceea ce este
denumit în mod obișnuit „ciclul de boom și bust”.
Contrar a ceea ce unii dintre voi ar fi putut deduce din exemplul comerciantului novice, nu a tuturor
are o atitudine inerent negativă și, prin urmare, este sortită pierderii consecvente. Da, este adevărat că unii
comercianții pierd în mod constant, adesea până când pierd totul sau renun ță la tranzac ționare, deoarece nu pot tolera
orice durere emoțională. Cu toate acestea, există și mul ți comercian ți care sunt studen ți tenace la
pe piață și au o atitudine suficient de câștigătoare în tranzac ționare, astfel încât, în ciuda multor
dificultăți, în cele din urmă învață cum să facă bani. Dar, și vreau să subliniez acest lucru, ei înva ță
cum să câștigi bani doar pe o bază limitată; încă nu au învă țat cum să contracareze negativul
efectele euforiei sau modul de compensare a poten țialului de autosabotaj.
Euforia și autosabotajul sunt două forțe psihologice puternice care vor avea un efect extrem de negativ
efect asupra liniei de jos. Dar nu sunt forțe cu care trebuie să vă preocupa ți până nu începe ți
să câștigi sau să începi să câștigi în mod consecvent și asta este o mare problemă. Când câ știgi, e ști
cel mai puțin probabil să vă preocupați cu orice ar putea fi o problemă poten țială, în special cu ceva
care se simte la fel de bine ca euforia. Una dintre caracteristicile principale ale euforiei este că creează un sentiment de
încredere supremă în care posibilitatea ca orice să meargă prost este practic de neconceput.
În schimb, erorile care rezultă din auto-sabotaj î și au rădăcina în orice număr de conflicte pe care comercian ții
să merite banii sau să merite să câștigi. Cel mai mult e ști atunci când câ știgi
susceptibil să comită o greșeală, să trateze excesiv, să ocupe o pozi ție prea mare, să î ți încalce regulile sau
operând în general ca și cum nu ar fi necesare limite prudente asupra comportamentului dumneavoastră. Po ți chiar să mergi la
extremul de a crede că ești piața. Cu toate acestea, pia ța este rareori de acord și, atunci când nu este de acord,
te vei răni. Pierderea și durerea emoțională sunt de obicei semnificative. Ve ți experimenta un boom,
urmat de inevitabilul bust.
Dacă aș clasifica comercianții pe baza tipului de rezultate pe care le ob țin, i-a ș pune în trei mari
categorii. Cel mai mic grup, probabil mai puțin de 10 la sută din comercian ții activi, este acela și
câștigători. Au o curbă a capitalului propriu în continuă cre ștere, cu trageri relativ minore. Tragerile
experiența lor este tipul de pierderi normale pe care le suportă orice metodologie sau sistem de tranzac ționare.
Nu numai că au învățat cum să câștige bani, dar nu mai sunt susceptibili la psihologic
forțe care determină ciclul boom-bust.
Următorul grup, care cuprinde între 30 și 40 la sută din comercian ții activi, sunt pierzători constan ți.
Curbele lor de echitate sunt imagini oglindite ale curbelor consecven ților câ știgătorilor, dar în direc ția opusă -
multe meserii pierdute cu un câștigător ocazional. Indiferent de cât timp tranzac ționează, există
multe despre asta pe care nu le-au învățat. Ori au iluzii cu privire la natura tranzac ționării sau sunt
dependenți de el în moduri care le fac practic imposibil să fie câ știgători.
Pagina 49
Cel mai mare grup, restul de 40 până la 50 la sută din comercian ții activi, sunt „boom-urile”.
Au învățat cum să câștige bani, dar nu au învățat acolo un întreg corp de abilită ți comerciale
care trebuie stăpânite pentru a păstra banii câ știga ți. Ca urmare, curbele lor de capitaluri proprii
De obicei, arată ca plimbări cu roller-coaster, cu un acord favorabil și constant într-o cădere abruptă, apoi un altul frumos,
consimțământ constant într-o altă scădere abruptă. Ciclul roller-coaster continuă continuu.
Am lucrat cu mulți comercianți cu experiență care au strâns faze câ știgătoare incredibile,
uneori merg luni fără o zi pierdută; a avea cincisprezece sau douăzeci de meserii câ știgătoare la rând nu este
neobișnuit pentru ei. Dar pentru boom și busters, aceste dungi se termină întotdeauna la fel - în pierderi uria șe
care sunt rezultatul fie al euforiei, fie al autosabotajului.
Dacă pierderile sunt rezultatul euforiei, chiar nu contează ce formă ia seria - o serie de
câștigă la rând, o curbă a capitalului propriu în continuă cre ștere sau chiar o tranzac ție câ știgătoare. Toată lumea pare să aibă un
prag diferit pentru momentul în care încrederea excesivă sau euforia începe să prindă procesul de gândire.
Cu toate acestea, în momentul în care euforia se impune, comerciantul are probleme profunde. Într-o stare de încredere excesivă sau
euforie, nu poți percepe niciun risc, deoarece euforia te face să crezi că absolut nimic nu poate
merge prost. Dacă nimic nu poate merge prost, nu este nevoie de reguli sau limite care să vă guverneze comportamentul. Asa de
a pune o poziție mai mare decât de obicei nu este doar atrăgător, ci convingător.
Cu toate acestea, de îndată ce vă puneți poziția mai mare decât de obicei, sunte ți în pericol. Cu cât este mai mare
poziție, cu atât impactul financiar va avea asupra fluctua țiilor proprii mici fluctua ții ale pre țului. Combina
impactul mai mare decât cel normal al unei mi șcări împotriva pozi ției dvs., cu o convingere hotărâtă că pia ța o va face
faceți exact așa cum vă așteptați și aveți o situație în care un tic în direc ția opozi ției dvs.
comerțul vă poate determina să intrați într-o stare de „înghe țare a min ții” și să vă imobiliza ți.
Când în sfârșit te vei scoate din ea, vei fi ame țit, deziluzionat și trădat și vei
mă întreb cum s-ar fi putut întâmpla așa ceva. De fapt, ai fost trădat de ai tăi
emoții. Cu toate acestea, dacă nu sunteți conștient sau nu în țelege ți dinamica care stau la baza, eu doar
descris, nu veți avea altă opțiune decât să dați vina pe pia ță. Dacă crede ți că pia ța a făcut acest lucru
tu, atunci te vei simți obligat să afli mai multe despre pia ță pentru a te proteja. Cu atât mai mult
înveți, cu atât vei avea mai multă încredere în capacitatea ta de a câ știga. Ca încredere
crește, cu atât este mai probabil ca la un moment dat să treci pragul în euforie și să începi ciclul
totul din nou.
Pierderile care rezultă din autosabotaj pot fi la fel de dăunătoare, dar de obicei au o natură mai subtilă.
A comite erori cum ar fi să vindeți pentru a cumpăra sau invers sau să vă răsfă ța ți cu unele distrageri
activitatea în cel mai nepotrivit moment sunt exemple tipice ale modului în care comercian ții se asigură că nu câ știgă.
De ce nu ar vrea cineva să câștige? Nu este o chestiune cu privire la ceea ce vrea cineva, pentru că eu
cred că toți comercianții vor să câștige. Cu toate acestea, există adesea conflicte cu privire la câ știg. Uneori acestea
conflictele sunt atât de puternice încât găsim că comportamentul nostru este în conflict direct cu ceea ce dorim. Aceste
conflictele pot proveni din educația religioasă, etica muncii sau anumite tipuri de traume din copilărie. Dacă
aceste conflicte există, înseamnă că mediul tău mental nu este complet aliniat cu obiectivele tale.
Pagina 50
Cu alte cuvinte, nu toate părțile dvs. ar argumenta pentru acela și rezultat. Prin urmare, nu po ți presupune asta
ai capacitatea de a-ți oferi o sumă nelimitată de bani doar pentru că ai învă țat
cum să tranzacționați și banii sunt acolo pentru a lua.
Un broker la termen la una dintre marile firme de brokeraj a comentat odată că atunci când vine vorba de al său
clienți, el trăiește după motto-ul că toți comercian ții de mărfuri sunt terminali și este treaba lui să-i păstreze
fericit până când nu pleacă. El a spus acest lucru cu faimos, dar afirma ția sa este foarte adevărată. Evident,
dacă pierzi mai mulți bani decât câștigi, nu poți supravie țui. Ce este mai pu țin evident și unul dintre
misterele succesului este că, dacă câștigi, s-ar putea să fii în continuare terminal; adică dacă câ știgi și tu
nu ați învățat cum să creați un echilibru sănătos între încredere și re ținere, sau nu a ți făcut-o
a învățat cum să recunoști și să compensezi orice poten țial pe care trebuie să-l autodistrugi, mai devreme sau
mai târziu pierde.
Dacă vă numărați printre cei din ciclul de boom-and-bust, lua ți în considerare acest lucru: dacă a ți putea reface fiecare tranzac ție care pierde
asta a fost rezultatul unei erori sau a unei impruden țe, câ ți bani a ți avea acum? Pe baza acestora
rezultate recalculate, cum ar arăta curba de capitaluri proprii? Sunt sigur că mul ți dintre voi ar cădea în
categoria de câștigători consecvenți. Acum gândiți-vă cum a ți răspuns la pierderile dvs. atunci când acestea
a avut loc. Ți-ai asumat responsabilitatea deplină pentru ei? Ai încercat să identifici cum ai putea
îți schimbi perspectiva, atitudinea sau comportamentul? Sau te-ai uitat la pia ță și te-ai întrebat ce e ști tu
s-ar putea afla despre asta pentru a preveni ca așa ceva să se repete? Evident, pia ța nu are nimic
de a face cu potențialul tău de nesăbuință și nici nu are nimic de-a face cu erorile pe care le comi ți ca
rezultatul unor conflicte interne privind meritarea banilor.
Probabil unul dintre cele mai dificile concepte pe care comercian ții le pot asimila în mod eficient este că pia ța nu
creați-vă atitudinea sau starea de spirit; pur și simplu ac ționează ca o oglindă care reflectă ceea ce este în interiorul tău. Dacă
ești încrezător, nu pentru că piața te face să te sim ți a șa; este pentru că credin țele tale și
atitudinile sunt aliniate într-un mod care vă permite să pă și ți înainte într-o experien ță, să vă asuma ți responsabilitatea
rezultatul și extrageți informațiile care au fost puse la dispozi ție. Vă men ține ți starea de încredere în
mintea pur și simplu pentru că înveți în mod constant. Dimpotrivă, dacă ți-e frică și frică, este pentru că
crezi într-o anumită măsură că piața îți creează rezultatele, nu invers.
În cele din urmă, cea mai gravă consecință a lipsei responsabilită ții este că vă men ține într-un ciclu de durere și
nemulţumire. Gândește-te pentru un moment. Dacă nu sunte ți responsabil pentru rezultatele dvs., atunci pute ți
presupuneți că nu aveți nimic de învățat și puteți rămâne exact a șa cum sunte ți.
Nu vei crește și nu te vei schimba. Drept urmare, veți percepe evenimentele exact în acela și mod,
și, prin urmare, răspundeți-le în același mod și obțineți acelea și rezultate nemul țumitoare. Sau, s-ar putea
presupuneți, de asemenea, că soluția la problemele dvs. este să câ știga ți mai multe cuno știn țe de pia ță. Este întotdeauna virtuos să
să învețe, dar în acest caz , dacă nu își asumă responsabilitatea pentru atitudinile și perspectiva, atunci am vou're
learninc * snmpfhinff valuaVilp fnr wrnnrr care te va determina să folose ști ceea ce ai învă țat în
moduri nepotrivite. Fără să-ți dai seama, îți vei folosi cunoștin țele pentru a evita responsabilitatea
asumându-și riscuri. În acest proces, ajungi să creezi lucrurile pe care încerci să le evi ți, ținându-te înăuntru
Pagina 51
un ciclu de durere și nemulțumire. Cu toate acestea, există un beneficiu tangibil de ob ținut din blamarea
piața pentru ceea ce ai vrut și nu ai obținut.
Te poți proteja temporar de propria ta dură autocritică. Spun „temporar” pentru că,
când îți schimbi responsabilitatea, te întrerupi de orice ai nevoie pentru a învă ța din
experienţă. Amintiți-vă definiția noastră despre o atitudine câ știgătoare: o a șteptare pozitivă a eforturilor dvs. cu
o acceptare că orice rezultate obțineți este o reflectare perfectă a nivelului dvs. de dezvoltare și
ce trebuie să înveți să faci mai bine. Dacă schimba ți vina pentru a bloca sentimentele dureroase care
ca urmare a bătăii tale, tot ce ai făcut este să pui un Band-Aid infectat pe rană. Po ți
credeți că ați rezolvat problema, dar problema va reapărea doar mai târziu, mai rău decât înainte.
Trebuie, pur și simplu pentru că nu ai învățat nimic care te-ar determina să faci țara
interpretări care ar rezulta într-o experien ță mai satisfăcătoare.
V-ați întrebat vreodată de ce este adesea mai dureros să lăsa ți bani pe masă decât să pierde ți? Cand
pierdem, există orice fel de modalități prin care putem transfera vina pe pia ță și nu acceptăm
responsabilitate. Dar când lăsăm bani pe masă, nu putem da vina pe pia ță. Pia ța nu a func ționat
orice altceva decât să ne ofere exact ceea ce am vrut, dar din orice motiv, nu am fost capabili să ac ționăm
oportunitatea în mod corespunzător. Cu alte cuvinte, nu există nicio modalitate de a ra ționaliza durerea. Nu e ști
responsabil pentru ceea ce face sau nu piața, dar tu e ști responsabil pentru orice altceva
rezultatele activităților dvs. de tranzacționare. Sunte ți responsabil pentru ceea ce a ți învă țat, precum și pentru
tot ce nu ai învățat încă care așteaptă să fie descoperit de tine. Cea mai eficientă cale către
a descoperi ceea ce ai nevoie pentru a avea succes este să dezvol ți o atitudine câ știgătoare, deoarece este o inerentă
creativ Dersoective. Nu este un câștigător? attitude onen vou un to what you need to learn; de asemenea
produce țara mentalității care este cea mai propice descoperirii a ceva ce nimeni altcineva nu are
cu experienta. Dezvoltarea unei atitudini câ știgătoare este cheia succesului tău. Problema pentru mul ți comercian ți este
că fie cred că au deja unul, când nu au, fie se a șteaptă ca pia ța să dezvolte
atitudine pentru ei oferindu-le meserii câștigătoare. Sunte ți responsabil pentru dezvoltarea propriului dvs. câ știgător
atitudine. Piața nu o va face pentru dvs. și, vreau să fiu cât de emfatică pot, fără sume
analiza pieței va compensa dezvoltarea unei atitudini câ știgătoare dacă vă lipse ște una.
Înțelegerea piețelor vă va oferi avantajul de care ave ți nevoie pentru a crea câteva tranzac ții câ știgătoare, dar dvs.
edge nu te va face un câștigător consecvent dacă nu ai o atitudine de câ știgător. Cu siguran ță s-ar putea
susține că unii comercianți pierd pentru că nu înțeleg suficient despre pie țe și, prin urmare, ei
de obicei alege meserii greșite. Oricât de rezonabil ar părea acest lucru, a fost experien ța mea că comercian ții
cu atitudini de pierdere alege meserii greșite, indiferent de cât de mult știu despre pie țe. În
în orice caz, rezultatul este același - ei pierd.
Pe de altă parte, comercianții cu atitudini câ știgătoare care nu știu practic nimic despre pie țe pot
alege câștigători; iar dacă știu multe despre pie țe, pot alege și mai mul ți câ știgători. Daca vrei
să vă schimbați experiența piețelor de la frică la încrezătoare, dacă dori ți să vă schimba ți rezultatele
de la o curbă de echitate neregulată la una în cre ștere constantă, primul pas este de a îmbră ți șa responsabilitatea și
Pagina 52
nu te mai aștepta ca piața să-ți ofere ceva sau să facă orice pentru tine. Dacă rezolva ți din acest punct
înainte de a face totul singur, piața nu mai poate fi adversarul tău. Dacă încetezi să lup ți cu
piață, ceea ce înseamnă, de fapt, că nu mai lup ți, vei fi uimit de cât de repede vei face
recunoaște exact ce trebuie să înveți și cât de repede îl vei învă ța. Asumarea responsabilită ții este
piatra de temelie a unei atitudini câștigătoare. CH
APTER
CAPITOLUL 4
4 CONSTANȚĂ: O STARE DE MINTE
Sper că după ce citiți primele trei capitole ve ți avea ideea că doar pentru că ac ționa ți
în calitatea unui comerciant, nu înseamnă că a ți învă țat modalită țile adecvate de a vă gândi la ce
tu faci. După cum am subliniat deja de mai multe ori, ceea ce separă cei mai buni comercian ți de to ți ceilal ți este
nu ce fac sau când o fac, ci mai degrabă cum se gândesc la ceea ce fac și la modul în care sunt
gândindu-se când trebuie. Dacă scopul tău este să tranzac ționezi ca un profesionist și să fii un câ știgător consecvent, atunci tu
trebuie să plece de la premisa că soluțiile sunt în mintea ta și nu pe pia ță. Coeren ța este o
starea sufletească diat are la bază anumite strategii fundamentale de gândire care sunt unice pentru tranzac ționare.
Experimentarea câtorva sau mai multe tranzac ții câ știgătoare poate convinge aproape pe oricine că tranzac ționarea este u șoară. Reamintim
propriile experiențe; Gândește-te înapoi la acele meserii care au adus un flux de bani care curg în tine
atunci când tot ce ai făcut a fost să ia o decizie simplă de a cumpăra sau a vinde.
Acum, combinați sentimentul extrem de pozitiv pe care îl ob ține ți de la câ știg și ob ținerea de bani fără niciun efort,
și este aproape imposibil să nu tragi concluzia că a câ știga bani ca comerciant este u șor. Dar dacă acesta este cazul,
dacă tranzacționarea este atât de ușoară, atunci de ce este atât de dificil de stăpânit? De ce sunt atât de mul ți comercian ți la capătul lor,
luptându-se cu contradicția evidentă? Dacă este adevărat că tranzac ționarea este u șoară - iar comercian ții știu că este
pentru că au avut experiența directă a cât de u șor și fără efort este - atunci cum poate fi și el
este posibil ca ei să nu poată face ceea ce au învă țat despre pie țe să le func ționeze mereu
din nou? Cu alte cuvinte, cum explicăm contradicția dintre ceea ce credem despre tranzac ționare
și rezultatele noastre reale de tranzacționare în timp?
GANDIREA DESPRE TRADING
Răspunsurile sunt în felul în care te gândești la asta. Ironia este că tranzac ționarea poate fi la fel de distractivă și la fel de
fără efort pe măsură ce experiența voastră a fost cu ocazia; dar experimentarea acestor calită ți în mod constant este
o funcție a perspectivei tale, a convingerilor tale, a atitudinilor tale sau a mentalită ții tale.
Alegeți termenul cu care vă simțiți cel mai confortabil; toate se referă la acela și lucru: Câ știgarea și
consistența sunt stări de spirit în același mod în care fericirea, distrac ția și satisfac ția sunt stări de
Pagina 53
minte. Starea ta de spirit este un produs secundar al convingerilor și atitudinilor tale. Pute ți încerca să crea ți consisten ță
fără a avea convingerile și atitudinile adecvate, dar rezultatele tale nu vor fi altfel decât în cazul în care tu
trebuie să fii fericit când nu te distrezi. Când nu te distrezi, poate fi foarte dificil
schimbă-ți perspectiva într-una în care tu, dintr-o dată, începi să te distrezi. Desigur,
circumstanțele situației dvs. s-ar putea schimba brusc într-un mod care vă determină să experimenta ți bucurie. Dar
atunci starea ta de spirit ar fi rezultatul unei schimbări externe a condi țiilor, nu un rezultat al unei interne
schimbare de atitudine. Dacă depindeți de condițiile și circumstan țele exterioare pentru a vă face ferici ți (a șa
că vă bucurați întotdeauna), atunci este extrem de pu țin probabil să experimenta ți fericirea
pe o bază consecventă.
Cu toate acestea, puteți crește foarte mult posibilitatea de a fi fericit prin dezvoltarea unor atitudini de tip distractiv
și, mai precis, lucrând la neutralizarea convingerilor și atitudinilor care vă împiedică
distrându-te sau distrându-te. Crearea unui succes constant ca comerciant func ționează în acela și mod. Nu po ți
mizați-vă pe piață pentru a vă asigura un succes constant, mai mult decât vă pute ți baza pe exterior
lume pentru a te face în mod constant fericit. Oamenii care sunt cu adevărat ferici ți nu trebuie să facă nimic pentru a face acest lucru
fi fericit.
Sunt oameni fericiți care fac lucruri. Comercianții care au succes în mod constant sunt consecven ți ca și
expresie naturală a cine sunt. Nu trebuie să încerce să fie consecven ți; sunt consistente. Acest
poate părea o distincție abstractă, dar este extrem de important să în țelege ți diferen ța.
A fi consecvent nu este ceva ce poți încerca să fii, deoarece chiar actul de a încerca te va anula
intenția, scoțându-vă mental din fluxul de oportunități, făcând mai pu țin probabil că ve ți câ știga și
mai probabil vei pierde. Cele mai bune meserii ale tale au fost u șoare și fără efort. Nu trebuia să încerci
fă-le ușoare; au fost ușori. Nu a fost nici o luptă. Ai văzut exact ce trebuia să vezi și
ai acționat după ceea ce ai văzut. Ai fost în acest moment, o parte din fluxul de oportunită ți. Când e ști înăuntru
fluxul, nu trebuie să încercați, pentru că tot ce știți despre pia ță vă este disponibil.
Nimic nu este blocat sau ascuns de conștientizarea ta, iar ac țiunile tale par fără efort pentru că
nu există luptă sau rezistență. Pe de altă parte, trebuie să încerci indică faptul că există un anumit grad de
rezistență sau luptă. În caz contrar, ați fi făcut-o și nu ar trebui să încerca ți să o face ți. De asemenea
indică faptul că încercați să obțineți ceea ce dori ți de pe pia ță. De și pare firesc să gândim asta
este o perspectivă plină de dificultăți.
Cei mai buni comercianți rămân în flux, deoarece nu încearcă să ob țină nimic de pe pia ță; ei pur și simplu
puneți-vă la dispoziție, astfel încât să poată profita de orice oferă pia ța în orice moment
moment. Există o diferență uriașă între cele două perspective.
În capitolul 3, am ilustrat pe scurt modul în care mintea noastră este conectată pentru a evita atât durerea fizică, cât și cea emo țională. Dacă
tranzacționați din perspectiva încercării de a obține ceea ce dori ți sau ce a ștepta ți de la pie țe,
ce se întâmplă atunci când piața nu se comportă într-un mod care să î ți îndeplinească a șteptările? Mentalul tău
mecanismele de apărare încep să compenseze diferen ța dintre ceea ce vrei și ceea ce e ști
să nu primești, astfel încât să nu experimentezi nicio durere emo țională.
Pagina 54
Mintea noastră este concepută pentru a bloca automat informa țiile amenin țătoare sau pentru a găsi o modalitate de a le ascunde
informații, pentru a ne proteja de disconfortul emoțional pe care îl sim țim în mod natural atunci când nu primim
ceea ce vrem. Nu vă veți da seama în acest moment, dar ve ți alege și alege informa țiile care sunt
în concordanță cu ceea ce vă așteptați, astfel încât să pute ți men ține o stare de spirit fără durere.
Cu toate acestea, în procesul de încercare de a men ține o stare de spirit fără durere, te sco ți și tu din tine
oportunitatea curge și intră în tărâmul „ar putea avea”, „ar trebui să aibă”, „ar avea” și
„numai dacă”. Tot ce ai putea avea, ar trebui să ai sau ar fi recunoscut în acest moment
a apărut invizibil, apoi totul devine dureros de evident după ce, după ce oportunitatea a dispărut de mult.
Pentru a fi consecvent, trebuie să înveți să te gândești la tranzac ționare în a șa fel încât să nu mai fii
susceptibil la procesele mentale conștiente sau subcon știente care vă fac să ascunde ți, să bloca ți sau să alege ți și
alegeți informații pe baza a ceea ce vă va face ferici ți, vă va oferi ceea ce dori ți sau evita ți durerea.
Amenințarea durerii generează frică, iar frica este sursa a 95% din erorile la care sunte ți probabil
face. Cu siguranță, nu puteți fi consecvent sau experimenta fluxul dacă face ți erori în mod constant și
veți face erori, atâta timp cât vă este teamă că ceea ce dori ți sau ceea ce a ștepta ți nu se va întâmpla.
În plus, tot ceea ce încercați să faceți ca comerciant va fi o luptă și va părea ca și cum a ți fi
luptând împotriva pieței sau că piața este împotriva ta personal. Dar, realitatea este că totul este
care are loc în mintea ta. Piața nu percepe informa țiile pe care le pune la dispozi ție; tu faci.
Dacă există o luptă, tu ești cel care te lupți împotriva propriului tău televizor ^^ oT * n 11 T-acic ^ onoo / "> r ^ T-
iTlir »lc anri r ^ avc
Acum, s-ar putea să vă întrebați, cum mă pot gândi la tranzac ționare în a șa fel încât să nu mă mai tem
și, prin urmare, nu mai sunt susceptibile la procesele mentale care mă determină să blochez, să ascund sau să aleg
și alegeți informații? Răspunsul este: Învață să accepți riscul.
ÎNȚELEGERE ADEVĂRATĂ
În afară de numeroasele probleme legate de responsabilitate pe care le-am discutat în capitolul 3, nu există
orice despre tranzacționare care este mai important pentru succesul dvs. și, de asemenea, mai neîn țeles decât
concept de acceptare a riscului. După cum am men ționat în primul capitol, majoritatea comercian ților î și asumă în mod eronat acest lucru
pentru că sunt angajați în activitatea inerent riscantă de a face și a scoate meserii, sunt
acceptând, de asemenea, acest risc. Voi repeta că această presupunere nu ar putea fi mai departe de adevăr.
Acceptarea riscului înseamnă acceptarea consecin țelor meseriilor fără disconfort emo țional sau
frică. Aceasta înseamnă că trebuie să învă ța ți cum să vă gândi ți la tranzac ționare și la rela ția dvs. cu pie țele
în așa fel încât posibilitatea de a greși, a pierde, a pierde sau a lăsa bani pe masă
nu face ca mecanismele dvs. de apărare mentală să se declan șeze și să vă scoată din fluxul de oportunită ți. Aceasta
nu vă face niciun bine să riscați să faceți o tranzac ție dacă vă este frică de consecin țe,
deoarece temerile tale vor acționa asupra percep ției tale asupra informa țiilor și a comportamentului tău într-un mod care va fi
vă fac să creați chiar experiența de care vă teme ți cel mai mult, cea pe care încerca ți să o evita ți. Ofer
Pagina 55
o strategie de gândire specifică compusă dintr-un set de credin țe care te vor ține concentrat, în acest moment,
și în flux. Cu această perspectivă, nu veți încerca să ob ține ți nimic de pe pia ță sau
evita orice. Mai degrabă, veți lăsa piața să se desfă șoare și vă ve ți pune la dispozi ție
avantajul oricărei situații pe care le definiți ca oportunită ți. Când te pui la dispozi ția
profitați de o oportunitate, nu impuneți limitări sau așteptări pe pia ță
comportament. Sunteți mulțumit să lăsați piața să facă orice va face.
Cu toate acestea, în procesul de a face ceva, pia ța va crea anumite condi ții pe care le defini ți și
percepe ca oportunități. Acționezi în funcție de acele oportunită ți în măsura posibilită ților tale, dar a stării tale
mintea nu este dependentă sau afectată de comportamentul pie ței. Dacă pute ți învă ța să crea ți o stare de
minte care nu este afectată de comportamentul pie ței, lupta va înceta să mai existe. Când internul
lupta se termină, totul devine ușor. În acel moment, poți profita din plin de toate abilită țile tale,
analitice sau altfel, pentru a-ți realiza poten țialul de comerciant. Iată provocarea! Cum se face
acceptați riscurile de tranzacționare fără disconfort emo țional și frică, atunci când în acest moment
percepe riscul, simți simultan disconfort și frică? Cu alte cuvinte, cum rămâi
încrezător și fără durere atunci când sunteți absolut sigur că vă pute ți dovedi gre șit, pute ți pierde bani, domni șoară
sau lăsați bani pe masă?
După cum puteți vedea, frica și sentimentul de disconfort sunt complet justificate și ra ționale. Fiecare dintre acestea
posibilitățile devin reale în momentul în care contempla ți interac țiunea cu pia ța. Cu toate acestea, la fel de adevărat
întrucât toate aceste posibilități sunt pentru fiecare comerciant, ceea ce nu este adevărat sau acela și lucru pentru fiecare comerciant este ceea ce
este
înseamnă a greși, a pierde, a pierde sau a lăsa bani pe masă. Nu toată lumea împărtă șe ște acelea și credin țe
și atitudini cu privire la aceste posibilități și, prin urmare, nu împărtă șim acelea și sensibilită ți emo ționale. În
cu alte cuvinte, nu tuturor le este frică de acelea și lucruri.
Acest lucru poate părea evident, dar vă asigur că nu este. Când ne este frică, disconfortul emo țional pe care îl sim țim
în acest moment este atât de real încât nu se poate pune în discu ție și este firesc să presupunem că toată lumea ne împărtă șe ște
realitate. Vă voi oferi un exemplu perfect despre ceea ce vorbesc. Am lucrat recent cu un comerciant,
căruia îi era frică de moarte de șerpi. În ceea ce îl privea, el se temuse întotdeauna de șerpi
pentru că nu-și putea aminti un moment în care nu era. Acum este căsătorit și are o fiică de trei ani.
Într-o seară, în timp ce soția lui era în afara ora șului, fiica lui și el au fost invita ți la casa unui prieten pentru
cină. Fără știrea clientului meu, copilul prietenilor săi avea un șarpe de companie.
Când copilul prietenilor a scos șarpele pentru ca toată lumea să-l vadă, clientul meu s-a speriat și practic
a sărit în cealaltă parte a camerei pentru a ajunge cât mai departe de șarpe. Fiica sa, pe
pe de altă parte, a fost complet captivat de șarpe și nu l-a lăsat în pace. Când a povestit asta
povestea mea, a spus că nu a fost șocat doar de confruntarea nea șteptată cu șarpele, ci
că a fost la fel de șocat de reacția fiicei sale. Nu i-a fost frică și el a presupus că o va face
fi. I-am explicat că frica lui era atât de intensă, iar ata șamentul său fa ță de fiica lui era atât de mare încât aceasta
era de neconceput pentru el că fiica sa nu-și împărtă șea automat realitatea despre șerpi. Dar
apoi i-am subliniat, nu exista nicio modalitate în care ea ar fi putut să- și împărtă șească experien ța, dacă nu el
Pagina 56
a învățat-o în mod special să se teamă de șerpi sau a avut propria experien ță dureroasă înspăimântătoare.
În caz contrar, fără nimic contrar în sistemul ei mental, cea mai probabilă reac ție la prima ei
întâlnirea cu un șarpe viu ar fi o fascinație pură, neadulterată.
Așa cum clientul meu a presupus că fiica lui se va teme de șerpi, majoritatea comercian ților î și asumă cele mai bune
comercianții, ca și ei, se tem, de asemenea, de a gre și, de a pierde, de a pierde și de a lăsa bani pe
masa. Ei presupun că cei mai buni comercianți î și neutralizează cumva temerile cu o cantitate excesivă de
curaj, nervi de oțel și autocontrol.
La fel ca multe alte lucruri despre tranzac ționare, ceea ce pare să aibă sens, nu este cazul. Cu siguran ță, oricare
sau toate aceste caracteristici pot fi prezente la orice comerciant de top. Dar ceea ce nu este adevărat este că acestea
caracteristicile joacă orice rol în performan ța lor superioară. Având nevoie de curaj, de nervii de o țel sau de
controlul ar implica un conflict intern în care se folose ște o for ță pentru a contracara efectele
un alt. Orice grad de luptă, încercare sau frică asociat tranzac ționării vă va scoate din moment
și curge și, prin urmare, diminuează rezultatele tale. Aici comercian ții profesioni ști se separă cu adevărat
ei înșiși din mulțime. Când accepți riscul așa cum fac profesioni știi, nu vei percepe nimic
pe care piața o poate face la fel de amenin țătoare. Dacă nimic nu amenin ță, nu trebuie să ne temem. Dacă nu e ști
frică, nu ai nevoie de curaj. Dacă nu ești stresat, de ce ai avea nevoie de nervi de o țel? Si daca
nu vă este frică de potențialul dvs. de a deveni nesăbuit, deoarece ave ți o monitorizare adecvată
mecanisme existente, atunci nu aveți nevoie de autocontrol.
Pe măsură ce contemplați implicațiile a ceea ce spun, vreau să ave ți în vedere ceva: Foarte
puțini oameni care intră în tranzacționare încep cu credin țele și atitudinile corespunzătoare despre responsabilitate
și riscul. Sunt unii care o fac, dar este rar. Toți ceilal ți parcurg acela și ciclu în care am descris
exemplul comerciantului novice: Începem fără griji, apoi ne sperii și temerile noastre continuu
diminuați potențialul nostru. Comercianții care parcurg ciclul și, în cele din urmă, îl realizează sunt aceia
care în cele din urmă învață să nu mai evite și să înceapă îmbră ți șarea responsabilită ții și a riscului.
Majoritatea celor care întrerup ciclul cu succes nu fac schimbarea gândirii până nu reu șesc
a suferit atât de multă durere din cauza pierderilor mari, încât are efectul pozitiv de a le îndepărta
iluzii despre natura tranzacționării. În ceea ce prive ște dezvoltarea ta, modul de transformare a acestora
nu este atât de important, deoarece în majoritatea cazurilor s-a întâmplat din gre șeală. Cu alte cuvinte, nu erau
complet conștienți de schimbările care aveau loc în mediul lor mental până când ei
au experimentat efectele pozitive pe care le-a avut noua perspectivă asupra modurilor în care au interac ționat cu
piaţă. Acesta este motivul pentru care foarte pu țini comercian ți de top pot explica cu adevărat ce contează succesul lor, cu excep ția celor de la
vorbiți în axiome precum „reduceți-vă pierderile” și „merge ți cu fluxul”.
Ceea ce este important este să înțelegeți că este complet posibil să gândi ți a șa cum fac profesioni știi
și să tranzacționați fără teamă, chiar dacă experien ța dvs. directă ca comerciant ar sus ține altfel.
Pagina 57
ALINIEREA MEDIULUI MENTAL
Acum vom începe să reducem cu exactitate modul în care vă pute ți alinia mediul mental
acceptați riscul și funcționați ca un comerciant profesionist. Majoritatea a ceea ce am discutat până acum a fost
conceput pentru a vă pregăti să faceți munca reală. Vă voi învă ța o strategie de gândire care are, la un moment dat
nucleu, o credință fermă în probabilități și margini.
Cu această nouă strategie de gândire, veți învăța cum să crea ți o nouă rela ție cu pia ța, una care
vă disociază tranzacționarea de ceea ce înseamnă de obicei să gre și ți sau să pierde ți, iar acest lucru vă împiedică
de la a percepe ceva despre piață ca fiind amenin țător. Când amenin țarea durerii dispare, frica va dispărea
în mod corespunzător dispar, la fel și erorile bazate pe frică la care sunte ți susceptibil. Ve ți rămâne cu un
mintea care este liberă să vadă ce este disponibil și să ac ționeze după ceea ce vede ți. Ajungând la acest lucru fără griji, neînfricat
starea sufletească, în ciuda faptului că este arsă din nou și din nou, va dura ceva, dar nu va fi
oricât de dificil ai crede. De fapt, până când a ți terminat de citit această carte, majoritatea dintre voi vor fi
uimit de cât de simple sunt soluțiile la problemele tale. În multe privin țe, o stare de spirit sau
perspectiva este ca un cod software.
Ați putea avea câteva mii de rânduri de cod perfect scrise, cu o singură linie defectă și în asta
o linie defectă s-ar putea să existe un singur personaj deplasat. În func ție de scopul
software și în cazul în care acest defect este în raport cu orice altceva, acel personaj neplăcut ar putea ruina
performanța unui sistem altfel perfect scris. Vede ți, solu ția a fost simplă: Remedia ți fi șierul
caracter greșit și totul funcționează fără probleme. Cu toate acestea, găsirea erorii sau chiar cunoa șterea acesteia
există în primul rând poate necesita o expertiză considerabilă.
Când vine vorba de mentalitatea de tranzac ționare ideală, toată lumea se află la o anumită distan ță psihologică. În
cu alte cuvinte, practic toată lumea începe cu un cod software defect. Folosesc termeni precum clicuri sau grade
pentru a indica distanța psihologică, dar acești termeni nu implică o distan ță specifică. Deci, de exemplu,
mulți dintre voi vor descoperi că sunteți doar, să zicem, la un clic distan ță în perspectivă de mintea ideală-
a stabilit. Un singur clic ar putea reprezenta una sau două ipoteze eronate sau deplasate pe care le ave ți despre
natura tranzacționării. Pe măsură ce reflectezi la unele dintre ideile prezentate în această carte, perspectiva ta poate fi
schimb.
Pentru a utiliza analogia codului software, această schimbare ar fi echivalentă cu găsirea liniei defecte în dumneavoastră
mental și înlocuirea acestuia cu ceva care func ționează corect. Oamenii descriu în mod normal acest gen
de schimbare mentală internă ca experiență „ah, ha” sau momentul în care lumina se aprinde. To ți au
au avut astfel de experiențe și există câteva calită ți comune asociate acestora. Noi primii
de obicei se simt diferit. Lumea pare chiar diferită, de parcă s-ar fi schimbat brusc. De obicei, noi
s-ar putea să spună în momentul descoperirii ceva de genul: „De ce nu mi-ai spus asta înainte?” sau,
„A fost chiar în fața mea tot timpul, dar pur și simplu nu l-am văzut” sau „Este atât de simplu; de ce nu a ș putea vedea
aceasta?"
Un alt fenomen interesant al experienței „ah, ha” este că uneori în câteva momente,
Pagina 58
deși cantitatea de timp poate varia, ne simțim ca și cum această nouă parte a identită ții noastre a fost întotdeauna o parte
despre cine suntem. Apoi devine dificil să credem că am fost vreodată a șa cum am fost înainte
experienta. Pe scurt, este posibil să aveți deja o anumită con știentizare a multor lucruri pe care trebuie să le cunoa ște ți
fii un comerciant de succes constant. Dar a fi con știent de ceva nu îl face automat
parte funcțională a ceea ce ești. Conștientizarea nu este neapărat o credin ță. Nu po ți presupune această învă țare
despre ceva nou și de acord cu el este la fel ca să crezi la un nivel în care po ți ac ționa asupra lui.
Luați exemplul clientului meu căruia îi este frică de șerpi. Este sigur că nu to ți șerpii sunt
periculoase și că învățarea modului de a face o distinc ție între cele periculoase și cele
cele care nu sunt nu ar fi dificile.
Învățarea cum să facă aceste distincții îl va face brusc să nu se teamă de „nepericulos”
șerpi "? Putem presupune că conștientizarea sa va scădea la un nivel în mediul său mental în care
acum poate interacționa cu șerpi fără frică sau imobilitate? Nu, nu putem face această presupunere. A lui
conștientizarea faptului că unii șerpi nu sunt periculo și, iar teama sa de șerpi poate exista una lângă alta în mintea sa
mediu, ca o contradicție reciprocă. L-ai putea confrunta cu un șarpe și ar putea
recunoaște cu ușurință că știe că șarpele nu este periculos și nu l-ar face rău; dar, în acela și timp
timp, ar fi totuși extrem de dificil să atingă șarpele, chiar dacă ar vrea. Asta înseamnă
că este sortit să se teamă de șerpi pentru tot restul vie ții? Doar dacă vrea să fie. Este într-adevăr un
chestiune de disponibilitate.
Este cu siguranță posibil să-i neutralizăm frica, dar va trebui să lucreze la asta și să lucreze la orice
necesită motivație suficientă. Mulți dintre noi avem ceea ce știm că sunt frici ira ționale și pur și simplu aleg
să trăim cu contradicția pentru că nu vrem să trecem prin munca emo țională care este necesară
pentru a învinge frica. În acest exemplu, contradic ția este evidentă. Cu toate acestea, în mul ți ani de
colaborând cu comercianții, am descoperit mai multe contradic ții și conflicte tipice din jurul
probleme de risc și responsabilitate, în care deținerea a două sau mai multe credin țe contradictorii se poate anula cu u șurin ță
intențiile tale pozitive, oricât de motivat ai fi pentru a avea succes.
Problema este că niciuna dintre aceste contradic ții nu este cu adevărat evidentă, cel pu țin nu la prima vedere.
Cu toate acestea, credințele contradictorii nu sunt singurele probleme. Dar afirma țiile de genul „Sunt un riscant”
despre care comercianții presupun de obicei că au scăzut la nivelul func țional al unei credin țe atunci când, de fapt,
dinamica subiacentă a modului în care percep pia ța indică faptul că fac tot posibilul
pentru a evita riscul. Convingerile contradictorii și con știentizarea nefunc țională reprezintă un software mental defect
cod; cod care vă distruge capacitatea de a vă concentra și de a vă atinge obiectivele; cod care o face
parca ai avea simultan un picior pe acceleratie si celalalt pe frana; codul care
oferă învățarea cum să tranzacționezi o calitate misterioasă care va fi provocatoare într-un mod distractiv la început, dar
de obicei se transformă în exasperare pură, nedulterată. Când eram la facultate la sfâr șitul anilor '60, unul dintre ei
filmele preferate erau Cool Hand Luke, cu Paul Newman în rol principal. A fost un film foarte popular pe atunci, deci
Sunt sigur că unii dintre voi l-au văzut la televiziunea târziu.
Luke era într-o bandă de lanțuri din Georgia. După ce a scăpat și a fost prins pentru a doua oară, gardianul
Pagina 59
iar gardienii erau hotărâți să nu-l lase pe Luke să-i facă de râs pentru a treia oară. Deci, în timp ce îl for țezi să facă
au continuat să întrebe, o cantitate excesivă de muncă fără odihnă și care i-au dat bătăi intermitente,
- Ți-ai dat deja mintea bine, Luke? În cele din urmă, după o suferin ță considerabilă, Luke a spus în cele din urmă
șefii închisorii că avea mintea dreaptă. Au spus că, dacă nu, și vor încerca să scape din nou, o vor face
ucide-l sigur. Desigur, Luke a încercat o altă evadare și, fidel cuvântului lor, gardienii au ucis
l. La fel ca Luke, mulți comercianți, indiferent că î și dau seama sau nu, încearcă să- și facă drumul prin bătăi
piața; ca urmare, sunt uciși din punct de vedere financiar și emo țional. Există mai u șor, infinit mai mult
modalități satisfăcătoare de a obține ceea ce vrei de pe pia ță, dar mai întâi trebuie să fii dispus să "ob ții
mintea corectă. " CAPITOLUL 5
CAPITOLUL 5
DINAMICA PERCEPȚIEI
Unul dintre obiectivele principale ale acestei căr ți este de a vă învă ța cum să scoate ți din pia ță amenin țarea durerii
informație. Piața nu generează informații fericite sau dureroase. Din perspectiva pie țelor,
totul este pur și simplu informații. S-ar putea să pară că pia ța te face să sim ți a șa cum faci la oricare
moment dat, dar nu este cazul. Este propriul dvs. cadru mental care determină modul în care sunte ți
percepe informațiile, cum te simți și, ca rezultat, dacă te afli sau nu în cele mai favorabile
starea sufletească pentru a intra spontan în flux și a profita de orice oferă pia ța.
Profesioniștii nu percep nimic despre piețe ca fiind dureros; prin urmare, nu există nicio amenin țare pentru ei.
Dacă nu există nici o amenințare, nu este nimic de apărat. Ca urmare, nu există niciun motiv pentru ei
mecanisme de apărare conștiente sau subconștiente pentru a începe. De aceea profesioni știi pot vedea și face
lucruri care mistifică pe toți ceilalți. Sunt în flux, pentru că percep un flux nesfâr șit de
oportunități și, atunci când nu sunt în flux, cei mai buni dintre cei mai buni pot recunoa ște acest fapt și
apoi compensați fie reducând sau nu tranzacționând deloc.
Dacă obiectivul dvs. este să puteți tranzacționa la fel ca profesioni știi, trebuie să pute ți vedea pia ța dintr-un
perspectivă obiectivă, fără distorsiuni. Trebuie să po ți ac ționa fără rezisten ță sau ezitare, dar
cu cantitatea adecvată de reținere pozitivă pentru a contracara efectele negative ale supraîncrederii sau
euforie. În esență, obiectivul dvs. este să puteți crea o stare de spirit unică, o mentalitate de comerciant.
După ce ați realizat acest lucru, orice altceva despre succesul dvs. ca trader va cădea la locul său. La
vă ajut să atingeți acest obiectiv, vă voi oferi o modalitate de a vă redefini rela ția cu pia ța
informații, astfel încât să existe un potențial redus sau deloc de percepere a uneia dintre ele ca fiind amenin țătoare.
Prin „redefinire”, vreau să spun să vă schimb perspectiva și să opera ți dintr-un cadru mental care păstrează
v-ați concentrat asupra oportunităților disponibile în loc să vă atinge ți de durerea emo țională.
Pagina 60
DEBUGAREA SOFTWARE-ULUI MENTAL
Cu alte cuvinte, vrem să scoatem erorile din codul nostru software mental și să ne gândim bine. Face
acest lucru va necesita în mod eficient o înțelegere a naturii energiei mentale și a modului în care o pute ți folosi
energie pentru a schimba o perspectivă care generează un răspuns emo țional nedorit, negativ la pia ță
informație. Există multe de învățat, dar cred că ve ți fi uimi ți de modul în care pot face unele schimbări simple
face o mare diferență în rezultatele tale de tranzac ționare. Procesul de tranzac ționare începe cu perceperea unui
oportunitate. Fără percepția unei oportunități, nu am avea un motiv de tranzac ționare. Deci cred asta
este doar potrivit să începem examinarea energiei mentale prin descompunerea procesului
percepţie.
Care sunt dinamica de bază a percepției? Ce factori determină modul în care percepem informa țiile
sau ceea ce percepem în relație cu ceea ce este disponibil? Cum este legată percep ția de ceea ce noi
experiență la un moment dat? Probabil cel mai simplu mod de a în țelege dinamica percep ției
și să răspunzi la aceste întrebări este să te gânde ști la tot ( și fac for țe - for țe care generează
informații despre proprietățile, caracteristicile și trăsăturile care le fac unic ceea ce sunt.
Tot ceea ce există în afara corpurilor noastre - toate plantele și toate categoriile de via ță; toate planetare
fenomene sub formă de condiții meteorologice, cutremure și erup ții vulcanice; toate active și inerte
materie fizică; și toate fenomenele necorporale, cum ar fi lumina, undele sonore, microundele și
radiații - generează informații despre natura existen ței sale. Aceste informa ții au poten țialul de a
acționează ca o forță asupra unuia dintre cele cinci sim țuri fizice ale noastre. Înainte de a merge mai departe, observa ți că folosesc verbul
„generează” într-un mod all-inclusive ceea ce înseamnă că totul se află într-o stare activă de exprimare, inclusiv
obiecte neanimate.
Pentru a ilustra de ce fac asta, să privim ceva la fel de simplu ca o piatră. Este un obiect neînsufle țit,
compusă din atomi și molecule unice care se exprimă ca o rocă. Pot folosi verbul activ
„exprimându-se” deoarece atomii și moleculele care alcătuiesc roca sunt în continuă mi șcare. Deci, chiar
deși stânca nu pare activă decât în sensul cel mai abstract, are caracteristici și
proprietăți care vor acționa ca forțe asupra simțurilor noastre, determinându-ne să experimentăm și să facem distinc ții
natura existenței sale. De exemplu, o piatră are textură și acea textură ac ționează ca o for ță asupra sim țului nostru
de atingere dacă trecem degetele pe suprafa ța stâncii.
O stâncă are formă și culoare, care acționează ca o for ță asupra viziunii noastre; stânca ocupă un spa țiu pe care nimeni altul
obiectul poate ocupa, astfel încât să-l vedem în locul unui spa țiu gol sau al altui obiect. O stâncă poate, de asemenea
au un miros care acționează ca o forță asupra simțului mirosului sau gust de ceva, de și nu am lins
orice stâncă în ultimul timp pentru a afla. Când întâlnim ceva din mediu care să-l exprime
proprietăți și caracteristici, are loc un schimb de energie. Energia din exterior, sub formă
de orice se exprimă, devine transformat de sistemul nostru nervos în impulsuri electrice și
apoi este stocat în mediul nostru interior, mental. Pentru a fi mai specific, orice vedem,
auzul, gustul, mirosul sau simțirea prin simțurile noastre se transformă în impulsuri electrice ale
Pagina 61
energie și stocate în mediul nostru mental ca o memorie și / sau dis- Cred că toate acestea sunt destul de
evident pentru majoritatea oamenilor, dar există unele implica ții profunde aici care nu sunt de la sine în țelese, iar noi
de obicei le ia complet de la sine înțeles.
În primul rând, există o relație cauză-efect care există între noi și orice altceva
există în mediul extern. Drept urmare, întâlnirile noastre cu for țe externe creează ceea ce sunt eu
vom numi „structuri energetice” în mintea noastră. Amintirile, distinc țiile și, în cele din urmă,
credințele pe care le dobândim de-a lungul vieții noastre există în mediul nostru mental sub formă de structurat
energie. Energia structurată este un concept abstract. S-ar putea să vă întreba ți: „Cum durează energia
formă sau formă? "Înainte de a răspunde la această întrebare, trebuie să fie o întrebare și mai fundamentală
adresat.
De unde știm că amintirile, distincțiile și credințele există în primul rând sub formă de energie?
Nu știu dacă a fost dovedit științific sau acceptat complet de comunitatea știin țifică, dar
întreabă-te în ce altă formă ar putea exista aceste componente mentale? Iată ce știm sigur:
Orice compus din atomi și molecule ocupă spațiu și, prin urmare, poate fi observat. Dacă
amintirile, distincțiile și credințele existau într-o formă fizică, atunci ar trebui să putem observa
lor. Din câte știu, nu au fost făcute astfel de observa ții.
Comunitatea științifică a disecat țesutul cerebral (atât viu cât și mort) l-a examinat la nivelul
atomul individual, a cartografiat diferite regiuni ale creierului în func ție de func țiile lor, dar nimeni, până acum,
a observat o memorie, o distincție sau o credință în forma sa naturală. Prin „în forma sa naturală” vreau să spun că
deși un om de știință poate observa celulele cerebrale individuale care con țin anumite amintiri, el nu poate
experimentați acele amintiri din prima mână. El le poate experimenta numai dacă persoana căreia i se adresează
amintirile sunt vii și alege să le exprime într-un fel. Dacă amintiri, distinc ții și
credințele nu există ca materie fizică, atunci nu există cu adevărat nicio alternativă pentru ca acestea să existe, cu excep ția
ca o formă de energie. Dacă acesta este de fapt cazul, această energie poate lua o formă specifică? Poate fi
structurat într-un mod care reflectă forțele externe care l-au determinat să intre în existen ță? Cel mai
categoric! Există ceva în mediu care este analog cu energia care are formă
Gândurile sunt energie. Deoarece gândești într-o limbă, gândurile tale sunt structurate de limitări
și reguli care guvernează limba specifică în care gânde ști. Când exprimi aceste gânduri
cu voce tare, creezi unde sonore, care sunt o formă de energie. Undele sonore create de interac țiune
a corzilor vocale și a limbii dvs. sunt structurate după con ținutul mesajului dvs. Microundele sunt energie.
Multe apeluri telefonice sunt transmise prin microunde, ceea ce înseamnă că energia microundelor trebuie să fie
structurat într-un mod care reflectă mesajul pe care îl poartă.
Lumina laser este energie și, dacă ați asistat vreodată la o demonstra ție a unui spectacol de lumină laser sau a artei laser,
ceea ce ați văzut este energie pură care ia o formă care reflectă dorin țele creative ale arti știlor. Toate
acestea sunt exemple bune de modul în care energia poate lua formă, formă și structură. Desigur, sunt multe
mai multe, dar mai există încă un exemplu care ilustrează punctul în modul cel mai grafic. Cel mai mult
nivel fundamental, ce sunt visele? Nu te întreb ce înseamnă visele sau ce crezi că au
Pagina 62
scopul este, ci mai degrabă, care sunt acestea? Care sunt proprietă țile lor? Dacă presupunem că visele au loc
în limitele craniilor noastre, atunci ele nu pot fi compuse din atomi și molecule, deoarece acolo
nu ar fi suficient spațiu pentru toate lucrurile care există și au loc în visele noastre. Vis
experiențele par să aibă aceleași proporții și dimensiuni ca și lucrurile pe care le percepem atunci când suntem
treaz și experimentând viața prin cele cinci sim țuri ale noastre.
Singurul mod în care acest lucru ar putea fi posibil este dacă visele ar fi o formă de energie structurată, deoarece energia poate
preia orice dimensiune sau dimensiune, dar, făcând acest lucru, nu ocupă de fapt niciun spa țiu. Acum, dacă nu a făcut-o
ți-a trecut deja prin cap, există ceva aici care este cu adevărat profund. Dacă amintirile, distinc țiile,
și credințele pe care le-am dobândit ca urmare a întâlnirilor noastre cu mediul extern reprezintă ceea ce
am aflat despre acel mediu și cum funcționează; și dacă aceste amintiri, distinc ții și credin țe
există în mediul nostru mental ca energie; iar dacă energia nu ocupă spa țiu; atunci s-ar putea și
să spunem că avem o capacitate nelimitată de învă țare.
Ei bine, nu numai că cred că s-ar putea spune, o spun. Lua ți în considerare dezvoltarea umană
conștiința și ce să știi pentru a funcționa eficient comparativ cu acum 100 de ani. Există
absolut nimic care să indice că nu avem o capacitate nelimitată de a învă ța. Diferen ța dintre
ceea ce suntem conștienți acum și ce putem face ca rezultat al acestei con știentizări extinse ar descurca
mintea oricui trăia acum 100 de ani.
PERCEPȚIE ȘI ÎNVĂȚARE
Cu toate acestea, trebuie să fim atenți să nu echivalăm capacitatea de stocare cu capacitatea de învă țare. Învă țare și
conștientizarea a ceea ce este disponibil pentru a fi învă țat, nu este doar o func ție a capacită ții de stocare. Dacă ar fi,
atunci ce ne-ar împiedica să știm totul? Și dacă am ști totul, atunci ce s-ar opri
ne percepem orice caracteristică, proprietate sau trăsătură posibilă a tot ceea ce se exprimă
într-un moment dat? Ce ne oprește acum? Aceste întrebări ajung chiar în inima motivului pentru care trebuie
înțelegeți că componentele mentale precum amintirile, distinc țiile și credin țele există ca energie. Orice
adică energia are potențialul de a acționa ca o for ță care î și exprimă forma și tocmai asta este a noastră
amintirile, distincțiile și credințele fac.
Ele acționează ca o forță asupra simțurilor noastre din interior, exprimându- și forma și con ținutul și, în acest proces
în acest sens, ele au un efect profund limitativ asupra informa țiilor pe care le percepem în orice moment
moment, făcând o mare parte din informațiile disponibile din perspectiva mediului și
posibilități inerente acelei informații, literalmente invizibile.
Spun aici că, într-un moment dat, mediul generează o cantitate enormă de
informații despre proprietățile, caracteristicile și trăsăturile sale. Unele dintre aceste informa ții sunt dincolo de
gama fiziologică a simțurilor noastre. De exemplu, ochii no ștri nu pot vedea nici fiecare lungime de undă a luminii și nici nu pot
urechile noastre aud fiecare frecvență de sunet pe care o produce mediul, deci există cu siguran ță o gamă de
informații care depășesc capacitățile fiziologice ale sim țurilor noastre. Ce zici de restul
Pagina 63
informații pe care mediul le generează despre sine? Vedem, auzim, gustăm, mirosim sau sim țim
simțurile noastre fiecare diferență posibilă, trăsătură și caracteristică fiind sim țurile fiin ței? Absolut nu! Energia
care este în interiorul nostru, ne va limita categoric și ne va bloca con știentizarea cu privire la o mare parte din aceste informa ții
lucrând prin aceleași mecanisme senzoriale prin care lucrează mediul extern. Acum, dacă tu
ia o clipă și gândește-te la asta, unele dintre cele ce tocmai am spus ar trebui să fie de la sine în țeles. De exemplu, acolo
sunt multe moduri în care mediul extern se poate exprima pe care nu îl percepem simplu
pentru că nu am aflat încă despre ele.
Acest lucru este ușor de ilustrat. Gândiți-vă la prima dată când a ți analizat vreodată o diagramă a pre țurilor. Ce ai facut
vedea? Exact ce ai perceput? Fără nicio expunere anterioară, sunt sigur că a ți văzut, ca to ți ceilal ți
o grămadă de linii care nu aveau sens. Acum, dacă sunte ți ca majoritatea comercian ților, atunci când vă uita ți la o diagramă a pre țurilor
vezi caracteristici, trăsături și modele de comportament care reprezintă ac țiunile colective ale tuturor
comercianții care au participat la acele meserii speciale. Ini țial, graficul reprezenta nediferen țiat
informație. Informațiile nediferențiate creează de obicei o stare de confuzie și probabil asta este ceea ce
ați experimentat când ați întâlnit prima dată o diagramă.
Cu toate acestea, treptat, ați învățat să faceți distinc ții despre acele informa ții, cum ar fi tendin țele și tendin țele
linii, consolidări, suport și rezistență, retrageri sau rela ții semnificative între volum,
și dobândă deschisă și acțiune de preț, doar pentru a numi câteva. A ți aflat că fiecare dintre aceste distinc ții în
Comportamentul pieței a reprezentat o oportunitate de a îndeplini anumite nevoi personale, scopuri sau dorin țe. Fiecare
distincția avea acum un sens și un anumit grad relativ de semnifica ție sau importan ță.
Acum, vreau să-ți folosești imaginația și să pretinzi că tocmai am pus în fa ța ta primul grafic de pre țuri
ai văzut vreodată. Ar exista o diferență între ceea ce vede ți acum și ceea ce a ți văzut atunci?
Absolut. În loc de o grămadă de linii nediferențiate, a ți vedea tot ce a ți aflat despre
acele linii între atunci și acum. Cu alte cuvinte, a ți vedea toate distinc țiile pe care le-a ți învă țat
face, precum și toate oportunitățile pe care aceste distinc ții le reprezintă.
Totuși, tot ce puteți vedea în timp ce priviți acea diagramă exista acum și, în plus, era disponibil
a fi perceput. Care este diferența? Energia structurată care este înăuntrul vostru acum - cunoa șterea
ai câștigat - acționează ca o forță asupra ochilor tăi, determinându-te să recuno ști diferitele distinc ții care
ai aflat despre. Deoarece acea energie nu era acolo prima dată când te-ai uitat la grafic, toate
oportunitățile pe care le vedeți acum erau acolo, dar în acela și timp invizibile pentru voi. În plus, dacă nu
ați învățat să faceți toate diferențele posibile pe baza oricărei rela ții posibile între
variabile din grafic, ceea ce nu ați învățat încă este încă invizibil. Majoritatea dintre noi nu avem niciun concept despre
măsura în care suntem înconjurați continuu de oportunitățile invizibile inerente informa ției
suntem expuși la.
De cele mai multe ori, nu aflăm niciodată despre aceste oportunită ți și, ca urmare, ele rămân invizibile.
Problema, desigur, este că dacă nu ne aflăm într-o situa ție complet nouă sau unică sau dacă operăm
dintr-o atitudine de deschidere autentică, nu vom percepe ceva despre care nu am aflat încă.
Pentru a afla despre ceva, trebuie să putem să-l experimentăm într-un fel. Deci, ceea ce avem aici este un
Pagina 64
buclă închisă care ne împiedică să învățăm. Bucle închise percep ționale există în noi to ți, pentru că sunt
funcții naturale ale modului în care energia mentală se exprimă pe sim țurile noastre. Toată lumea a auzit
expresia „Oamenii văd ce vor să vadă”.
Aș spune-o puțin diferit: oamenii văd ceea ce au învă țat să vadă și orice altceva este invizibil
până când vor învăța cum să contracareze energia care le blochează con știentizarea a ceea ce este neînvă țat și
așteptând să fie descoperit. Pentru a ilustra acest concept și a-l face și mai clar, vă voi oferi
un alt exemplu, unul care demonstrează modul în care energia mentală poate afecta modul în care percepem și experimentăm
mediul într-un mod în care inversează de fapt rela ția cauză-efect. Să ne uităm la un foarte
prima întâlnire a copilului mic cu un câine. Pentru că este o experien ță pentru prima dată, mentală a copilului
mediul este o ardezie curată, ca să spunem așa, cu privire la câini. Nu va avea amintiri și
cu siguranță nu există distincții despre natura unui câine. Prin urmare, până în momentul primei sale întâlniri, de la
din perspectiva copilului, câinii nu există. Desigur, din perspectiva mediului, câinii există
și au potențialul de a acționa ca o forță asupra simțurilor copilului pentru a crea o experien ță. În altele
cuvinte, câinii care își exprimă natura pot ac ționa ca o cauză de a produce un efect în interiorul mentalului copilului
mediu inconjurator. Ce fel de efect sunt capabili să producă câinii? Ei bine, câinii au o gamă largă de
expresie. Prin expresie, vreau să spun că câinii se pot comporta în mai multe moduri fa ță de oameni.
Ele pot fi prietenoase, iubitoare, protectoare și distractive cu care să se joace; sau pot fi ostili, răi și
periculos - doar pentru a numi câteva dintre multele comportamente de care sunt capabili. Toate aceste trăsături pot fi
observat, experimentat și învățat despre. Când copilul vede câinele pentru prima dată, există
absolut nimic în mediul său mental care să-i spună cu ce are de-a face. Necunoscut, necunoscut,
iar informațiile de mediu neclasificate pot genera un sentiment de curiozitate - atunci când vrem să găsim
aflați mai multe despre ceea ce experimentăm - sau poate genera o stare de confuzie, care se poate transforma cu u șurin ță
să ne temem dacă nu putem plasa informațiile într-o organiza ție inteligibilă sau semnificativă
cadru sau context. În exemplul nostru, simțul curiozității copilului începe și se grăbe ște spre câine
obțineți mai multă experiență senzorială.
Observați cum copiii sunt literalmente obligați să se împingă într-o situa ție pe care nu știu nimic
despre. Cu toate acestea, în acest exemplu, forțele de mediu la îndemână nu reac ționează favorabil la copil
avansuri. Câinele de care este interesat copilul este fie în mod inerent rău, fie are o zi proastă. In orice caz,
imediat ce copilul se apropie suficient, câinele îl mu șcă. Atacul este atât de sever încât câinele trebuie să fie
a scos copilul. Acest gen de experiență nefericită nu este cu siguran ță tipic, dar nu este a șa
nici neobișnuit. Am ales-o din două motive: În primul rând, majoritatea oamenilor se pot lega de ea într-un fel, fie din
propria experiență directă sau prin experiența cuiva cunoscut. În al doilea rând, pe măsură ce analizăm
dinamica care stă la baza acestei experien țe dintr-o perspectivă energetică, vom învă ța
1) modul în care mintea noastră este concepută să gândească,
2) procesează informații,
3) modul în care aceste procese afectează ceea ce experimentăm și
4) capacitatea noastră de a recunoaște noi posibilită ți.
Pagina 65
Știu că acest aspect pare a fi o mulțime de informa ții dintr-un singur exemplu, dar principiile implicate se aplică
dinamica de sub practic toate învățăturile. Ca urmare a faptului de a fi fizic și emo țional
traumatizat, băiețelul din exemplul nostru are acum o amintire și o distinc ție despre felul câinilor
se pot exprima.
Dacă abilitatea băieților de a-și aminti experien țele sale este normală, el poate păstra acest incident într-un mod care
reprezintă toate simțurile asupra cărora experien ța a avut un impact: De exemplu, atacul poate fi stocat ca
imagini mentale bazate pe ceea ce a văzut, precum și sunete mentale reprezentând ceea ce a auzit și a șa mai departe.
Amintirile care reprezintă celelalte trei sim țuri vor func ționa la fel.
Cu toate acestea, tipul de date senzoriale din memoria sa nu este la fel de important ca tipul de energie senzorială
datele reprezintă. Practic avem două tipuri de energie mentală: energie încărcată pozitiv, pe care noi
numiți iubire, încredere, fericire, bucurie, satisfac ție, emo ție și entuziasm, pentru a numi câteva dintre
modalități plăcute pe care le putem simți; și energie încărcată negativ, reprezentând frică, teroare, nemul țumire,
trădare, regret, furie, confuzie, anxietate, stres și frustrare, toate reprezentând ceea ce este în mod obi șnuit
denumită durere emoțională. Deoarece prima experien ță a băiatului cu un câine a fost intens dureroasă, noi
poate presupune că, indiferent de ce simțuri au fost afectate, toate amintirile sale despre această experien ță vor fi
în energie dureroasă, neplăcută, negativă.
Acum, ce efect va avea această energie mentală încărcată negativ asupra percep ției și comportamentului său dacă și
când întâlnește un alt câine? Răspunsul este atât de evident încât poate părea ridicol chiar să întrebi, dar
implicațiile subiacente nu sunt evidente, așa că suportă-mă. În mod clar, în momentul în care vine
contactul cu un alt câine, el va experimenta frica. Observa ți că am folosit cuvântul „altul” pentru a descrie
următorul câine cu care are orice contact. Ceea ce vreau să subliniez este că orice câine poate face ca băiatul să simtă
frica, nu doar cea care l-a atacat de fapt. Nu va face un pic de diferen ță dacă următorul câine el
intră în contact cu este cel mai prietenos câine din lume, unul a cărui natură este doar de a exprima
jucăuș și dragoste. Copilului îi va fi încă frică și, în plus, frica lui s-ar putea transforma rapid
teroare nestăvilită mai ales dacă al doilea câine (văzând un copil și dorind să se joace) încearcă să
apropie-te de el. Fiecare dintre noi a asistat la un moment dat la o situa ție în care se afla cineva
experimentarea fricii, când din perspectiva noastră nu exista nici măcar pericolul sau amenin țarea. De și noi
Poate că nu am spus-o, probabil ne-am gândit că această persoană este ira țională.
PERCEPȚIE ȘI RISC
Dacă am încercat să subliniem de ce nu era nevoie să ne fie frică, probabil am descoperit că cuvintele noastre au pu țin,
dacă există, impact. Am putea gândi cu ușurință acela și lucru despre băiatul din exemplul nostru, că el doar este
irațional, pentru că este clar din perspectiva noastră că există alte posibilită ți decât cea pe care o are mintea sa
axat pe. Dar teama lui este mai puțin rațională decât, să zicem, frica (sau ezitarea) ta de a îmbrăca
următoarea tranzacție, când ultima tranzac ție a fost un ratat?
Folosind aceeași logică, un trader de top ar spune că teama ta este ira țională, deoarece acest „moment acum”
Pagina 66
oportunitatea nu are absolut nimic de-a face cu ultima ta tranzac ție. Fiecare tranzac ție este pur și simplu un avantaj cu un
rezultat probabil și statistic independent de orice altă tranzac ție. Dacă crezi altfel, atunci eu
poate vedea de ce ți-e frică; dar te pot asigura că temerile tale sunt complet nefondate. După cum po ți
vezi, percepția unei persoane asupra riscului poate fi u șor percepută ca gândire ira țională de către alta. Riscul este
relativ, dar pentru persoana care o percepe în acest moment, pare absolut și fără îndoială.
Când copilul și-a întâlnit primul câine, el bătea de entuziasm și curiozitate. Ce este
despre modul în care mintea noastră gândește și procesează informa ții care ar putea transforma automat băiatul într-o stare
de frică data viitoare când va întâlni un câine, chiar dacă sunt luni sau ani mai târziu? Dacă privim frica ca pe un
mecanismul natural care ne avertizează cu privire la condi ții de amenin țare, atunci ce este vorba despre modul în care mintea noastră
funcție care i-ar spune automat băiatului că următoarea întâlnire cu un câine este ceva ce trebuie să fie
teama de? Ce s-a întâmplat cu simțul natural de curiozitate al băiatului? Cu siguran ță mai sunt multe de aflat
natura câinilor decât această experiență l-a învă țat, mai ales în lumina faptului că mintea noastră
par a avea o capacitate nelimitată de învă țare. Și de ce ar fi practic imposibil să vorbe ști despre
băiat din frică?
PUTEREA ASOCIAȚIEI
Oricât de complexe ar părea aceste întrebări la prima vedere, la cele mai multe dintre ele se poate răspunde destul de u șor. Sunt
sigur că mulți dintre voi știu deja răspunsul: Mintea noastră are o caracteristică de design inerentă care
ne determină să asociem și să legăm orice există în mediul extern care are o calitate similară,
caracteristici, proprietăți sau trăsături ale oricărui lucru care există deja în mediul nostru mental ca o
memorie sau distincție. Cu alte cuvinte, în exemplul copilului care se teme de câini, al doilea câine
sau orice alt câine pe care îl întâlnește după aceea, nu trebuie să fie câinele care a atacat pentru ca acesta să poată
experimentați dureri emoționale.
Trebuie doar să existe o asemănare sau o similitudine suficientă pentru ca mintea lui să facă o legătură între
Două. Această tendință naturală pentru mintea noastră de a se asocia este o func ție mentală incon știentă care apare
automat. Nu este ceva la care trebuie să ne gândim sau să luăm o decizie. Un incon știent
funcția mentală ar fi analogă cu o funcție fizică involuntară, cum ar fi bătăile inimii. La fel ca noi
nu trebuie să ne gândim în mod conștient la procesul de a ne bate inimile, nu trebuie să ne gândim
despre legarea experiențelor și sentimentele noastre despre ele. Este pur și simplu o func ție naturală a modului nostru
mințile procesează informațiile și, ca o bătaie a inimii, este o func ție care are un efect profund asupra drumului
ne trăim viața.
Aș vrea să încercați să vizualizați fluxul de energie bidirec țional care inversează cauza-efect
relație care va face dificil (dacă nu imposibil) băiatul să perceapă orice alte posibilită ți
decât cea care-i stă în minte. Pentru a vă ajuta, voi descompune acest proces în cele mai mici păr ți ale sale,
și treceți prin ceea ce se întâmplă pas cu pas, toate acestea pot părea pu țin abstracte, dar în țelegând acest lucru
procesul joacă un rol important în deblocarea potențialului dvs. de a ob ține un succes constant ca mare comerciant. Primul,
Pagina 67
să trecem chiar la elementele de bază. Există energie structurată în exteriorul băiatului și structurată
energie în interiorul băiatului. Energia exterioară este încărcată pozitiv sub forma unui câine prietenos
care vrea să se exprime jucându-se.
Energia interioară este o memorie încărcată negativ sub formă de imagini mentale și sunete care
reprezintă prima experiență a băiatului cu un câine. Atât energia interioară, cât și cea exterioară au
potențialul de a se simți pe simțurile băiatului și, ca rezultat, de a crea două tipuri diferite de
situații pe care el să le experimenteze. Energia exterioară are poten țialul de a ac ționa ca o for ță asupra băiatului dintr-un
fel pe care l-ar putea găsi foarte plăcut. Acest câine specific exprimă caracteristici de comportament cum ar fi
jucăuș, prietenie și chiar dragoste. Dar rețineți că acestea sunt caracteristici pe care copilul
încă nu a experimentat la un câine, deci din perspectiva lui nu există. La fel ca în graficul pre țurilor
exemplu pe care l-am prezentat mai devreme, copilul nu va putea percepe ceea ce nu a aflat încă despre, decât dacă
el se află într-o stare de spirit propice învățării.
Energia interioară are și ea potențial și a șteaptă, ca să spunem a șa, să se exprime. Dar va ac ționa
ochii și urechile băiatului într-un mod care îl determină să se simtă amenin țat. La rândul său, aceasta va crea un
experiență de durere emoțională, frică și, eventual, chiar teroare. Din modul în care am configurat acest lucru, poate părea
ca și cum băiatul are de ales între a experimenta distrac ție sau a experimenta frica, dar chiar nu este cazul,
cel puțin nu în acest moment. Dintre cele două posibilită ți care există în această situa ție, el o va face fără îndoială
experimentați durerea și frica, în loc de distrac ție. Acest lucru este valabil din mai multe motive. În primul rând, a șa cum am făcut deja
indicat, mintea noastră este conectată pentru a asocia automat și instantaneu informa țiile care
are caracteristici, proprietăți și trăsături similare. Ceea ce se află în afara copilului sub forma unui câine, arată
și sună similar cu cel din mintea lui. Cu toate acestea, gradul de asemănare pentru care este necesar
mintea lui de a le lega pe cele două este o variabilă necunoscută, adică
Nu cunosc mecanismul mental care determină cât de mult sau cât de pu țin este necesară asemănarea
mintea noastră de a asocia și lega două sau mai multe seturi de informa ții. Întrucât mintea tuturor func ționează într-un
mod similar, dar, în același timp, este unic, aș presupune că există o gamă de toleran ță pentru similitudine
sau diferență și fiecare dintre noi are o capacitate unică undeva în raza de ac țiune. Iată ce facem
știți: Pe măsură ce următorul câine intră în contact cu ochii sau urechile băiatului, dacă există suficientă similitudine
între felul în care arată sau sună și câinele care este încorporat în memoria sa, atunci mintea lui o va face
conectați automat cele două.
Această conexiune, la rândul său, va face ca energia încărcată negativ din memoria sa să fie eliberată
pe tot corpul său, determinându-l să fie depășit de un sentiment foarte inconfortabil de presim țire sau
teroare. Gradul de disconfort sau durere emoțională pe care îl experimentează va fi echivalent cu gradul
de traume pe care le-a suferit ca urmare a primei sale întâlniri cu un câine. Ce se întâmplă în continuare este ce
psihologii numesc o proiecție. Mă voi referi la el pur și simplu ca la o altă asocia ție instantanee care
face ca realitatea situației din perspectiva băiatului să pară absolută, incontestabilă
adevăr. Corpul băiatului este acum plin de energie încărcată negativ.
În același timp, el este în contact senzorial cu câinele. Apoi, mintea lui asociază orice senzorial
Pagina 68
informații pe care ochii sau urechile sale le percep cu energia dureroasă pe care o experimentează în el însu și, care
face să pară că sursa durerii și a fricii sale este câinele pe care îl vede sau îl aude în acel moment.
Psihologii numesc dinamica a ceea ce tocmai am descris o proiec ție pentru că, într-un anumit sens, băiatul este
proiectând durerea pe care o trăiește în acest moment asupra câinelui. Atunci acea energie dureroasă devine
reflectat înapoi către el, astfel încât să perceapă un câine amenin țător, dureros și periculos. Acest
Procesul face ca cel de-al doilea câine să fie identic în caracter, proprietă ți și trăsături cu cel din băiat
bancă de memorie, chiar dacă informațiile pe care le generează al doilea câine despre comportamentul său nu sunt
identic sau chiar similar cu comportamentul câinelui care l-a atacat de fapt pe băiat.
Din moment ce cei doi câini, cel din mintea băiatului și cel din afara min ții băiatului, simt exact
la fel, este extrem de puțin probabil ca băiatul să poată face orice tip de distinc ție în al doilea câine
comportament care i-ar sugera că este diferit de cel din mintea lui. Deci, în loc de
percepând următoarea întâlnire cu un câine ca pe o oportunitate de a experimenta ceva nou despre
natura câinilor, el percepe un câine amenințător și periculos. Acum, dacă te gânde ști la asta pentru o clipă,
ce este acest proces care ar indica băiatului că experien ța sa a situa ției nu a fost
adevărul absolut, incontestabil? Cu siguranță, durerea și frica pe care le-a trăit în corpul său au fost
adevăr absolut. Dar cum rămâne cu posibilitățile pe care le-a perceput? Erau adevărate? De la noi
perspectivă, nu erau.
Cu toate acestea, din perspectiva băiatului, cum ar putea fi altceva decât adevărata realitate a situa ției?
Ce alternative avea? În primul rând, el nu poate percepe posibilită ți despre care nu a aflat încă. Și
este extrem de dificil să înveți ceva nou dacă ți-e frică, pentru că, după cum știi deja bine, te temi
este o formă de energie foarte debilitantă. Ne face să ne retragem, să ne pregătim să ne protejăm, să fugim,
și să ne restrângem atenția - toate acestea fac dificilă, dacă nu imposibilă, deschiderea
noi înșine într-un mod care ne permite să învățăm ceva nou. În al doilea rând, a șa cum am indicat deja, în ceea ce prive ște
băiatul este îngrijorat, câinele este sursa durerii sale și, într-un anumit sens, acest lucru este adevărat.
Al doilea câine l-a determinat să intre în durerea care-i era deja în minte, dar nu era adevărat
sursa acelei dureri. Acesta a fost un câine încărcat pozitiv, care s-a conectat negativ la băiat
energie încărcată printr-un proces mental automat, involuntar, care func ționează la viteze mai rapide decât este nevoie
a clipi din ochi (un proces despre care băiatul nu are absolut nici o con știentizare). Deci, în ceea ce îl prive ște,
de ce i-ar fi teamă dacă ceea ce a perceput despre câine nu ar fi adevărul absolut? După cum pute ți vedea, este
nu ar face nicio diferență în modul în care acționează câinele sau ceea ce cineva ar putea spune contrar
despre motivul pentru care băiatul nu ar trebui să se teamă, pentru că va percepe orice informa ție este câinele
generând despre sine (indiferent de cât de pozitiv) dintr-o perspectivă negativă. El nu va avea
cea mai mică noțiune că experiența sa de durere, frică și teroare a fost complet auto-generată.
Acum, dacă este posibil ca băiatul să-și autogenereze propria durere și teroare și, în acela și timp, să fie ferm
convins că experiența sa negativă provine din mediu, este posibil și pentru comercian ți
să-și genereze propriile experiențe de frică și durere emo țională în timp ce interac ționează cu pia ța
informațiile și fiți pe deplin convinși că durerea și frica lor erau complet justificate de
Pagina 69
circumstanțe? Dinamica psihologică subliniată funcționează exact în acela și mod. Unul dintre voi
Obiectivele de bază ca comerciant este de a percepe oportunită țile disponibile, nu amenin țarea durerii. A invata
cum să rămâi concentrat pe oportunități, trebuie să cuno ști și să în țelegi în termeni incerti
sursa amenințării. Nu este piață.
Piața generează informații despre potențialul său de a trece dintr-o perspectivă neutră. La acelasi
în timp, vă oferă (observatorului) un flux nesfârșit de oportunită ți de a face ceva pe cont propriu
în nume propriu. Dacă ceea ce percepeți la un moment dat vă face să sim ți ți frică, întreba ți-vă acest lucru
întrebare: Informațiile sunt inerente amenințătoare sau pur și simplu experimenta ți efectul dvs.
propria stare de spirit reflectată înapoi către dvs. (ca în ilustra ția de mai sus)? Știu că acesta este un concept dificil
să accepți, așa că îți dau un alt exemplu pentru a ilustra acest punct. Să stabilim un scenariu, unde este ultimul
două-trei meserii erau învinși.
Urmăriți piața, iar variabilele pe care le utiliza ți pentru a indica existen ța unei oportunită ți sunt acum
prezent. În loc să executați imediat tranzac ția, ezita ți. Comer țul se simte foarte riscant, atât de riscant în
fapt, că începeți să vă întrebați dacă acesta este „într-adevăr” un semnal. Drept urmare, începe ți să vă aduna ți
informații care să susțină de ce acest comerț probabil nu va func ționa. Acestea sunt informa ții pe care în mod normal nu le-a ți face
luați în considerare sau acordați atenție și cu siguranță nu informa țiile fac parte din metodologia dvs. de tranzac ționare.
Între timp, piața se mișcă. Din păcate, se îndepărtează de intrarea dvs. originală
punct, punctul în care ai fi intrat în comerț dacă nu ai fi ezitat. Acum esti
conflictual, pentru că totuși vrei să intri; gândul de a pierde o tranzac ție câ știgătoare este dureros. La
în același timp, pe măsură ce piața se îndepărtează de punctul de intrare, valoarea în dolari a riscului de participare
crește. Remorcherul din interiorul minții tale se intensifică.
Nu doriți să ratați, dar nici nu doriți să vă loviți. În cele din urmă, nu faci nimic,
pentru că ești paralizat de conflict. Îți justifici starea de imobilitate spunându- ți asta
este prea riscant să urmăriți piața, în timp ce vă agoniza ți cu fiecare tic pe care pia ța îl mi șcă în
direcția a ceea ce ar fi fost un comerț câștigător frumos. Dacă acest scenariu sună familiar, a ș vrea să o faci
întreabă-te dacă, în momentul în care ai ezitat, percepeai ce face pia ța
disponibil sau percepând ce ți-a fost reflectat în minte? Pia ța ți-a dat un semnal.
Dar nu ați perceput semnalul dintr-o perspectivă obiectivă sau pozitivă. Nu l-ai văzut ca pe un
ocazia de a experimenta sentimentul pozitiv pe care l-ai ob ține din câ știg sau din câ știgarea de bani, dar asta este
exact ceea ce piața îți punea la dispoziție.
Gândiți-vă la asta pentru o clipă: dacă schimb scenariul, astfel încât ultimele dvs. două sau trei tranzac ții au fost
câștigători în loc de învinși, ați fi perceput semnalul altfel? Ai vrea
l-ați perceput mai mult ca o oportunitate de a câ știga decât în primul scenariu? Dacă ai ieși
trei câștigători la rând, ați fi ezitat să face ți comer țul respectiv? Foarte pu țin probabil! De fapt, dacă e ști
la fel ca majoritatea comercianților, probabil că a ți fi luat în considerare foarte puternic încărcarea
(punând o poziție mult mai mare decât dimensiunea dvs. normală). În fiecare situa ție, pia ța a generat
același semnal. Dar starea ta de spirit a fost negativă și bazată pe frică în primul scenariu și asta a cauzat
Pagina 70
să vă concentrați asupra posibilității de eșec, ceea ce, la rândul său, v-a determinat să ezita ți. În al doilea scenariu,
cu greu ai perceput vreun risc. Poate chiar v-ați gândit că pia ța face ca un vis să vină
Adevărat.
Acest lucru, la rândul său, ar face mai ușor, dacă nu chiar convingător, să vă supra-angaja ți financiar. Dacă pute ți
acceptați faptul că piața nu generează informa ții încărcate pozitiv sau negativ ca
caracteristică inerentă a modului în care se exprimă, atunci singurul mod în care informa țiile pot lua o
încărcarea pozitivă sau negativă este în mintea dvs. și aceasta este o func ție a modului în care sunt informa țiile
procesat. Cu alte cuvinte, piața nu vă determină să vă concentra ți asupra e șecului și durerii, sau asupra câ știgului și
plăcere. Ceea ce face ca informația să capete o calitate pozitivă sau negativă este acela și incon știent
proces mental care l-a determinat pe băiat să perceapă al doilea câine ca fiind amenin țător și periculos, atunci când totul
câinele pe care îl oferea era jucăuș și prietenie.
Mintea noastră asociază în mod constant ceea ce este în afara noastră (informa ții) cu ceva care este deja în noi
mintea (ceea ce știm), făcând să pară că circumstan țele exterioare și memoria, distinc ția sau
credința cu care sunt asociate aceste circumstan țe sunt exact acelea și. Ca urmare, în primul scenariu, dacă
ieșeai din două sau trei tranzacții care pierdeau, următorul semnal pe care ți-l oferă pia ța că un
oportunitatea a fost prezentă se va simți prea riscant. Mintea ta se conectează automat și incon știent
„momentul acum” cu cele mai recente experiențe de tranzac ționare. Link-ul te intră în durerea de a pierde,
creând o stare sufletească înfricoșătoare și determinându-vă să percepe ți informa țiile la care sunte ți expus
moment dintr-o perspectivă negativă. Se pare că pia ța exprimă informa ții amenin țătoare,
deci, desigur, ezitarea ta este justificată. În al doilea scenariu, acela și proces vă determină
percepe situația dintr-o perspectivă excesiv de pozitivă, deoarece ie și din trei câ știgători în
un rand.
Asocierea dintre „momentul de acum” și exaltarea ultimelor trei meserii creează un exces
starea sufletească pozitivă sau euforică, făcând să pară că pia ța î ți oferă un risc
oportunitate. Desigur, acest lucru justifică supra-angajarea. În capitolul 1, am spus că multe dintre
tiparele mentale care îi determină pe comercian ți să piardă și să comită erori sunt atât de evidente și de adânc înrădăcinate încât
nu ne-ar veni niciodată prin cap că motivul pentru care nu avem succes în mod constant este din cauza modului în care noi
gândi. Înțelegerea, conștientizarea conștientă și apoi învă țarea modului de a ocoli mintea
înclinația naturală de a se asocia este o mare parte a realizării acestei consisten țe. Dezvoltarea și men ținerea unui
stare de spirit care percepe fluxul de oportunități al pie ței, fără amenin țarea durerii sau a
problemele cauzate de încrederea excesivă, va necesita controlul con știent al asocia ției
proces. CAPITOLUL 6
Pagina 71
CAPITOLUL 6
PERSPECTIVA PIEȚEI
În cea mai mare parte, o percepție tipică a comercian ților asupra riscului într-o anumită situa ție de tranzac ționare este o func ție a
rezultatul celor mai recente două sau trei meserii (în func ție de individ). Cei mai buni comercian ți, pe
pe de altă parte, nu sunt afectate (nici negativ, nici prea pozitiv) de rezultatele ultimei sau
chiar și ultimele lor meserii. Deci percepția lor asupra riscului unei situa ții de tranzac ționare date nu este
afectat de această variabilă personală, psihologică. Aici există un decalaj psihologic imens care ar putea duce
să credeți că cei mai buni comercianți au în mintea lor calită ți de design inerente care dau seama de acest lucru
decalaj, dar vă pot asigura că nu este cazul. Fiecare comerciant cu care am lucrat în ultimii 18 ani are
a trebuit să învețe cum să-și antreneze mintea pentru a rămâne concentrat în mod corespunzător în „fluxul de oportunitate de moment acum”.
Acest
este o problemă universală și are legătură atât cu modul în care mintea noastră este conectată, cât și cu comunitatea noastră socială
educație (adică această problemă de tranzac ționare nu este specifică persoanei).
Există și alți factori legați de stima de sine care pot ac ționa, de asemenea, ca obstacole în calea succesului dvs. consecvent,
dar ceea ce vom discuta acum este elementul cel mai important și fundamental pentru dumneavoastră
succes ca comerciant.
PRINCIPIUL „INCERTITĂȚII”
Dacă există un secret al naturii tranzacționării, acesta este: În esen ța abilită ții cuiva 1)
de a tranzacționa fără frică sau încredere excesivă, 2) percepe ceea ce oferă pia ța din perspectiva sa, 3)
rămâneți complet concentrat în „fluxul de oportunitate al momentului acum” și 4) intra ți spontan în „zonă”
este o puternică credință practic de neclintit într-un rezultat incert, cu un avantaj în favoarea ta. Cel mai bun
comercianții au evoluat până la punctul în care cred, fără un fir de îndoială sau conflicte interne, că
"orice se poate întâmpla."
Nu banuiesc doar ca se poate intampla orice sau ofera o idee buna. Credin ța lor în
incertitudinea este atât de puternică încât le împiedică de fapt mintea să asocieze „momentul acum”
situația și circumstanțele cu rezultatele celor mai recente meserii. Prin prevenirea acestei asocieri,
sunt capabili să-și păstreze mintea liberă de a șteptări nerealiste și rigide cu privire la modul în care va func ționa pia ța
se exprimă. În loc să genereze genul de așteptări nerealiste care de cele mai multe ori rezultă
atât în durerea emoțională, cât și în cea financiară, au învă țat să „se pună la dispozi ție” de luat
avantajul oricărei oportunități pe care piața le poate oferi într-un moment dat. „Făcându-te
disponibil "este o perspectivă din care înțelegeți că cadrul din care sunte ți
perceperea informațiilor este limitată în raport cu ceea ce se oferă.
Pagina 72
Mintea noastră nu percepe automat fiecare oportunitate care se prezintă într-un moment dat.
(Ilustrația „băiatul și câinele” din capitolul 5 este un exemplu perfect al modului în care personalul nostru
versiunile adevărului ne sunt reflectate înapoi.) Acela și ținut al orbirii perceptive se întâmplă în toate
timp în tranzacționare. Nu putem percepe potențialul ca pia ța să continue să se deplaseze într-o direc ție care este
deja împotriva poziției noastre dacă, de exemplu, operăm din teama de a nu gre și. Frica de
admiterea că ne înșelăm ne determină să acordăm o cantitate excesivă de semnifica ție informa țiilor care
ne spune că avem dreptate. Acest lucru se întâmplă chiar dacă există suficiente informa ții care să indice că pia ța are
de fapt a stabilit o tendință în direcția opusă poziției noastre.
O piață în tendințe este o distincție despre comportamentul pie ței pe care o putem percepe de obicei, dar aceasta
distincția poate deveni ușor invizibilă dacă operăm din frică. Tendin ța și oportunitatea de a
comerțul în direcția acestei tendințe nu devine vizibil până când nu suntem în afara tranzac ției. În plus, acolo
sunt oportunități care ne sunt invizibile pentru că nu am învă țat să facem distinc țiile care ar fi
ne permite să le percepem. Reamintim discuția noastră din capitolul 5 din prima diagramă a pre țurilor la care te-ai uitat vreodată.
Ceea ce nu am învățat încă este invizibil pentru noi și rămâne invizibil până când mintea noastră este deschisă către o
schimb de energie. O perspectivă din care vă puneți la dispozi ție ia în considerare
atât cunoscutul, cât și necunoscutul: De exemplu, a ți construit un cadru mental care vă permite
recunoaște un set de variabile în comportamentul pie țelor care indică când este o oportunitate de a cumpăra sau a vinde
prezent. Aceasta este marginea ta și ceva ce știi.
Cu toate acestea, ceea ce nu știți este exact modul în care se va desfă șura modelul pe care îl identifică variabilele dvs. Cu
perspectiva de a te face disponibil, știi că marginea ta plasează șansele de succes în
favorizează, dar, în același timp, accepți complet faptul că nu știi rezultatul vreunei
comerț special. Punându-vă la dispoziție, vă deschideți în mod con știent pentru a afla ce va face
se întâmplă în continuare; în loc să cedeze locul unui proces mental automat care te face să te gânde ști deja
știu. Adoptarea acestei perspective vă lasă mintea liberă de rezisten ță internă care vă poate împiedica
percepând orice oportunitate pe care piața o pune la dispozi ție din perspectiva sa (adevărul său). Ta
mintea este deschisă pentru un schimb de energie. Nu numai că po ți învă ța ceva despre pia ță pe care tu
anterior nu știam, dar ai stabilit și starea mentală cea mai propice pentru a intra în „zonă”.
Esența a ceea ce înseamnă a fi în „zonă” este că mintea și pia ța sunt sincronizate. Ca
rezultat, simțiți ce urmează să facă piața de parcă nu ar exista o separare între voi și
conștiința colectivă a tuturor celorlalți participan ți la pia ță. Zona este un spa țiu mental în care
faci mai mult decât să citești mintea colectivă, ești, de asemenea, în deplină armonie cu ea. Dacă
acest lucru sună un pic ciudat pentru tine, întreabă-te cum poate o turmă de păsări sau o școală de pe ști
schimba directia simultan. Trebuie să existe un mod în care acestea să fie legate între ele. Dacă este
este posibil ca oamenii să devină legați în acela și mod, atunci vor exista momente în care informa țiile de la
cei cu care suntem legați pot și vor sângera în conștiin ța noastră.
Comercianții care s-au confruntat cu conștiința colectivă a pie ței pot
anticipați o schimbare de direcție la fel ca o pasăre în mijlocul unei turme sau un pe ște în mijlocul unei școli
Pagina 73
se va întoarce în momentul precis în care toți ceilal ți se întorc. Cu toate acestea, configurarea tipului de mental
condițiile cele mai favorabile pentru a experimenta această sincronicitate aparent magică între voi și
piața nu este o sarcină ușoară. Există două obstacole mentale de depă șit.
Primul este punctul central al acestui capitol: învă țarea modului în care să vă men ține ți mintea concentrată în momentul „acum”
pentru a experimenta sincronicitatea, mintea ta trebuie să fie deschisă adevărului pie ței,
din perspectiva sa. Al doilea obstacol are legătură cu împăr țirea muncii între cele două jumătă ți ale
creierul nostru. Partea stângă a creierului nostru este specializată în gândirea ra țională, pe baza a ceea ce știm deja.
Partea dreaptă este specializată în gândirea creativă. Este capabil să exploateze o inspira ție, o intui ție, un
intuiția sau un sentiment de cunoaștere care, de obicei, nu poate fi explicat la un nivel ra țional. Nu se poate explica
pentru că dacă informația are o natură cu adevărat creativă, atunci este ceva ce nu am ști la un moment dat
nivel rațional. Prin definiție, adevărata creativitate aduce ceva care nu exista anterior. Există
un conflict inerent între aceste două moduri de gândire, pe care partea ra țională, logică o va face aproape
câștigă întotdeauna, cu excepția cazului în care luăm măsuri specifice pentru a ne antrena mintea să accepte și să aibă încredere în informa țiile
creative.
Fără acea pregătire, de obicei ne va fi foarte greu să ac ționăm în func ție de impulsurile noastre intuitive,
inspirații sau simțul cunoașterii.
A acționa în mod adecvat asupra oricărui lucru necesită credin ță și claritate a inten ției, care ne păstrează mintea și
simțurile concentrate asupra scopului la îndemână. Dacă sursa ac țiunilor noastre este de natură creativă și ra țională
mintea nu a fost instruită corespunzător pentru a avea încredere în această sursă, apoi la un moment dat în procesul de ac țiune în acest sens
informație, creierul nostru rațional ne va inunda conștiința cu gânduri conflictuale și concurente.
Desigur, toate aceste gânduri vor avea o natură sănătoasă și rezonabilă, deoarece vor veni
din ceea ce știm deja la nivel rațional, dar ele vor avea efectul de a ne scoate din "
zona "sau orice altă stare creativă a spiritului. Există pu ține lucruri în via ță mai frustrante decât recunoa șterea
posibilitățile evidente dintr-o bănuială, o intuiție sau o idee inspirată și fără a profita de asta
potențial pentru că ne-am discutat despre asta. Îmi dau seama că ceea ce tocmai am spus este încă mult prea abstract
să pună în aplicare pe o bază practică. Așadar, vă voi duce pas cu pas prin ceea ce înseamnă a fi
complet concentrat în „fluxul de oportunitate al momentului acum”.
Obiectivul meu este ca, până când ați citit acest capitol și capitolul 7, să în țelege ți fără un
o bucată de îndoială de ce succesul dvs. final ca comerciant nu poate fi realizat până când nu dezvolta ți o hotărâre,
credință de neclintit în incertitudine. Primul pas pe drumul spre a vă aduce mintea și pia ța
sincronizarea înseamnă a înțelege și a accepta complet realită țile psihologice ale tranzac ționării. Acest pas este unde
majoritatea frustrărilor, dezamăgirilor și misteriosită ții asociate tranzac ționării încep.
Foarte puțini oameni care decid să tranzacționeze î și iau vreodată timp sau depun efortul să se gândească la ce anume
înseamnă a fi comerciant. Majoritatea persoanelor care fac tranzac ționare cred că a fi comerciant este sinonim cu
fiind un bun analist de piață. După cum am menționat, acest lucru nu ar putea fi mai departe de adevăr. Pia ță bună
analiza poate contribui cu siguranță și poate juca un rol de sprijin în succesul cuiva, dar nu merită
atenția și importanța pe care majoritatea comercian ților o acordă din gre șeală. Sub modelele de comportament ale pie ței
care sunt atât de ușor de fixat sunt câteva caracteristici psihologice foarte unice. Este natura
Pagina 74
a acestor caracteristici psihologice care determină modul în care trebuie să „fii” pentru a opera
eficient în mediul de piață.
Funcționând eficient într-un mediu care are calită ți, trăsături sau caracteristici diferite
din ceea ce suntem obișnuiți necesită efectuarea unor ajustări sau modificări în modul în care gândim în mod normal
despre lucruri. De exemplu, dacă ar fi să călători ți într-un loc exotic cu anumite obiective sau obiective spre
realizează, primul lucru pe care l-ai face este să te familiarizezi cu tradi țiile și obiceiurile locale.
Procedând astfel, te-ai orienta asupra diferitelor moduri în care ar trebui să te adaptezi pentru a
funcționează cu succes în acel mediu. Comercianții ignoră frecvent faptul că este posibil să fie nevoit
adaptați-vă pentru a deveni comercianți de succes în mod constant. Există două motive pentru aceasta.
Primul este că nu aveți absolut nevoie de nicio abilitate de niciun fel pentru a face o tranzac ție câ știgătoare. Pentru majoritatea comercian ților
de obicei durează ani de durere și suferință înainte ca ei să- și dea seama sau să- și recunoască în cele din urmă că
A fi consecvent mai mult decât abilitatea de a alege un câ știgător ocazional. Al doilea motiv este că
nu trebuie să călătorești nicăieri pentru a tranzac ționa. Tot ce ave ți nevoie este accesul la un telefon. Nici nu trebuie
scoate-te din pat dimineața. Chiar și comercian ții care tranzac ționează în mod normal de la un birou nu trebuie să fie în
birou pentru a-și pune sau scoate meseriile. Pentru că putem accesa și interac ționa cu pia ța de la
medii personale cu care suntem familiarizați intim, se pare că tranzac ționarea nu va necesita niciunul
adaptări speciale în felul în care gândim.
Într-o anumită măsură, probabil că sunteți deja conștient de multe dintre adevărurile fundamentale (psihologice
caracteristici) despre natura tranzacționării. Dar având o con știentizare sau o în țelegere a unora
principiul, înțelegerea sau conceptul nu echivalează neapărat cu acceptarea și credin ța. Când ceva are
a fost acceptat cu adevărat, nu este în conflict cu nicio altă componentă a mediului nostru mental. Cand noi
credem în ceva, operăm din acea credință ca o func ție naturală a ceea ce suntem, fără luptă
sau efort suplimentar. În orice măsură există un conflict cu orice altă componentă a mentalului nostru
mediu, în aceeași măsură există o lipsă de acceptare. Prin urmare, nu este dificil de în țeles
de ce atât de puțini oameni ajung ca comercian ți.
Pur și simplu nu fac munca mentală necesară pentru a împăca numeroasele conflicte care există între ele
ceea ce au învățat și cred deja, și modul în care această învă țare contrazice și ac ționează ca o sursă de
rezistență la punerea în aplicare a diferitelor principii de tranzac ționare de succes. A intra și a lua
avantajul tipului de stări de spirit care circulă liber, care sunt ideale pentru tranzac ționare, necesită ca acestea
conflictele să fie rezolvate temeinic.
Pagina 75
PIAȚELE CARACTERISTICI CEL MAI FUNDAMENTAL
(SE POATE EXPRIMA ÎNTR-O COMBINAȚIE APROAPE INFINITĂ DE CĂI)
Piața poate face practic orice în orice moment. Acest lucru pare suficient de evident, mai ales pentru oricine
care a experimentat o piață care a afișat fluctua ții de pre ț neregulate și volatile. Problema este că
noi toți avem tendința de a lua această caracteristică ca atare, în moduri care ne determină să facem
cele mai multe erori de tranzacționare fundamentale din nou și din nou. Faptul este că, dacă comercian ții credeau cu adevărat asta
orice s-ar putea întâmpla în orice moment, ar fi considerabil mai pu țini pierzători și mai consecven ți
câștigători. De unde știm că se poate întâmpla practic orice? Acest fapt este u șor de stabilit. Toti noi
trebuie să disecăm piața în piesele sale componente și să analizăm modul în care func ționează piesele. Cel mai
componenta fundamentală a oricărei piețe este comercian ții săi. Comercian ții individuali ac ționează ca o for ță asupra pre țurilor, creând
acestea se deplasează fie licitând un pre ț în sus, fie oferindu-l mai mic.
De ce comercianții licitează un preț sau îl oferă mai mic? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să stabilim
motive pentru care oamenii fac comerț. Există multe motive și scopuri în spatele motiva ției unei persoane de a tranzac ționa
pe orice piață dată. Cu toate acestea, în scopul acestei ilustra ții, nu trebuie să știm toate
motive care stau la baza oricărui comerciant individual să ac ționeze deoarece, în cele din urmă, to ți se reduc la unul
motiv și un singur scop: să câștigi bani. Știm acest lucru, deoarece există doar două lucruri pe care un comerciant le poate face
faceți (cumpărați și vindeți) și există doar două rezultate posibile pentru fiecare tranzac ție (profit sau pierdere). Prin urmare, eu
cred că putem presupune în siguranță că, indiferent de motivele pentru care se face tranzac ționarea, linia de jos este că toată lumea
caută același rezultat: Profite. Și există doar două modalită ți de a crea aceste profituri: oricare
cumpărați scăzut și vindeți scump sau vindeți scump și cumpăra ți scăzut. Dacă presupunem că toată lumea vrea să câ știge bani, atunci
există un singur motiv pentru care orice comerciant ar licita un pre ț până la următorul nivel cel mai înalt: pentru că el
crede că poate vinde orice cumpără la un preț mai mare la un moment dat în viitor.
Același lucru este valabil și pentru comerciantul care este dispus să vândă ceva la un pre ț mai mic decât ultimul postat
preț (oferă o piață mai mică). O face pentru că crede că poate cumpăra înapoi orice vinde la un
preț mai mic la un moment dat în viitor. Dacă privim comportamentul pie ței în func ție de pre ț
mișcare și dacă mișcarea prețurilor este o funcție a comercian ților care sunt dispu și să liciteze pre țurile sau să le ofere
mai mic, atunci putem spune că toată mișcarea pre țurilor (comportamentul pie ței) este o func ție a ceea ce cred comercian ții
despre viitor. Pentru a fi mai specific, orice mi șcare a pre țurilor este o func ție a traderilor individuali
credeți despre ceea ce este ridicat și ceea ce este scăzut. Dinamica de bază a comportamentului pie ței este destul de mare
simplu. Există doar trei forțe primare pe orice pia ță: comercian ții care cred că pre țul este scăzut, comercian ții care
cred că prețul este ridicat și comercianții care urmăresc și a șteaptă să se hotărască
indiferent dacă prețul este mic sau ridicat. Din punct de vedere tehnic, al treilea grup constituie o for ță poten țială. Motivele
care sprijină orice credință a comercianților dat că ceva este ridicat sau scăzut sunt de obicei irelevante, deoarece majoritatea
oamenii care tranzacționează acționează într-o manieră nedisciplinată, neorganizată, întâmplătoare și aleatorie. Deci, lor
motivele nu ar ajuta neapărat pe cineva să în țeleagă mai bine ce se întâmplă. Dar,
înțelegerea a ceea ce se întâmplă nu este atât de dificilă, dacă vă aminti ți că toate mi șcările de pre ț sau lipsa de
Pagina 76
mișcarea este o funcție a echilibrului sau dezechilibrului relativ dintre două for țe primare: comercian ții care
cred că prețul crește, iar comercianții care cred că pre țul scade.
Dacă există echilibru între cele două grupuri, prețurile vor stagna, deoarece fiecare parte va absorbi for ța
a acțiunilor celeilalte părți. Dacă există un dezechilibru, pre țurile se vor deplasa în direc ția celui mai mare
forță sau comercianții care au convingerile mai puternice în convingerile lor în ce direc ție pre țul
merge. Acum, vreau să vă întrebați, la ce se va opri practic orice să se întâmple
oricând, în afară de limitele impuse de schimbul de circula ție a pre țurilor. Nu există nimic pentru a opri pre țul
o problemă de a merge la fel de mare sau mai scăzută ca orice crede un comerciant din lume este posibil - dacă, de
desigur, comerciantul este dispus să acționeze în conformitate cu această credin ță. Deci, gama comportamentului pie ței în colectiv
forma este limitată doar de cele mai extreme credin țe despre ceea ce este înalt și ceea ce este scăzut de ținut de orice dat
individuale care participă la acea piață. Cred că implica țiile sunt evidente:
Poate exista o diversitate extremă de credințe prezente pe orice pia ță dată, în orice moment dat
practic orice este posibil. Când privim piața din această perspectivă, este u șor să vedem asta
orice potențial comerciant care este dispus să-și exprime convingerea despre viitor devine o variabilă de pia ță.
La un nivel mai personal, acest lucru înseamnă că este nevoie doar de un alt comerciant, oriunde în lume
negați potențialul pozitiv al comerțului dvs. Altfel spus, este nevoie doar de un alt comerciant pentru a nega
ce crezi despre ceea ce este ridicat sau ceea ce este scăzut. Atât, doar unul! Iată un exemplu de ilustrat
acest punct. În urmă cu câțiva ani, un comerciant a venit la mine pentru ajutor. A fost un excelent analist de pia ță; de fapt,
a fost unul dintre cei mai buni pe care i-am întâlnit vreodată. Dar după ani de frustrare în care și-a pierdut to ți banii
și o mulțime de bani ai altor persoane, el a fost în cele din urmă gata să recunoască faptul că, în calitate de comerciant, a lăsat mult să fie
dorit. După ce am vorbit cu el o vreme, am stabilit că o serie de obstacole psihologice grave
îl împiedicau să aibă succes.
Unul dintre cele mai supărătoare obstacole a fost acela că era un știin țific și extrem de arogant, făcându-l
imposibil pentru el să atingă gradul de flexibilitate mentală necesar pentru a tranzac ționa eficient. Nu a făcut-o
oricât de bun ar fi fost un analist. Când a venit la mine, era atât de disperat de bani și de ajutor
era dispus să ia în considerare orice. Prima sugestie pe care am făcut-o a fost că, în loc să caut alta
investitorului să sprijine ceea ce în cele din urmă ar fi o altă încercare e șuată de tranzac ționare, ar fi mai bine
luând un loc de muncă, făcând ceva la care era cu adevărat bun. I se putea plăti un venit constant în timp ce lucra
prin problemele sale și, în același timp, oferă cuiva un serviciu util. Mi-a luat-o
sfaturi și a găsit rapid o poziție de analist tehnic cu o casă de brokeraj destul de substan țială și
firmă de compensare în Chicago.
Președintele semi-retras al consiliului de administra ție al societă ții de brokeraj a fost un comerciant de mult timp cu aproape 40 de ani
de experiență în gropile de cereale de la Chicago Board of Trade. Nu știa prea multe despre tehnică
analiză, pentru că nu a avut niciodată nevoie de ea pentru a câ știga bani pe podea. Dar nu mai tranzac ționa pe podea
și a găsit trecerea la tranzacționare de pe un ecran dificilă și oarecum misterioasă. A șa că l-a întrebat pe
analistul tehnic vedetă nou achiziționat al firmei să stea cu el în timpul zilei de tranzac ționare și să-l înve țe
tranzacționare tehnică. Noul angajat a sărit cu ocazia de a- și arăta abilită țile la o astfel de persoană
Pagina 77
comerciant experimentat și de succes. Analistul a folosit o metodă numită „punct și linie”, dezvoltată
de Charlie Drummond. (Printre altele, punctul și linia pot defini cu precizie suportul și
rezistență.) Într-o zi, când cei doi urmăreau împreună pia ța de soia, analistul a avut-o
a preconizat puncte majore de sprijin și rezisten ță, iar pia ța sa tranzac ționat între aceste două
puncte.
În timp ce analistul tehnic îi explica președintelui semnifica ția acestor două puncte, a afirmat el
în termeni foarte emfatici, aproape absolut, că, dacă pia ța se ridică la rezisten ță, se va opri și va inversa;
iar dacă piața coboară pentru a sprijini, se va opri și va inversa. Apoi a explicat că dacă
piața a scăzut la nivelul prețului pe care l-a calculat ca suport, calculele sale au indicat că și asta ar fi
fie cel mai scăzut al zilei. În timp ce stăteau acolo, pia ța de fasole se îndrepta încet până la pre țul pe care
analistul a spus că ar fi sprijinul sau scăzut al zilei. Când a ajuns în sfâr șit acolo, pre ședintele s-a uitat
a spus analistului și a spus: „Aici ar trebui să se oprească pia ța și să meargă mai sus, nu?”
Analistul a răspuns: "Absolut! Acesta este cel mai scăzut nivel al zilei". - Asta-i tâmpenie! pre ședintele
a replicat. "Uita-te la asta." A ridicat telefonul, a sunat la unul dintre func ționari care se ocupa de comandă pentru soia
groapă și a spus: „Vindeți două milioane de fasole (bucăți) la pia ță”. În termen de treizeci de secunde după ce a plasat
la comandă, piața soia a scăzut cu zece cen ți pe buc șă. Pre ședintele se întoarse pentru a privi îngrozit
expresie pe fața analiștilor. Liniștit, el a întrebat: „Acum, unde ai spus că merge pia ța
Stop? Dacă pot face asta, oricine poate ".
Ideea este că, din perspectiva noastră individuală, ca observatori ai pie ței, orice se poate întâmpla,
și este nevoie de un singur comerciant pentru ao face. Aceasta este realitatea dură și rece a tranzac ționării, care este doar cea mai bună
comercianții au îmbrățișat și au acceptat fără conflicte interne. De unde știu asta? Pentru că numai
cei mai buni comercianți își definesc în mod constant riscurile înainte de a intra într-o tranzac ție. Numai cei mai buni comercian ți le-au tăiat
pierderi fără rezervare sau ezitare atunci când pia ța le spune că tranzac ția nu func ționează. Si doar
cei mai buni comercianți au un regim organizat, sistematic, de gestionare a banilor pentru a ob ține profituri atunci când
piața merge în direcția comerțului lor. Nu vă predefini ți riscul, nu vă reduce ți pierderile sau nu
preluarea sistematică a profiturilor sunt trei dintre cele mai frecvente tranzac ții și, de obicei, cele mai costisitoare
erori pe care le poți face. Doar cei mai buni traderi au eliminat aceste erori din tranzac ționare. La unii
punct în cariera lor, au învățat să creadă fără niciun fir de îndoială că se poate întâmpla orice și să
întotdeauna cont de ceea ce nu știu, de neașteptat. Aminti ți-vă că există doar două for țe
care fac ca prețurile să se miște: comercian ții care cred că pie țele cresc și comercian ții care cred că
piețele scad. În orice moment, putem vedea cine are convingerea mai puternică prin
observând unde este piața acum relativ față de locul în care se afla într-un moment anterior. Dacă este recunoscut
tiparul este prezent, acel tipar se poate repeta, oferindu-ne o indica ție a direc ției către care se îndreaptă pia ța.
Acesta este avantajul nostru, ceva ce știm. Dar există și multe lucruri pe care nu le știm și nu le vom ști niciodată
dacă nu învățăm cum să citim mințile. De exemplu, știm câ ți comercian ți ar putea sta pe
pe margine și pe cale să intre pe piață? Știm câ ți dintre ei vor să cumpere și câ ți
doresc să vândă sau câte acțiuni sunt dispuse să cumpere sau să vândă? Dar comercian ții ale căror
Pagina 78
participarea se reflectă deja în prețul actual? În orice moment, câ ți dintre ei sunt
pe cale să se răzgândească și să-și părăsească pozi țiile?
Dacă o vor face, cât timp vor rămâne în afara pie ței? Și dacă și când vor reveni în
piață, în ce direcție își vor da votul? Acestea sunt constantele, nesfâr șite, necunoscute,
variabile ascunse care funcționează întotdeauna pe fiecare pia ță - întotdeauna] Cei mai buni traderi nu încearcă să se ascundă
din aceste variabile necunoscute pretinzând că nu există și nici nu încearcă să intelectualizeze sau
raționalizați-le prin analiza pieței. Dimpotrivă, cei mai buni traderi iau aceste variabile
, luându-le în considerare în fiecare componentă a regimurilor lor comerciale. Pentru comerciantul tipic, doar
opusul este adevărat. El comercializează din perspectiva că ceea ce nu poate vedea, auzi sau sim ți nu trebuie să existe.
Ce altă explicație ar putea explica comportamentul său? Dacă ar crede cu adevărat în existen ța tuturor
variabile ascunse care au potențialul de a ac ționa asupra pre țurilor într-un moment dat, atunci ar avea și el
să credem că fiecare tranzacție are un rezultat incert. Și dacă fiecare tranzac ție are cu adevărat un rezultat incert,
atunci cum ar putea vreodată să se justifice sau să se convingă să nu- și predefinească riscul, să- și reducă pierderile sau să aibă
vreo modalitate sistematică de a lua profituri? Având în vedere circumstan țele, neaderarea la aceste trei elemente fundamentale
principiile echivalează cu comiterea sinuciderii financiare și emo ționale. Din moment ce majoritatea comercian ților nu
să adere la aceste principii, trebuie să presupunem că adevărata lor motiva ție de bază pentru tranzac ționare este de a
să se distrugă singuri? Este cu siguranță posibil, dar cred că procentul de comercian ți care fie con știent
sau subconștient doresc să scape de banii lor sau să se rănească în vreun fel este extrem de
mic. Deci, dacă sinuciderea financiară nu este motivul predominant, atunci ce ar putea împiedica pe cineva să facă
ceva care altfel ar avea un sens absolut, perfect? Răspunsul este destul de simplu: tipic
comerciantul nu își predefinește riscul, nu își reduce pierderile sau î și ia profituri în mod sistematic, deoarece traderul tipic
nu crede că este necesar. Singurul motiv pentru care ar crede că nu este necesar este că el
crede că știe deja ce se va întâmpla în continuare, pe baza a ceea ce el percepe că se întâmplă în orice
dat „momentului acum”.
Dacă știe deja, atunci nu există niciun motiv să adere la aceste principii. A crede, a presupune sau
crezând că „știe” va fi cauza erorii de tranzac ționare practic de fiecare dată pe care are poten țialul de a o face
(cu excepția acelor erori care sunt rezultatul necredin țării că merită banii). Al nostru
credințele despre ceea ce este adevărat și real sunt for țe interioare foarte puternice.
Ei controlează fiecare aspect al modului în care interac ționăm cu pie țele, din percep țiile, interpretările noastre,
decizii, acțiuni și așteptări, la sentimentele noastre cu privire la rezultate. Este extrem de dificil să ac ționezi într-un
mod care contrazice ceea ce credem că este adevărat. În unele cazuri, în func ție de puterea credin ței,
poate fi aproape imposibil să faci ceva care încalcă integritatea unei credin țe. Ce trader tipic
nu realizează este că are nevoie de un mecanism interior, sub forma unor credin țe puternice, care practic
îl obligă să perceapă piața dintr-o perspectivă care se extinde mereu cu mai mare și
grad mai mare de claritate și, de asemenea, îl obligă să ac ționeze întotdeauna în mod adecvat, având în vedere aspectul psihologic
condițiile și natura mișcării prețurilor. Cea mai eficientă și func țională credin ță de tranzac ționare pe care el
poate dobândi este „orice se poate întâmpla”. În afară de faptul că este adevărul, va ac ționa ca un solid
Pagina 79
fundament pentru construirea oricărei alte credin țe și atitudini de care are nevoie pentru a fi un comerciant de succes. Fără
această credință, mintea lui îl va determina automat și, de obicei, fără con știin ța sa con știentă
evitați, blocați sau raționalizați orice informație care indică faptul că pia ța poate face ceva ce nu a făcut
acceptat ca posibil.
Dacă crede că orice este posibil, atunci mintea lui nu are nimic de evitat. Pentru că orice
include totul, această credință va acționa ca o forță expansivă asupra percep ției sale asupra pie ței care va
permite-i să perceapă informații care altfel ar fi putut fi invizibile pentru el. În esen ță, el o va face
să se pună la dispoziție (deschizându-și mintea) pentru a percepe mai multe posibilită ți care există din
perspectiva piețelor. Cel mai important, prin stabilirea credin ței că orice se poate întâmpla, el va fi
antrenându-și mintea să gândească în probabilități. Aceasta este de departe cea mai esen țială și cea mai dificilă
principiu pentru ca oamenii să înțeleagă și să se integreze eficient în sistemele lor mentale. CAPITOLUL 7
CAPITOLUL 7
VÂRZIUL TRADERULUI: GÂNDIREA ÎN PROBABILITĂȚI
Exact ce înseamnă să gândești în probabilități și de ce este atât de esen țial succesul consecvent al cuiva
ca comerciant? Dacă luați un moment și analiza ți ultima propozi ție, ve ți observa că am făcut consecven ță
o funcție a probabilităților. Sună ca o contradicție: cum poate cineva să producă rezultate consistente
dintr-un eveniment care are un rezultat probabilistic incert? Pentru a răspunde la această întrebare, tot ce trebuie să facem este
privește industria jocurilor de noroc. Corporațiile cheltuiesc sume mari de bani, în sute de milioane,
dacă nu chiar miliarde de dolari, la hoteluri elaborate pentru a atrage oamenii la cazinourile lor.
Dacă ai fost la Las Vegas, știi exact despre ce vorbesc. Corpora țiile de jocuri sunt doar
la fel ca alte corporații, prin faptul că trebuie să justifice modul în care î și alocă activele unui consiliu de administra ție
și în cele din urmă acționarilor lor. Cum crezi că justifică cheltuirea unor sume imense de bani
elaborează hoteluri și cazinouri, a căror funcție principală este de a genera venituri dintr-un eveniment care are un
rezultat pur aleatoriu?
PARADOXUL PROBABILITĂȚILOR: REZULTAT RANDOM, REZULTATE CONSTANȚE
Iată un paradox interesant. Cazinourile obțin profituri consistente zi de zi și an de an,
facilitarea unui eveniment care are un rezultat pur aleatoriu. În acela și timp, majoritatea comercian ților cred că
rezultatul comportamentului pieței nu este aleatoriu, dar nu pare să producă profituri consistente. Nu ar trebui
un rezultat consecvent, non-aleatoriu, produce rezultate consistente, iar un rezultat aleatoriu produce aleatoriu,
rezultate inconsistente? Ce înțeleg proprietarii de cazinouri, jucătorii cu experien ță și cei mai buni comercian ți
comerciantul tipic găsește greu de înțeles este: chiar și cei care au rezultate probabile pot produce consecven ță
Pagina 80
rezultate, dacă puteți obține șansele în favoarea dvs. și există un e șantion suficient de mare. Cei mai buni comercian ți
tratați tranzacționarea ca pe un joc de numere, similar cu modul în care cazinourile și jucătorii profesioni ști
abordați jocurile de noroc. Pentru a ilustra, să ne uităm la jocul de blackjack. În blackjack, cazinourile au
aproximativ un avantaj de 4,5% față de jucător, pe baza regulilor la care le cer jucătorii să respecte.
Aceasta înseamnă că, pe o dimensiune suficient de mare a e șantionului (numărul de mâini jucate), cazinoul va genera
profituri nete de patru cenți și jumătate la fiecare dolar pariat pe joc. Această medie de patru ani și jumătate
cents ia în considerare toți jucătorii care s-au îndepărtat de câ știgătorii mari (inclusiv toate seriile câ știgătoare),
toți jucătorii care s-au îndepărtat de marii învin și și to ți cei din mijloc. La sfâr șitul zilei, săptămâna,
lună sau an, cazinoul ajunge întotdeauna cu aproximativ 4,5 la sută din suma totală pariată.
S-ar putea ca 4,5 la sută să nu pară prea mult, dar să o punem în perspectivă. Să presupunem un total de 100 USD
milioane de dolari sunt pariați colectiv la toate mesele de blackjack ale unui cazinou pe parcursul unui an.
cazinoul va câștiga 4,5 milioane de dolari. Ce înțeleg proprietarii de cazinouri și jucătorii profesioni ști despre
natura probabilităților este că fiecare mână individuală jucată este statistic independentă una de cealaltă
mână. Aceasta înseamnă că fiecare mână individuală este un eveniment unic, în care rezultatul este aleatoriu fa ță de
ultima mână a jucat sau mâna următoare a jucat. Dacă vă concentra ți pe fiecare mână în mod individual, va exista o
distribuție aleatorie, imprevizibilă, între mâinile câ știgătoare și cele pierdute. Dar pe o bază colectivă, doar
opusul este adevărat. Dacă se joacă un număr suficient de mare de mâini, vor apărea modele care produc un
rezultat consecvent, previzibil și fiabil statistic.
Iată ce face atât de dificilă gândirea în probabilită ți. Este nevoie de două straturi de credin țe care pe
suprafață par a se contrazice reciproc. Primul strat îl vom numi nivel micro. La acest nivel, ai
să creadă în incertitudinea și imprevizibilitatea fiecărei mâini individuale. Ști ți adevărul acestui lucru
incertitudine, deoarece există întotdeauna o serie de variabile necunoscute care afectează consisten ța
punte din care este extrasă fiecare mână nouă. De exemplu, nu po ți ști în prealabil cum se face unul dintre celelalte
participanții vor decide să-și joace mâinile, deoarece pot lua sau refuza căr ți suplimentare. Orice
variabilele care acționează asupra consisten ței pachetului care nu pot fi controlate sau cunoscute în prealabil vor face
rezultatul oricărei mâini particulare atât incert cât și aleator (independent statistic) în
relație cu orice altă mână. Al doilea strat este nivelul macro. La acest nivel, trebuie să crezi
că rezultatul unei serii de mâini jucate este relativ sigur și previzibil. Gradul de
certitudinea se bazează pe variabilele fixe sau constante care sunt cunoscute în avans și în mod specific
conceput pentru a oferi un avantaj (margine) unei păr ți sau alteia.
Variabilele constante la care mă refer sunt regulile jocului. Deci, chiar dacă nu sau nu ai putut
cunoașteți din timp (cu excepția cazului în care sunte ți psihic) succesiunea de victorii până la pierderi, pute ți fi relativ siguri
că dacă se joacă suficiente mâini, oricine are avantajul va ajunge cu mai multe victorii decât pierderi.
gradul de certitudine este o funcție a cât de bună este marginea. Este capacitatea de a crede în
imprevizibilitatea jocului la nivel micro și simultan cred în predictibilitatea jocului
joc la nivel macro care face ca cazinoul și jucătorul profesionist să fie eficien ți și să aibă succes
ce fac ei. Credința lor în unicitatea fiecărei mâini îi împiedică să se angajeze în inutil
Pagina 81
efortul de a înțelege rezultatul fiecărei mâini individuale. Au învă țat și complet
au acceptat faptul că nu știu ce se va întâmpla în continuare. Mai important, nu au nevoie
știu pentru a face bani în mod consecvent.
Pentru că nu trebuie să știe ce se va întâmpla în continuare, nu acordă nicio semnifica ție specială,
emoțional sau altfel, pe fiecare mână individuală, rotirea ro ții sau aruncarea zarurilor. Cu alte cuvinte,
nu sunt împovărați de așteptări nerealiste cu privire la ceea ce se va întâmpla și nici ego-urile lor
implicați într-un mod care îi face să aibă dreptate. Prin urmare, este mai u șor să rămâi concentrat pe păstrare
șansele în favoarea lor și executarea impecabilă, ceea ce la rândul său îi face să fie mai pu țin sensibili la realizare
greșeli costisitoare.
Ei rămân relaxați pentru că sunt dedicați și dispuși să lase probabilită țile (marginile lor) să se joace
ei înșiși știind că dacă marginile lor sunt suficient de bune și dimensiunile e șantionului sunt mari
suficient, vor ieși câștigători neti. Cei mai buni comercian ți folosesc aceea și strategie de gândire ca și cazinoul
și jucător profesionist. Nu numai că funcționează în beneficiul lor, ci și dinamica de bază
susținerea necesității unei astfel de strategii sunt exact acelea și în tranzac ționare ca și în jocuri de noroc.
O comparație simplă între cele două va demonstra acest lucru destul de clar. În primul rând, comerciantul, jucătorul,
iar cazinoul se ocupă cu variabile cunoscute și necunoscute care afectează rezultatul fiecăruia
eveniment comercial sau de jocuri de noroc. În jocurile de noroc, variabilele cunoscute sunt regulile jocului. În tranzac ționare,
variabilele cunoscute (din perspectiva fiecărui comerciant individual) sunt rezultatele analizei lor de pia ță.
Analiza pieței găsește modele de comportament în ac țiunile colective ale tuturor participan ților la o pia ță.
Știm că indivizii vor acționa la fel în situații și circumstan țe similare, peste și
din nou, producând modele de comportament observabile. În acela și caz, grupuri de indivizi
interacționând unii cu alții, zi de zi, săptămână după săptămână, produc și modele de comportament care se repetă
înșiși. Aceste tipare de comportament colectiv pot fi descoperite și sub- «pnii <= - nflv identificate bv
instrumente analitice nsinf, cum ar fi linii de tendin ță, medii mobile, oscilatoare sau retrageri, doar pentru a numi un
câteva dintre miile care sunt disponibile oricărui comerciant. Fiecare instrument analitic folose ște un set de criterii pentru a defini
limitele fiecărui tipar de comportament identificat. Setul de criterii și limitele identificate sunt
variabilele de piață cunoscute ale comerciantului.
Acestea sunt pentru comerciantul individual care sunt regulile jocului pentru cazinou și jucător. Prin aceasta eu
Adică, instrumentele analitice ale traderului sunt variabilele cunoscute care pun șansele de succes (marginea) pentru
orice comerț dat în favoarea comerciantului, în acela și mod în care regulile jocului pun șansele de succes
în favoarea cazinoului. În al doilea rând, știm că în jocurile de noroc ac ționează un număr de variabile necunoscute
rezultatul fiecărui joc. În blackjack, necunoscutele sunt amestecarea pachetului și modul în care jucătorii
alege să-și joace mâinile. În craps, așa se aruncă zarurile. Și în ruletă, este suma de
forța aplicată pentru a roti roata. Toate aceste variabile necunoscute ac ționează ca for țe asupra rezultatului fiecărei
eveniment individual, într-un mod care face ca fiecare eveniment să fie independent statistic de orice alt individ
eveniment, creând astfel o distribuție aleatorie între victorii și pierderi. Tranzac ționarea implică și un număr
a variabilelor necunoscute care acționează asupra rezultatului unui anumit model de comportament pe care un comerciant îl poate identifica
Pagina 82
și să-l folosească drept margine. În tranzacționare, variabilele necunoscute sunt to ți ceilal ți traderi care au poten țialul de a
veniți pe piață pentru a face sau scoate o tranzac ție.
Fiecare tranzacție contribuie la poziția pieței la un moment dat, ceea ce înseamnă că fiecare comerciant,
acționând după o credință despre ceea ce este ridicat și ceea ce este scăzut, contribuie la modelul de comportament colectiv care
este afișat în acel moment. Dacă există un model recunoscut și dacă variabilele utilizate pentru a defini acest lucru
modelul corespunde definiției unui anumit comerciant despre un avantaj, atunci putem spune că pia ța oferă
comerciantul are posibilitatea de a cumpăra scăzut sau de a vinde scump, pe baza defini ției comerciantului. Să presupunem că comerciantul
profită de ocazie pentru a profita de avantajul său și face o tranzac ție. Ce factori vor determina
dacă piața se desfășoară în direcția marginii sale sau împotriva ei? Răspunsul este: comportamentul
alți comercianți!
În momentul de față, el face o tranzacție și, atâta timp cât alege să rămână în acea meserie, al ți comercian ți o vor face
să participe la acea piață. Ei vor acționa în conformitate cu convingerile lor despre ceea ce este ridicat și ceea ce este scăzut.
În orice moment, un procent din alți comercianți va contribui la un rezultat favorabil nostru
comercianții și participarea unui anumit procent din comercian ți îi va anula avantajul. Nu există nicio modalitate de a
să știți din timp cum se vor comporta toți ceilalți și cum îi va afecta comportamentul lor comer țul său, deci
rezultatul tranzacției este incert.
Faptul este că rezultatul fiecărei tranzac ții (legale) pe care oricine decide să îl facă este afectat într-un fel
comportamentul ulterior al altor comercianți care participă la acea pia ță, realizând rezultatul tuturor tranzac țiilor
incert. Deoarece toate tranzacțiile au un rezultat incert, atunci la fel ca jocurile de noroc, fiecare tranzac ție trebuie să fie
independent statistic de următoarea tranzacție, ultima tranzac ție sau orice tranzac ții din viitor, chiar dacă
comerciantul poate utiliza același set de variabile cunoscute pentru a- și identifica avantajul pentru fiecare tranzac ție. Mai mult, dacă
rezultatul fiecărui comerț individual este statistic independent de orice alt comer ț, trebuie să existe și un
distribuție aleatorie între câștiguri și pierderi într-un anumit șir sau set de tranzac ții, chiar dacă șansele
de succes pentru fiecare tranzacție individuală poate fi în favoarea comercian ților.
În al treilea rând, proprietarii de cazinouri nu încearcă să prezică sau să cunoască în prealabil rezultatul fiecărui eveniment individual.
În afară de faptul că ar fi extrem de dificil, având în vedere toate variabilele necunoscute care operează în
pentru fiecare joc, nu este necesar să se creeze rezultate consistente. Operatorii de cazinouri au aflat că toate acestea
trebuie să păstreze șansele în favoarea lor și să aibă un e șantion suficient de mare pentru ca evenimentele lor
marginile au posibilități ample de a lucra.
TRADING ÎN MOMENT
Comercianții care au învățat să gândească în probabilită ți abordează pie țele practic la fel
perspectivă. La nivel micro, ei cred că fiecare tranzac ție sau avantaj este unic. Ce în țeleg ei
despre natura tranzacționării este că, la un moment dat, pia ța poate arăta exact la fel pe un
grafic așa cum a făcut-o într-un moment anterior; iar măsurătorile geometrice și matematice
calculele utilizate pentru a determina fiecare margine pot fi exact acelea și de la o margine la alta; cu exceptia
Pagina 83
consistența reală a pieței în sine de la un moment la altul nu este niciodată aceea și.
Pentru ca orice tipar să fie exact acela și acum, a șa cum ar fi fost necesar într-un moment anterior
ca fiecare comerciant care a participat la acel moment anterior să fie prezent. Mai mult, fiecare dintre ei
ar trebui, de asemenea, să interacționeze unii cu al ții exact în acela și mod într-o anumită perioadă de timp până la
produce exact același rezultat pentru orice tipar a fost observat. Șansele ca acest lucru să se întâmple
sunt inexistente. Este extrem de important să înțelege ți acest fenomen deoarece
implicațiile psihologice pentru tranzacționarea dvs. nu ar putea fi mai importante.
Putem folosi toate instrumentele variate pentru a analiza comportamentul pie ței și pentru a găsi modelele care reprezintă
cele mai bune margini și, dintr-o perspectivă analitică, aceste tipare pot părea să fie exact acelea și în
respect fiecare, atât matematic, cât și vizual. Dar, dacă coeren ța grupului de comercian ți care sunt
crearea tiparului „acum” este diferită chiar de o singură persoană din grupul care a creat tiparul în
trecut, atunci rezultatul modelului actual are poten țialul de a fi diferit de modelul trecut. (The
exemplu de analist și președinte ilustrează destul de bine acest punct.) Este nevoie de un singur comerciant,
undeva în lume, cu o convingere diferită despre viitor pentru a schimba rezultatul oricărui anume
model de piață și anulați marginea pe care o reprezintă modelul. Cea mai fundamentală caracteristică a
comportamentul pieței este că fiecare „moment de acum” situa ție de pia ță, fiecare model de comportament „acum moment”,
și fiecare margine „moment de acum” este întotdeauna o întâmplare unică cu propriul rezultat, independent de toate
alții. Unicitatea implică faptul că orice se poate întâmpla, fie ceea ce știm (a șteptăm sau anticipăm), fie
ceea ce nu știm (sau nu putem ști, dacă nu avem abilită ți perceptive extraordinare). Un flux constant
atât a variabilelor cunoscute, cât și a celor necunoscute creează un mediu probabilistic unde nu știm
sigur ce se va întâmpla în continuare.
Această ultimă afirmație poate părea destul de logică, chiar de la sine în țeleasă, dar aici există o problemă uria șă
orice altceva decât logic sau autoevident. Conștientizarea incertitudinii și în țelegerea naturii
probabilitățile nu echivalează cu o capacitate de a func ționa efectiv efectiv dintr-o probabilitate
perspectivă. Gândirea în probabilități poate fi dificil de stăpânit, deoarece mintea noastră nu o face în mod natural
prelucrați informațiile în acest mod. Dimpotrivă, mintea noastră ne determină să percepem ceea ce știm,
și ceea ce știm face parte din trecutul nostru, în timp ce, pe pia ță, fiecare moment este nou și unic, chiar
deși pot exista asemănări cu ceva care a avut loc în trecut. Asta înseamnă că dacă nu ne antrenăm
mintea noastră să perceapă unicitatea fiecărui moment, unicitatea tiiatului va fi filtrată automat
în afara percepției noastre. Vom percepe doar ceea ce știm, minus orice informa ție blocată de
temerile noastre; orice altceva va rămâne invizibil.
Concluzia este că există un anumit grad de sofisticare în gândirea în probabilită ți, ceea ce poate
ia unora un efort considerabil pentru a se integra în sistemele lor mentale ca func țional
strategia de gândire. Majoritatea comercianților nu în țeleg pe deplin acest lucru; ca rezultat, ei presupun în mod eronat că sunt
gândirea în probabilități, deoarece au un anumit grad de în țelegere a conceptelor. am lucrat
cu sute de comercianți care au presupus din greșeală că au gândit în probabilită ți, dar nu au făcut-o. Iată un
exemplu de comerciant cu care am lucrat, cu care îl voi suna pe Bob. Bob este un consilier de tranzac ționare certificat (CTA) care
Pagina 84
gestionează investiții de aproximativ 50 de milioane de dolari. A fost în afaceri de aproape 30 de ani. El
a venit la unul dintre atelierele mele pentru că nu a reu șit niciodată să producă mai mult de 12-18%
randamentul anual al conturilor pe care le gestiona.
Aceasta a fost o revenire adecvată, dar Bob a fost extrem de nemul țumit din cauza abilită ților sale analitice
a sugerat că ar trebui să obțină un randament anual de 150 până la 200 la sută. L-a ș descrie pe Bob ca
fiind bine versat în natura probabilităților. Cu alte cuvinte, a în țeles conceptele, dar el
nu a funcționat dintr-o perspectivă probabilistică. La scurt timp după ce a participat la atelier, a sunat să întrebe
eu pentru câteva sfaturi. Iată intrarea din jurnalul meu scrisă imediat după acel telefon
conversaţie.
28-95-95: Bob a sunat cu o problemă. A făcut o tranzacție de burtă și a oprit pe pia ță. Pia ța
a tranzacționat aproximativ o treime din drum până la oprire și apoi s-a întors la punctul său de intrare, unde a decis
salvați din comerț. Aproape imediat după ce a ieșit, burtica a mers cu 500 de puncte în direc ția
acest comerț, dar, desigur, a ieșit din piață. Nu a înțeles ce se întâmplă. Mai întâi eu
l-a întrebat ce riscă. Nu a înțeles întrebarea. El a presupus că a acceptat
risc pentru că a oprit. Am răspuns că doar pentru că a oprit nu înseamnă că a făcut-o
a acceptat cu adevărat riscul comerțului. Există multe lucruri care pot fi expuse riscului: pierderea banilor, a fi
greșit, nefiind perfect etc. etc., în funcție de motiva ția de bază pentru tranzac ționare. Am arătat că
credințele unei persoane sunt întotdeauna dezvăluite prin ac țiunile lor.
Putem presupune că el a funcționat din credința că pentru a fi un comerciant disciplinat trebuie să se definească
riscă și oprește-te. Și așa a făcut. Dar o persoană poate opri și, în acela și timp, nu crede
că va fi oprit sau că comerțul va lucra vreodată împotriva lui, de altfel. Langa
felul în care a descris situația, mi s-a părut de parcă exact asta i s-a întâmplat. Când el
pus pe comerț, nu credea că va fi oprit. Nici el nu credea că pia ța va tranzac ționa
împotriva lui. De fapt, el a fost atât de hotărât în această privință, încât, atunci când piața a revenit la punctul său de intrare,
a ieșit din comerț pentru a pedepsi piața cu o atitudine „Î ți voi arăta” pentru că a mers chiar împotriva lui
de un tic. După ce i-am arătat acest lucru, el a spus că aceasta este exact atitudinea pe care a avut-o când a decolat
comertul. El a spus că așteaptă acest comer ț special de săptămâni și când pia ța
ajuns în cele din urmă la acest punct, a crezut că se va inversa imediat.
I-am răspuns amintindu-i să privească experiența ca indicând pur și simplu calea către ceva care
are nevoie să învețe. O condiție prealabilă pentru a gândi în probabilită ți este să accep ți riscul, pentru că dacă tu
nu, nu veți dori să faceți față posibilităților pe care nu le-a ți acceptat, dacă și când sunt prezente
înșiși. Când ți-ai antrenat mintea să gândească în probabilită ți, înseamnă că ai acceptat pe deplin
toate posibilitățile (fără rezistență internă sau conflict) și întotdeauna faci ceva pentru a lua
se iau în calcul forțe necunoscute. Thinkine în acest fel este practic imposibil dacă nu ai făcut mentalul
munca necesară pentru a „renunța” la nevoia de a ști ce urmează să se întâmple în continuare sau la nevoia de a fi exact
fiecare meserie. De fapt, gradul cu care crezi că știi, presupune că știi sau în orice fel trebuie
știi ce urmează să se întâmple în continuare, este egal cu gradul în care vei e șua ca comerciant. Comercian ți
Pagina 85
care au învățat să gândească în probabilități sunt încrezători în succesul lor general, deoarece se angajează
ei înșiși să ia fiecare meserie care este conformă cu defini ția lor de margine.
Nu încearcă să aleagă marginile pe care le cred, presupun sau cred că vor func ționa și
acționează asupra celor; nici nu evită marginile care, din orice motiv, cred, presupun sau cred că nu sunt
merge la locul de muncă. Dacă ar face oricare dintre aceste lucruri, ar fi în contradic ție cu credin ța lor că „acum”
situația momentului este întotdeauna unică, creând o distribu ție aleatorie între victorii și pierderi pe oricare
dat șir de margini. Au învățat, de obicei destul de dureros, că nu știu din timp
care margini vor funcționa și care nu. Au încetat să încerce să prezică rezultatele.
Au descoperit că, luând fiecare margine, își măresc în mod corespunzător dimensiunea e șantionului de tranzac ții,
care, la rândul său, oferă orice margine pe care o folosesc oportunită ți ample pentru a se juca în favoarea lor, la fel ca
cazinourile. Pe de altă parte, de ce crede ți că comercian ții fără succes sunt obseda ți de pia ță?
analiză.
Ei tânjesc cu sentimentul de certitudine pe care pare să le dea analiza. De și pu țini ar recunoa ște acest lucru,
adevărul este că traderul tipic vrea să aibă dreptate la fiecare tranzac ție. Încearcă cu disperare să creeze
certitudine acolo unde pur și simplu nu există. Ironia este că, dacă el accepta complet faptul că certitudinea
nu există, ar crea siguranța pe care o dorește: El ar fi absolut sigur că această certitudine
nu există. Când obțineți acceptarea completă a incertitudinii fiecărei margini și a
unicitatea fiecărui moment, frustrarea dvs. față de tranzac ționare se va încheia. Mai mult, nu vei mai fi
susceptibil de a face toate erorile tipice de tranzac ționare care vă reduc poten țialul de a fi consecvent și
distruge-ți sentimentul de încredere în sine. De exemplu, nu rlefminff riscul înainte de crRftincr într-un trarle este
hv far rhp cel mai comun dintre toate erorile de tranzac ționare și începe întregul proces de tranzac ționare de la un
perspectivă nepotrivită. Având în vedere faptul că se poate întâmpla orice, nu ar avea sens perfect
să decidă înainte de a efectua o tranzac ție ce ar trebui să arate, să sune sau să simtă pia ța pentru a- ți spune avantajul
nu merge? Deci, de ce traderul tipic nu decide să o facă sau să o facă de fiecare dată?
Ți-am dat deja răspunsul în ultimul capitol, dar mai sunt multe și există și unele
implică o logică complicată, dar răspunsul este simplu. Traderul tipic nu va predefini riscul de a ob ține
într-o meserie pentru că nu crede că este necesar. Singurul mod în care putea crede „nu este necesar”
este dacă crede că știe ce se va întâmpla în continuare. Motivul pentru care crede că știe ce se întâmplă
să se întâmple în continuare este pentru că nu va intra într-o meserie până nu va fi convins că are dreptate. La punctul respectiv
acolo unde este convins că tranzacția va câștiga, nu mai este necesar să se definească riscul (pentru că dacă
are dreptate, nu există niciun risc). Comercianții tipici trec prin exerci țiul de a se convinge că
au dreptate înainte de a intra într-o tranzac ție, deoarece alternativa (a fi gre șită) este pur și simplu inacceptabilă.
Amintiți-vă că mintea noastră este conectată.
Ca rezultat, greșirea cu privire la orice tranzac ție dată are poten țialul de a fi asociată cu oricare (sau cu fiecare)
experiență în viața unui comerciant în care a gre șit. Implica ția este că orice tranzac ție îl poate atinge cu u șurin ță
în durerea acumulată de fiecare dată când a gre șit în via ța sa. Având în vedere întârzierea imensă a
energia nerezolvată, negativă, care înconjoară ceea ce înseamnă a fi gre șit, care există la majoritatea oamenilor, este u șor
Pagina 86
pentru a vedea de ce fiecare meserie poate prelua literalmente semnifica ția unei situa ții de via ță sau de moarte. Prin urmare
comerciantul tipic, determinând ce ar trebui să arate, să sune sau să simtă pia ța ca să-i spună că a
comerțul nu funcționează ar crea o dilemă ireconciliabilă. Pe de o parte, vrea cu disperare să câ știge
și singurul mod în care poate face acest lucru este să participe, dar singurul mod în care va participa este dacă este sigur că
comerțul va câștiga. Pe de altă parte, dacă î și define ște riscul, adună în mod deliberat dovezi care ar putea
nega ceva de care s-a convins deja.
El va contrazice procesul decizional prin care a trecut pentru a se convinge că
comerțul va funcționa. Dacă s-ar expune la informații conflictuale, cu siguran ță ar crea un anumit grad de
îndoială cu privire la viabilitatea comerțului. Dacă î și permite să experimenteze îndoiala, este foarte pu țin probabil să o facă
participa. Dacă nu pune schimbul și se dovedește a fi un câ știgător, va fi într-o agonie extremă.
Pentru unii oameni, nimic nu doare mai mult decât o oportunitate recunoscută, dar ratată din cauza îndoirii de sine.
Pentru traderul tipic, singura cale de ieșire din această dilemă psihologică este de a ignora riscul și de a rămâne
convins că comerțul este corect. Dacă oricare dintre acestea sună familiar, ia în considerare acest lucru: Când e ști convingător
că ai dreptate, ceea ce îți spui este: „Știu cine este pe această pia ță și cine
pe cale să vină pe această piață. Știu ce cred ei despre ceea ce este ridicat sau ce este scăzut.
Mai mult, știu capacitatea fiecărui individ de a ac ționa în func ție de acele credin țe (gradul de claritate sau relativ
lipsa conflictului interior) și, cu aceste cunoștințe, sunt în măsură să stabilesc modul în care ac țiunile fiecăruia dintre
acești indivizi vor afecta mișcarea prețurilor în forma sa colectivă o secundă, un minut, o oră, o zi sau
peste o săptămână. "
Privind procesul de a te convinge că ai dreptate din această perspectivă, pare pu țin
absurd, nu-i așa? Pentru comercianții care au învățat să gândească în probabilită ți, nu există nicio dilemă.
Predefinirea riscului nu reprezintă o problemă pentru ace ști comercian ți, deoarece ace știa nu tranzac ționează de la un drept sau
perspectivă greșită. Au învățat că tranzacționarea nu are nimic de-a face cu a avea dreptate sau
greșit în orice comerț individual. Drept urmare, ei nu percep riscurile tranzac ționării în acela și mod în care
traderul tipic o face. Oricare dintre cei mai buni comercian ți (gânditorii de probabilitate) ar putea avea la fel de mult negative
energie care înconjoară ceea ce înseamnă a fi gre șit ca trader tipic.
Dar atâta timp cât definesc în mod legitim tranzac ționarea ca un joc de probabilitate, răspunsurile lor emo ționale la
rezultatul unei anumite tranzacții este echivalent cu modul în care comerciantul tipic s-ar sim ți în legătură cu întoarcerea unui
monedă, capete de chemare și văzând moneda ie șind din cozi. Un apel gre șit, dar pentru majoritatea oamenilor gre șind
despre prezicerea răsturnării unei monede nu le- ar atinge în durerea acumulată de fiecare dată
în viața lor greșiseră. De ce? Majoritatea oamenilor știu că rezultatul unei aruncări de monede este aleatoriu. Dacă
credeți că rezultatul este aleatoriu, apoi vă a ștepta ți în mod natural la un rezultat aleatoriu. Randomnessul implică
cel puțin un anumit grad de incertitudine. Deci, atunci când credem într-un rezultat aleatoriu, există un subîn țeles
acceptarea că nu știm care va fi acel rezultat. Când acceptăm în prealabil un eveniment care
nu știm cum se va dovedi, că acceptarea are ca efect păstrarea a șteptărilor noastre neutre
și deschisă. Acum ajungem la esența a ceea ce îl afectează traderul tipic. Orice
așteptarea cu privire la comportamentul piețelor care este specific, bine definit sau rigid - în loc să fie neutru
Pagina 87
și deschisă - este nerealistă și potențial dăunătoare. Definesc o a șteptare nerealistă ca una care
nu corespunde cu posibilitățile disponibile din perspectiva pie ței. Dacă fiecare moment în
piața este unică și orice este posibil, apoi orice a șteptare care nu le reflectă
caracteristicile fără limite nu sunt realiste.
GESTIONAREA AȘTEPTĂRILOR
Daunele potențiale cauzate de așteptările nerealiste provin din modul în care afectează modul în care noi
percepe informații. Așteptările sunt reprezentări mentale a ceea ce va arăta un moment viitor,
sunet, gust, miros sau simt. Așteptările vin din ceea ce știm. Acest lucru are sens, pentru că noi
nu ne putem aștepta la ceva de care nu avem cuno știn ță sau con știentizare. Ceea ce știm este sinonim
cu ceea ce am învățat să credem despre modurile în care mediul extern se poate exprima
în sine. Ceea ce credem este propria noastră versiune personală a adevărului. Când a șteptăm ceva, suntem
proiectând în viitor ceea ce credem că este adevărat.
Ne așteptăm ca mediul exterior să fie de acum un minut, o oră, o zi, o săptămână sau o lună
felul în care l-am reprezentat în mintea noastră. Trebuie să fim aten ți la ceea ce proiectăm în
viitor, pentru că nimic altceva nu are potențialul de a crea mai multă nefericire și mizerie emo țională decât o
așteptare neîmplinită. Când lucrurile se întâmplă exact a șa cum vă a ștepta ți, cum vă sim ți ți?
răspunsul este în general minunat (incluzând sentimente precum fericirea, bucuria, satisfac ția și un sim ț mai mare
de bunăstare), cu excepția cazului în care, bineîn țeles, a ștepta ți ceva îngrozitor și s-a manifestat.
În schimb, cum te simți atunci când așteptările tale nu sunt îndeplinite? Răspunsul universal este
durere emoțională.
Toată lumea experimentează un anumit grad de furie, resentimente, disperare, regret, dezamăgire,
nemulțumire sau trădare atunci când mediul nu se dovede ște a fi exact a șa cum ne-am a șteptat să fie
(cu excepția cazului în care, desigur, suntem complet surprin și de ceva mult mai bun decât ne-am imaginat). Iată
unde întâlnim probleme. Pentru că așteptările noastre provin din ceea ce știm, când decidem sau
credem că știm ceva, în mod firesc ne așteptăm să avem dreptate. În acel moment, nu mai suntem într-un
stare de spirit neutră sau deschisă și nu este dificil de în țeles de ce. Dacă ne vom sim ți grozav dacă
piața face ceea ce ne așteptăm să facă sau se simte oribil dacă nu, atunci nu suntem tocmai neutri sau deschi și
minte. Dimpotrivă, forța credinței din spatele așteptării ne va determina să percepem
informații de piață într-un mod care confirmă ceea ce așteptăm (ne place în mod natural să ne sim țim bine); și al nostru
mecanismele de evitare a durerii ne vor proteja de informa ții care nu confirmă ceea ce a șteptăm (la
fereste-ne sa ne simtim rau).
După cum am indicat deja, mintea noastră este concepută pentru a ne ajuta să evităm durerea, atât fizică, cât și emo țională.
Aceste mecanisme de evitare a durerii există atât la nivel con știent, cât și subcon știent. De exemplu, dacă un
obiectul vine spre capul tău, reacționezi instinctiv pentru a ie și din cale. Ducking nu
necesită un proces decizional conștient. Pe de altă parte, dacă vede ți clar obiectul și ave ți
Pagina 88
timp pentru a lua în considerare alternativele, pute ți decide să prinde ți obiectul, să-l bate ți cu mâna sau
rață. Acestea sunt exemple ale modului în care ne protejăm de durerea fizică. Protejându-ne de noi
durerea emoțională sau mentală funcționează în acela și mod, cu excep ția faptului că acum ne protejăm de noi
informație. De exemplu, piața exprimă informații despre sine și poten țialul său de a se deplasa într-un
direcție specială. Dacă există o diferență între ceea ce vrem sau a șteptăm și ceea ce este pia ța
oferind sau punând la dispoziție, atunci mecanismele noastre de evitare a durerii se declan șează pentru a compensa
diferențe. La fel ca în cazul durerii fizice, aceste mecanisme func ționează atât în conștient, cât și în subconștient
niveluri.
Pentru a ne proteja de informațiile dureroase la nivel con știent, ra ționalizăm, justificăm, realizăm
scuze, adună în mod intenționat informații care vor neutraliza semnifica ția informa țiilor conflictuale,
să ne enervăm (pentru a evita informațiile conflictuale) sau pur și simplu să ne min țim. La subcon știent
la nivel, procesul de evitare a durerii este mult mai subtil și mai misterios. La acest nivel, mintea noastră poate
ne blochează capacitatea de a vedea alte alternative, chiar dacă în alte circumstan țe am putea
percepe-i. Acum, pentru că sunt în conflict cu ceea ce dorim sau a șteptăm, evitarea durerii noastre
mecanismele le pot face să dispară (de parcă nu ar exista). Pentru a ilustra acest fenomen, cel mai bun
un exemplu este unul pe care vi l-am dat deja: suntem într-un comer ț în care pia ța se mi șcă împotriva noastră. În
De fapt, piața a stabilit o tendință în direcția opusă a ceea ce ne dorim sau ne a șteptăm. De obicei,
nu am avea nicio problemă să identificăm sau să percepem acest tipar dacă nu ar fi faptul că pia ța
se mișca împotriva poziției noastre. Dar tiparul își pierde semnifica ția (devine invizibil) pentru că noi
vi se pare prea dureros să recunoașteți.
Pentru a evita durerea, ne restrângem atenția și ne concentrăm asupra informa țiilor care ne feresc
durere, indiferent de cât de nesemnificativă sau de mică. Între timp, informa țiile care indică clar
prezența unei tendințe și oportunitatea de a tranzac ționa în direc ția acelei tendin țe devin invizibile.
tendința nu dispare din realitatea fizică, dar abilitatea noastră de a o percepe o face. Evitarea durerii noastre
mecanismele ne blochează capacitatea de a defini și interpreta ceea ce face pia ța ca o tendin ță. Tendin ța va fi
apoi rămâneți invizibil până când piața fie se inversează în favoarea noastră, fie suntem for ța ți să ie șim din comer ț pentru că
presiunea de a pierde prea mulți bani devine insuportabilă. Abia după ce am ie șit din comer ț
sau în afara pericolului ca tendința să devină evidentă, precum și toate oportunită țile de a câ știga bani
tranzacționarea în
Toate distincțiile care altfel ar fi perceptibile devin perfect clare, după fapt, când
nu mai există nimic de care să ne protejeze mintea. Cu to ții avem poten țialul de a ne angaja în
mecanisme de prevenire a durerii, deoarece acestea sunt func ții naturale ale modului în care func ționează mintea noastră.
Pot exista momente în care ne protejăm de informa ții care au poten țialul de a le aduce
răni emoționale profunde sau traume pe care pur și simplu nu suntem gata să le înfruntăm sau nu le avem
abilități sau resurse adecvate pentru a face fa ță. În aceste cazuri, mecanismele noastre naturale ne servesc bine.
Dar, mai des, mecanismele noastre de evitare a durerii ne protejează doar de informa țiile care ar putea
indicați că așteptările noastre nu corespund cu ceea ce este disponibil din medii
Pagina 89
perspectivă. Aici mecanismele noastre de evitare a durerii ne fac un serviciu, mai ales ca comercian ți. La
înțelegeți acest concept, întrebați-vă ce anume amenin ță informa țiile despre pia ță. Este
amenințător deoarece piața exprimă de fapt informa țiile încărcate negativ ca inerente
caracteristică modului în care există?
Poate părea așa, dar la cel mai fundamental nivel, ceea ce ne oferă pia ța să percepem sunt
uptics și down-tics sau up-bar și down-bar. Aceste ticuri sus și jos formează modele care reprezintă
margini. Acum, există vreunul dintre aceste ticuri sau tiparele pe care le formează încărcate negativ? Din nou, poate cu siguran ță
par așa, dar din perspectiva pieței informațiile sunt neutre. Fiecare up-tic, down-tic sau
tiparul este doar informație, ne spune poziția pieței. Dacă oricare dintre aceste informa ții a avut un rezultat negativ
încărcătura ca o caracteristică inerentă a modului în care există, atunci nu ar fi to ți expu și la ea
experimentați dureri emoționale? De exemplu, dacă atât tu, cât și eu suntem lovi ți în cap cu un obiect solid, acolo
probabil că nu ar fi o diferență mare în ceea ce ne-am sim ți. Amândoi ne-ar fi durerea. Orice parte a noastră
corpurile care intră în contact cu un obiect solid cu un anumit grad de for ță vor provoca oricui are o
sistemul nervos normal să experimenteze durere.
Împărtășim experiența, deoarece corpurile noastre sunt construite practic în acela și mod. Durerea este o
răspuns fiziologic automat la impact cu un obiect tangibil. Informa ții sub formă de cuvinte
sau gesturile exprimate de mediu sau ticurile sus și jos exprimate de pia ță pot fi la fel
dureros ca fiind lovit cu un obiect solid; dar există o diferen ță importantă între informa ții și
obiecte. Informațiile nu sunt tangibile. Informația nu constă din atomi și molecule. A trăi
efectele potențiale ale informației, indiferent dacă sunt negative sau pozitive, necesită o interpretare.
interpretările pe care le facem sunt funcții ale cadrelor noastre mentale unice. Cadrul mental al tuturor
este unic din două motive fundamentale.
În primul rând, toți ne-am născut cu caracteristici de comportament și personalitate diferite codificate genetic
care ne fac să avem nevoi diferite între ele. Cât de pozitiv sau negativ și la ce
gradul în care mediul răspunde acestor nevoi creează experien țe unice pentru fiecare individ. Al doilea,
toată lumea este expusă la o varietate de for țe de mediu. Unele dintre aceste for țe sunt similare între ele
individ la următorul, dar niciunul nu este exact la fel. Dacă lua ți în considerare numărul posibil
combinații de caracteristici de personalitate codificate genetic cu care ne putem na ște, în raport cu
o varietate aproape infinită de forțe de mediu pe care le putem întâlni de-a lungul vie ții noastre, toate acestea
contribuie la construirea cadrului nostru mental, atunci nu este greu de văzut de ce nu există
cadru mental universal comun tuturor.
Spre deosebire de corpurile noastre, care au o structură moleculară comună care suferă dureri fizice, există
nicio mentalitate universală care să ne asigure că vom împărtă și efectele poten țiale negative sau pozitive ale
informații în același mod. De exemplu, cineva ar putea să- ți proiecteze insulte, inten ționând
vă fac să simțiți dureri emoționale. Din perspectiva mediului, aceasta este încărcată negativ
informație. Veți experimenta efectele negative preconizate? Nu neaparat! Trebuie să po ți
interpretați informațiile ca negative pentru a le experimenta ca negative. Ce se întâmplă dacă această persoană te insultă
Pagina 90
o limbă pe care nu o înțelegeți sau folosiți cuvinte pe care nu le cunoa ște ți sensul? Ai sim ți
dorinta dorita? Abia după ce ați construit un cadru pentru a defini și a în țelege cuvintele dintr-un derogator
cale. Chiar și atunci, nu putem presupune că ceea ce a ți sim ți ar corespunde inten ției din spatele insultei.
Ai putea avea un cadru pentru a percepe intenția negativă, dar în loc să sim ți durerea, ai putea
experimentați un tip pervers de plăcere. Am întâlnit mul ți oameni care, pur și simplu pentru ai lor
distracție, cum ar fi să îi înfurie pe oameni cu emo ții negative.
Dacă se întâmplă să fie insultați în acest proces, se creează un sentiment de bucurie pentru că atunci știu cum
au avut succes. O persoană care exprimă dragoste autentică proiectează informa ții încărcate pozitiv
în mediu. Să presupunem că intenția din spatele exprimării acestor sentimente pozitive este de a transmite
afecțiune, drag și prietenie. Există asigurări că persoana sau persoanele în cauză
informațiile încărcate pozitiv sunt proiectate spre le vor interpreta și experimenta ca atare? Nu,
nu există. O persoană cu un sentiment foarte scăzut de stimă de sine sau cineva care a experimentat foarte mult
rănirea și dezamăgirea în relații, vor interpreta adesea gre șit o expresie a iubirii autentice ca
altceva. În cazul unei persoane cu o stimă de sine scăzută, dacă nu crede că merită să fie
iubit în așa fel, îi va fi greu, dacă nu chiar imposibil, să interpreteze ceea ce i se oferă
autentic sau real. În cel de-al doilea caz, în care există o întârziere semnificativă de rănire și dezamăgire
relații, o persoană ar putea ajunge cu ușurință să creadă că o expresie autentică a iubirii este extrem de rară,
dacă nu inexistent și probabil că ar interpreta situa ția fie ca cineva care dore ște ceva, fie
încercând să profite de el într-un fel.
Sunt sigur că nu trebuie să merg mai departe și să văd exemple de toate modalită țile posibile
interpretează greșit ce încearcă cineva să ne comunice sau cum poate fi ceea ce exprimăm cuiva
interpretat greșit și experimentat în moduri complet neinten ționate de noi. Ideea pe care o spun este că
fiecare individ va defini, interpreta și, prin urmare, va experimenta orice informa ție este expus
spre în felul său unic. Nu există o modalitate standardizată de a experimenta ceea ce poate fi mediul
oferirea - fie că este vorba de informații pozitive, neutre sau negative - pur și simplu pentru că nu există
cadru mental standardizat în care să percepem informa ții. Lua ți în considerare faptul că, în calitate de comercian ți, pia ța
ne oferă ceva de perceput în fiecare moment. Într-un anumit sens, ai putea spune că pia ța este
comunicând cu noi.
Dacă începem cu premisa că piața nu generează informa ții încărcate negativ ca
caracteristică inerentă a modului în care există, putem pune și răspunde la întrebarea „Ce cauzează
informații pentru a lua o calitate negativă? "Cu alte cuvinte, de unde vine exact amenin țarea durerii
din? Dacă nu vine de pe piață, atunci trebuie să provină din modul în care definim și interpretăm
informațiile disponibile. Definirea și interpretarea informa țiilor este o func ție a ceea ce presupunem că noi
știu sau ceea ce credem că este adevărat. Dacă ceea ce știm sau credem este de fapt adevărat - și nu am face-o
credeți-o dacă nu ar fi - atunci când ne proiectăm credin țele într-un moment viitor ca un
așteptare, în mod firesc ne așteptăm să avem dreptate. Când ne a șteptăm să avem dreptate, orice informa ție care nu are
confirmați că versiunea noastră a adevărului devine automat amenin țătoare. Orice informa ție care are
Pagina 91
potențialul de a fi amenințător are, de asemenea, poten țialul de a fi blocat, distorsionat sau diminuat în semnifica ție
prin mecanismele noastre de evitare a durerii.
Această caracteristică specială a modului în care func ționează mintea noastră ne poate face cu adevărat un serviciu. La fel de
comercianților, nu ne putem permite să lăsăm mecanismele noastre de evitare a durerii să ne îndepărteze de ceea ce este pia ța
comunicându-ne despre ceea ce este disponibil în calea următoarei oportunită ți de a intra, ie și, adăuga
pentru a sau scădea dintr-o poziție, doar pentru că face ceva ce nu ne dorim sau ne a șteptăm. Pentru
de exemplu, atunci când urmăriți o piață (una pe care o tranzac ționa ți rar, dacă vreodată), fără inten ția de a o face
orice, vreunul dintre ticurile sus sau jos te face să te sim ți supărat, dezamăgit, frustrat, deziluzionat,
sau trădat în vreun fel? Nu! Motivul este că nu este nimic în joc. Pur și simplu observa ți
informații care vă arată unde este piața în acel moment. Dacă ticurile sus și jos pe care le e ști
urmărind forma într-un fel de tipar de comportament pe care ai învă țat să îl identifici, nu-l recuno ști cu u șurin ță
și să recunoască tiparul? Da, din același motiv: nu este nimic în joc.
Nu este nimic în joc, deoarece nu există nicio așteptare. Nu ai proiectat ceea ce crezi,
presupuneți sau credeți că știți despre acea piață într-un moment viitor. Ca urmare, nu este nimic de făcut
să aibă dreptate sau greșește, astfel încât informa ția nu are poten țialul de a face o amenin țare sau
calitate încărcată negativ. Fără nicio a șteptare specială, nu a ți pus limite asupra modului în care
piața se poate exprima. Fără limite psihice, te vei pune la dispozi ția ta
percepe tot ce ai învățat despre natura modurilor în care se mi șcă pia ța.
Mecanismele dvs. de evitare a durerii nu pot exclude, distorsiona sau diminua din dumneavoastră
conștientizare pentru a vă proteja. În atelierele mele, întotdeauna le cer participan ților să rezolve următoarele
paradoxul principal al tranzacționării: în ce mod trebuie un comerciant să înve țe cum să fie rigid și flexibil la
acelasi timp? Răspunsul este: Trebuie să fim rigizi în regulile noastre și flexibili în a șteptările noastre. Avem nevoie să
să fim rigizi în regulile noastre, astfel încât să ob ținem un sentiment de încredere în sine care ne poate, și întotdeauna, să ne protejeze într-un
mediu care are puține, dacă este cazul, limite. Trebuie să fim flexibili în a șteptările noastre, astfel încât să putem
percepe, cu cel mai mare grad de claritate și obiectivitate, ceea ce ne comunică pia ța
din perspectiva sa. În acest moment, este de la sine în țeles că traderul tipic face doar
opus: El este flexibil în regulile sale și rigid în a șteptările sale. Destul de interesant, cu atât mai rigid
așteptarea, cu atât mai mult trebuie să se îndoaie, să- și încalce sau să încalce regulile, pentru a le acomoda
refuzul de a renunța la ceea ce își dorește în favoarea a ceea ce oferă pia ța.
ELIMINAREA RISCULUI EMOȚIONAL
Pentru a elimina riscul emoțional al tranzacționării, trebuie să vă neutraliza ți a șteptările cu privire la ceea ce
piața va face sau nu va face la un moment dat sau într-o situa ție dată. Pute ți face acest lucru fiind
dispus să gândească din perspectiva piețelor. Amintiți-vă, pia ța comunică întotdeauna în
probabilități. La nivel colectiv, marginea ta poate arăta perfectă din toate punctele de vedere; ci la individ
la nivel, fiecare comerciant care are poten țialul de a ac ționa ca o for ță asupra mi șcării pre țurilor poate nega pozitivul
Pagina 92
rezultatul acestei margini. Pentru a gândi în probabilită ți, trebuie să crea ți un cadru mental sau un mental care
este în concordanță cu principiile care stau la baza unui mediu probabilistic. O mentalitate probabilistică
referitoare la tranzacționare constă din cinci adevăruri fundamentale.
1. Orice se poate întâmpla.
2. Nu trebuie să știi ce urmează să se întâmple în continuare pentru a câ știga bani.
3. Există o distribuție aleatorie între victorii și pierderi pentru orice set dat de variabile care definesc un
margine.
4. O margine nu este altceva decât o indicație a unei probabilități mai mari de a se întâmpla un lucru
un alt.
5. Fiecare moment de pe piață este unic.
Rețineți că potențialul dvs. de a experimenta dureri emo ționale provine din modul în care defini ți și
interpretează informațiile la care ești expus. Când adopta ți aceste cinci adevăruri, a șteptările voastre vor fi
să fie întotdeauna în concordanță cu realitățile psihologice ale mediului de pe pia ță. Cu adecvat
așteptările, vă veți elimina potențialul de a defini și interpreta informa țiile de pia ță ca fiind
dureroase sau amenințătoare și astfel neutraliza ți în mod eficient riscul emo țional al tranzac ționării. Ideea este
pentru a crea o stare de spirit lipsită de griji care acceptă complet faptul că există întotdeauna for țe necunoscute
care operează pe piață. Când faceți din aceste adevăruri o parte complet func țională a sistemului de credin țe,
o parte rațională a minții voastre va apăra aceste adevăruri în acela și mod în care apără orice altă credin ță pe care o ave ți
despre natura tranzacționării.
Aceasta înseamnă că, cel puțin la nivel rațional, mintea ta se va apăra automat împotriva ideii sau
presupunerea că puteți ști cu siguranță ce se va întâmpla în continuare. Este o contradic ție să crezi că fiecare
comerțul este un eveniment unic cu un rezultat incert și aleatoriu în raport cu orice altă tranzac ție făcută
în trecut; și în același timp să crezi că știi sigur ce se va întâmpla în continuare și să te a ștep ți să fie
dreapta. Dacă credeți într-adevăr într-un rezultat incert, atunci trebuie să vă a ștepta ți la aproape orice
se poate intampla. Altfel, în momentul în care îți la și mintea să se țină de no țiunea pe care o știi, te oprești
luând în considerare toate variabilele necunoscute. Mintea ta nu te lasă să o ai în ambele sensuri. Dacă
crezi că știi ceva, momentul nu mai este unic.
Dacă momentul nu este unic, atunci totul este cunoscut sau cunoscut; adică nu este nimic de știut.
Cu toate acestea, în momentul în care nu mai ține ți cont de ceea ce nu ști ți sau nu pute ți ști despre situa ție în loc
fiind disponibil de a percepe ceea ce piața se oferă, te vei face susceptibil la cele de mai
erori tipice de tranzacționare. De exemplu, dacă a ți crede într-adevăr într-un rezultat incert, a ți crede vreodată
vă gândiți să faceți o tranzacție fără a vă defini riscul în prealabil? Ai ezita vreodată să tai un
pierdere, dacă chiar ai crezut că nu știai? Dar erorile de tranzac ționare, cum ar fi săritul cu arma? Cum
ai putea anticipa un semnal care nu s-a manifestat încă pe pia ță, dacă nu ai fi convins
că aveai de gând să ratezi? De ce ați lăsa vreodată o tranzac ție câ știgătoare să se transforme într-un învins sau să nu aibă
Pagina 93
un mod sistematic de a lua profituri, dacă nu ați fi convins că pia ța merge pe drumul dvs.
la infinit? De ce ați ezita să faceți o tranzac ție sau să nu o face ți deloc, decât dacă a ți fi convins
că a fost un ratat atunci când piața se afla la momentul dvs. original? De ce ți-ai sparge banii
reguli de management prin tranzacționarea unei pozi ții prea mari în raport cu echitatea sau toleran ța emo țională fa ță de
susțineți o pierdere, dacă nu ați fi sigur că ați avut un lucru sigur? În cele din urmă, dacă chiar ai crezut într-un
distribuție aleatorie între victorii și pierderi, v-a ți putea sim ți vreodată trădat de pia ță? daca tu
a aruncat o monedă și a ghicit, nu te-ai aștepta neapărat să ai dreptate la următorul flip pur și simplu
pentru că ai avut dreptate pe ultimul.
Nici nu te-ai aștepta să te înșeli la următoarea clapetă dacă ai fi gre șit la ultima. Pentru că tu crezi
într-o distribuție aleatorie între secvența de capete și cozi, a șteptările tale ar fi perfect
aliniat cu realitatea situației. Cu siguranță ai vrea să ai dreptate și dacă ai fi a șa
ar fi grozav, dar dacă te-ai înșela atunci nu te-ai sim ți trădat de flip, pentru că știi
și acceptați că există variabile necunoscute la locul de muncă care afectează rezultatul. Necunoscut înseamnă „nu”
ceva ce procesul de gândire rațională poate lua în considerare înainte de Hi-r "? jXCi> v'L
^ fu! Iv accept că nu știi Ca urmare, există un poten țial mic, dacă există, de a experimenta genul de
durere emoțională care se dezvoltă atunci când te sim ți trădat. Ca comerciant, când vă a ștepta ți la o întâmplare
rezultatul, veți fi întotdeauna cel puțin puțin surprinși de orice face pia ța - chiar dacă se conformează
exact la definiția dvs. de avantaj și ajungeți la o tranzac ție câ știgătoare. Cu toate acestea a șteptând o
rezultatul aleatoriu nu înseamnă că nu vă puteți folosi întregul ra ționament și abilită țile analitice pentru a proiecta
un rezultat sau că nu poți ghici ce urmează să se întâmple în continuare, sau să ai o presim țire sau un sentiment despre asta,
pentru că poți. În plus, puteți avea dreptate în fiecare caz.
Pur și simplu nu vă puteți aștepta să aveți dreptate. Și dacă aveți dreptate, nu vă pute ți aștepta la orice a ți făcut asta
lucrat ultima dată va funcționa din nou data viitoare, chiar dacă situa ția poate arăta, suna sau sim ți
exact la fel. Orice lucru pe care îl percepe ți „acum” pe pia ță nu va fi niciodată exact acela și
ca o experiență anterioară care există în mediul tău mental. Dar asta nu înseamnă că a ta
mintea (ca o caracteristică naturală a modului în care func ționează) nu va încerca să le facă identice. Acolo va
să fie asemănări între „momentul acum” și ceva ce știi din trecut, dar acelea
asemănările îți oferă doar ceva cu care să lucrezi punând șansele succesului în favoarea ta. daca tu
abordați tranzacționarea din perspectiva că nu știți ce se va întâmpla în continuare, ve ți ocoli
înclinația naturală a minții tale de a face „momentul acum” identic cu o experien ță anterioară.
Pe cât de nefiresc pare să facă acest lucru, nu pute ți lăsa o experien ță anterioară (fie negativă, fie extremă
pozitiv) dictează starea ta de spirit. Dacă o ve ți face, va fi foarte dificil, dacă nu imposibil, să percepe ți
ceea ce comunică piața din perspectiva sa. Când fac o tranzac ție, tot ce a ștept este că
se va întâmpla ceva. Indiferent de cât de bun cred că este avantajul meu, nu a ștept nimic mai mult decât pentru
piață să se miște sau să se exprime într-un fel. Cu toate acestea, există câteva lucruri pe care le știu
sigur. Știu că, pe baza comportamentului trecut al pie țelor, șansele ca acesta să se mi ște în direc ția comer țului meu
sunt bune sau acceptabile, cel puțin în raport cu cât sunt dispus să cheltuiesc pentru a afla dacă se întâmplă. Eu
Pagina 94
Știu, de asemenea, înainte de a intra într-o tranzac ție cât de mult sunt dispus să las pia ța să se mi ște împotriva mea
poziţie. Există întotdeauna un moment în care șansele de succes sunt mult diminuate în raport cu
potențial de profit. În acel moment, nu merită să mai cheltui ți bani pentru a afla dacă tranzac ția se desfă șoară
a munci. Dacă piața atinge acel punct, știu fără nicio îndoială, ezitare sau conflict intern că eu
va ieși din comerț.
Pierderea nu creează daune emoționale, deoarece nu interpretez negativ experien ța. La
eu, pierderile sunt pur și simplu costul de a face afaceri sau suma de bani pe care trebuie să o cheltuiesc pentru a face
disponibil pentru meseriile câștigătoare. Dacă, pe de altă parte, comer țul se dovede ște a fi un câ știgător, în majoritatea cazurilor
cazuri știu sigur în ce moment îmi voi lua profiturile. (Dacă nu știu sigur, sigur
au o idee foarte bună.) Cei mai buni comercianți sunt în „momentul acum”, deoarece nu există stres. Nu este
stres pentru că nu există altceva în pericol decât suma de bani pe care sunt dispu și să o cheltuiască pe un
comerț. Nu încearcă să aibă dreptate sau încearcă să evite să gre șească; nici nu încearcă să demonstreze
orice. Dacă și când piața le spune că marginile lor nu func ționează sau că este timpul să o ia
profiturile, mintea lor nu face nimic pentru a bloca aceste informa ții. Ace știa acceptă complet ceea ce este pia ța
oferindu-le și așteaptă următoarea margine. CHAP
TER 8
CAPITOLUL 8
LUCRU CU CREDINȚELE TALE
Acum sarcina care vă este în față este să integra ți în mod corespunzător cele cinci adevăruri fundamentale prezentate în capitolul 7 din
mediul mental la un nivel funcțional. Pentru a vă ajuta să faceți acest lucru, vom analiza în detaliu
credințe - natura, proprietățile și caracteristicile lor. Cu toate acestea, înainte de a face acest lucru, voi revizui și
organizează conceptele majore prezentate până acum într-un cadru mult mai clar și mai practic. Ce
învățați din aceasta și următoarele două capitole vor constitui fundamentul pentru în țelegerea tuturor
trebuie să faceți pentru a vă atinge obiectivele ca comerciant.
DEFINIREA PROBLEMEI
La cel mai fundamental nivel, piața este pur și simplu o serie de ticuri sus și jos care formează tipare.
Analiza tehnică definește aceste tipare ca ni ște margini. Orice model particular definit ca o margine este pur și simplu
o indicație că există o probabilitate mai mare ca pia ța să se deplaseze într-o direc ție peste cealaltă.
Cu toate acestea, există un paradox mental major, deoarece un model implică consisten ță sau, cel pu țin, a
rezultat consecvent. Dar realitatea este că fiecare tipar este un eveniment unic. Pot arăta (sau măsura)
exact la fel de la o apariție la alta, dar asemănările sunt doar la suprafa ță.
forța care stă la baza fiecărui tipar este comercian ții și comercian ții care contribuie la formarea unuia
Pagina 95
tiparul este întotdeauna diferit de comercian ții care contribuie la următorul; deci rezultatul fiecărui tipar
este aleatoriu unul față de celălalt.
Mintea noastră are o caracteristică de proiectare inerentă (mecanismul de asociere) care poate face acest lucru
paradox greu de tratat. Acum aceste margini, sau modelele pe care le reprezintă, curg de fiecare dată
cadru, făcând piața un flux nesfârșit de oportunități de a intra, de a ie și (zgâria o tranzac ție),
să obțină profituri, să reducă pierderile sau să adauge sau să diminueze o pozi ție. Cu alte cuvinte, de pe pia ță
perspectivă, fiecare moment ne prezintă fiecăruia dintre noi, comercian ții, oportunitatea de a face ceva pe cont propriu
în nume propriu.
DEFINIREA TERMENILOR
Ceea ce ne împiedică să percepem fiecare „moment de acum” ca o oportunitate de a face ceva pentru noi în șine
sau să acționăm corespunzător chiar și atunci când o facem? Temerile noastre! Care este sursa temerilor noastre? Știm că nu
piața, deoarece din perspectiva pieței, sunt ticurile în sus și în jos și tiparele pe care le creează
nici încărcat pozitiv sau negativ.
Drept urmare, ticurile în sus și în jos nu au capacitatea de a ne determina să intrăm în vreun anume
starea sufletească (negativă sau pozitivă), ne pierdem obiectivitatea, comitem erori sau ne scoatem din oportunitate
curgere. Dacă nu piața ne determină să experimentăm o stare de spirit încărcată negativ, atunci ce
o provoacă? Modul în care definim și interpretăm informa țiile pe care le percepem. Dacă acesta este cazul, atunci
ce determină ceea ce percepem și cum definim și interpretăm acele informa ții? Ceea ce credem noi
sau ceea ce presupunem că este adevărat. Convingerile noastre lucrează împreună cu asocierea și durerea
mecanismele de evitare acționează ca o for ță asupra celor cinci sim țuri ale noastre, determinându-ne să percepem, să definim și să interpretăm
informațiile de piață într-un mod care să fie în concordan ță cu ceea ce ne a șteptăm. Ceea ce ne a șteptăm este sinonim
cu ceea ce credem sau presupunem că este adevărat. A șteptările sunt credin țe proiectate într-un moment viitor.
Fiecare moment din perspectiva pieței este unic; dar dacă informa țiile sunt generate de
piața este similară ca calitate, proprietă ți sau caracteristică cu ceva care este deja în mintea noastră,
două seturi de informații (în exterior și în interior) devin automat legate. Când această conexiune este
făcut, declanșează o stare de spirit (încredere, euforie, frică, teroare, dezamăgire, regret, trădare,
etc.) care corespunde oricărei credințe, presupuneri sau memorii pe care au fost legate informa țiile exterioare.
Acest lucru face să pară că ceea ce este în afară este exact acela și cu orice este deja în interiorul nostru. Este al nostru
o stare de spirit care face ca adevărul a ceea ce percepem în afara noastră (în pia ță) să pară
incontestabil și fără îndoială.
Starea noastră sufletească este întotdeauna adevărul absolut. Dacă mă simt încrezător, atunci sunt încrezător. Dacă mă simt frică,
atunci mi-e frică. Nu putem contesta calitatea energiei care ne curge prin minte și corp
moment dat. Și pentru că știu ca fapt incontestabil cum mă simt, ai putea spune că știu și eu
adevărul a ceea ce percep în afara mea în acela și moment. Problema este că ne sim țim
întotdeauna adevărul absolut, dar credințele care au declan șat starea noastră sufletească sau sentimentală pot fi sau nu
Pagina 96
adevărat în raport cu posibilitățile care există pe pia ță la un moment dat. Reamintim exemplul
băiat și câine.
Băiatul „știa” pentru un fapt absolut că fiecare câine pe care îl întâlnea după primul îl amenin ța,
din cauza felului în care se simțea când cineva intra în câmpul său de con știentizare. Ace ști al ți câini nu au cauzat
frica lui; memoria încărcată negativ care lucrează împreună cu asocia ția și durerea
mecanismul de evitare i-a provocat frica. A experimentat propria sa versiune a adevărului, de și asta a făcut-o
nu corespund cu posibilitățile care existau din perspectiva mediului. Credin ța sa despre
natura câinilor a fost limitată în raport cu posibilele caracteristici și trăsături exprimate de câini. Inca
starea sufletească pe care a trăit-o de fiecare dată când a întâlnit un câine l-a făcut să creadă că este el
„știa” exact la ce să ne așteptăm de la ei.
Același proces ne face să credem că „știm” exact la ce să ne a șteptăm de la pia ța mor ților, când
realitatea este că există întotdeauna for țe necunoscute care operează în fiecare moment. Problema este, în momentul în care noi
credem că „știm” la ce să ne așteptăm, încetăm simultan să luăm toate for țele necunoscute și murim diferi ți
posibilitățile create de aceste forțe luate în considerare. For țele necunoscute sunt al ți comercian ți care a șteaptă
intra sau iese din meserii, pe baza convingerilor lor despre viitor. Cu alte cuvinte, chiar nu putem ști exact
la ce să ne așteptăm de la piață, până când putem citi mintea tuturor comercian ților care au poten țialul de a
acționează ca o forță asupra mișcării prețurilor. Nu este o posibilitate foarte probabilă. Ca comercian ți, nu ne putem permite să ne răsfă țăm
noi înșine sub orice formă de „știu la ce să mă aștept de la pia ță”. Putem „ ști” exact ce anume
arată, sună sau se simte ca și putem „ști” exact cât de mult trebuie să riscăm pentru a afla dacă
această margine va funcționa.
Putem „ști” că avem un plan specific cu privire la modul în care vom lua profituri dacă o tranzac ție func ționează. Dar
asta este! Dacă ceea ce credem că știm începe să se extindă la ceea ce va face pia ța, avem probleme.
Și tot ce este necesar pentru a ne pune într-un „încărcat negativ„ știu la ce să mă a ștept de la pia ță ”
starea sufletească este pentru orice credință, memoi sau atitudine care ne determină să interpretăm ticurile în sus și în jos sau orice altceva
informații de piață ca orice altceva decât o oportunitate de a face ceva în numele nostru.
Care sunt obiectivele? În cele din urmă, desigur, a face bani este obiectivul tuturor. Dar dacă tranzac ționează
erau doar o chestiune de a face bani, nu ar fi necesară citirea acestei căr ți. A câ știga
comerțul sau chiar o serie de meserii câștigătoare nu necesită absolut nicio abilitate. Pe de altă parte, crearea
rezultatele consecvente și capacitatea de a păstra ceea ce am creat necesită abilită ți. Câ știgând bani
în mod constant este un produs secundar al dobândirii și stăpânirii anumitor abilită ți mentale. Gradul în care tu
înțelegeți că acesta este același grad în care ve ți înceta să vă concentra ți asupra banilor și să vă concentra ți în schimb
modul în care vă puteți folosi tranzacționarea ca instrument pentru a stăpâni aceste abilită ți.
Care sunt abilitățile? Coerența este rezultatul unei stări sufletești, obi șnuite, în care ne aflăm
punându - ne la dispoziție pentru a percepe și a acționa în legătură cu orice ne oferă pia ța (de la
perspectivă) în orice „moment de acum” dat.
Ce este o stare de spirit fără griji? Fără griji înseamnă încredere, dar nu euforic. Când vă afla ți într-un
o stare de spirit lipsită de griji, nu veți simți frică, ezitare sau constrângere de a face ceva, deoarece
Pagina 97
ați eliminat efectiv potențialul de a defini și interpreta informa țiile de pia ță ca fiind amenin țătoare. La
eliminați sentimentul amenințării, trebuie să accepta ți complet riscul. Când a ți acceptat riscul,
vei fi în pace cu orice rezultat. Pentru a fi în pace cu orice rezultat, trebuie să împăca ți orice
în mediul dvs. mental care intră în conflict cu cele cinci adevăruri fundamentale despre pia ță. Ceea ce este
mai mult, trebuie, de asemenea, să integrezi aceste adevăruri în sistemul tău mental ca credin țe de bază.
Ce este obiectivitatea? Obiectivitatea este o stare de spirit în care ave ți acces con știent la toate
ați aflat despre natura mișcării pieței. Cu alte cuvinte, nimic nu este blocat sau
modificat de mecanismele dvs. de prevenire a durerii.
Ce înseamnă să te faci disponibil? A te pune la dispoziție înseamnă a tranzacționa din
perspectivă pe care nu aveți nimic de demonstrat. Nu încerca ți să câ știga ți sau să evita ți să pierde ți. Nu e ști
încercând să vă recuperați banii sau să vă răzbuna ți pe pia ță. Cu alte cuvinte, vii la pia ță
fără altă agendă decât să-l lase să se desfă șoare în orice mod pe care îl alege și să fie în cea mai bună stare de spirit
să recunoască și să profite de oportunitățile pe care vi le pune la dispozi ție.
Ce este „Momentul Acum”? Tranzacționarea în „Momentul Acum” înseamnă că nu există poten țial
asociați o oportunitate de a intra, de a ieși, de a adăuga sau de a diminua o tranzac ție cu o experien ță anterioară
care există deja în mediul tău mental.
CUM SE RELAZĂ ADEVĂRURILE FUNDAMENTALE CU ABILITĂȚILE
1. Orice se poate întâmpla. De ce? Deoarece există întotdeauna forțe necunoscute care operează pe fiecare pia ță
în fiecare moment, este nevoie de un singur comerciant undeva în lume pentru a nega rezultatul pozitiv al dvs.
margine. Atât: doar unul. Indiferent de cât timp, efort sau bani a ți investit în dvs.
analiza, din perspectiva pieței nu există excepții de la acest adevăr. Orice excep ții care pot
existența în mintea ta va fi o sursă de conflict și te poate determina să percepi informa ții de pia ță
ca amenințător.
2. Nu trebuie să știi ce urmează să se întâmple în continuare pentru a câștiga bani. De ce? pentru că
există o distribuție aleatorie între victorii și pierderi pentru orice set dat de variabile care definesc un
margine. (Vezi numărul 3.) Cu alte cuvinte, pe baza performan țelor anterioare ale marginii tale, este posibil să știi asta
din următoarele 20 de tranzacții, 12 vor fi câștigători și 8 vor fi învin și. Ceea ce nu ști ți este secven ța
de câștiguri și pierderi sau câți bani va pune la dispoziție pia ța pentru tranzac țiile câ știgătoare.
Acest adevăr face din tranzacționare un joc de probabilitate sau de numere.
Când credeți cu adevărat că tranzacționarea este pur și simplu un joc de probabilitate, concepte precum corect și rău sau câ știg
și pierde nu mai au aceeași semnificație. Ca urmare, a șteptările tale vor fi în armonie cu
posibilitățile. Rețineți că nimic nu are mai mult poten țial de a provoca discordie emo țională decât a noastră
așteptări neîndeplinite. Durerea emoțională este răspunsul universal atunci când lumea exterioară exprimă
în sine într-un mod care nu reflectă ceea ce a șteptăm sau credem a fi adevărat. Ca urmare, orice pia ță
informațiile care nu confirmă așteptările noastre sunt definite și interpretate automat ca
Pagina 98
amenințător. Această interpretare ne determină să adoptăm o stare de spirit defensivă încărcată negativ, unde
ajungem să creăm chiar experiența pe care încercăm să o evităm. Informa țiile de pia ță sunt doar amenin țătoare
dacă te aștepți ca piața să facă ceva pentru tine.
Altfel, dacă nu te aștepți ca piața să te înțeleagă, nu ai niciun motiv să te temi să fii
gresit. Dacă nu te aștepți ca piața să te facă câ știgător, nu ai motive să te temi să pierzi.
Dacă nu te aștepți ca piața să continue în direc ția ta la nesfâr șit, nu există niciun motiv să pleci
bani pe masă. În cele din urmă, dacă nu vă aștepta ți să pute ți profita de fiecare oportunitate doar
pentru că l-ați perceput și s-a prezentat, nu aveți niciun motiv să vă fie frică să nu pierde ți. Pe
pe de altă parte, dacă credeți că tot ce trebuie să ști ți este:
1. șansele sunt în favoarea ta înainte de a face o tranzac ție;
2. cât va costa pentru a afla dacă comerțul va func ționa;
3. nu trebuie să știți ce se va întâmpla în continuare pentru a câ știga bani pe acea tranzac ție; și
4. orice se poate întâmpla;
Atunci cum te poate greși piața? Ce informații ar putea genera pia ța despre sine
care ar face ca mecanismele dvs. de evitare a durerii să se declan șeze, astfel încât să exclude ți acele informa ții din
conștientizarea ta? Nimic la care nu pot să mă gândesc.
Dacă crezi că se poate întâmpla orice și că nu trebuie să știi ce urmează să se întâmple în continuare
să câștigi bani, atunci vei avea întotdeauna dreptate. A șteptările tale vor fi întotdeauna în armonie cu
condițiile așa cum există din perspectiva pieței, neutralizându-vă în mod eficient poten țialul de a
experimentați dureri emoționale. În același fel, cum poate avea o tranzac ție care pierde sau chiar o serie de perdan ți
efectul negativ tipic, dacă credeți cu adevărat că tranzac ționarea este un joc de probabilitate sau de numere? Dacă ale tale
edge pune cotele în favoarea ta, apoi fiecare pierdere te pune mult mai aproape de o victorie. Când tu chiar
credeți acest lucru, răspunsul dvs. la o tranzacție în pierdere nu va mai avea o calitate emo țională negativă.
3. Există o distribuție aleatorie între victorii și pierderi pentru orice set dat de variabile care definesc
o margine.
Dacă fiecare pierdere vă aduce mult mai aproape de un câ știg, ve ți fi nerăbdători la următoarea apari ție a
marginea ta, gata și așteaptă să sară fără nici cea mai mică rezervă sau ezitare. Pe de altă parte
mână, dacă totuși crezi că tranzacționarea este despre analiză sau despre dreptate, atunci după o pierdere o vei face
anticipați apariția următoarei dvs. margini cu îngrozire, întrebându-vă dacă va func ționa. Aceasta, în
la rândul său, vă va face să începeți să strânge ți dovezi pentru sau împotriva comer țului. Vei aduna dovezi pentru
tranzacționează dacă frica ta de a pierde este mai mare decât teama de a pierde. Și ve ți aduna informa ții
împotriva comerțului dacă frica ta de a pierde este mai mare decât teama de a pierde. În ambele cazuri, ve ți face
să nu vă aflați în cea mai propice stare de spirit pentru a produce rezultate consistente.
4. O margine nu este altceva decât o indicație a unei probabilități mai mari de a se întâmpla un lucru
un alt.
Crearea consecvenței necesită acceptarea completă a faptului că tranzac ționarea nu înseamnă a spera, a vă întreba sau a
adunând dovezi într-un fel sau altul pentru a determina dacă următoarea tranzac ție va func ționa. Singura
Pagina 99
dovezile pe care trebuie să le adunați sunt dacă variabilele pe care le utiliza ți pentru a defini o margine sunt prezente la orice dată
moment. Când utilizați „alte” informații, în afara parametrilor marginii dvs. pentru a decide dacă sunte ți
va prelua tranzacția, adăugați variabile aleatorii regimului dvs. de tranzac ționare.
Adăugarea de variabile aleatorii face extrem de dificil, dacă nu chiar imposibil, determinarea a ceea ce func ționează și
ce nu. Dacă nu sunteți niciodată sigur de viabilitatea marginii dvs., nu vă ve ți sim ți prea încrezători
aceasta. În orice măsură vă lipsește încrederea, ve ți experimenta frica. Ironia este că te vei teme
rezultate aleatorii, inconsecvente, fără să- ți dai seama că abordarea ta aleatorie, inconsecventă creează
exact de ce ți-e frică. Pe de altă parte, dacă crede ți că o margine este pur și simplu una superioară
probabilitatea ca un lucru să se întâmple peste altul și există o distribu ție aleatorie între victorii și
pierderi pentru orice set dat de variabile care definesc o margine, de ce a ți aduna „alte” dovezi pentru sau
împotriva unui comerț? Pentru un comerciant care operează din aceste două credin țe, nu ar aduna „alte” dovezi
face orice sens.
Sau permiteți-mi să spun așa: Adunarea „altor” dovezi are la fel de mult sens ca și încercarea de a determina
dacă următorul flip al unei monede va fi capete, după ce ultimele zece flip-uri au ie șit la coadă. Indiferent de ce
dovezi pe care le găsiți pentru a sprijini capetele care vin, există încă o șansă de 50% ca următorul flip să fie
urcă cozi. În același mod, indiferent de cât de multe dovezi aduna ți pentru a sprijini sau nu actoria
acționând pe o tranzacție, este nevoie doar de un comerciant undeva în lume pentru a nega validitatea oricărui, dacă
nu toate, din dovezile tale. Ideea este de ce să te deranjezi! Dacă piața vă oferă un avantaj legitim,
determinați riscul și luați tranzacția.
5. Fiecare moment de pe piață este unic.
Luați un moment și gândiți-vă la conceptul de unicitate. „Unic” înseamnă că nu î ți place altceva
există sau a existat vreodată. Oricât am putea în țelege conceptul de unicitate, mintea noastră nu o în țelege
tratează-l foarte bine la nivel practic. După cum am discutat deja, mintea noastră este bine conectată
asociază automat (fără conștientizare con știentă) orice este în mediul exterior
similar cu orice este deja în interiorul nostru sub forma unei amintiri, credin țe sau atitudini. Acest lucru creează
o contradicție inerentă între modul în care gândim în mod natural despre lume și modul în care lumea
există. Niciun moment în mediul extern nu se va copia exact. Pentru a face acest lucru,
fiecare atom sau fiecare moleculă ar trebui să fie exact în aceea și pozi ție în care se aflau anterior
moment.
Nu este o posibilitate foarte probabilă. Totuși, pe baza modului în care mintea noastră este concepută pentru a procesa informa țiile, noi
va experimenta „momentul acum” din mediul înconjurător ca fiind exact la fel ca în unele anterioare
moment în care există în mintea noastră. Dacă fiecare moment este ca nimeni altul, atunci nu există nimic la nivel
a experienței tale raționale care îți poate spune sigur că „ știi” ce se va întâmpla în continuare. asa voi face
spune din nou, de ce să te deranjezi să încerci să știi ?! Când încerci să știi, încerci, în esen ță, să ai dreptate. Eu
Nu implic aici că nu poți prezice ce va face pia ța în continuare și să ai dreptate, pentru că tu
cu siguranță poate. În încercarea de a vă confrunta cu toate problemele. Dacă crezi că tu
a prezis corect piața o dată, în mod natural vei încerca să o faci din nou.
Pagina 100
Drept urmare, mintea ta va începe automat să scaneze pia ța pentru acela și tipar, circumstan ță,
sau situație care a existat ultima dată când i-ai prezis corect mi șcarea. Când îl găse ști, starea ta
mintea va face să pară că totul este exact a șa cum a fost ultima dată. Problema este că, de la
perspectiva pieței, nu este același lucru. Drept urmare, vă pregăti ți pentru dezamăgire.
Ceea ce îi separă pe cei mai buni comercian ți de to ți ceilal ți este că și-au antrenat min țile să creadă în
unicitatea fiecărui moment (deși acest antrenament ia de obicei forma pierderii mai multor averi
înainte de a „crede” cu adevărat în conceptul de unicitate). Această credin ță ac ționează ca o for ță contracaratoare,
neutralizând mecanismul automat de asociere. Când crezi cu adevărat că fiecare moment este unic,
atunci, prin definiție, nu aveți nimic în minte pentru ca mecanismul de asociere să conecteze acel moment
la. Această convingere acționează ca o forță internă, determinându-vă să disocia ți momentul „acum” de pe pia ță
din orice moment anterior depus în mediul tău mental. Cu cât crezi mai puternică în
unicitatea fiecărui moment, cu atât potențialul dvs. de asociere este mai mic. Cu cât poten țialul tău este mai mic
asociat, cu atât mai deschis va fi mintea ta de a percepe ceea ce pia ța î ți oferă din partea sa
perspectivă.
MUTAREA SPRE "ZONA"
Când acceptați complet realitățile psihologice ale pie ței, ve ți accepta în mod corespunzător
riscurile tranzacționării. Când acceptați riscurile tranzac ționării, elimina ți poten țialul de definire a pie ței
informații în moduri dureroase. Când încetați să definiți și să interpreta ți informa țiile de pia ță în mod dureros
moduri, nu este nimic de evitat de mintea ta, nimic de care să te protejezi.
Când nu aveți nimic de protejat, veți avea acces la tot ceea ce ști ți despre natura
mișcarea pieței. Nimic nu va fi blocat, ceea ce înseamnă că ve ți percepe toate posibilită țile pe care le ave ți
ați aflat despre (în mod obiectiv) și, din moment ce mintea voastră este deschisă către un adevărat schimb de energie, ve ți face
începe în mod natural să descoperiți alte posibilități (margini) pe care anterior nu le putea ți percepe. Pentru tine
minte să fii deschis la un adevărat schimb de energie, nu po ți fi într-o stare de a ști sau a crede că tu
știu deja ce se va întâmpla în continuare. Când e ști împăcat fără să știi ce se va întâmpla
în continuare, puteți interacționa cu piața dintr-o perspectivă în care vă ve ți crea singuri
disponibile pentru a permite pieței să vă spună, din perspectiva sa, ce este posibil să se întâmple în continuare. In acel moment,
veți fi în cea mai bună stare de spirit pentru a intra în mod spontan în "zonă", unde sunte ți apăsat în
„acum momentul curge oportunitatea”. CAPITOLUL 9
Pagina 101
CAPITOLUL 9
NATURA CREDINȚELOR
În acest moment, dacă puteți simți beneficiile adoptării celor cinci adevăruri fundamentale despre tranzac ționare, atunci
sarcina este de a învăța cum să integrezi corect aceste adevăruri în sistemul tău mental ca credin țe de bază care
nu sunteți în conflict cu alte credințe pe care le pute ți sus ține. La prima vedere, acest lucru poate părea a fi descurajant
sarcina și în alte circumstanțe aș fi de acord cu tine, dar nu va fi, pentru că în capitolul 11 voi
vă oferă un exercițiu de tranzacționare simplu conceput special pentru a instala corect aceste adevăruri ca credin țe la un
nivel funcțional.
Un nivel funcțional este acela în care te găsești operând în mod natural dintr-o stare lipsită de griji
mintea, percepând exact ce trebuie să faci și o faci fără ezitare sau conflicte interne.
Cu toate acestea, am un cuvânt de precauție pentru cei dintre voi care au privit deja exerci țiul. Pe
la suprafață, exercițiul de tranzacționare arată atât de simplu încât s-ar putea să fi ți tenta ți să o face ți acum, înainte de dvs.
înțelegeți cu atenție implicațiile a ceea ce face ți. Vă sugerez cu tărie să vă reconsidera ți.
Există câteva dinamici subtile, dar profunde, implicate în procesul de învă țare a instalării de noi
credințele și schimbă orice credințe existente care sunt în conflict cu cele noi. În țelegerea tranzac ționării
exercițiul în sine este ușor. Înțelegerea modului de utilizare a exerci țiului pentru a vă schimba convingerile este o altă problemă
în întregime. Dacă faceți exercițiul fără a înțelege conceptele prezentate în acest capitol și
în continuare, nu veți obține rezultatele dorite. De asemenea, este important să nu lua ți de la sine acordat
cantitatea de efort mental pe care trebuie să-l cheltui ți pentru a vă antrena mintea să accepte pe deplin aceste principii
succes, indiferent de cât de bine le înțelege ți. Adu- ți aminte de Bob, CTA care l-a crezut
a înțeles temeinic conceptul de probabilități, dar nu a avut capacitatea de a func ționa dintr-un
perspectiva probabilistică. Mulți oameni fac greșeala de a presupune că odată ce în țeleg
ceva, înțelegerea inerentă noii lor înțelegeri devine automat o parte func țională a
identitatea lor.
De cele mai multe ori, înțelegerea unui concept este doar un prim pas în procesul de integrare a acestui concept
la nivel funcțional. Acest lucru este valabil mai ales pentru conceptele care se ocupă de reducerea probabilită ților. Al nostru
mințile nu sunt în mod firesc conectate pentru a fi „obiective” sau pentru a rămâne în „momentul acum”. Aceasta înseamnă că trebuie
antrenează-ne în mod activ mintea să gândească din aceste perspective. Pe lângă instruirea implicată, ar putea
fie orice număr de credințe conflictuale prin care să rezolva ți. Convingerile conflictuale vor avea ca efect
sabotându-ți cele mai bune intenții de a opera dintr-o stare mentală obiectivă sau de a experimenta „acum
flux de oportunitate moment. "De exemplu, să presupunem că ați petrecut ani de zile învă țând cum să citi ți pie țele,
sau a cheltuit sume mari de bani dezvoltând sau cumpărând sisteme tehnice, doar pentru a putea afla ce
urma să se întâmple în continuare.
Pagina 102
Acum ai ajuns să înțelegi că nu trebuie să știi ce se va întâmpla în continuare și că
chiar și încercarea de a ști vă va afecta capacitatea de a fi obiectiv sau de a rămâne în clipă. Ceea ce noi
are este un conflict direct între vechea ta credin ță că trebuie să știi ce se va întâmpla în continuare
de succes și noua dvs. înțelegere pe care nu trebuie să o cunoa ște ți. Acum, va fi noua ta în țelegere
neutralizează brusc tot timpul, banii și energia cheltuită pentru întărirea convingerii că „ai nevoie”
să știu "? Aș vrea să fie atât de ușor. Și pentru câ țiva noroco și, poate fi. Dacă vă aminti ți în capitolul 4
când am vorbit despre distanța psihologică în raport cu codul software, am spus că unii comercian ți
s-ar putea să fie deja atât de aproape de aceste noi perspective încât tot ce le trebuie este să pună la punct câteva dintre
lipsesc piese pentru a crea o experiență "ah, ha", care să- ți schimbe mintea. Cu toate acestea, pe baza experien ței mele de
lucrând cu peste o mie de comercianți, pot spune că majoritatea nu sunt aproape deloc de aceste perspective.
Pentru aceia dintre voi care nu sunt, este posibil să fie nevoie de o cantitate considerabilă de muncă mentală (peste o perioadă considerabilă
timp) pentru a vă integra în mod corespunzător noile înțelegeri despre tranzac ționare în mental
mediu inconjurator.
Vestea bună este că, în cele din urmă, exerci țiul pe care îl prezint în capitolul 11 va instala cele cinci elemente fundamentale
adevăruri și rezolvați multe dintre conflictele poten țiale, dar numai dacă ști ți exact ce face ți și
de ce o faci. Acesta este subiectul acestui capitol și al următorului capitol.
ORIGINELE UNUI CREDINȚĂ
Ce putem învăța despre natura convingerilor și cum putem folosi aceste cuno știn țe pentru a crea o mentalitate
care ne stimulează dorința de a fi un comerciant de succes constant? Acestea sunt cele două întrebări la care mă voi adresa
concentrați-vă pe răspuns în acest capitol. În primul rând, să ne uităm la originea credin țelor noastre. După cum vă aminti ți,
amintirile, distincțiile și credințele există sub formă de energie - în mod specific, energie structurată.
Anterior, am reunit aceste trei componente mentale pentru a ilustra:
1. că amintirile, distincțiile și credințele nu există ca materie fizică;
2. că relația cauză-efect care există între noi și mediul extern
aduce aceste componente în existență; și
3. modul în care relația cauză-efect se inversează astfel încât să putem percepe în mediul extern
despre ce am aflat.
Pentru a ajunge la originile credințelor noastre, va trebui să separăm aceste componente pentru a ilustra
diferența dintre o amintire și o credință. Cel mai bun mod de a face acest lucru este să ne imaginăm pe noi în șine în minte
a unui sugar. Aș crede că chiar la începutul vieții unui copil, amintirile experien țelor sale
ar exista în forma lor cea mai pură. Prin asta vreau să spun că amintirile a ceea ce a văzut, auzit, mirosit,
atins sau gustat există în mintea sa ca informație senzorială pură, care nu este organizată sau ata șată niciunei
cuvinte sau concepte specifice. Prin urmare, voi defini o memorie pură ca informa ție senzorială
Pagina 103
stocate în forma sa originală. O credință, pe de altă parte, este un concept despre natura modului în care
mediul extern se exprimă.
Un concept combină informațiile senzoriale pure cu un sistem de simboluri pe care îl numim limbaj. De exemplu,
majoritatea sugarilor au o amintire pură despre cum se simte să fii hrănit cu dragoste de către un părinte, dar nu este până la
sugarul este învățat să lege sau să asocieze anumite cuvinte cu informa țiile senzoriale pure stocate în al său
amintește că va forma un concept despre cum se simte să fii hrănit cu dragoste. Expresia „Via ța este
minunat "este un concept. Prin ele însele, cuvintele alcătuiesc o colec ție lipsită de sens a abstractului
simboluri. Dar dacă un copil este fie învățat, fie decide să conecteze aceste cuvinte la sarcina sa pozitivă
sentimentele de a fi hrănite, atunci literele nu mai sunt o colec ție de simboluri abstracte și cuvinte
nu mai sunt o frază abstractă. „Viața este minunată” devine o distinc ție definitivă despre natură
a existenței sau a modului în care funcționează lumea. În acela și sens, dacă copilul nu a avut suficientă îngrijire,
în raport cu nevoile sale, el și-ar putea lega la fel de u șor sentimentele de durere emo țională de un concept precum „Via ța
nu este corect ”sau„ Lumea este un loc îngrozitor. ”În orice caz, atunci când energia pozitivă sau negativă de la noi
amintirile sau experiențele devin legate de un set de cuvinte pe care le numim concept, conceptul devine
energizat și, ca urmare, este transformat într-o credin ță despre natura realită ții. Dacă ai în vedere asta
conceptele sunt structurate de cadrul unui limbaj și dinamizate de experien țele noastre, acesta devine
clar de ce mă refer la convingeri ca „energie structurată”.
Când apare o credință, ce face? Care este func ția sa? În unele privin țe se pare
ridicol să pun aceste întrebări. La urma urmei, cu to ții avem credin țe. Ne exprimăm constant convingerile
atât verbal, cât și prin acțiunile noastre. Mai mult, interac ționăm constant cu alte popoare
credințele pe măsură ce le exprimă. Cu toate acestea, dacă întreb: „Ce face mai exact o credin ță?” sunt șanse ca mintea voastră să o facă
rămâne necompletat. Pe de altă parte, dacă aș întreba despre func țiile ochilor, urechilor, nasului sau din ților tăi, tu
nu ar avea nicio problemă să răspundă. Deoarece convingerile sunt păr ți componente atât de importante ale machiajului nostru
(în ceea ce privește impactul lor asupra calită ții vie ții noastre), cu siguran ță trebuie să fie una dintre marile ironii ale vie ții care
sunt și cei mai puțin gândiți și înțelese. Ceea ce vreau să spun prin „cel mai pu țin gândit” este, dacă noi
avem o problemă cu una dintre părțile corpului nostru, ne concentrăm în mod firesc aten ția asupra acelei păr ți și ne gândim
ce trebuie să facem pentru a remedia problema.
Cu toate acestea, nu ne vine neapărat în minte că problemele pe care le putem avea cu calitatea noastră
vieți (de exemplu, lipsa de fericire, un sentiment de nemul țumire sau lipsa de succes în unele zone) sunt
înrădăcinată în convingerile noastre. Această lipsă de considera ție este un fenomen universal. Unul dintre proeminen ți
caracteristicile convingerilor este că ele fac ca ceea ce experimentăm să pară evident și fără îndoială.
De fapt, dacă nu ar fi dorința ta intensă de a experimenta un succes constant ca comerciant, este pu țin probabil ca tu
ar fi aprofundat deloc în acest subiect. De obicei, este nevoie de ani de frustrare extremă înainte ca oamenii să înceapă
examinându-și convingerile ca sursă a dificultăților lor. Cu toate acestea, chiar dacă credin țele sunt un aspect complicat
parte a identității noastre, nu trebuie să luați acest proces de auto-analiză atât de personal. Lua ți în considerare faptul
că niciunul dintre noi nu s-a născut cu vreo credință. Toate au fost dobândite într-o combina ție de moduri.
Multe dintre credințele care au cel mai profund impact asupra vie ții noastre nici măcar nu au fost dobândite de noi ca o
Pagina 104
act de liber arbitru. Au fost insuflate de alte persoane.
Și probabil că nu va fi o surpriză pentru nimeni care, de obicei, credin țele care ne cauzează cel mai mult
dificultatea este cea care a fost dobândită de la al ții fără consim țământul nostru con știent. Prin asta vreau să spun
credințe pe care le-am dobândit când eram prea tineri și neinforma ți pentru a realiza implica țiile negative
despre ceea ce am fost învățați. Indiferent de sursa credin țelor noastre, odată ce acestea se nasc în existen ță
toate funcționează practic în același mod. Convingerile au anumite moduri caracteristice în care au
slujbele lor, nu spre deosebire de diferitele părți ale corpului nostru.
De exemplu, dacă îmi compari ochii și ochii tăi, sau mâinile și mâinile tale, sau sângele meu ro șu
celulele roșii din sânge, putem vedea că nu sunt exact la fel, dar au
caracteristici comune care îi determină să func ționeze în moduri similare. În acela și timp, o convingere că
„Viața este minunată” își va îndeplini funcția în același mod ca și credin ța că „Via ța este îngrozitoare”.
credințele în sine sunt diferite și efectul pe care fiecare îl are asupra calită ții vie ții titularului va fi
foarte diferite, dar ambele credințe vor funcționa exact în acela și mod.
CREDINȚE ȘI IMPACTUL LOR PE VIEȚILE NOASTRE
În sensul cel mai larg, credințele noastre modelează modul în care ne trăim via ța. După cum am spus deja, suntem
nu născut cu niciuna dintre credințele noastre. Sunt dobândite și, pe măsură ce se acumulează, ne trăim via ța într-un fel
care reflectă ceea ce am învățat să credem. Lua ți în considerare cât de diferită ar fi via ța dvs. dacă a ți fi
născut într-o cultură, religie sau sistem politic care are foarte pu ține, sau chiar ceva, în comun cu
cel în care te-ai născut. S-ar putea fi greu de imaginat, dar ceea ce ai fi învă țat să crezi
despre natura vieții și despre modul în care funcționează lumea poate să nu fie de la distan ță similară cu ceea ce face ți voi în prezent
crede. Totuși, veți susține aceste alte credințe cu acela și grad de certitudine ca și curentul vostru
credinte.
Cum ne modelează credințele viețile
1. Ei gestionează percepția și interpretarea informa țiilor de mediu într-un mod care este
în concordanță cu ceea ce credem.
2. Ele ne creează așteptările. Rețineți că o a șteptare este o credin ță proiectată într-un viitor
moment. Deoarece nu ne putem aștepta la ceva ce nu știm, am putea spune că este o a șteptare
ceea ce știm este proiectat într-un moment viitor.
3. Orice lucru pe care îl decidem să facem sau orice exprimare externă a comportamentului va fi în concordan ță cu ceea ce noi
crede.
4. În cele din urmă, credințele noastre modelează modul în care ne sim țim cu privire la rezultatele ac țiunilor noastre.
Nu există prea multe despre modul în care funcționăm, în care credin țele nu joacă un rol major. Deci la ce mă duc
Pagina 105
a face acum este să vă dau un exemplu pe care l-am folosit în prima mea carte, Comerciantul disciplinat, pentru a ilustra
diverse funcții ale unei credințe. În primăvara anului 1987, mă uitam la o televiziune produsă local
program numit „Gotcha Chicago”. Era vorba despre unele vedete locale care jucau glume practice
unul pe altul. Într-un segment al programului, postul TV a angajat un bărbat să stea pe trotuar de-a lungul
Michigan Avenue ținând un afiș pe care scria „Banii gratis. Numai astăzi”. (Pentru cei dintre voi care nu sunt
familiarizat cu Chicago, Michigan Avenue găzduie ște multe magazine la modă, exclusive și
buticurile.) Postul TV i-a dat omului o sumă considerabilă de bani, cu instruc țiuni de dat
bani pentru oricine i-a cerut.
Acum, când considerați că Michigan Avenue este una dintre cele mai aglomerate zone ale ora șului și dacă presupunem
că majoritatea oamenilor care treceau pe lângă omul de pe stradă puteau citi semnul, câte persoane ar face
crezi că l-a luat la ofertă și i-a cerut ni ște bani? Dintre to ți oamenii care au trecut și
a citit semnul, o singură persoană s-a oprit și a spus: "Minunat! Pot să am un sfert pentru a cumpăra un transfer cu autobuzul?"
Altfel, nimeni nu s-ar apropia nici măcar de bărbat. În cele din urmă, bărbatul a devenit frustrat pentru că oamenii
nu reacționau așa cum se aștepta la ei. A început să strige: „Vrei bani? Te rog
Ia-mi banii; Nu pot să-l dau suficient de repede. "Toată lumea se tot plimba în jurul lui ca și cum nu ar fi făcut-o
exista. De fapt, am observat că mai mulți oameni s-au străduit să-l evite.
În timp ce un bărbat care purta un costum și care purta o servietă se apropia, s-a dus chiar la el și i-a spus: „Ar fi
îți plac niște bani? "Bărbatul a răspuns:" Nu astăzi. "Chiar frustrat acum, a împu șcat înapoi," Cum
multe zile se întâmplă asta? Vrei, te rog, să iei asta? "În timp ce încerca să-i înmâneze omului ni ște bani
omul a răspuns cu un „Nu” concis și a mers mai departe. Ce se întâmpla aici? De ce n-ar face nimeni
(cu excepția persoanei care avea nevoie de transfer cu autobuzul) cere ți banii? Dacă presupunem că majoritatea sau toate
trecătorii puteau citi semnul, dar tot nu făceau niciun efort pentru a ob ține banii, apoi unul posibil
explicația pentru comportamentul lor este că pur și simplu nu le păsa de bani.
Totuși, acest lucru este extrem de puțin probabil, având în vedere cât de mult din via ța noastră este dedicat urmăririi
bani. Dacă suntem de acord că oamenii ar putea citi semnul și că banii sunt foarte importan ți pentru majoritatea dintre noi, atunci
ce i-ar fi putut opri pe acești oameni să se ajute? Mediul se făcea
disponibilă o experiență pe care majoritatea oamenilor ar dori să o aibă: cineva care le dă bani cu nr
corzi atașate. Cu toate acestea, toți treceau pe lângă ei, indiferent de ceea ce îi a ștepta. Nu trebuie să aibă
a putut percepe ceea ce era disponibil. Este greu de imaginat, deoarece semnul indica clar „Gratuit
bani. Numai astăzi. "Cu toate acestea, nu este greu de imaginat dacă considera ți că majoritatea oamenilor au o credin ță
(un concept energizat despre cum funcționează lumea) că „banii gratui ți nu există”. Dacă bani gratis cu adevărat
nu există, atunci cum împacă cineva contradic ția evidentă dintre acea credin ță și credin ță
semn care spune că da? Este ușor, doar decideți că omul cu semnul este nebun; ce altceva ar putea explica
pentru un comportament atât de bizar dacă, de fapt, nu există bani gratis? Procesul de ra ționament care ar putea
compensarea contradicției ar putea merge așa: „Toată lumea știe să ob țină bani cu
nu se întâmplă rareori șiruri atașate.
Cu siguranță nu de la un străin pe una dintre cele mai aglomerate străzi din ora ș. De fapt, dacă omul ar fi cu adevărat
Pagina 106
oferind bani, ar fi deja jefuit. S-ar putea chiar să-și pună via ța în pericol. El trebuie sa fie
nebun. Mai bine ar fi să iau o cale largă în jurul lui; cine știe ce ar putea face? "Observa ți că fiecare
componenta procesului de gândire descris este în concordan ță cu credin ța că banii gratui ți nu există.
1. Cuvintele „bani gratuite” nu au fost nici percepute, nici interpretate a șa cum au fost inten ționate din
perspectiva mediului.
2. Decizia persoanei cu semnul trebuie să fie nebună a creat o a șteptare de pericol sau cel pu țin o
percepția că prudența era justificată.
3. Modificarea intenționată a drumului pentru a evita persoana cu semnul este o ac țiune care este în concordan ță cu
așteptarea pericolului.
4. Cum s-a simțit fiecare persoană cu privire la rezultat?
Este dificil de spus fără a cunoaște fiecare persoană în mod individual, dar ar fi o bună generalizare
că s-au simțit ușurați că au evitat cu succes o întâlnire cu un nebun. Sentimentul de
alinarea care a rezultat din evitarea unei confruntări este o stare de spirit. Aminti ți-vă cum ne sim țim (
gradul relativ de energie încărcată pozitiv sau negativ care curge prin corpurile și min țile noastre) este
întotdeauna adevărul absolut.
Dar credințele care determină o anumită stare de spirit pot să nu fie adevărul în ceea ce prive ște
posibilitățile disponibile din perspectiva mediului. Scutirea de confruntare nu a fost singura
posibil rezultat în această situație. Imaginați-vă cât de diferită ar fi experien ța dacă ar crede asta
„există bani gratis”. Procesul descris mai sus ar fi același, cu excep ția faptului că ar face credin ța
că „banii gratis există” par de la sine înțeles și fără îndoială, la fel cum a făcut credin ța că „gratuit”
banii nu există ", par de la sine înțeles și fără îndoială. Un exemplu perfect ar fi acela
persoană care a spus „minunat, să am un sfert pentru transferul cu autobuzul”. Când am văzut asta, am avut pe oricine
un sfert. Un panhandler este cineva care crede cu siguran ță în existen ța banilor gratui ți. Prin urmare,
percepția și interpretarea lui despre semn erau exact ceea ce inten ționa postul de televiziune.
Așteptările și comportamentul său erau în concordanță cu credin ța sa că există bani gratis. Și cum ar face el
simțiți rezultatele? Și-a luat sfertul, așa că a ș presupune că a sim țit un sentiment de satisfac ție. Desigur,
ceea ce nu știa este că ar fi putut obține mult mai mult. Există un alt rezultat posibil pentru noi
scenariu. Să ne uităm la un exemplu ipotetic al cuiva care crede că „banii gratis nu există”
dar cine ia un „ce se întâmplă dacă abordarea situa ției. Cu alte cuvinte, unii oameni pot fi atât de intriga ți și
curioși de posibilitățile pe care le decid să-și suspende temporar convingerea că „bani gratis
nu există. "Această suspendare temporară le permite să ac ționeze în afara grani țelor create de o credin ță,
pentru a vedea ce se întâmplă.
Deci, în loc să ignorăm omul cu semnul, care ar fi prima persoană ipotetică a noastră
înclinat, se apropie de el și îi spune: „Dă-mi zece dolari”. Bărbatul scoate prompt un zece dolari
scoate factura din buzunar și i-o dă. Ce se intampla acum? Cum se simte, după ce a experimentat
ceva neașteptat care i-a contrazis complet credin ța? Pentru majoritatea oamenilor, credin ța că este gratuită
banii nu există sunt dobândiți prin circumstanțe neplăcute, ca să spunem cu blânde țe. Cel mai comun
Pagina 107
Se spune că nu putem avea ceva pentru că este prea scump.
De câte ori aude copilul tipic: „Cine crezi că ești oricum? Banii nu cresc
pe copaci, știi. "Cu alte cuvinte, este probabil o credin ță încărcată negativ. Deci experien ța
Având bani înmânați fără șiruri atașate și fără comentarii negative, probabil
creați o stare de spirit de pură exaltare. De fapt, majoritatea oamenilor ar fi atât de ferici ți încât s-ar sim ți obliga ți
să împărtășească acea fericire și această nouă descoperire tuturor celor pe care îi cuno șteau. Îmi pot imagina că se întoarce
la birou sau mergând acasă, și în momentul în care întâlne ște pe cineva pe care îl cunoa ște, primele cuvinte din
gura lui va fi „Nu vei crede ce mi s-a întâmplat astăzi” și chiar dacă el disperat
vrea ca cei pe care îi întâlnește să-și creadă povestea, probabil că nu vor. De ce? Pentru că credin ța lor este gratuită
banii nu există îi vor determina să-i interpreteze povestea într-un mod care îi neagă validitatea.
Pentru a duce acest exemplu puțin mai departe, imagina ți-vă ce s-ar întâmpla cu starea sufletească a acestei persoane dacă ar fi
i-a trecut prin minte că ar fi putut cere mai mul ți bani. El se află într-o stare de pură exaltare. Însă
în momentul în care gândul fie îi apare în minte, fie cineva cu care î și relatează povestea oferă ideea că el
ar fi putut cere mult mai mulți bani, starea sa de spirit se va trece imediat la o încărcare negativă
stare de regret sau disperare. De ce? El a intrat într-o credin ță încărcată negativ despre ceea ce înseamnă să ratezi
pentru ceva sau nu obține suficient. Drept urmare, în loc să fie fericit pentru ceea ce a primit, o va face
deplânge-te ce ar fi putut avea, dar nu a obținut.
CREDINȚE VS. ADEVARUL
În toate aceste trei exemple (inclusiv ipoteticul), fiecare a experimentat al său
versiune unică a situației. Dacă i se cere, fiecare persoană ar descrie din ce a trăit
perspectiva lor, de parcă ar fi singura versiune adevărată și validă a realită ții situa ției.
contradicția dintre aceste trei versiuni ale adevărului îmi sugerează o problemă filosofică mai amplă care
trebuie rezolvată. Dacă convingerile ne limitează con știentizarea informa țiilor generate de fizic
mediu, astfel încât ceea ce percepem să fie în concordan ță cu orice credem, atunci cum să știm
care este adevărul? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să luăm în considerare patru idei:
1. Mediul se poate exprima într-o combinație infinită de moduri. Când combina ți toate
forțele naturii care interacționează cu tot ceea ce este creat de oameni, apoi adaugă la asta for țele generate de
toate modurile posibile în care oamenii se pot exprima, rezultatul este o serie de versiuni posibile ale
realitate care l-ar copleși chiar și pe cel mai bun om cu minte.
2. Până când am dobândit abilitatea de a percepe fiecare posibil mod în care mediul poate
se exprimă, credințele noastre vor reprezenta întotdeauna o versiune limitată a ceea ce este posibil din
perspectiva mediului, făcând din convingerile noastre o afirma ție despre realitate, dar nu neapărat una definitivă
declarație a realității.
3. Dacă descoperiți că faceți excepție de la a doua afirma ție, atunci considera ți că dacă credin țele noastre ar fi a
adevărată, reflectare exactă la sută a realită ții fizice, atunci a șteptările noastre ar fi întotdeauna
Pagina 108
împlinit. Dacă așteptările noastre ar fi întotdeauna îndeplinite, am fi într-o perpetuă stare de satisfac ție.
Cum ne-am putea simți altfel decât fericiți, veseli, exalta ți și cu un sentiment complet de bunăstare dacă suntem fizici
realitatea se arăta în mod constant exact a șa cum ne-am a șteptat?
4. Dacă puteți accepta a treia afirmație ca fiind validă, atunci corolarul este, de asemenea, adevărat. Dacă nu suntem
trăind satisfacție, atunci trebuie să acționăm dintr-o credin ță sau credin țe care nu func ționează prea bine
în raport cu condițiile de mediu. Având în vedere aceste patru idei, acum pot
răspunde la întrebarea „Care este adevărul?” Răspunsul este, orice func ționează. Dacă credin țele impun limitări
asupra a ceea ce percepem ca posibil, iar mediul se poate exprima într-o combina ție infinită de
moduri, atunci credințele pot fi adevărate numai în raport cu ceea ce încercăm să realizăm în orice moment
moment. Cu alte cuvinte, gradul relativ de adevăr inerent credin țelor noastre poate fi măsurat prin modul în care
utile sunt. Fiecare dintre noi are forțe generate intern (curiozitate, nevoi, dorin țe, dorin țe, obiective și
aspirații) care ne obligă sau ne motivează să interac ționăm cu mediul fizic. Setul special de
pașii pe care îi luăm pentru a ne îndeplini obiectivul curiozită ții, nevoilor, dorin țelor, dorin țelor, obiectivelor sau aspira țiilor noastre este un
funcția a ceea ce credem că este adevărat în orice circumstan ță sau situa ție dată. Acest adevăr, oricare ar fi acesta,
va determina:
1. posibilitățile pe care le percepem în raport cu ceea ce este disponibil din perspectiva mediului,
2. modul în care interpretăm ceea ce percepem,
3. deciziile pe care le luăm,
4. așteptările noastre cu privire la rezultat,
5. acțiunea pe care o întreprindem și
6. ce părere avem despre rezultatele eforturilor noastre.
În orice moment, dacă ne aflăm într-o stare de satisfac ție, fericire sau bunăstare în rela ție
la orice încercăm să realizăm, putem spune că adevărul nostru (adică orice credin țe noi
funcționează de la) sunt utile deoarece procesul, a șa cum sa men ționat mai sus, a func ționat. Ceea ce am perceput a fost
nu numai în concordanță cu obiectivul nostru, ci și în concordan ță cu ceea ce era disponibil de la
perspectiva mediului. Interpretarea informațiilor pe care le-am perceput a dus la o decizie,
așteptarea și acțiunea care erau în armonie cu situa ția și circumstan țele de mediu. Acolo
nu a existat nicio rezistență sau forță de contracarare oferită de mediu (sau în mintea noastră) care ar fi
diminuați rezultatul pe care încercam să îl obținem. Drept urmare, ne găsim într-o stare de satisfac ție,
fericire și bunăstare.
Pe de altă parte, dacă ne găsim într-o stare de nemul țumire, dezamăgire, frustrare,
confuzie, disperare, regret sau lipsă de speranță, putem spune că în raport cu situa ția de mediu și
circumstanțe, credințele din care operăm nu funcționează bine sau deloc și, prin urmare, nu sunt utile.
Pur și simplu, adevărul este o funcție a oricărui lucru care func ționează în raport cu ceea ce încercăm să realizăm
orice moment dat. CAPITOL
Pagina 109
CAPITOLUL 10
IMPACTUL CREDINȚELOR PE COMERȚ
Dacă mediul extern se poate exprima într-o combina ție infinită de moduri, atunci chiar nu există
limită la numărul și tipurile de credințe disponibile pentru a fi dobândite despre natura existen ței noastre. Acea
este un mod elaborat de a spune că există multe lucruri de învă țat. Cu toate acestea, pentru a face un general
observând despre natura umanității, aș spune că cu siguranță nu ne trăim via ța într-o manieră
care este în concordanță cu această afirma ție. Dacă este adevărat că este posibil să crezi aproape orice, atunci de ce
ne certăm mereu și ne luptăm unii cu alții? De ce nu este bine ca noi to ți să ne exprimăm
trăiește într-un mod care reflectă ceea ce am învă țat să credem? Trebuie să fie ceva în spatele nostru
incercare neobosita de a-i convinge pe altii de validitatea credintelor noastre si de a nega validitatea lor.
Să considerăm că fiecare conflict, de la cel mai mic la cel mai mare, de la cel mai mic la cel mai semnificativ,
fie între indivizi, culturi, societăți sau națiuni, este întotdeauna rezultatul unor credin țe conflictuale.
Ce caracteristici ale convingerilor noastre ne fac să fim intoleran ți la convingerile divergente?
În unele cazuri, suntem atât de intoleranți încât suntem dispu și să ne ucidem reciproc pentru a ne în țelege ideea. Ale mele
teoria personală este că credințele nu sunt doar energie structurată, ci și energie care pare să fie
conștient, cel puțin în măsura în care are un anumit grad de con știentizare.
În caz contrar, cum ne putem explica capacitatea noastră de a recunoa ște în exterior ceea ce este în interior? Cum
am ști că așteptările noastre sunt îndeplinite? Cum am ști când nu sunt? Cum
am ști că suntem confruntați cu informații sau circumstanțe care contrazic ceea ce noi
crezi? Singura explicație pe care o am este că fiecare credin ță individuală trebuie să aibă o anumită calitate
conștientizarea sau conștiința de sine care o determină să func ționeze a șa cum func ționează.
Ideea energiei care are un anumit grad de con știentizare poate fi dificil de acceptat pentru mul ți dintre voi. Dar
există mai multe observații pe care le putem face despre naturile noastre individuale și colective care sus țin moartea
posibilitate. În primul rând, toată lumea vrea să fie crezută. Nu contează care este credin ța; experien ța de
a fi crezut se simte bine. Cred că aceste sentimente pozitive sunt universale, adică la care se aplică
toata lumea. Dimpotrivă, nimănui nu-i place să nu fie crezut; nu se simte bine. Dacă a ș spune: „Nu cred
tu, "sentimentul negativ care ar rezona în tot corpul și mintea ta este, de asemenea, universal. Prin
la fel, niciunui dintre noi nu-i place să fie contestate credin țele noastre. Provocarea se simte ca un atac.
Toată lumea, indiferent de credință, pare să răspundă în acela și mod: Răspunsul tipic este să argumenteze,
ne apărăm (convingerile noastre) și, în funcție de situa ție, atacăm înapoi. La exprimare
noi înșine, parcă ne place să fim ascultați. Dacă sim țim că publicul nostru nu este atent, cum o face
simt? Nu e bun! Din nou, cred că acest răspuns este universal.
În schimb, de ce este atât de dificil să fii un bun ascultător? Pentru că pentru a fi un bun ascultător, de fapt avem
să ascultăm, fără să ne gândim cum ne vom exprima în momentul în care putem
Pagina 110
întrerupeți politicos sau grosolan persoana care vorbește. Care este for ța convingătoare din spatele incapacită ții noastre
să asculți fără să aștepți să întrerup? Nu ne place să fim alături de oameni cu credin țe similare, pentru că asta
se simte confortabil și sigur? Nu evităm oamenii cu credin țe diferite sau contradictorii, deoarece asta
se simte inconfortabil sau chiar amenințător? Implica ția liniei de jos este, în momentul în care dobândim un
credință, pare să ia o viață proprie, determinându-ne să recunoa ștem și să fim atra și de asemănarea și
respins de orice este opus sau contradictoriu.
Având în vedere numărul mare de credințe divergente care există, dacă aceste sentimente de atrac ție sau confort
iar respingerea sau amenințarea sunt universale, atunci fiecare credin ță trebuie cumva să fie con știentă de ea
existență și această energie conștientă, structurată, trebuie să se comporte în moduri caracteristice comune
noi toti.
CARACTERISTICILE PRIMARE A UNUI CREDINȚĂ
Există trei caracteristici de bază pe care trebuie să le în țelege ți pentru a le instala în mod eficient
adevăruri fundamentale despre tranzacționare la nivel func țional în mediul dvs. mental:
1. Credințele par să-și ia o viață proprie și, prin urmare, rezistă oricărei for țe care le-ar altera
forma prezentă.
2. Toate credințele active necesită exprimare.
3. Credințele continuă să funcționeze indiferent dacă suntem sau nu con știent con știen ți de existen ța lor în
mediul nostru mental.
1. Credințele rezistă oricărei forțe care le-ar altera forma actuală. Este posibil să nu înțelegem elementele de bază
dinamica modului în care credințele își mențin integritatea structurală, dar putem observa că o fac chiar și a șa
în fața unei presiuni sau forțe extreme. De-a lungul istoriei umane, există multe exemple de
oameni a căror credință într-o problemă sau cauză a fost atât de puternică încât au ales să suporte nedemnită țile,
tortura și moartea, mai degrabă decât să se exprime într-un mod care le-a încălcat convingerile. Acest lucru este cu siguran ță
o demonstrație a cât de puternice pot fi credințele și gradul în care pot rezista oricărei
încearcă să fie modificat sau încălcat în cel mai mic mod.
Convingerile par a fi compuse dintr-un tip de energie sau for ță care rezistă în mod natural oricărei alte for țe care
le-ar determina să existe sub orice altă formă decât forma lor nerezentă. Înseamnă asta că nu pot
să fie modificat? Absolut nu! Înseamnă doar că trebuie să în țelegem cum să lucrăm cu ei. Credin țe
poate fi modificat, dar nu în modul în care majoritatea oamenilor ar putea gândi. Cred că odată a existat o credin ță
format, nu poate fi distrus. Cu alte cuvinte, nu putem face nimic care să provoace una sau
mai multe dintre credințele noastre să înceteze să mai existe sau să se evapore ca și când nu ar exista deloc. Această afirma ție este
întemeiată într-o lege de bază a fizicii. Potrivit lui Albert Einstein și al ții din știin țific
comunitate, energia nu poate fi nici creată, nici distrusă; nu poate fi transformat decât.
Pagina 111
Dacă convingerile sunt energie - energie conștientă structurată, con știentă de existen ța sa - atunci aceea și
principiul fizicii poate fi aplicat credințelor, adică, dacă vrem să le eradicăm, nu va merge
muncă. Dacă ai ști că cineva sau ceva încearcă să te distrugă, cum ai răspunde? Tu
te-ai apăra, te-ai lupta și, eventual, ai deveni chiar mai puternic decât erai înainte de tine
știa de amenințare. Fiecare credință individuală este o componentă a ceea ce considerăm a fi identitatea noastră.
Nu este rezonabil să ne așteptăm ca, dacă ar fi amenin țat, fiecare credin ță individuală să răspundă într-un mod care
a fost în concordanță cu modul în care toate părțile răspund colectiv? Acela și principiu este valabil dacă vrem
acționează ca și cum nu ar exista o credință deosebit de supărătoare. Dacă te-ai trezit într-o diminea ță și toată lumea
știai că te ignoră și te-ai comportat de parcă nu ai exista, cum ai răspunde? Probabil că nu ar fi
fii cu mult înainte să apuci pe cineva și să-ți dai drept în fa ță pentru a încerca să-l obligi să recunoască
tu. Din nou, dacă sunt ignorate în mod intenționat, fiecare credin ță individuală va ac ționa în acela și mod. Va găsi o
mod de a-i forța prezența în procesul sau comportamentul nostru de gândire con știentă. Cel mai u șor și mai
o modalitate eficientă de a lucra cu convingerile noastre este de a le face u șor inactive sau nefunc ționale prin desen
energia din ele. Eu numesc acest proces dezactivare. După dezactivare, structura originală a
credința rămâne intactă, deci din punct de vedere tehnic nu s-a schimbat. Diferen ța este că credin ța nu mai este
are vreo energie. Fără energie, nu are potențialul de a ac ționa ca o for ță asupra percep ției noastre asupra
informații sau despre comportamentul nostru. Iată o ilustrare personală:
În copilărie, am fost învățat să cred atât în Moș Crăciun, cât și în Zâna dinților. În mintea mea
amândouă sunt exemple perfecte de ceea ce sunt acum credin țe inactive, nefunc ționale.
Cu toate acestea, chiar dacă sunt inactive, ele încă există în interiorul sistemului meu mental, abia acum
există ca concepte fără energie. Dacă vă aminti ți din ultimul capitol, am definit credin țele ca fiind
combinație de experiență senzorială și cuvinte care formează un concept energizat. Energia poate fi
extras din concept, dar conceptul în sine rămâne intact, în forma sa originală. In orice caz,
fără energie, nu! T.gCI h-15? Nu trebuie să acționeze în func ție de percep ția mea despre informa ție sau asupra mea
comportament. Deci, așa cum stau aici tastând computerul meu, dacă cineva a venit la mine și mi-a spus asta
Moș Crăciun era la ușă, cum crezi că aș defini și interpreta aceste informa ții? Eu
l-ar trata ca fiind irelevant sau o glumă, desigur. Cu toate acestea, dacă a ș avea cinci ani și al meu
mama mi-a spus că Moș Crăciun era la ușa din față, cuvintele ei m-ar fi lovit instantaneu
într-un uriaș rezervor de energie încărcată pozitiv care m-ar fi obligat să sar și să fug
spre ușa din față cât de repede am putut.
Nimic nu ar fi putut să mă oprească. Aș fi depășit orice obstacol din calea mea. La unii
punct, părinții mei mi-au spus că Moș Crăciun nu există. Desigur, prima mea reac ție a fost neîncrederea. Nu am făcut-o
să le cred și nici nu am vrut să le cred. În cele din urmă, m-au convins. Cu toate acestea, procesul
de a mă convinge nu mi-a distrus credința în Moș Crăciun și nu a făcut ca aceasta să nu mai existe; este doar
a scos toată energia din credință. Credința a fost transformată într-un nefunc țional, inactiv
concept despre modul în care funcționează lumea. Nu sunt sigur unde s-a dus toată acea energie, dar știu că unele
din aceasta a fost transferat la credința că Mo ș Crăciun nu există.
Pagina 112
Acum am două distincții contradictorii despre natura lumii care există în mintea mea
sistem: unul, Moș Crăciun există; doi, Moșul nu există. Diferența dintre ele este în cantitate de
energie pe care o conțin. Primul nu are practic energie; al doilea are energie. Deci dintr-un func țional
perspectivă, nu există contradicție sau conflict. Vă propun asta, dacă este posibil să ne exprimăm o credin ță
inactiv, atunci este posibil să dezactivăm orice credin ță, în ciuda faptului că toate credin țele par să reziste oricărei credin țe
forță care le-ar altera forma actuală. Secretul schimbării eficiente a convingerilor noastre se află în
înțelegerea și, în consecință, crederea că într-adevăr nu ne schimbăm convingerile; suntem pur și simplu
transferând energia de la un concept la altul, unul pe care ni-l găsim mai util în a ne ajuta
să ne îndeplinim dorințele sau să ne atingem obiectivele.
2. Toate credințele active necesită exprimare. Convingerile se încadrează în două categorii de bază: active și inactive.
distincția dintre cele două este simplă. Credințele active sunt energizate; au suficientă energie pentru a ac ționa
ca o forță asupra percepției noastre asupra informațiilor și asupra comportamentului nostru. O credin ță inactivă este doar
opus. Se crede că, din mai multe motive, nu mai are energie sau are atât de pu țină energie
că nu mai poate acționa ca o forță asupra modului în care percepem informa țiile sau a modului în care exprimăm
noi insine. Când spun că toate credințele active necesită exprimare, nu vreau să spun că fiecare
credința în mediul nostru mental solicită să se exprime simultan. De exemplu, dacă eu
vă rog să vă gândiți la ce este în neregulă cu lumea de astăzi, cuvântul „gre șit” v-ar aduce
gândiți-vă la idei despre natura lumii care reflectă ceea ce crede ți că este tulburător sau deranjant.
Cu excepția cazului în care, desigur, nu există nimic despre starea lumii pe care o găse ști îngrijorătoare. Ideea este, dacă
există ceva ce crezi că este greșit, nu te gândeai neapărat la acele idei
înainte de a pune întrebarea; dar în momentul în care am făcut-o, credin țele tale despre aceste probleme s-au mutat instantaneu la
avangarda procesului tău de gândire conștientă. De fapt, au cerut să fie auzi ți. eu spun asta
credințele „cer” să fie exprimate pentru că, odată ce ceva ne determină să intrăm în convingerile noastre, se pare
de parcă nu putem opri inundația de energie eliberată. Acest lucru este valabil mai ales în ceea ce prive ște sensibilitatea emo țională
probleme sau convingeri de care ne simțim deosebit de pasiona ți. S-ar putea să întreba ți: „De ce a ș vrea să țin
înapoi exprimându-mi convingerile? "Ar putea exista mai multe motive. Lua ți în considerare un scenariu în care vă afla ți
această persoană spune ceva cu care nu sunteți complet de acord sau chiar vi se pare absolut absurd. Voi
îți exprimi adevărul sau te reții? Asta va depinde de convingerile pe care le ave ți despre ceea ce este corect
într-o astfel de situație. Dacă convingerile tale dictează că vorbitul ar fi nepotrivit și aceste credin țe
aveți mai multă energie decât cele care sunt contrazise, atunci probabil că vă veți reține și nu
ceartă deschis.
S-ar putea să te uiți la această persoană (șeful) și să dai din cap în acord. Dar este al tău
mintea de acord? Mai exact, mintea ta este tăcută? Absolut nu! Pozi ția dvs. asupra
problemele prezentate contracarează în mod eficient fiecare punct pe care șeful îl face. Cu alte cuvinte, dumneavoastră
credințele cer încă exprimare, dar nu sunt exprimate extern (în
mediu) deoarece alte credințe acționează ca o contracarare; forta. Oricum vor fi
în curând găsiți o modalitate de a ieși, nu-i așa? De îndată ce ie și ți din situa ție, probabil că ve ți fi
Pagina 113
găsiți o modalitate de a „descărca”, sau chiar să vă arunca ți partea argumentului. Probabil vei descrie
ceea ce trebuia să înduri oricui crezi că va împrumuta o ureche simpatică. Acesta este un exemplu de cum
convingerile noastre cer să fie exprimate atunci când sunt în conflict cu mediul extern. Dar
ce se întâmplă atunci când una sau mai multe dintre credin țele noastre sunt în conflict cu inten țiile, obiectivele, visele, dorin țele noastre,
sau dorințe? Implicațiile unui astfel de conflict pot avea un efect profund asupra tranzac ționării noastre. A șa cum am
au învățat deja, credințele creează distinc ții în modul în care mediul extern se poate exprima.
Distincțiile, prin definiție, sunt limite.
Conștiința umană, pe de altă parte, pare să fie mai mare decât suma totală a tot ceea ce noi
am învățat să cred. Această calitate „mai mare decât” a con știin ței umane ne dă capacitatea de a
gândiți în orice direcție alegem, fie în interiorul, fie în afara limitelor impuse de credin țele noastre.
Gândirea în afara limitelor credințelor noastre este denumită în mod obi șnuit gândirea creativă.
Când alegem în mod intenționat să punem la îndoială o credin ță (punem la îndoială ceea ce știm) și dorim sincer o
răspuns, ne punem mintea la dispoziție pentru a primi o „idee strălucită”, „inspira ție” sau „solu ție” la
problema la îndemână. Creativitatea, definiția bv, aduce ceva - ceea ce nu am vrut (prin defini ție,
în mod automat) primiți idei sau gânduri care sunt în afara oricărui lucru care există deja în al nostru
mintea rațională ca o credință sau o amintire.
Din câte știu, nu există consens între artiști, inventatori sau religio și sau știin țifici
comunităților cu privire la exact de unde provin informa țiile generate în mod creativ. Totu și, ce fac
știu că creativitatea pare a fi nelimitată și fără limite. Dacă există limite pentru
moduri în care putem gândi, cu siguranță nu le-am găsit încă. Lua ți în considerare ritmul uluitor în care
tehnologia s-a dezvoltat numai în ultimii 50 de ani. Fiecare inven ție sau dezvoltare din
evoluția umanității s-a născut în mintea oamenilor care erau dispu și să gândească în afara
granițe dictate de ceea ce învățaseră să creadă. Dacă to ți avem capacitatea inerentă de a gândi
creativ (și cred că o facem), atunci avem și poten țialul de a întâlni ceea ce eu numesc a
„experiență creativă”. Definesc o experiență creativă ca fiind experien ța a ceva nou sau exterior
limitele impuse de credințele noastre. Ar putea fi o viziune nouă - ceva ce nu am mai văzut până acum,
dar din perspectiva mediului a fost întotdeauna acolo.
Sau am putea experimenta un nou sunet, miros, gust sau atingere. Experien țe creative, cum ar fi creativ
gândurile, inspirațiile, presimțirile și ideile strălucitoare pot apărea ca o surpriză sau pot fi rezultatul nostru
direcție conștientă. În ambele cazuri, atunci când le experimentăm, putem fi confrunta ți cu un major
dilemă psihologică. Un eveniment creativ, fie sub forma unui gând, fie a unei experien țe,
ne poate determina să fim atrași sau să dorim ceva care este în conflict direct cu unul sau mai mul ți dintre noi
credinte. Pentru a ilustra ideea, să revenim la exemplul băiatului și câinelui. Aminti ți-vă că băiatul are
a avut mai multe experiențe dureroase cu câinii. Prima experien ță a fost reală din cea a mediului
perspectivă. Cu toate acestea, celelalte au fost rezultatul modului în care mintea sa a prelucrat informa țiile (bazate pe
funcționarea mecanismelor de asociere și de prevenire a durerii). Rezultatul final este că el
experimentează frica de fiecare dată când întâlne ște un câine. Să presupunem că băiatul era un copil mic când el
Pagina 114
a avut prima sa experiență încărcată negativ.
Pe măsură ce crește și începe să asocieze cuvinte și concepte specifice cu amintirile sale, se va forma
o credință despre natura câinilor. Ar fi rezonabil să presupunem că a adoptat o credin ță
ceva de genul: „Toți câinii sunt periculoși”. Cu ajutorul cuvântului „toate”, credin ța băiatului este
structurat într-un mod care să asigure că va evita to ți câinii. El nu are niciun motiv să pună la îndoială această credin ță,
deoarece fiecare experiență și-a confirmat și întărit valabilitatea. Cu toate acestea, el ( și to ți ceilal ți
pe planetă) este susceptibilă de o experiență creativă. În circumstan țe normale, băiatul va face
tot ce este posibil pentru a se asigura că nu întâlne ște un câine. Dar dacă ceva nea șteptat
și apare neintenționat? Să presupunem că băiatul merge cu părin ții și, ca urmare, se simte în siguran ță și
protejat. Acum, să presupunem că el și părinții săi vin într-un col ț orb și nu pot vedea ce se află pe
altă parte. Se întâlnesc cu o scenă în care sunt mai mul ți copii de aproximativ aceea și vârstă cu băiatul
jucându-se cu câțiva câini și, în plus, evident că se distrează foarte mult. Acesta este un
experiență creativă. Băiatul se confruntă cu informa ții incontestabile despre ceea ce crede el
natura câinilor nu este adevărată. Ce se intampla acum? În primul rând, experien ța nu a fost con știentă de băiat
direcţie. Nu a luat o decizie de a se expune de bună voie la informa ții care le contraziceau
ceea ce el credea a fi adevărat. Am putea numi asta o experien ță creativă involuntară, deoarece
mediul extern l-a obligat să se confrunte cu alte posibilită ți pe care nu credea că le există.
În al doilea rând, experiența de a vedea alți copii jucându-se cu câinii și fără a se răni îl va arunca pe al său
mintea într-o stare de confuzie.
După ce confuzia dispare, ceea ce înseamnă că începe să accepte posibilitatea ca nu to ți câinii să fie
periculos, sunt posibile mai multe scenarii. Văzând al ți copii de vârsta lui (cu care putea
a se identifica puternic) dacă se distrează atât de bine jucându-se cu câinii, ar putea determina băiatul să decidă că el
vrea să fie ca ceilalți copii și să se distreze și cu câinii. Dacă acesta este cazul, acest inadvertent
întâlnirea creativă l-a făcut să devină atras să se exprime într-un mod pe care l-a făcut anterior
nu credeam că este posibil (interacțiunea cu câinii). De fapt, no țiunea era atât de imposibilă încât ea
nici nu i-ar fi trecut prin cap să o ia în considerare. Acum, el nu doar îl consideră, ci și-l dore ște. Voi
el poate să se exprime într-un mod care să fie în concordan ță cu dorin ța sa? Răspunsul la această întrebare
este o chestiune de dinamică energetică.
Există două forțe în cadrul băiatului care se află în conflict direct între ele, concurând pentru
expresie: credința sa că „toți câinii sunt periculo și” și dorin ța sa de a se distra și de a fi ca celălalt
copii. Ce va face data viitoare când va întâlni un câine va fi determinat de care are mai mult
energie: credința sau dorința lui. Având în vedere intensitatea energiei în credin ța sa că „To ți câinii sunt
periculos ", putem presupune în mod rezonabil că credin ța sa va avea mult mai multă energie decât dorin ța sa. Dacă
acesta este cazul, apoi își va găsi următoarea întâlnire cu un câine foarte frustrant. Chiar dacă poate
vrea să atingă sau să mângâie câinele, el va descoperi că nu poate interac ționa cu el în niciun fel. Cuvântul „toate” în al său
credința va acționa ca o forță paralizantă, împiedicându-l să- și îndeplinească dorin ța.
El ar putea fi foarte conștient de faptul că câinele pe care vrea să îl mângâie nu este periculos și nu-l va răni;
Pagina 115
dar nu va fi capabil să-l mângâie până când balan ța energetică nu se va îndrepta în favoarea dorin ței sale. Dacă băiatul
vrea cu adevărat să interacționeze cu câinii, va trebui să- și depă șească frica. Aceasta înseamnă că o va face
trebuie să-și dezactiveze convingerea că to ți câinii sunt periculo și, astfel încât să poată instala corect o convingere
câini care este mai în concordanță cu dorința sa. Știm că câinii se pot exprima într-o largă
o gamă largă de moduri, de la iubitoare și blândă la răutăcioasă și urâtă. Cu toate acestea, foarte pu țini câini pe un procent
baza se încadrează în categoria medie și urâtă. Atunci ar fi o bună credin ță de adoptat de băiat
ceva de genul: „Majoritatea câinilor sunt prieteno și, dar unii pot fi răi și urâ ți”.
Această credință i-ar permite să învețe să recunoască caracteristicile și tiparele de comportament care vor spune
el cu ce câini se poate juca și pe care să-l evite. Cu toate acestea, problema mai mare este, cum poate
băiat dezactivează „toate” în convingerea că „To ți câinii sunt periculo și”, astfel încât să- și poată depă și frica?
Amintiți-vă că toate credințele rezistă în mod natural oricărei for țe care le-ar altera forma actuală, dar, ca și mine
indicată mai sus, abordarea adecvată nu este de a încerca să modifica ți credin ța, ci mai degrabă de a desena
energie din ea și canalizează acea energie într-o altă credin ță care se potrive ște mai bine scopurilor noastre. La
dezactivați conceptul pe care îl reprezintă cuvântul „toate”, băiatul va trebui să creeze o încărcare pozitivă
experiență cu un câine; la un moment dat, va trebui să- și pă șească frica și să o atingă. Făcând asta
ar putea necesita un efort mare din partea băiatului pe o perioadă considerabilă de timp.
La începutul procesului, noua sa realizare despre câini ar putea fi suficient de puternică doar pentru a-i permite să fie
în prezența unui câine, la distanță și nu fugi. Cu toate acestea, fiecare întâlnire cu un câine, chiar
la distanță, care nu rezultă într-un rezultat negativ va atrage din ce în ce mai mult din negativ
energie din convingerea sa că „Toți câinii sunt periculo și”. În cele din urmă, fiecare nouă experien ță pozitivă va fi
permiteți-i să închidă diferența dintre el și un câine, încetul cu încetul, până la punctul în care poate de fapt
atinge unul. Din perspectiva dinamicii energetice, el va putea atinge un câine atunci când î și dore ște
a face acest lucru este cu cel puțin un grad mai mare în intensitate decât credin ța sa că to ți câinii sunt periculo și.
În momentul în care atinge de fapt un câine, acesta va avea efectul de a atrage majoritatea restului
energie negativă din conceptul „tuturor” și transfera ți-o către o credin ță care reflectă noua sa experien ță.
Deși probabil nu este atât de comun, există oameni care, din diverse motive, sunt motiva ți
suficient pentru a se pune în mod intenționat prin procesul descris mai sus. Cu toate acestea, este posibil să nu fie
conștient conștient de dinamica implicată. Oamenii care lucrează într-o copilărie se tem de acest lucru
magnitudinea o face, de obicei, oarecum la întâmplare pe parcursul unei perioade de ani, fără să știe sigur
exact cum au făcut-o (cu excepția cazului în care caută și ob țin ajutor profesional competent). Mai târziu, ca adul ți, dacă
sunt întrebați sau dacă se întâmplă să întâmpine o situa ție care le aminte ște de trecutul lor (pentru
de exemplu, observând un copil care este îngrozit de câini), ei caracterizează de obicei procesul pe care îl au
a trecut prin „Îmi amintesc când mi-a fost frică de câini, dar am crescut din el”. Rezultatul final al
primul scenariu a fost acela că băiatul și-a lucrat frica dezactivând credin ța sa limitativă despre
natura câinilor. Acest lucru i-a permis să se exprime într-un mod pe care îl consideră plăcut și că
altfel ar fi fost imposibil. Al doilea scenariu care ar putea rezulta din copil
experiența creativă involuntară cu câinii este că nu este atras de posibilitatea de a se juca cu un
Pagina 116
câine. Cu alte cuvinte, nu-i păsa mai puțin să fie ca ceilal ți copii sau să interac ționeze cu ei
câini. În acest caz, credința sa că toți câinii sunt periculo și și noua sa realizare că to ți câinii nu sunt
periculos va exista în mediul său mental ca concepte contradictorii.
Acesta este un exemplu al a ceea ce eu numesc o contradic ție activă, atunci când două credin țe active sunt în direct
intră în conflict unul cu celălalt, ambii cerând exprimare. În acest exemplu, prima credin ță există la nivel central
nivel mediu în mediul mental al băiatului, cu o cantitate mare de energie încărcată negativ. Al doilea
credința este la un nivel mai superficial și are foarte pu țină energie încărcată pozitiv. Dinamica
această situație este interesantă și extrem de importantă. Am afirmat că credin țele ne controlează
percepția informației. În circumstanțe normale, băiatul ar fi fost perceput
orbit de posibilitatea de a interacționa cu câinii, dar de experien ța de a vedea al ți copii
jocul cu ei a creat un concept încărcat pozitiv în mediul său mental că câinii nu sunt
toate periculoase; unii pot fi prietenoși. Cu toate acestea, el nu a făcut nimic pentru a dezactiva „tot” -ul său
credința că „Toți câinii sunt periculoși” și, din câte știu eu, credin țele nu au capacitatea de a dezactiva
înșiși.
Drept urmare, există convingeri în mediul nostru mental din momentul în care se nasc până în momentul respectiv
murim, dacă nu luăm în mod conștient măsuri pentru a le dezactiva. Cu toate acestea, în acest scenariu, băiatul are
nici o dorință și, în consecință, nicio motivație de a-i pă și frica. Prin urmare, băiatul rămâne cu un
contradicție activă în care îi dă credința sa minim încărcată că nu to ți câinii sunt periculo și
abilitatea de a percepe posibilitatea de a se juca cu un câine, dar credin ța sa puternic încărcată că toate
câinii sunt periculoși, totuși îl determină să experimenteze un anumit nivel de frică de fiecare dată când întâlne ște un câine
(Poate că nu este suficientă frică pentru al face să alerge înfrico șat, pentru că o parte din această frică va fi compensată de
alte credințe, dar cu siguranță va fi suficientă frică pentru a provoca o mare disconfort).
Capacitatea de a „vedea” și, în consecin ță, de a ști că o situa ție nu este periculoasă, dar în acela și timp
ne găsim imobilizați de frică, poate fi destul de năucitor dacă nu în țelegem ceea ce noi
descoperi ca rezultat al gândirii creative sau realizează dintr-o experien ță creativă involuntară
nu are neapărat suficientă energie pentru a deveni o for ță dominantă în mediul nostru mental. În
cu alte cuvinte, noua noastră conștientizare sau descoperire ar putea foarte bine să aibă suficientă energie pentru a ac ționa ca un
o forță credibilă asupra percepției noastre asupra informa țiilor, determinându-ne astfel să percepem posibilită ți care
altfel ar fi invizibil; dar s-ar putea să nu aibă suficientă energie pentru a ac ționa ca o for ță credibilă asupra noastră
comportament. Făcând această afirmație, lucrez din presupunerea că este nevoie de mai multă energie
acționează sau exprimă-ne decât cantitatea de energie necesară pentru a observa ceva.
Pe de altă parte, noile conștientizări și descoperiri devin dominante instantaneu și fără efort
forțelor dacă nu este nimic în interiorul nostru care să fie în conflict cu ele. Dar dacă există credin țe contradictorii și
nu suntem dispuși să dezactivăm forțele aflate în conflict (depunând eforturi), mai ales dacă sunt
încărcat negativ, atunci acționând după ceea ce am descoperit va fi cel pu țin o luptă și
poate chiar imposibil. Ceea ce tocmai am descris este dilema psihologică care
practic fiecare comerciant trebuie să rezolve. Să presupunem că ave ți o în țelegere fermă a naturii probabilită ților
Pagina 117
și, ca rezultat, „știți” că următoarea tranzac ție este pur și simplu o altă tranzac ție dintr-o serie de tranzac ții care are un
rezultat probabil. Cu toate acestea, descoperi că încă î ți este frică să faci următoarea tranzac ție sau încă e ști susceptibil
la câteva dintre erorile comerciale bazate pe frică pe care le-am discutat în capitolele anterioare. Aminti ți-vă că
cauza principală a fricii este potențialul de a defini și interpreta informa țiile de pia ță ca fiind amenin țătoare.
Care este sursa potențialului nostru de a interpreta informa țiile de pia ță ca fiind amenin țătoare? A șteptările noastre!
Atunci când piața generează informații care nu sunt conforme cu ceea ce ne a șteptăm, în sus și în jos
ticurile par să capete o calitate amenin țătoare (devin încărcate negativ). În consecin ță, noi
experimentați frica, stresul și anxietatea. Care este sursa de bază a a șteptărilor noastre? Convingerile noastre.
În lumina a ceea ce înțelegeți acum despre natura convingerilor, dacă încă experimenta ți
stări de spirit negative atunci când tranzac ționa ți, pute ți presupune că există un conflict între ceea ce „ ști ți”
despre rezultatele probabile și orice alte credin țe din mediul dvs. mental care sunt
argumentând (solicitând exprimarea) pentru altceva. Re ține ți că toate credin țele active cer
expresie, chiar dacă nu vrem ca ei. Pentru a gândi în probabilită ți, trebuie să crezi că fiecare
Momentul de pe piață este unic sau, mai precis, că fiecare margine are un rezultat unic. Cand
crezi la nivel funcțional că fiecare margine are un rezultat unic (ceea ce înseamnă că este o pozi ție dominantă
fără alte credințe care să argumenteze pentru ceva diferit), ve ți experimenta o stare de spirit
care este liber de frică, stres și anxietate atunci când tranzac ționa ți. Chiar nu poate func ționa în alt mod. Unic
rezultatul nu este ceva ce am experimentat deja, de aceea nu este ceva ce putem deja
știu. Dacă ar fi cunoscut, nu ar putea fi definit ca unic.
Când crezi că nu știi ce urmează să se întâmple în continuare, la ce te a ștep ți exact
de pe piață? Dacă ai spus „Nu știu”, ai absolut dreptate. Dacă crezi că ceva
se va întâmpla și că nu trebuie să știți exact ce este acel ceva pentru a face bani, atunci
unde este potențialul de a defini și interpreta informa țiile de pia ță ca fiind amenin țătoare și dureroase? daca tu
a spus „Nu există”, ai din nou absolut dreptate. Iată încă un exemplu al modului în care credin țele
cere exprimare. Să ne uităm la o situație în care prima întâlnire a unui copil cu un câine a fost foarte
experiență pozitivă. Ca urmare, el nu are absolut nicio problemă în interac țiunea cu câinii (orice câine pentru
pentru că el nu a întâlnit unul neprietenos. Prin urmare, el nu are niciun concept (an
credință energizată) că este posibil ca un câine să provoace orice daune sau să-l provoace durere.
Pe măsură ce învață să asocieze cuvinte cu amintirile sale, probabil că va dobândi o credin ță în acest sens
din „toți câinii sunt prietenoși și amuzanți”. Prin urmare, de fiecare dată când un câine intră în câmpul său de con știentizare, acest lucru
credința va cere exprimare. Din perspectiva cuiva care se potrive ște cu un do ?, se va părea ca și cum
acest copil are o atitudine de abandon imprudent.
Dacă ați încercat să-l convingeți pe copil că va fi mu șcat cândva dacă nu exercită pruden ță, a lui
credința îl va determina fie să reducă, fie să desconsidere complet sfaturile tale. Răspunsul său ar fi
ceva de genul „În nici un caz!” sau „Nu mi se poate întâmpla”. Să spunem la un moment dat în via ța lui el
se apropie de un câine necunoscut care vrea să fie lăsat singur. Câinele mârâie. Avertismentul se va declan șa
nesocotit și câinele îl atacă pe băiat. Din perspectiva sistemului de credin țe al băiatului, el tocmai a avut-o
Pagina 118
o experiență creativă. Ce efect va avea această experien ță asupra credin ței sale că „to ți câinii sunt prieteno și”?
Se va teme acum de toți câinii, așa cum era copilul din primul exemplu?
Din păcate, răspunsurile la aceste întrebări nu sunt tăiate și uscate, deoarece pot exista și alte
credințe, care necesită și exprimare, care nu au nicio legătură specială cu câinii care vin
în joc într-o situație ca aceasta. De exemplu, ce se întâmplă dacă acest copil are o credin ță foarte dezvoltată
trădare (el crede că a fost trădat de niște oameni foarte semnificativi în unele foarte semnificative
situații care l-au determinat să experimenteze dureri emo ționale intense). Dacă asociază atacul de
acest singur câine ca „trădare” de către câini în general (în esen ță o trădare a credin ței sale în câini), atunci el
s-ar putea găsi cu ușurință frică de toți câinii.
Toată energia pozitivă conținută în credința sa originală ar putea fi transformată instantaneu în
energie încărcată negativ. Băiatul ar putea justifica această schimbare cu o ra ționalizare de genul „Dacă un câine poate
trădează-mă, atunci orice câine poate. "Cu toate acestea, cred că acesta este un eveniment extrem și foarte pu țin probabil.
Ceea ce este mai probabil este că cuvântul „toate” din credin ța sa ini țială va fi dezactivat instantaneu și asta
energia va fi transferată către o nouă credință care reflectă mai bine adevărata natură a câinilor. Acest nou
experiența a provocat o schimbare de energie care l-a for țat să înve țe ceva despre natura câinilor care
altfel a refuzat să considere posibil.
Credința sa în prietenia câinilor rămâne intactă. El se va mai juca cu câini, dar acum o va face
exercitați o anumită discreție căutând în mod conștient semne de prietenie sau neprietenie. Cred că
că un adevăr fundamental despre natura existenței noastre este în fiecare moment de pe pia ță, precum și
în viața evervdav, are elemente din ceea ce știm (asemănări) și elemente pe care nu le putem sau nu le putem
știu pentru că nu am experimentat-o încă. Până când nu ne antrenăm în mod activ mințile pentru a a ștepta un unic
rezultat, vom continua să experimentăm doar ceea ce știm; orice altceva (alte informa ții și
posibilități care nu sunt în concordanță cu ceea ce știm și așteptăm) ne vor trece, nepercepute,
redus, distorsionat, negat sau atacat. Când crezi cu adevărat că nu trebuie
știți, vă veți gândi în probabilități (perspectiva pieței) și nu veți avea niciun motiv
blocați, reduceți, distorsionați, negați sau atacați orice oferă pia ța cu privire la poten țialul său de a se muta
orice direcție anume. Dacă nu experimentați calitatea libertă ții mentale implicată în aceasta
afirmație și este dorința ta de a face acest lucru, atunci trebuie să î ți asumi un rol activ în pregătirea min ții tale
credeți în unicitatea fiecărui moment și trebuie să dezactiva ți orice altă credin ță care sus ține
ceva diferit. Acest proces nu diferă de cel pe care l-a făcut băiatul din primul scenariu
nici nu se va întâmpla de la sine. Voia să interac ționeze cu câinii fără teamă, ci să facă
așa că a trebuit să creeze o nouă credință și să-i dezactiveze pe cei conflictuali. Acesta este secretul realizării
succes constant ca comerciant.
3. Credințele continuă să funcționeze indiferent dacă suntem conștient conștien ți de existen ța lor în nostru
mediu mental. Cu alte cuvinte, nu trebuie să ne amintim activ sau să avem acces con știent
la orice credință specială pentru ca acea credin ță să ac ționeze ca o for ță asupra percep ției noastre asupra informa țiilor sau asupra noastră
Pagina 119
comportament. Știu că este greu să „credem” că ceva ce nici nu ne putem aminti poate avea
impact asupra vieții noastre. Dar când te gândești la asta, o mare parte din ceea ce învă țăm de-a lungul vie ții noastre este
stocate la un nivel inconștient sau subconștient. Dacă ți-a ș cere să- ți aminte ști fiecare abilitate specifică de tine
a trebuit să învăț, astfel încât să puteți conduce o ma șină cu încredere, este posibil să nu vă aminti ți toate
lucrurile pe care trebuia să te concentrezi și să te concentrezi în timp ce erai în procesul de învă țare.
Prima dată când am avut ocazia să învăț un adolescent cum să conducă, am fost absolut uimit de cum
mai aveam de învățat, cât de mult din proces l-am luat de la sine și nu m-am mai gândit la asta
un nivel conștient. Probabil cel mai bun exemplu care ilustrează această caracteristică sunt oamenii care conduc
sub influența alcoolului. În orice zi sau noapte, există probabil mii de oameni
care au băut atât de mult încât nu au nicio idee că nu au con știentizare con știentă despre cum
au condus de la punctul A la punctul B. Este dificil să-ți imaginezi cum este posibil acest lucru, dacă nu e ști tu
consideră că abilitățile de conducere și credința cuiva în capacitatea sa de a conduce func ționează automat pe o mul țime
nivel mai profund decât conștiința trezirii. Cu siguranță, un procent din ace ști șoferi be ți intră
accidentelor, dar atunci când comparați rata accidentelor cu numărul estimat de persoane care conduc
sub influența alcoolului, este remarcabil faptul că nu mai sunt multe alte accidente. De fapt,
un șofer beat este cel mai probabil să provoace un accident atunci când adoarme sau ceva de genul acesta
necesită o decizie conștientă și o reacție rapidă. Cu alte cuvinte, condi țiile de conducere sunt astfel încât
operarea din abilitățile subconștiente nu este suficientă.
EVALUARE ȘI TRADING AUTO
Modul în care această caracteristică se aplică tranzac ționării noastre este, de asemenea, destul de profund. Mediul de tranzac ționare ne oferă
o arenă de oportunități nelimitate de a acumula bogă ție. Dar doar pentru că banii sunt disponibili și
putem percepe posibilitatea de a o obține, asta nu înseamnă neapărat că noi (ca indivizi) avem
un sentiment nelimitat de autoevaluare. Cu alte cuvinte, ar putea exista un decalaj uria ș între cât de mult
banii pe care îi dorim pentru noi înșine, cât percepem sunt disponibili și cât credem de fapt
merităm sau merităm. Toată lumea are un sentiment de autoevaluare. Cel mai simplu mod de a descrie acest sens
este de a enumera fiecare credință activă, atât con știentă, cât și subcon știentă, care are poten țialul de a argumenta fie pentru
sau împotriva acumulării sau realizării unor niveluri tot mai mari de succes și prosperitate. Apoi potrivi ți
energia din credințele încărcate pozitiv împotriva energiei din credin țele încărcate negativ. Dacă
aveți mai multă energie încărcată pozitiv argumentând pentru succes și prosperitate decât încărcată negativ
energie argumentând împotriva lor, atunci aveți un sentiment pozitiv de autoevaluare. În caz contrar, ave ți un
sentiment negativ de autoevaluare. Dinamica modului în care aceste credin țe interac ționează între ele nu este
aproape atât de simplu pe cât îl fac să sune. De fapt, poate fi atât de complex încât ar putea dura ani de zile
muncă mentală sofisticată de organizat și rezolvat. Ce trebuie să ști ți este că este aproape
imposibil să crești în orice mediu social și să nu dobânde ști ni ște credin țe încărcate negativ care
ar argumenta împotriva succesului sau a acumulării de sume imense de bani.
Pagina 120
Majoritatea acestor credințe de auto-sabotare au fost uitate de mult timp și func ționează la un nivel subcon știent, dar
faptul că este posibil să le fi uitat nu înseamnă că au fost dezactivate. Cum dobândim
credinte autosabotante? Din păcate, este extrem de u șor. Probabil cel mai comun mod este când a
copilul se angajează într-o activitate pe care un părinte sau un profesor nu dore ște să o facă și copilul accidental
se rănește. Mulți părinți, pentru a-și înțelege copilul, vor răspunde la o situa ție ca aceasta
spunând: „Aceasta (indiferent de durerea pe care o întâmpina ți) nu v-ar fi întâmplat dacă nu a ți face-o
merită "sau" M-ai nesupus și uite ce s-a întâmplat, Dumnezeu te-a pedepsit. "Problema cu
făcând sau auzind declarații de genul acesta, există posibilitatea ca copilul să asocieze fiecare viitor
vătămarea cu aceleași afirmații și, ulterior, formează credin ța că trebuie să fie o persoană nedemnă,
nemeritat de succes, fericire sau iubire. Orice lucru despre care ne sim țim vinova ți poate avea un efect negativ asupra
sentimentul nostru de auto-valoare.
De obicei, vinovăția este asociată cu a fi o persoană rea, iar majoritatea oamenilor cred că ar trebui să fie oamenii răi
pedepsit, cu siguranță nu răsplătit. Unele religii îi înva ță pe copii că a avea mul ți bani nu este evlavios
sau spiritual. Unii oameni cred că a face bani în anumite moduri este gre șit, chiar dacă ar putea fi
perfect juridice și morale din perspectiva societă ții. Din nou, este posibil să nu ave ți o amintire specială
să înveți ceva care să argumenteze împotriva succesului pe care îl percepi ca posibil, dar asta nu înseamnă
că ceea ce ai învățat nu mai are efect. Modul în care aceste subcon știente convingeri de auto-sabotare
se manifestă în tranzacționarea noastră este, de obicei, sub forma unor caden țe de focalizare sau concentrare, rezultând
în orice număr de erori de tranzacționare, cum ar fi să cumpăra ți pentru a vinde sau invers sau să vă permite ți
renunță la gânduri distractive care te obligă să părăse ști ecranul, doar pentru a afla când o vei întoarce
ți-a fost dor de marele comerț al zilei.
Am lucrat cu mulți comercianți care au atins diferite niveluri de succes constant, dar au descoperit că tocmai ace știa
nu a putut trece prin anumite praguri în achiziționarea de capitaluri proprii. Au descoperit un invizibil, dar foarte real
barieră similară cu tavanul de sticlă proverbial pe care mul ți directori de femei îl experimentează în corpora ție
lume. De fiecare dată când acești comercian ți au lovit bariera, au experimentat o reducere semnificativă, indiferent de
condițiile pieței. Cu toate acestea, atunci când au fost întreba ți despre ce s-a întâmplat, ace știa au dat vina pe brusc
alerga ghinion doar pe asta - norocul sau capriciile pie ței. Interesant este că de obicei au creat un
curba de capitaluri proprii în creștere constantă, uneori pe o perioadă de câteva luni, și scăderea semnificativă
au avut loc întotdeauna în același loc în curba lor de capitaluri proprii.
Descriu acest fenomen psihologic ca fiind într-o „zonă negativă”. Cât de magic poate fi banii
să curgă în conturile unui comerciant atunci când se află „în zonă”, poate ie și la fel de u șor, dacă este într-un punct negativ
zonă în care problemele nerezolvate de autoevaluare ac ționează misterios asupra percep ției sale asupra informa ției și
comportament. Nu implic aici că trebuie să dezactiva ți orice credin ță care ar argumenta împotriva
sentimentul tău pozitiv de autoevaluare, în continuă expansiune, pentru că tu nu. Dar trebuie să fii con știent de
prezența unor astfel de convingeri și luați pași specifici în regimul dvs. de tranzac ționare pentru a compensa când încep
exprimându-se. CAPITOL
Pagina 121
CAPITOLUL 11
GANDIND CA UN TRADER
Dacă mi-ați cere să distilez tranzacționarea până la cea mai simplă formă, a ș spune că este o recunoa ștere a tiparului
jocul numerelor. Folosim analiza pieței pentru a identifica tiparele, pentru a defini riscul și pentru a determina când
ia profituri. Comerțul ori funcționează sau nu. În orice caz, vom muri următoarea tranzac ție. Este atat de simplu,
dar cu siguranță nu este ușor. De fapt, tranzacționarea este probabil cel mai greu lucru pe care îl ve ți încerca vreodată
de succes la. Asta nu pentru că necesită intelect; din contră! Dar pentru că cu cât crezi mai mult
știi, cu atât vei avea mai puțin succes.
Tranzacționarea este dificilă, deoarece trebuie să opera ți într-o stare în care nu trebuie să ști ți, chiar dacă analiza dvs.
se poate dovedi uneori „perfect” corect. Pentru a opera într-o stare în care nu trebuie să știi, trebuie
gestionează-ți corect așteptările. Pentru a vă gestiona corect a șteptările, trebuie să vă realinia ți
mediu mental, astfel încât să credeți fără o umbră de îndoială în cele cinci adevăruri fundamentale. În
în acest capitol, vă voi oferi un exercițiu de tranzac ționare care va integra aceste adevăruri despre pia ță
la un nivel funcțional în mediul tău mental. În acest proces, vă voi duce prin cele trei etape ale
dezvoltarea unui comerciant.
Prima etapă este cea mecanică . În această etapă, tu:
1. Construiește încrederea în sine necesară pentru a opera într-un mediu nelimitat.
2. Învață să executi ireproșabil un sistem de tranzac ționare.
3. Antrenează-ți mintea să gândească în probabilită ți (cele cinci adevăruri fundamentale).
4. Creați o credință puternică, de neclintit, în consecven ța dvs. de comerciant.
După ce ați finalizat această primă etapă, pute ți trece apoi la etapa subiectivă a tranzacționării. În
în această etapă, folosești orice ai învățat vreodată despre natura mi șcării pie ței
orice vrei să faci. Există multă libertate în această etapă, a șa că va trebui să înve ți cum să o faci
monitorizați-vă susceptibilitatea de a comite tipul de erori de tranzac ționare care sunt rezultatul oricărei auto-rezolvări nerezolvate
probleme de evaluare la care m-am referit în ultimul capitol. A treia etapă este etapa intuitivă . Tranzacționare intuitivă
este cel mai avansat stadiu de dezvoltare. Este echivalentul tranzac ționării câ știgării unei centuri negre în
Arte martiale.
Diferența este că nu poți încerca să fii intuitiv, deoarece intui ția este spontană. Nu vine
din ceea ce știm la nivel rațional. Partea ra țională a min ții noastre pare să fie în mod inerent neîncrezătoare
de informații primite de la o sursă pe care nu o înțelege. Sim țind că ceva este pe cale să facă
se întâmplă este o formă de cunoaștere care este foarte diferită de orice știm în mod ra țional. Am lucrat cu
mulți comercianți care au avut frecvent un sentiment intuitiv foarte puternic al ceea ce urma să se întâmple numai, numai
Pagina 122
să fie confruntați cu partea rațională din ei înșiși care, în mod consecvent, au argumentat pentru un alt curs de
acțiune. Desigur, dacă și-ar fi urmat intuiția, ar fi trăit o experien ță foarte satisfăcătoare
rezultat. În schimb, cu ce au ajuns a fost de obicei foarte nesatisfăcător, mai ales atunci când au fost compara ți
cu ceea ce ei au perceput altfel ca fiind posibil. Singurul mod în care știu că po ți încerca să fii intuitiv
este de a lucra la crearea unei stări de spirit cele mai favorabile pentru a primi și a ac ționa pe baza intuitivului tău
impulsuri.
ETAPA MECANICĂ
Etapa mecanică a tranzacționării este concepută special pentru a construi tipul de abilită ți de tranzac ționare (încredere,
încredere și gândire în probabilități) care te vor obliga practic să creezi rezultate consistente. Eu
definiți rezultatele consistente ca o curbă a capitalului propriu în continuă cre ștere, cu doar reduceri minore care sunt
consecință naturală a marginilor care nu au funcționat. În afară de găsirea unui model care pune șansele unui
câștigarea comerțului în favoarea dvs., obținerea unei curbe de capitaluri proprii în continuă cre ștere este o func ție sistematică
eliminând orice susceptibilitate pe care o poate avea pentru a face genul de frică, euforic sau auto-evaluare
erori de tranzacționare pe care le-am descris în această carte. Eliminarea erorilor și extinderea
sentimentul de autoevaluare va necesita dobândirea unor abilită ți care sunt toate de natură psihologică.
Abilitățile sunt psihologice deoarece fiecare, în forma sa cea mai pură, este pur și simplu o credin ță. Aminti ți-vă că
credințele din care operăm ne vor determina starea sufletească și ne vor modela experien țele în moduri în care
întărește în mod constant ceea ce credem deja că este adevărat. Cât de adevărată este o credin ță (relativă la
condițiile de mediu) pot fi determinate de cât de bine ne serve ște; adică gradul în care acesta
ne ajută să ne îndeplinim obiectivele.
Dacă obținerea de rezultate consecvente este obiectivul dvs. principal ca comerciant, atunci crearea unei credin țe (un con știent,
concept energizat care rezistă schimbărilor și solicită exprimarea) că „ Sunt un succes constant
comerciantul " va acționa ca o primă sursă de energie care vă va gestiona percep țiile, interpretările,
așteptările și acțiunile în moduri care satisfac credin ța și, în consecin ță, obiectivul. Crearea unui
credința dominantă că „Sunt un comerciant de succes constant” necesită respectarea mai multor principii ale
succes consecvent. Unele dintre aceste principii vor fi, fără îndoială, în conflict direct cu unele dintre
credințele pe care le-ați dobândit deja despre tranzac ționare. Dacă acesta este cazul, atunci ceea ce ave ți este un clasic
exemplu de credințe care sunt în conflict direct cu dorin ța.
Dinamica energetică aici nu diferă de ceea ce era pentru băiatul care dorea să fie ca celălalt
copii cărora nu le era frică să se joace cu câinii. El a dorit să se exprime într-un mod pe care l-a găsit, la
cel puțin inițial, practic imposibil. Pentru a-și satisface dorin ța, a trebuit să pă șească într-un proces activ de
transformare. Tehnica sa a fost simplă: a încercat cât de mult a putut să se concentreze asupra a ceea ce era
încercând să realizeze și, încetul cu încetul, a dezactivat credin ța conflictuală și a întărit-o
credință care era în concordanță cu dorința sa.
La un moment dat, dacă aceasta este dorința ta, atunci va trebui să pă șe ști în procesul de transformare
Pagina 123
într-un câștigător consecvent. Când vine vorba de transformarea personală, cele mai importante ingrediente sunt
dorința ta de a te schimba, claritatea inten ției tale și for ța dorin ței tale. În cele din urmă, pentru
pentru ca acest proces să funcționeze, trebuie să alege ți coeren ța în locul fiecărui alt motiv sau justificare pentru care ave ți
comercial. Dacă toate aceste ingrediente sunt suficient de prezente, atunci indiferent de obstacolele interne pe care le ave ți
găsește-te împotriva ta, ceea ce îți dorești va prevala în cele din urmă.
Observați-vă
Primul pas în procesul de creare a consecvenței este să începe ți să observa ți ceea ce gândi ți, spune ți și
face. De ce? Pentru că tot ceea ce gândim, spunem sau facem în calitate de comerciant contribuie și, prin urmare,
întărește oarecare credință în sistemul nostru mental. Deoarece procesul de a deveni consecvent este
de natură psihologică, nu ar trebui să vină ca o surpriză că va trebui să începe ți să vă acorda ți aten ție
diverse procese psihologice. Ideea este în cele din urmă să înve ți să devii un observator obiectiv al
propriile tale gânduri, cuvinte și fapte. Prima dvs. linie de apărare împotriva comiterii unei erori de tranzac ționare este să
surprinde-te gândindu-te la asta. Desigur, ultima linie de apărare este să te prinzi în act. daca tu
nu te angaja să devii un observator al acestor procese, realizările tale vor veni întotdeauna
după experiență, de obicei atunci când vă aflați într-o stare de profund regret și frustrare.
A te observa obiectiv presupune să o faci fără să judeci despre tine. Este posibil să nu fie a șa
ușor pentru unii dintre voi să faceți, având în vedere tratamentul dur, judecătoresc de la care a ți fi putut primi
alți oameni de-a lungul vieții tale. Drept urmare, se înva ță rapid să se asocieze orice gre șeală
durere emoțională. Nimănui nu îi place să fie într-o stare de durere emo țională, a șa că de obicei evităm să recunoa ștem
ceea ce am învățat să definim ca o greșeală cât mai mult timp posibil.
A nu ne confrunta cu greșelile din viața noastră de zi cu zi nu are de obicei acelea și consecin țe dezastruoase
poate avea dacă evităm să ne confruntăm cu gre șelile noastre de comercian ți. De exemplu, când lucrez cu podea
comercianții, analogia pe care o folosesc pentru a ilustra cât de precară este o situa ție în care sunt ruga ți să- și imagineze
ei înșiși mergând peste un pod peste Marele Canion. Lă țimea podului este direct legată
la numărul de contracte pe care le tranzac ționează. Deci, de exemplu, pentru un comerciant cu un singur contract, podul este foarte larg,
spune 20 de picioare. Un pod de 20 de picioare lățime vă permite o mare toleran ță la eroare, deci nu trebuie să fi ți
extrem de atent sau concentrat pe fiecare pas pe care îl faci. Totu și, dacă se întâmplă să te împiedici și să te împiedici
marginea, căderea către podeaua canionului este de o milă.
Nu știu câți oameni ar merge pe un pod îngust, fără balustrade, acolo unde
terenul este la o milă mai jos, dar presupun că sunt relativ pu ține. În mod similar, pu țini oameni î și asumă riscurile
asociate tranzacționării la nivelul burselor futures. Cu siguran ță, un comerciant cu un singur contract poate
să-și facă o mare pagubă, nu ca să cadă de pe un pod înalt de o milă. Dar un comerciant cu un singur contract
De asemenea, își poate oferi o toleranță largă pentru erori, calcule gre șite sau mi șcări neobi șnuit de violente de pia ță
unde se putea găsi pe partea greșită. Pe de altă parte, unul dintre cei mai mari comercian ți de etaj
a lucrat vreodată cu tranzacții pentru propriul său cont, cu o pozi ție medie de 500 titluri la termen la obliga țiunile Trezoreriei
Pagina 124
timp. De multe ori el ocupă o poziție de peste peste o mie de contracte.
O poziție de 1.000 de contracte de obligațiuni T se ridică la 31.500 USD pe tic (cea mai mică modificare incrementală a pre țului
pe care o poate face un contract de obligațiuni). Desigur, contractele futures pe obliga țiuni T pot fi foarte volatile și pot tranzac ționa mai multe
ticuri în ambele direcții în câteva secunde. Pe măsură ce mărimea pozi ției comercian ților cre ște, lă țimea
podul nostru peste Marele Canion se îngustează. În cazul marelui comerciant de obliga țiuni, podul are
îngustat la dimensiunea unui fir subțire. Evident, el trebuie să fie extrem de bine echilibrat și foarte concentrat
la fiecare pas pe care îl face. Cel mai mic pas gre șit sau rafală de vânt l-ar putea determina să cadă de pe fir.
Următoarea oprire, la o milă mai jos. Acum, când se află în groapă de tranzac ționare, se întâmplă acel mic pas gre șit sau o u șoară rafală de vânt
echivalentul unui singur gând distractiv. Asta este tot, doar un gând sau orice altceva unde permite
el însuși să-și piardă concentrarea chiar și pentru o secundă sau două. În acel moment de distragere a aten ției, putea să- și lipsească ultimul
prilej favorabil de a-și lichida poziția.
Următorul nivel de preț cu suficient volum pentru a-l scoate din comer țul său ar putea fi la mai multe ticuri
creând o pierdere uriașă sau forțându-l să dea o schimbare substan țială câ știgătoare înapoi pe pia ță. Dacă se produce
rezultatele consecvente sunt o funcție de eliminare a erorilor, atunci este o subevaluare să spui că o vei face
întâmpinați mari dificultăți în realizarea obiectivului dvs. dacă nu pute ți recunoa ște o gre șeală. Evident,
acest lucru poate fi făcut de foarte puțini oameni și explică de ce sunt atât de pu țini câ știgători consecven ți.
De fapt, tendința de a nu recunoaște o greșeală este atât de răspândită în întreaga omenire, încât ar putea conduce
să presupunem că este o caracteristică inerentă naturii umane. Nu cred că acesta este cazul, nici
cred că ne naștem cu capacitatea de a ridiculiza sau de a ne gândi mai pu țin la noi în șine pentru că am gre șit,
calcul greșit sau eroare. A face greșeli este o func ție naturală a vie ții și va continua să fie până la noi
ajunge la un punct în care:
1. toate credințele noastre sunt în armonie absolută cu dorin țele noastre și
2. toate convingerile noastre sunt structurate în așa fel încât să fie complet conforme cu ceea ce func ționează
perspectiva mediului.
Evident, dacă credințele noastre nu sunt în concordanță cu ceea ce func ționează din perspectiva mediului,
potențialul de a face o greșeală este mare, dacă nu inevitabil. Nu vom putea percepe ceea ce este adecvat
set de pași către obiectivul nostru. Mai rău, nu vom putea percepe că ceea ce ne dorim poate să nu fie
disponibil sau disponibil în cantitatea pe care o dorim sau în momentul în care o dorim.
Pe de altă parte, greșelile care sunt rezultatul credin țelor care sunt în conflict cu obiectivele noastre nu sunt
întotdeauna aparent sau evident. Știm că vor acționa ca for țe opuse, exprimându- și versiunile despre
adevăr pe conștiința noastră și ei pot face asta în multe feluri.
Cel mai dificil de detectat este un gând care distrage aten ția care provoacă o scădere momentană în focalizare sau
concentraţie. La suprafață, este posibil să nu pară semnificativ. Dar, ca și în analogia podului de peste
canionul, atunci când există multe jocuri, poate duce chiar și la o capacitate u șor redusă de a rămâne concentrat
o eroare de proporții dezastruoase. Acest principiu se aplică indiferent dacă este vorba de tranzac ționare, evenimente sportive sau
programare pe calculator. Când intenția noastră este clară și nediminuată de orice energie opusă, atunci a noastră
Pagina 125
capacitatea de a rămâne concentrat este mai mare și cu atât este mai probabil să ne atingem obiectivul.
Anterior am definit o atitudine câștigătoare ca o a șteptare pozitivă a eforturilor noastre, cu o acceptare care
orice rezultate obținem sunt o reflectare perfectă a nivelului nostru de dezvoltare și a ceea ce avem nevoie
învățați să faceți mai bine. Ceea ce îi separă pe sportivii și interpre ții „în mod constant mari” de to ți ceilal ți este
lipsa lor distinctă de frică de a greși. Motivul pentru care nu se tem este că nu au un
motiv să se gândească mai puțin la ei înșiși atunci când fac o gre șeală, ceea ce înseamnă că nu au un rezervor de
energie încărcată negativ care așteaptă să crească și să sară asupra procesului lor de gândire con știent ca un leu
așteptând momentul potrivit pentru a sări peste prada inten ționată. Ceea ce explică acest lucru neobi șnuit
capacitatea de a trece rapid dincolo de erorile lor fără a se critica?
O explicație poate fi că au crescut cu părinți, profesori și antrenori extrem de neobi șnui ți, care
prin cuvintele și exemplele lor, i-au învățat să-și corecteze gre șelile de calcul și erorile cu dragoste autentică,
afecțiune și acceptare. Spun „extrem de neobișnuit” pentru că mul ți dintre noi am crescut cu exact opusul
experienţă. Am fost învățați să ne corectăm greșelile sau gre șelile de calcul cu furie, nerăbdare și a
lipsa distinctă de acceptare. Este posibil ca, pentru marii sportivi, experien țele lor pozitive din trecut
respectul față de greșeli i-a determinat să dobândească convingerea că gre șelile indică pur și simplu drumul către locul în care se află
trebuie să-și concentreze eforturile pentru a se dezvolta și a se îmbunătă ți? Cu o astfel de credin ță, nu există nicio sursă de
energie încărcată negativ și, în consecință, nici o sursă pentru gânduri auto-denigratoare.
Cu toate acestea, restul dintre noi, care am crescut, experimentând o mul țime de reac ții negative la ac țiunile noastre,
ar dobândi în mod natural credințe despre greșeli: „Gre șelile trebuie evitate cu orice pre ț”, „Trebuie să existe
ceva în neregulă cu mine dacă fac o greșeală, „„ Trebuie să fiu un șiret ”sau„ Trebuie să fiu o persoană rea dacă am
faceți o greșeală. "Amintiți-vă că fiecare gând, cuvânt și faptă întăre ște unele credin țe despre care avem
noi insine. Dacă, prin autocritică negativă repetată, dobândim convingerea că suntem „în șelători”, credin ța respectivă
vom găsi o modalitate de a ne exprima în gândurile noastre, determinându-ne să ne distragem aten ția și să ne în șelăm; pe
cuvintele noastre, determinându-ne să spunem lucruri despre noi în șine sau despre ceilal ți (dacă observăm acela și lucru
caracteristici în ele) care reflectă credin ța noastră; și asupra ac țiunilor noastre, determinându-ne să ne comportăm în moduri care sunt
în mod vădit auto-sabotant. Dacă veți deveni un câștigător consecvent, gre șelile nu pot exista în acest fel
de context încărcat negativ în care sunt deținuți de majoritatea oamenilor.
Trebuie să vă puteți monitoriza într-o oarecare măsură și acest lucru va fi dificil de realizat dacă ave ți
potențialul de a experimenta dureri emoționale dacă și când vă afla ți în procesul de a comite o eroare.
Dacă acest potențial există, aveți două opțiuni:
1. Puteți lucra la dobândirea unui nou set de credințe încărcate pozitiv despre ceea ce înseamnă a face un
greșeală, împreună cu dezactivarea oricăror credin țe încărcate negativ care ar argumenta altfel sau ar provoca
să te gândești mai puțin la tine pentru că ai greșit.
2. Dacă considerați că această primă alegere este nedorită, pute ți compensa poten țialul de a face erori prin
modul în care vă configurați regimul de tranzacționare.
Pagina 126
Aceasta înseamnă că, dacă vrei să tranzac ționezi și să nu te monitorizezi, dar în acela și timp dore ști
rezultate consistente, apoi tranzacționarea exclusivă din stadiul mecanic va rezolva dilema.
În caz contrar, a învăța cum să vă monitorizați este un proces relativ simplu odată ce a ți scăpat
a energiei încărcate negativ asociate gre șelilor. De fapt, este u șor. Tot ce trebuie să face ți este să decide ți
de ce doriți să vă monitorizați, ceea ce înseamnă că mai întâi trebuie să ave ți în vedere un scop clar. Cand
ești clar despre scopul tău, pur și simplu începe să-ți direc ționezi aten ția către ceea ce crezi, spui sau faci.
Dacă și când observați că nu vă concentrați asupra obiectivului dvs. sau asupra pa șilor incrementali către
îți îndeplinești obiectivul, alege să-ți redirecționezi gândurile, cuvintele sau ac țiunile într-un mod care este
în concordanță cu ceea ce încercați să realiza ți. Continua ți redirec ționarea ori de câte ori este necesar. Cu atât mai mult
în mod deliberat vă angajați în acest proces, mai ales dacă pute ți face acest lucru cu un anumit grad de convingere
mai repede veți crea un cadru mental liber să func ționeze într-un mod care să fie în concordan ță cu dumneavoastră
obiective, fără nicio rezistență la credințe conflictuale.
ROLUL AUTODISCIPLINEI
Eu numesc procesul pe care tocmai l-am descris autodisciplina. Definesc autodisciplina ca o tehnică mentală pentru
redirecționați (cât de bine putem) atenția noastră către obiectul obiectivului sau dorin ței noastre, atunci când acel obiectiv sau
dorința este în conflict cu o altă componentă (credin ță) a mediului nostru mental. Primul lucru pe care tu
ar trebui să observăm despre această definiție este că autodisciplina este o tehnică pentru a crea un nou mental
cadru. Nu este o trăsătură de personalitate; oamenii nu se nasc cu autodisciplina. De fapt, atunci când tu
ia în considerare modul în care îl definesc, născându-se cu disciplină nici măcar nu este posibil. Cu toate acestea, ca o tehnică de a fi
folosit în procesul de transformare personală, oricine poate alege să folosească autodisciplina. Iată un
un exemplu din viața mea care ilustrează dinamica care stă la baza modului în care func ționează această tehnică. În 1978 eu
am decis că vreau să devin alergător.
Nu-mi amintesc exact care a fost motivația mea de bază, cu excep ția faptului că am petrecut-o pe cea anterioară
opt ani într-un stil de viață foarte inactiv. Nu am fost implicat în niciun fel de sport sau hobby-uri, decât dacă sună
privirea la televizor un hobby. Anterior, atât în liceu, cât și în cel puțin o parte a facultății, am fost foarte
activ în sport, în special hochei pe gheață. Cu toate acestea, ie șind de la facultate, via ța mea se desfă șura în
mod care era foarte diferit de ceea ce mă a șteptasem. Nu a fost pe placul meu, dar la momentul respectiv am sim țit
neputincios să facă ceva în acest sens. Acest lucru a dus la o perioadă de inactivitate, care este un mod frumos de a spune că eu
a fost puternic deprimat. Din nou, nu sunt sigur ce m-a determinat să vreau brusc să devin alergător
(poate am văzut un program TV care mi-a stârnit interesul).
Totuși, îmi amintesc că motivația a fost foarte puternică. Deci, am ie șit și mi-am cumpărat câteva
încălțăminte de alergare, le-a îmbrăcat și a ie șit să alerge. Primul lucru pe care l-am descoperit a fost că nu pot face asta. Eu
nu aveam rezistența fizică pentru a alerga mai mult de cincizeci sau șaizeci de metri. A fost foarte surprinzător. Nu am făcut-o
să-mi dau seama și nici nu aș fi crezut vreodată că eram atât de neformat încât nu puteam alerga nici măcar o sută
curți. Această realizare a fost atât de descurajantă încât nu am încercat să fug din nou timp de două sau trei săptămâni.
Pagina 127
Data viitoare afară, tot nu puteam alerga mai mult de cincizeci sau șaizeci de metri. Am încercat din nou a doua zi cu, of
desigur, același rezultat.
Am devenit atât de descurajat de starea mea fizică deteriorată, încât nu am mai fugit pentru altul
patru luni. Acum, este primăvara anului 1979. Sunt din nou hotărât să devin alergător, dar, la
în același timp, foarte frustrat de lipsa mea de progres. În timp ce mă gândeam la dilema mea, s-a produs
pentru mine că una dintre problemele mele era că nu aveam un scop spre care să lucrez. Spunând că vreau să fiu
un alergător a fost grozav, dar ce a însemnat asta? Chiar nu știam; era prea vag și abstract. A trebuit să
să ai ceva mai tangibil la care să lucrezi.
Așa că am decis că vreau să pot alerga cinci mile până la sfâr șitul verii. Cinci mile păreau
insurmontabil la acea vreme, dar gândirea că a ș putea să o fac a generat mult entuziasm. Acest
nivelul crescut de entuziasm mi-a dat suficient impuls pentru a alerga de patru ori în acea săptămână. La sfâr șitul acestui lucru
prima săptămână, am fost cu adevărat surprins să descopăr că chiar și un pic de mi șcare mi-a îmbunătă țit rezisten ța și
abilitatea de a alerga un pic mai departe de fiecare dată. Acest lucru a creat și mai mult entuziasm, a șa că am ie șit și am cumpărat un
cronometru și carte goală pentru a fi folosite ca jurnal de alergare. Am pregătit un traseu de două mile și am marcat
fiecare sfert de milă. În jurnal am introdus data, distan ța, timpul și modul în care mă sim țeam fizic fiecare
de când am fugit. Acum am crezut că sunt pe drumul cel bun spre cele cinci mile, până când am întâlnit literalmente următorul meu set de
Probleme.
Cele mai mari au fost gândurile conflictuale și distractive care mi-au inundat con știin ța de fiecare dată când eu
am decis că vreau să ies și să fug. Am fost uimit de numărul ( și intensitatea) motivelor pe care le-am găsit
pentru că nu ați făcut-o: „Afară este cald [sau] frig”, „Se pare că va ploua”, „Sunt încă pu țin obosit de
ultima dată când am fugit (chiar dacă a fost acum trei zile), „„ Nimeni altcineva pe care îl știu nu face asta ”sau cel mai
predominant, „Mă duc de îndată ce acest program TV se termină” (bineîn țeles că nu am mers niciodată). Nu știam pe alta
modalitate de a face față acestei energii mentale conflictuale, cu excep ția faptului că îmi redirec ționez aten ția con știentă asupra a ceea ce eram
încercând să realizeze. Mi-am dorit foarte mult să ajung la cinci mile până la sfâr șitul verii. am gasit asta
uneori dorința mea era mai puternică decât conflictul. Drept urmare, am reu șit să-mi pun pantofii de alergat,
de fapt ieși afară și începe să alergi. Cu toate acestea, de mai multe ori, conflictul și distragerea aten ției mele
gândurile m-au determinat să rămân pe loc. De fapt, în etapele de început, estimez că două treimi din timp eu
a fost incapabil să treacă de energia conflictuală.
Următoarea problemă pe care am întâlnit-o a fost că atunci când am început să mă apropii de punctul în care am putut alerga
la o milă, am fost atât de încântat de mine, încât mi-a trecut prin minte că aveam nevoie de un supliment
mecanism care să mă ducă la cele cinci mile. Am motivat că odată ce am ajuns la punctul în care a ș putea alerga doi sau
poate trei mile, aș fi atât de copleșitor de mulțumit de mine, încât nu a ș sim ți nevoia
îmi îndeplinesc obiectivul de cinci mile. Așa că am făcut o regulă pentru mine. Ai putea să o numi regula celor cinci mile. "Dacă eu
am reușit să-mi pun pantofii de alergat și să ies afară, în ciuda tuturor gândurilor conflictuale care încercau
scapă-mă din asta, m-am angajat să alerg cu cel pu țin un pas mai departe decât ultima oară când am fugit. "A fost
cu siguranță în regulă dacă aș alerga mai mult de un pas mai departe, dar nu ar putea fi mai pu țin de un pas, indiferent
ce. Se pare că nu am încălcat niciodată această regulă și, până la sfâr șitul verii, am ajuns la cinci mile.
Pagina 128
Dar apoi, ceva cu adevărat interesant și complet neprevăzut s-a întâmplat înainte să ajung acolo. Ca și eu
s-a apropiat de îndeplinirea obiectivului meu de cinci mile, încetul cu încetul, gândurile conflictuale au început să se risipească.
În cele din urmă nu au existat deloc. În acel moment, am constatat că, dacă voiam să alerg, eram complet liber
face acest lucru fără rezistență mentală, conflict sau gânduri concurente. Având în vedere ce luptă fusese,
Am fost uimit (ca să spun cel puțin). Rezultatul: am continuat să alerg foarte regulat pentru următorii 16 ani
ani. Pentru cei dintre voi care ar putea fi interesa ți, nu alerg atât de mult acum pentru că acum cinci ani
a decis să înceapă să joace din nou hochei pe ghea ță.
Hocheiul este un sport extrem de obositor. Uneori joc de patru ori pe săptămână. Luand in considerare
vârsta mea (peste u \ j) și nivelul de efort pe care îl necesită sportul, de obicei îmi ia o zi sau două
recuperați, ceea ce nu mai lasă prea mult loc pentru a alerga. Acum, dacă lua ți aceste experien țe și
puneți-le în contextul a ceea ce înțelegem acum despre natura credin țelor, există o serie de
observații pe care le putem face:
1. Inițial, dorința mea de a fi alergător nu avea nicio bază de sprijin în sistemul meu mental. Cu alte cuvinte,
nu a existat nicio altă sursă de energie (un concept energizat care să exprime expresia) care să fie în concordan ță cu a mea
dorință.
2. De fapt, a trebuit să fac ceva pentru a crea acel suport. Pentru a crea o credin ță că „Sunt un alergător” este necesar
că creez o serie de experiențe în concordan ță cu noua credin ță. Aminti ți-vă că tot ceea ce gândim,
Spuneți sau faceți contribuie la energie pentru o anumită credin ță în sistemul nostru mental. De fiecare dată când am experimentat un
gândire conflictuală și a reușit să mă concentrez cu succes asupra obiectivului meu, cu suficientă convingere pentru a ob ține
în pantofii de alergat și pe ușă, am adăugat energie credin ței că „sunt alergător”. Si doar
la fel de important, am scos din greșeală energie din toate credin țele care ar argumenta altfel. spun
din greșeală, deoarece există diverse tehnici special concepute pentru a identifica și dezactiva
credințe contradictorii, dar în acel moment din via ța mea, nu în țelegeam dinamica subiacentă a
proces de transformare prin care treceam. Deci, nu mi-ar fi trecut prin cap să mă folosesc
asemenea tehnici.
3. Acum mă pot exprima fără efort (dintr-o perspectivă mentală) ca un alergător, pentru că „eu sunt un
"Acest concept energizat este acum o parte func țională a identită ții mele. Când am început, eu
s-a întâmplat să aibă o serie de credințe contradictorii despre alergare. Ca urmare, aveam nevoie de tehnica
autodisciplina la bfCCITic One. Acum nu am nevoie de autodisciplină pentru că „bHn” a. rj ^ iicr "'c" pe care I L -
~ o am. "Când bfelierele noastre sunt complet aliniate cu obiectivele sau dorin țele noastre, nu există nicio sursă de
energie conflictuală. Dacă nu există nicio sursă de energie conflictuală, atunci nu există nicio sursă de distragere a aten ției
gânduri, scuze, raționalizări, justificări sau greșeli (con știente sau subcon știente).
4. Credințele pot fi schimbate și, dacă este posibil să se schimbe o credin ță, atunci este posibil să se schimbe orice
credință, dacă înțelegeți că într-adevăr nu le schimba ți, ci transfera ți doar energie de la una
concept la altul. (Forma credinței vizate de schimbare rămâne intactă.) Prin urmare, două
credințele complet contradictorii pot exista în sistemul tău mental, cot la cot. Dar dacă a ți desenat
Pagina 129
energie dintr-o credință și energizată complet pe cealaltă, nu există nicio contradic ție dintr-un func țional
perspectivă; numai convingerea că energia va avea capacitatea de a ac ționa ca o for ță asupra stării tale de
mintea, asupra percepției și interpretării informa țiilor și comportamentului tău. Acum, singurul scop
a tranzacționa mecanic înseamnă a te transforma într-un trader de succes constant. Dacă e ceva
în mediul dvs. mental care este în conflict cu principiile creării credin ței că „ Eu sunt un
comerciant de succes constant, „ atunci va trebui să folosiți tehnica autodisciplină pentru
integrează aceste principii ca o parte dominantă și func țională a identită ții tale. Odată ce principiile devin
„cine ești”, nu vei mai avea nevoie de autodisciplină, deoarece procesul de „a fi consecvent” va avea
devine fără efort. Amintiți-vă că coerența nu este aceea și cu capacitatea de a face o tranzac ție câ știgătoare,
sau chiar un șir de tranzacții câștigătoare, pentru că este nevoie de o tranzac ție câ știgătoare
absolut nici o abilitate. Tot ce trebuie să face ți este să ghici ți corect, ceea ce nu diferă decât să ghici ți
rezultatul unei aruncări de monede, în timp ce consisten ța este o stare de spirit care, odată realizată, nu vă va permite
„fii” în orice alt mod. Nu va trebui să încercați să fiți consecvenți, deoarece va fi o func ție naturală a dvs.
identitate. De fapt, dacă trebuie să încerca ți, este un indiciu că nu a ți integrat complet fi șierul
principiile succesului consecvent ca credințe dominante, neconflictate. De exemplu, predefinirea riscului este
un pas în procesul de „a fi consecvent”. Dacă este nevoie de eforturi speciale pentru a- ți predefini riscul, dacă tu
trebuie să vă reamintiți în mod conștient să o face ți, dacă ave ți gânduri conflictuale (în esen ță,
încercând să vă scot din viață), sau dacă vă afla ți într-o meserie în care nu v-a ți predefinit
risc, atunci acest principiu nu este o parte dominantă și func țională a identită ții tale. Nu este „cine e ști”. Daca
ar fi, nici nu ți-ar trece prin minte să nu-ți predefinezi riscul. Dacă și când toate sursele conflictului
au fost dezactivate, nu mai există un potențial pentru „a fi” în alt mod. Ce a fost odată un
lupta va deveni practic fără efort. În acel moment, celorlal ți li se poate părea că e ști a șa
disciplinat (pentru că poți face ceva care le este greu, dacă nu imposibil), dar realitatea este aceea
nu ești deloc disciplinat; pur și simplu funcționezi dintr-un set diferit de credin țe care te obligă
să te comporti într-un mod care să fie în concordanță cu dorin țele, obiectivele sau obiectivele tale.
CREAREA O CREDINȚĂ ÎN CONSTANȚĂ
Crearea unei convingeri că „sunt un câștigător consecvent” este obiectivul principal, dar așa cum intenționez
deveniți un alergător, este prea larg și abstract pentru a-l implementa fără a-l descompune într-un pas cu pas
proces. Deci, ceea ce voi face este să descompun această convingere în cele mai mici păr ți definibile și apoi să dau
aveți un plan de a integra fiecare parte ca o credin ță dominantă. Următoarele sub-credin țe sunt clădirea
Thinking Like a Trader 185 blocuri care oferă structura subiacentă pentru ceea ce înseamnă „a fi un
câștigător consecvent. "
Pagina 130
SUNT CÂȘTIGĂTOR CONSISTENT DIN CĂ:
1. Îmi identific obiectiv obiectivul.
2. Predefinesc riscul fiecărei tranzacții.
3. Accept complet riscul sau sunt dispus să renunț la comerț.
4. Acționez pe marginile mele fără rezerve sau ezitare.
5. Mă plătesc pe măsură ce piața îmi pune banii la dispoziție.
6. Îmi monitorizez continuu susceptibilitatea de a comite erori.
7. Înțeleg necesitatea absolută a acestor principii ale succesului consecvent și, prin urmare, eu
nu le încălca niciodată.
Aceste credințe sunt cele șapte principii ale consecven ței. Pentru a integra aceste principii în mentalul tău
sistemul la nivel funcțional necesită să creați în mod inten ționat o serie de experien țe care sunt consistente
cu ei. Acest lucru nu este diferit de băiatul care a vrut să se joace cu câini sau de dorin ța mea de a fi alergător.
Înainte de a se putea juca cu un câine, băiatul a trebuit mai întâi să facă mai multe încercări doar pentru a se apropia de una.
În cele din urmă, pe măsură ce echilibrul energetic din sistemul său mental s-a schimbat, el s-ar putea juca cu câinii fără niciunul
rezistență internă. Pentru a deveni alergător, a trebuit să creez experien ța alergării în ciuda tuturor
în mine, asta susținea altfel. În cele din urmă, pe măsură ce energia s-a schimbat din ce în ce mai mult în favoarea acestui nou
definirea mea, alergatul a devenit o expresie naturală a identită ții mele.
Evident, ceea ce încercăm să realizăm aici este mult mai complex decât să devenim alergători sau să ne mângâiem
un câine, dar dinamica subiacentă a procesului este identică. Vom începe cu un obiectiv specific.
Primul principiu al consistenței este credința: „Îmi identific obiectiv obiectivul”. Cuvântul cheie aici este
obiectiv. A fi obiectiv înseamnă că nu există potențialul de a defini, interpreta și, prin urmare, percepe vreunul
informațiile de piață fie dintr-o perspectivă dureroasă, fie euforică.
Modul de a fi obiectiv este să operați din convingeri care vă men țin a șteptările neutre și să vă întotdeauna
ia în considerare forțele necunoscute. Amintiți-vă, trebuie să vă antrena ți în mod specific mintea să fie
obiectiv și să rămână concentrat în „fluxul de oportunitate moment acum”. Mintea noastră nu este firească
să gândești astfel, deci pentru a fi un observator obiectiv trebuie să înve ți să gânde ști de la pia ță
perspectivă. Din perspectiva pieței, există întotdeauna for țe necunoscute (comercian ți) care a șteaptă să ac ționeze
mișcarea prețurilor. Prin urmare, din perspectiva pieței, „fiecare moment este cu adevărat unic”, chiar
deși momentul poate arăta, suna sau simți exact la fel ca un moment conectat la dvs.
banca de memorie.
În momentul în care fie decideți, fie presupuneți că ști ți ce se va întâmpla în continuare, ve ți face automat
așteptați să aveți dreptate. Totuși, ceea ce știi, cel pu țin la nivelul ra țional al gândirii, nu poate lua în considerare decât
ia în considerare trecutul tău unic, care s-ar putea să nu aibă nicio rela ție cu ceea ce se întâmplă de fapt
din perspectiva piețelor. În acel moment, orice informa ții de pia ță care nu sunt în concordan ță cu datele dvs.
așteptarea are potențialul de a fi definită și interpretată ca dureroasă. Pentru a evita durerea,
Pagina 131
mintea ta va compensa automat, evitând durerea atât con știentă, cât și subcon știentă
mecanisme, pentru orice diferențe între ceea ce vă a ștepta ți și ceea ce oferă pia ța. Ce tu
experiența va fi denumită în mod obișnuit o „iluzie”. Într-o stare de iluzie, nu e ști nici obiectiv
nici conectat la „fluxul de oportunitate al momentului acum”.
În schimb, devii susceptibil să comiți toate erorile tipice de tranzac ționare (ezitând, sărind
arma, fără a-ți predefini riscul, a-ți defini riscul, dar a refuza să preia pierderea și a lăsa schimbul să se transforme
într-un ratat mai mare, ieșind prea repede dintr-o tranzac ție câ știgătoare, fără a scoate niciun profit dintr-un câ știgător
tranzacționare, lăsând o tranzacție câștigătoare să se transforme într-un învins, apropiindu-vă de punctul de intrare, oprindu-vă
afară și urmărind schimbul pieței în favoarea dvs. sau tranzac ționând o pozi ție prea mare în rela ție cu
capitalul dumneavoastră). Cele cinci adevăruri fundamentale despre pia ță vă vor păstra a șteptările neutre, concentrate
mintea ta în „fluxul de oportunitate al momentului acum” (prin disocierea momentului prezent din momentul tău
trecut) și, prin urmare, eliminați potențialul dvs. de a comite aceste erori. Când încetezi să faci tranzac ționare
erori, vei începe să ai încredere în tine. Pe măsură ce cre ște sentimentul tău de încredere în sine, cre ște și sentimentul tău de
încredere în sine. Cu cât este mai mare încrederea dvs., cu atât va fi mai u șor să vă executa ți tranzac țiile (ac ționa ți în func ție de
margini fără rezervare sau ezitare).
Cele cinci adevăruri vor crea, de asemenea, o stare de spirit în care ve ți accepta cu adevărat riscurile tranzac ționării.
Când acceptați cu adevărat riscurile, veți fi în pace cu orice rezultat. Când e ști în pace
cu orice rezultat, veți experimenta o stare mentală lipsită de griji, obiectivă, în care vă face ți singuri
disponibil pentru a percepe și a acționa la orice î ți oferă pia ța (din perspectiva ei) în orice moment
dat „momentului acum”. Primul obiectiv este de a se integra ca o convingere dominantă, „Eu îmi identific obiectiv
"Provocarea este acum, cum ajungi acolo? Cum te transformi într-o persoană care
poate gândi în mod constant în perspectiva pieței? Procesul de transformare începe cu dorin ța ta
și dorința ta de a te concentra pe obiectul dorinței tale (autodisciplina). Dorin ța este o for ță. Da
nu trebuie să coincidă sau să fie de acord cu ceva despre care crede ți că este adevărat în ceea ce prive ște natura
comercial.
O dorință clară care vizează în mod clar un anumit obiectiv este un instrument foarte puternic. Pute ți folosi for ța lui
dorința ta de a crea o versiune sau o dimensiune complet nouă pentru identitatea ta; deplasa ți energia între două sau
concepte mai conflictuale; sau schimbați contextul sau polaritatea amintirilor dvs. din negativ în
pozitiv. Sunt sigur că sunteți familiarizați cu zicala „Decide ți-vă”. Implica ția „a face
în mintea noastră "este că decidem exact ceea ce dorim cu atât de multă claritate (absolut fără a persista
îndoieli) și cu atâta convingere încât literalmente nimic nu ne stă în cale, nici intern, nici
extern. Dacă există suficientă forță în spatele hotărârii noastre, este posibil să experimentăm o schimbare majoră a noastră
structură mentală practic instantaneu.
Dezactivarea conflictelor interne nu este o func ție a timpului; este o dorin ță axată pe func ție (de și poate
luați o cantitate considerabilă de timp pentru a ajunge la punctul în care ne hotărâm cu adevărat). In caz contrar,
în absența unei clarități și convingeri extreme, tehnica autodisciplinei, în timp, va face acest lucru
lucrează destul de frumos (dacă, desigur, ești dispus să-l folose ști). Pentru a ajunge acolo, trebuie să „te hotără ști”
Pagina 132
cu cât mai multă convingere și claritate posibil, că mai mult decât orice altceva î ți dore ști coeren ță
(starea de spirit a încrederii, încrederii și obiectivită ții) din tranzac ționarea dvs. Acest lucru este necesar pentru că dacă
ești ca majoritatea comercianților, vei confrunta cu ni ște for țe conflictuale foarte formidabile. Pentru
de exemplu, dacă ați tranzacționat pentru a vă ridica din euforia de a face o mi șcare mare, pentru a vă impresiona
familia și prietenii, pentru a fi un erou, pentru a îndeplini o dependen ță de recompense aleatorii, pentru a avea dreptate în legătură cu dvs.
predicții sau din orice alt motiv care nu are nimic de-a face cu a fi consecvent, atunci ve ți găsi
Forța acestor alte motivații nu va acționa doar ca un obstacol, făcând exerci țiul de tranzac ționare despre care mă refer
pentru a vă face foarte dificil, dar ar putea fi foarte puternic chiar și pentru a vă împiedica să face ți
exercitarea la toate. Amintiți-vă băiatul care nu avea nicio dorin ță de a fi ca ceilal ți copii și de a interac ționa cu
câini? În esență, a decis să trăiască cu contradic ția activă dintre minimul său încărcat
credință pozitivă că nu toți câinii sunt periculoși și credin ța sa centrală, încărcată negativ, că to ți câinii sunt
periculos. Avea capacitatea de a percepe câinii prieteno și, dar în acela și timp i se părea imposibil
interacționează cu ei. Dacă nu dorește să o schimbe, dezechilibrul energiei dintre aceste două credin țe
va rămâne exact așa cum este pentru întreaga sa via ță.
Pentru a începe chiar acest proces, trebuie să î ți dore ști consisten ța atât de mult încât să fii dispus să renun ți
toate celelalte motive, motivații sau agende pe care le ave ți pentru tranzac ționare care nu sunt în concordan ță cu
proces de integrare a credințelor care creează consisten ță. O dorin ță clară, intensă este un absolut
condiție prealabilă dacă veți face acest proces să func ționeze pentru dvs.
EXERCIȚIU: ÎNVĂȚAREA COMERCIALIZĂRII ȘI A RĂMÂNI CA UN CASINO '
Obiectul acestui exercițiu este să vă convingeți că tranzac ționarea este doar un simplu joc de probabilită ți
(numere), nu foarte diferit de tragerea mânerului unui slot machine. La nivel micro,
rezultatele la marginile individuale sunt evenimente independente și aleatorii în rela ție între ele.
La nivel macro, rezultatele unei serii de tranzac ții vor produce rezultate consistente. Dintr-o
perspectiva probabilităților, aceasta înseamnă că, în loc să fie persoana care joacă slot machine, ca
comerciant, puteți fi cazinoul, dacă:
1. ai un avantaj care îți pune cu adevărat șansele de succes în favoarea ta;
2. vă puteți gândi la tranzacționare în modul adecvat (cele cinci adevăruri fundamentale); și
3. puteți face tot ce trebuie să faceți într-o serie de meserii. Apoi, ca și cazinourile, ve ți de ține
joc și fii un câștigător consecvent.
Pagina 133
INSTALAREA EXERCITIULUI
Alege o piață.
Alegeți un contract tranzacționat în acțiuni sau la termen pentru tranzac ționare. Nu contează ce este, atâta timp cât este
lichid și vă puteți permite cerințele de marjă pentru tranzac ționarea a cel pu țin trei sute de ac țiuni sau trei
contracte futures pe tranzacție.
Alegeți un set de variabile de piață care definesc un avantaj. Acesta poate fi orice sistem de tranzacționare pe care îl dori ți.
sistemul sau metodologia de tranzacționare pe care o alege ți poate fi matematic, mecanic sau vizual (bazat pe
tipare în graficele de prețuri). Nu contează dacă proiecta ți personal sistemul sau îl achizi ționa ți de la acesta
altcineva, nici nu trebuie să luați mult timp sau să fi ți prea preten țios încercând să găsi ți sau să dezvolta ți cel mai bun sau
sistemul potrivit. Acest exercițiu nu se referă la dezvoltarea sistemului și nu este un test al analizei dvs.
abilități. De fapt, variabilele pe care le alege ți pot fi chiar considerate mediocre de standardele majorită ții comercian ților,
pentru că ceea ce veți învăța din a face acest exerci țiu nu depinde de voi
face de fapt bani.
Dacă considerați că acest exercițiu este o cheltuială educa țională, acesta va reduce timpul și efortul
s-ar putea să cheltuiți altfel încercând să găsi ți cele mai profitabile margini. Pentru cei dintre voi care ar putea fi
întrebându-mă, nu voi face recomandări specifice cu privire la ce sistem sau variabile vă
ar trebui să folosească, deoarece presupun că majoritatea oamenilor care citesc această carte sunt deja bine învă ța ți
analiza tehnica. Dacă aveți nevoie de asisten ță suplimentară, există sute de căr ți disponibile pe această temă,
precum și furnizorii de sisteme care sunt mai mult decât dispu și să vă vândă ideile lor. Cu toate acestea, dacă a ți făcut un
încercarea autentică de a face acest lucru pe cont propriu, dar ave ți în continuare probleme cu alegerea unui sistem, pute ți contacta
eu la markdouglas.com sau tradinginthezone.com și voi face câteva recomandări. Tot ceea ce
sistemul pe care alegeți să îl utilizați trebuie să se încadreze în următoarele specifica ții.
Intrare în comerț. Variabilele pe care le utilizați pentru a vă defini marginea trebuie să fie absolut precise. Sistemul are
să fie conceput astfel încât să nu vă solicite să lua ți decizii subiective sau judecă ți cu privire la
dacă marginea ta este prezentă. Dacă pia ța este aliniată într-un mod care este conform cu variabilele rigide ale
sistemul dvs., atunci aveți o tranzacție; dacă nu, atunci nu ave ți meserie. Perioadă! Niciun alt străin sau
factorii aleatori pot intra în ecuație.
Ieșire Stop-Loss. Aceleași condiții se aplică pentru ieșirea dintr-o tranzac ție care nu func ționează. Ta
metodologia trebuie să vă spună exact cât de mult trebuie să riscați pentru a afla dacă comer țul va func ționa.
Există întotdeauna un moment optim în care posibilitatea ca un comer ț să nu func ționeze este atât de diminuat,
mai ales în legătură cu potențialul de profit, că este mai bine să- ți iei pierderea și să o ob ții
mintea limpede să acționeze pe marginea următoare. Permite ți structurii pie ței să stabilească unde este acest punct optim,
mai degrabă decât să folosiți o sumă arbitrară în dolari pe care sunte ți dispus să o risca ți pentru o tranzac ție. In orice caz,
indiferent de sistemul pe care îl alegeți, acesta trebuie să fie absolut exact, nu necesită luarea de decizii subiective.
Pagina 134
Din nou, nicio variabilă străină sau aleatorie nu poate intra în ecua ție.
Interval de timp. Metodologia dvs. de tranzacționare poate fi în orice interval de timp care vi se potrive ște, dar toate intrările dvs. și
semnalele de ieșire trebuie să fie DUSCCi Hi cne acela și interval de timp. De exemplu, dacă utiliza ți variabile care identifică
un model special de suport și rezistență pe o diagramă de bare de 30 de minute, apoi obiectivul dvs. de risc și profit
calculele trebuie de asemenea determinate într-un interval de timp de 30 de minute. Cu toate acestea, tranzac ționarea într-un singur interval de
timp
nu vă împiedică să utilizați alte intervale de timp ca filtre. De exemplu, ai putea avea ca filtru a
regula care prevede că veți prelua tranzacții numai în direc ția tendin ței majore. Există un
vechea axiomă de tranzacționare că „Tendin ța este prietenul tău”. Înseamnă că ave ți o probabilitate mai mare de succes
când tranzacționați în direcția tendinței majore, dacă există. De fapt, comer țul cu cel mai mic risc, cu
cea mai mare probabilitate de succes, apare atunci când cumpăra ți scăderi (asisten ță) pe o pia ță ascendentă sau
vânzarea de mitinguri (rezistență) pe o piață în tendin țe descendente. Pentru a ilustra modul în care func ționează această regulă, să spunem asta
ați ales un mod precis de identificare a modelelor de rezisten ță și suport într-un interval de timp de 30 de minute
ca marginea ta. Regula este că veți face tranzac ții numai în direc ția tendin ței majore. A
piața de tendințe este definită ca o serie de maxime și minime mai mari pentru o pia ță cu tendin țe ascendente și a
o serie de maxime și minime mai mici pentru o pia ță în tendin ță descendentă. Cu cât intervalul de timp este mai lung, cu atât mai mult
este semnificativă tendința, deci o piață trend pe o diagramă de bare zilnică este mai semnificativă decât o tendin ță
pe o diagramă de bare de 30 de minute. Prin urmare, tendin ța pe graficul cu bare zilnice ar avea prioritate
tendința pe graficul de bare de 30 de minute și ar fi considerată tendin ța majoră.
Pentru a determina direcția tendinței majore, uita ți-vă la ceea ce se întâmplă pe o diagramă cu bare zilnice. Dacă
tendința este în creștere zilnică, veți căuta doar o vânzare sau retragere până la limita dvs.
definește ca suport pe graficul de 30 de minute. Acolo vei deveni cumpărător. Pe de altă parte, dacă
tendința este în jos pe zi cu zi, veți căuta doar un raliu până la ceea ce marginea dvs. define ște ca
nivel de rezistență pentru a fi vânzător pe graficul de 30 de minute. Obiectivul dvs. este să determina ți, într-o
piață în tendințe, cât de mult se poate rali pe o bază intraday și totu și nu încalcă simetria
tendință mai lungă. Pe o piață cu tendințe ascendente, obiectivul dvs. este să determina ți cât de mult se poate vinde pe un
intraday fără a încălca simetria tendinței mai lungi. Există de obicei un risc foarte mic
asociate cu aceste puncte de rezistență și asisten ță intraday, deoarece nu trebuie să lăsa ți pia ța
mergi dincolo de ei pentru a-ți spune că comerțul nu funcționează.
Luând profituri. Credeți sau nu, dintre toate abilitățile de care ave ți nevoie pentru a avea un succes constant
comerciant, învățarea de a profita este probabil cea mai dificilă de stăpânit. O multitudine de persoane, deseori
intră factori psihologici foarte complicați, precum și eficacitatea analizei pie ței
ecuația. Din păcate, sortarea acestei matrice complexe de probleme depă șe ște cu mult domeniul de aplicare
această carte. Vă subliniez acest lucru, astfel încât aceia dintre voi care ar putea fi înclina ți să vă bate ți pentru plecare
banii de pe masă se pot relaxa și vă pot oferi o pauză. Chiar și după ce le-ai dobândit pe celelalte
abilități, s-ar putea să dureze foarte mult până când îl ve ți lovi cu piciorul. Nu dispera. Există o modalitate de a
Pagina 135
instituie un regim de profit care cel puțin îndeplinește obiectivul celui de-al cincilea principiu al coeren ței („I
să mă plătesc pe măsură ce piața îmi pune la dispozi ție banii ").
Dacă veți stabili în voi o convingere că sunteți un câștigător consecvent, atunci va trebui
creați experiențe care corespund acelei credin țe. Pentru că obiectul credin ței este câ știgătorul
în mod constant, modul în care obțineți profituri într-o tranzac ție câ știgătoare este de o importan ță capitală. Aceasta este singura parte
a exercițiului în care veți avea un anumit grad de discre ție cu privire la ceea ce face ți. Subiacentul
premisa este că, într-o tranzacție câștigătoare, nu știi niciodată cât de departe va merge pia ța în direc ția ta.
Piețele rareori merg direct în sus sau în jos. (Multe dintre stocurile de internet NASDAQ în toamna anului
1999 a fost o excepție evidentă de la această afirma ție.) De obicei, pie țele cresc și apoi retrag unele
porțiunea de mișcare ascendentă; sau coborâți și apoi urmări ți o por țiune a mi șcării descendente. Aceste
reiracerr ^ nts proporționale pot face foarte dificil să rămâi într-o tranzac ție câ știgătoare. Ar trebui să fii un
analist extrem de sofisticat și obiectiv pentru a face distinc ția între retragerea normală,
atunci când piața are încă potențialul de a se deplasa în direc ția ini țială a tranzac ției dvs. și o retragere
acest lucru nu este normal, atunci când există poten țialul unei alte mi șcări în direc ția ini țială a tranzac ției dvs.
mult diminuat, dacă nu chiar inexistent.
Dacă nu știi niciodată cât de departe va merge pia ța în direc ția ta, atunci când și cum te duci
profituri? Întrebarea când este o funcție a capacită ții dvs. de a citi pia ța și de a alege cel mai probabil
pete pentru ca acesta să se oprească. În absen ța unei abilită ți de a face acest lucru în mod obiectiv, cel mai bun curs de ac țiune din a
perspectiva psihologică este să vă împărțiți poziția în treimi (sau sferturi) și să extinde ți pozi ția
pe măsură ce piața se mișcă în favoarea ta. Dacă tranzac ționa ți contracte futures, aceasta înseamnă minimul dvs.
poziția pentru o tranzacție este de cel puțin trei (sau patru) contracte. Pentru stocuri, pozi ția minimă este orice număr
de acțiuni care este divizibilă cu trei (sau patru), astfel încât să nu ajunge ți la un ordin de lot impar. Iată modul în care eu
scară dintr-o poziție câștigătoare. Când am început să tranzac ționez, mai ales în primii trei ani (1979
până în 1981), aș analiza temeinic și regulat rezultatele activită ților mele de tranzac ționare. Unul dintre
Lucrurile pe care le-am descoperit a fost că rareori am fost oprit dintr-o tranzac ție pentru o pierdere, fără ca pia ța să meargă înainte
cel puțin un pic în direcția mea. În medie, doar una din zece tranzac ții a fost imediată
ratat care nu a mers niciodată în direcția mea. Din celelalte 25-30 la sută din tranzac țiile care erau
în cele din urmă pierzători, piața mergea de obicei în direc ția mea cu trei sau patru ticuri înainte de revizuire și
oprindu-mă afară. Am calculat asta dacă mă obi șnuiam să iau cel pu țin o treime din pozi ția mea ini țială
de fiecare dată când piața mi-a dat acele trei sau patru ticuri, la sfâr șitul anului acumulat
câștigurile ar contribui mult la plata cheltuielilor mele. Am avut dreptate. Până în prezent, eu întotdeauna, fără
rezervare sau ezitare, scoate o porțiune dintr-o pozi ție câ știgătoare ori de câte ori pia ța îmi dă pu țin
a lua.
Cât de mult ar putea fi acest lucru depinde de pia ță; va fi o sumă diferită în fiecare caz. Pentru
de exemplu, în contractele futures de obligațiuni ale trezoreriei, îmi iau o treime din pozi ție când primesc patru ticuri. În S&P
futures, iau o treime pentru un profit de un punct și jumătate până la două puncte complete. Într-o tranzac ție de obliga țiuni, de obicei nu o fac
riscați mai mult de șase ticuri pentru a afla dacă comer țul va func ționa. Utilizarea unei tranzac ții cu trei contracte ca
Pagina 136
de exemplu, iată cum funcționează: dacă ajung într-o pozi ție și pia ța merge imediat împotriva mea
fără să-mi dai cel puțin patru ticuri mai întâi, mă opresc din comer ț pentru o pierdere de 18 tic, dar a șa cum am făcut
indicat, acest lucru nu se întâmplă des. Mai probabil, comer țul merge în favoarea mea cu o cantitate mică
înainte de a deveni un ratat. Dacă merge în favoarea mea cu cel pu țin patru ticuri, iau cele patru ticuri pe unul
contracta. Ceea ce am făcut este să-mi reduc riscul total pentru celelalte două contracte cu 10 ticuri. Dacă pia ța
apoi mă oprește din ultimele două contracte, pierderea netă din tranzac ție este de doar 8 ticuri. Dacă nu mă opresc
în ultimele două contracte și piața se mișcă în direc ția mea, iau următoarea treime din pozi ție
la un obiectiv de profit predeterminat.
Acest lucru se bazează pe o rezistență sau pe o durată mai mare de timp, sau pe testul unui semn semnificativ anterior
ridicat sau scăzut. Când iau profituri în a doua treime, mut și stop-lossul la intrarea mea ini țială
punct. Acum am un profit net pe tranzacție, indiferent de ceea ce se întâmplă cu ultima treime a pozi ției.
Cu alte cuvinte, am acum o „oportunitate fără riscuri”. Nu pot sublinia suficient nici editorul
faceți cuvintele de pe această pagină suficient de mari pentru a sublinia cât de important este pentru dvs. să experimenta ți starea de
„oportunitate fără risc”. Când creați o situație în care există „oportunită ți fără riscuri”, nu există
modalitate de a pierde, cu excepția cazului în care se întâmplă ceva extrem de neobi șnuit, cum ar fi trecerea unei limite în sus sau a unei limite în
jos
oprirea ta. Dacă, în circumstanțe normale, nu există nici o modalitate de a pierde, ve ți experimenta ceea ce este cu adevărat
se simte ca într-o meserie cu o stare de spirit relaxată, fără griji. Pentru a ilustra acest punct, imagina ți-vă că voi
sunt într-o meserie câștigătoare; piața a făcut o mi șcare destul de semnificativă în direc ția dvs., dar nu a ți luat-o
orice profit, pentru că ai crezut că merge chiar mai departe.
Cu toate acestea, în loc să meargă mai departe, pia ța se tranzac ționează până înapoi sau foarte aproape de originalul dvs.
punct de intrare. Te panichezi și, ca urmare, lichidezi comer țul, pentru că nu vrei să la și ceea ce a fost odată
o tranzacție câștigătoare se transformă într-un ratat. Dar de îndată ce ie și ți, pia ța revine imediat în ce
ar fi fost o meserie câștigătoare. Dacă ați fi blocat ni ște profituri prin reducere, punându-vă într-un
situație fără risc, este foarte puțin probabil să fi intrat în panică sau să fi sim țit stres sau
anxietate pentru această chestiune. Mai am o treime din pozi ția mea. Ce acum? Îl caut pe cel mai probabil
loc pentru ca piața să se oprească. Aceasta este de obicei un nivel semnificativ ridicat sau scăzut într-un interval de timp mai lung. Îmi plasez
pentru a lichida chiar sub acel punct într-o poziție lungă sau chiar deasupra acelui loc într-o pozi ție scurtă. Eu
plasează-mi comenzile chiar deasupra sau chiar dedesubt pentru că nu-mi pasă să scot ultimul tic din
comerț. Am constatat de-a lungul anilor că încercarea de a face asta nu merită. Un alt factor pe care trebuie să-l faci
luați în considerare raportul risc-recompensă. Raportul risc-recompensă este valoarea în dolari a modului în care
mult risc pe care trebuie să-l asumi în raport cu poten țialul de profit. În mod ideal, raportul risc-recompensă ar trebui să fie la
cel puțin 3: 1, ceea ce înseamnă că riscați doar un dolar pentru fiecare trei dolari cu poten țial de profit. Dacă ale tale
avantajul și felul în care vă ridicați din tranzac ții vă oferă un raport risc-recompensă 3: 1, comer țul dvs. câ știgător
procentul poate fi mai mic de 50% și veți câștiga bani în mod constant. Un risc de recompensă 3: 1
raportul este ideal. Cu toate acestea, în scopul acestui exerci țiu, nu contează ce este și nici nu contează
cât de eficient vă extindeți, atâta timp cât o face ți. Face ți tot ce pute ți pentru a vă plăti în mod rezonabil
nivelurile de profit atunci când piața pune banii la dispozi ție. Fiecare por țiune din tranzac ție pe care o lua ți ca
Pagina 137
câștigătorul va contribui la convingerea dvs. că sunteți un câ știgător consecvent. Toate numerele vor ajunge în cele din urmă
intră într-o aliniere mai bună pe măsură ce credin ța ta în capacitatea ta de a fi consecvent devine mai puternică.
Tranzacționarea în dimensiuni eșantion. Comerciantul tipic trăiește sau moare (emoțional) în urma rezultatelor
cea mai recentă tranzacție. Dacă a fost câ știgător, va merge cu plăcere la următoarea tranzac ție; dacă nu era, va începe să pună întrebări
viabilitatea marginii sale. Pentru a afla ce variabile func ționează, cât de bine func ționează și ce nu func ționează,
avem nevoie de o abordare sistematică, care să nu ia în considerare nici o variabilă aleatorie. Acest
înseamnă că trebuie să extindem definiția noastră a succesului sau a e șecului de la tranzac ționarea limitată
perspectiva traderului tipic la o dimensiune a e șantionului de 20 de tranzac ții sau mai mult. Orice margine pe care o ve ți decide va fi
bazat pe un număr limitat de variabile de pia ță sau rela ții între acele variabile care
măsurați potențialul pieței de a se deplasa fie în sus, fie în jos. Din perspectiva pie ței, fiecare comerciant
cine are potențialul de a face sau de a scoate o tranzac ție poate ac ționa ca o for ță asupra mi șcării pre țurilor și este,
prin urmare, o variabilă de piață. Niciun sistem tehnic sau de margine nu poate lua în considerare fiecare comerciant și
motivele sale pentru realizarea sau scoaterea unei tranzac ții. Ca rezultat, orice set de variabile de pia ță care define ște un
edge este ca un instantaneu a ceva foarte fluid, captând doar o por țiune limitată a tuturor posibilită ților.
Când aplicați orice set de variabile pe piață, acestea pot func ționa foarte bine pe o perioadă extinsă
de timp, dar după un timp s-ar putea să constatați că eficacitatea lor scade. Asta pentru că
dinamica de bază a interacțiunii dintre toți participan ții (pia ța) se schimbă. Nou
comercianții vin pe piață cu propriile lor idei unice despre ceea ce este ridicat și ceea ce este scăzut și altele
comercianții pleacă.
Încetul cu încetul, aceste schimbări afectează dinamica subiacentă a modului în care se mi șcă pia ța. Fără instantaneu
(set rigid de variabile) poate lua în considerare aceste modificări subtile. Pute ți compensa pentru acestea
schimbări subtile în dinamica de bază a mișcării pie ței și men țin în continuare o consecven ță
abordare prin tranzacționarea în dimensiuni de eșantion. Dimensiunea e șantionului dvs. trebuie să fie suficient de mare pentru a da variabilelor
dvs. un
test corect și adecvat, dar în același timp suficient de mic, astfel încât, dacă eficacitatea lor scade, tu
o poate detecta înainte de a pierde o sumă excesivă de bani. Am constatat că o dimensiune a e șantionului este de cel pu țin
20 de tranzacții îndeplinesc ambele cerințe.
Testarea. Odată ce vă decideți asupra unui set de variabile care se conformează acestor specifica ții, trebuie să testa ți
să le vadă cât de bine funcționează. Dacă ave ți software-ul adecvat pentru a face acest lucru, probabil că sunte ți
deja familiarizat cu procedurile. Dacă nu ave ți software de testare, pute ți redirec ționa testul
variabilele dvs. sau angajați un serviciu de testare pentru a face acest lucru pentru dvs. Dacă ave ți nevoie de o recomandare pentru o testare
service, contactați-mă la markdouglas.com sau tradinginthezone.com pentru o sesizare. În orice caz, păstrați-vă
rețineți că obiectul exercițiului este de a folosi tranzac ționarea ca vehicul pentru a învă ța cum să gândi ți obiectiv (în
perspectiva pieței), de parcă ai fi operator de cazinou. Chiar acum, performan ța liniei de jos a
sistemul dvs. nu este foarte important, dar este important să ave ți o idee bună despre ce vă pute ți a ștepta
în raport cu un raport câștig-pierdere (numărul de tranzac ții câ știgătoare raportat la numărul de tranzac ții pierdute
Pagina 138
pentru dimensiunea eșantionului dvs.).
Acceptarea riscului. O cerință a acestui exercițiu este să știți în prealabil exact ce risc ave ți
este pe fiecare tranzacție în mărimea e șantionului dvs. de 20 de tranzac ții. După cum ști ți acum, cunoa șterea riscului și acceptarea
riscul sunt două lucruri diferite. Vreau să fii cât mai confortabil cu valoarea în dolari a
riscați să vă asumați în acest exercițiu. Pentru că exerci țiul necesită utilizarea unui e șantion de 20 de mărimi, mărimea
riscul potențial este că veți pierde la toate cele 20 de tranzac ții. Acesta este în mod evident cel mai rău scenariu. Este la fel
probabil o întâmplare ca și cum veți câștiga la toate cele 20 de tranzac ții, ceea ce înseamnă că nu este foarte probabil. Cu toate acestea,
este o posibilitate. Prin urmare, ar trebui să configurați exerci țiul în a șa fel încât să pute ți accepta riscul
(în valoare de dolari) a pierderii la toate cele 20 de tranzac ții.
De exemplu, dacă tranzacționați contracte futures S&P, avantajul dvs. ar putea cere să risca ți trei puncte complete per
contract pentru a afla dacă comerțul va funcționa. Deoarece exerci țiul necesită tranzac ționarea unui minim
din trei contracte pe tranzacție, valoarea totală în dolari a riscului pe tranzac ție este de 2.250 USD, dacă utiliza ți contracte mari.
Valoarea acumulată în dolari a riscului dacă pierde ți pe toate cele 20 de tranzac ții este de 45.000 USD, s-ar putea să nu fi ți
confortabil riscând 45.000 de dolari la acest exerci țiu.
Dacă nu vă simțiți confortabil, puteți reduce valoarea în dolari a riscului prin tranzac ționarea mini-contractelor S&P (E-
Mini). Ele reprezintă o cincime din valoarea marilor contracte, deci valoarea totală în dolari a riscului pe tranzac ție
coboară la 450 USD, iar riscul acumulat pentru toate cele 20 de tranzac ții este de 9.000 USD. Pute ți face acela și lucru dacă
tranzacționați acțiuni: continuați să reduceți numărul de ac țiuni pe tranzac ție până ajunge ți la un punct
unde vă simțiți confortabil cu riscul total acumulat pentru toate cele 20 de tranzac ții. Ce nu vreau să faci
faceți este să modificați parametrii de risc stabili ți pentru a vă satisface nivelul de confort.
Dacă, pe baza cercetărilor dvs., ați stabilit că un risc de trei puncte în S&P este optim
la distanță, trebuie să lăsați piața să tranzacționeze pe marginea dvs. pentru a vă spune că nu merită să rămâne ți în pozi ție,
apoi lăsați-l în trei puncte. Schimbați această variabilă numai dacă este justificată dintr-o analiză tehnică
perspectivă. Dacă ați făcut tot posibilul pentru a reduce dimensiunea pozi ției și a ți descoperit că încă nu sunte ți
confortabil cu valoarea acumulată în dolari a pierderii la toate cele 20 de tranzac ții, atunci vă sugerez să face ți
exercițiu cu un serviciu de brokeraj simulat. Cu un serviciu de brokeraj simulat, totul despre
procesul de desfășurare și scoatere a tranzacțiilor, inclusiv completări și declara ții de brokeraj, este exact acela și
ca și în cazul unei firme de brokeraj propriu-zise, cu excepția faptului că tranzacțiile nu sunt efectiv introduse pe pia ță. Ca
rezultat, nu aveți de fapt niciun ban în pericol. Un serviciu de brokeraj simulat este un instrument excelent pentru
practica cu în timp real, în condiții reale de pia ță; este, de asemenea, un instrument excelent pentru testarea înainte a
sistem de tranzacționare. Pot exista și alții, dar singurul serviciu de această natură pe care îl știu este
Auditrack.com.
Efectuarea exercițiului. Când aveți un set de variabile care se conformează specifica țiilor descrise,
știi exact ce va costa fiecare tranzac ție pentru a afla dacă va func ționa, ai un plan pentru
luând profituri și știi la ce te poți aștepta ca raport de câ știg-pierdere pentru dimensiunea e șantionului, atunci e ști
Pagina 139
gata să înceapă exercițiul. Regulile sunt simple: schimba ți sistemul exact a șa cum l-a ți proiectat.
Aceasta înseamnă că trebuie să vă angaja ți să tranzac ționa ți cel pu țin următoarele 20 de apari ții ale avantajului dvs. - nu
doar următoarea tranzacție sau următoarele două tranzac ții, dar toate 20, indiferent de ce. Nu pute ți abate, folosi sau fi
influențat de alți factori străini sau modificați variabilele care vă definesc marginea până când ave ți
a completat o dimensiune completă a eșantionului. Configurând exerci țiul cu variabile rigide care vă definesc marginea,
cote relativ fixe și un angajament de a prelua fiecare tranzac ție în mărimea e șantionului dvs., a ți creat un
regim de tranzacționare care dublează modul în care func ționează un cazinou.
De ce câștigă cazinouri bani consistenți pentru un eveniment care are un rezultat aleatoriu? Pentru că știu
că peste o serie de evenimente, șansele sunt în favoarea lor. Ei știu, de asemenea, că pentru a realiza beneficiile
cote favorabile, trebuie să participe la fiecare eveniment. Nu se pot angaja într-un proces de culegere și
alegând ce mână de blackjack, rotire a ruletei sau aruncarea zarurilor vor merge
participă, încercând să prezic din timp rezultatul fiecăruia dintre aceste evenimente individuale. daca tu
credeți în cele cinci adevăruri fundamentale și crede ți că tranzac ționarea este doar un joc de probabilitate, nu mult
diferit de tragerea mânerului unui slot machine, atunci ve ți descoperi că acest exerci țiu va fi
fără efort - fără efort, deoarece dorința ta de a- ți continua angajamentul de a lua fiecare meserie
în mărimea eșantionului și credința dvs. în natura probabilistică a tranzac ționării va fi în deplină armonie.
Drept urmare, nu va exista frică, rezistență sau gânduri distractive. Ce te-ar putea împiedica să faci
exact ce trebuie să faci, când trebuie să o faci, fără rezerve sau ezitare? Nimic!
Pe de altă parte, dacă nu ți-a trecut deja prin cap, acest exerci țiu va crea un head-on
coliziune între dorința ta de a gândi obiectiv în probabilită ți și toate for țele din interiorul tău care sunt
în conflict cu această dorință. Cantitatea de dificultate pe care o ave ți în a face acest exerci țiu va fi directă
proporțional cu gradul în care aceste conflicte există. Într-un grad sau altul, ve ți experimenta
exact opusul a ceea ce am descris în paragraful anterior. Nu vă mira ți dacă găsi ți
prima încercare de a face acest exerci țiu practic imposibilă. Cum ar trebui să te descurci cu acestea
conflicte? Monitorizează-te și folosește tehnica autodisciplinei pentru a te concentra pe obiectivul tău. Scrie
descrie cele cinci adevăruri fundamentale și cele șapte principii ale coeren ței și păstrează-le în fa ța ta
în orice moment când tranzacționați.
Repetați-le frecvent, cu convingere. De fiecare dată când observi că te gânde ști,
a spune sau a face ceva care este incompatibil cu aceste adevăruri sau principii, recunoa ște conflictul.
Nu încercați să negați existența unor forțe conflictuale. Ele sunt pur și simplu păr ți ale psihicului tău care sunt
(de înțeles) argumentând pentru versiunile lor despre adevăr. Când se întâmplă acest lucru, concentra ți-vă pe ce anume
încerci să realizezi. Dacă scopul dvs. este să gândi ți obiectiv, întrerupe ți procesul de asociere (a șa
puteți rămâne în „fluxul de oportunitate al momentului acum”); pă șe ște- ți frica de a gre și, de a pierde
bani, pierdeți și lăsați bani pe masă (astfel încât să pute ți înceta să face ți erori și să începe ți să ave ți încredere
dvs.), atunci veți ști exact ce trebuie să face ți. Respecta ți regulile regimului dvs. de tranzac ționare cât mai bine
poti. Fă exact ceea ce solicită regulile tale, concentrându-te pe cele cinci adevăruri fundamentale
rezolvați în cele din urmă toate conflictele dvs. cu privire la adevărata natură a tranzac ționării. De fiecare dată când o faci de fapt
Pagina 140
ceva care confirmă unul dintre cele cinci adevăruri fundamentale, ve ți extrage energie din
credințe conflictuale și adăugarea de energie la o credin ță în probabilită ți și în capacitatea ta de a produce
rezultate consistente. În cele din urmă, noile tale credin țe vor deveni atât de puternice încât nu vor mai lua con știin ță
efort din partea ta să gândești și să acționezi într-un mod care să fie în concordan ță cu obiectivele tale.
Vei ști cu siguranță că gândirea în probabilități este o parte func țională a identită ții tale atunci când e ști tu
va putea trece printr-un eșantion de cel puțin 20 sau mai multe tranzac ții fără nici o dificultate,
rezistență sau gânduri conflictuale care vă distrag aten ția de la a face exact ceea ce sistemul dvs. mecanic
solicită. Apoi, și numai atunci, veți fi gata să trece ți la subiectivul sau intuitivul mai avansat
etapele tranzacționării.
O NOTĂ FINALĂ
Încercați să nu preveniți cât timp va dura până când ve ți putea trece cel pu țin un e șantion de mărime a tranzac țiilor,
urmărindu-vă planul fără abatere, gânduri distractive sau ezitări de a ac ționa. Va dura cât timp
ia. Dacă ai vrea să fii un jucător de golf profesionist, nu ar fi neobi șnuit să te dedici lovirii
10.000 sau mai multe mingi de golf până când combinația precisă a mi șcărilor din leagăn a fost atât de înrădăcinată
în memoria ta musculară că nu mai trebuia să te gânde ști la asta con știent. Când e ști acolo
lovind acele bile de golf, nu joci un joc real împotriva cuiva sau nu câ știgi marele
turneu. O faci pentru că crezi că dobândirea și practicarea abilită ților te vor ajuta să câ știgi.
Învățarea de a fi un câștigător constant ca comerciant nu este diferită. Vă doresc multă prosperitate și a ș vrea
spune „noroc”, dar chiar nu vei avea nevoie de noroc dacă lucrezi la dobândirea abilită ților adecvate.
SONDAJ DE ATITUDINĂ
1. Pentru a câștiga bani ca comerciant, trebuie să știi ce va face pia ța în continuare.
2. Uneori mă trezesc gândindu-mă că trebuie să existe o modalitate de a tranzac ționa fără a fi nevoie să pierd o pierdere.
3. A face bani ca comerciant este în primul rând o func ție de analiză.
4. Pierderile sunt o componentă inevitabilă a tranzac ționării.
Pagina 141
5. Riscul meu este întotdeauna definit înainte de a intra într-o tranzac ție.
6. În mintea mea există întotdeauna un cost asociat cu aflarea a ceea ce ar putea face pia ța în continuare.
7. Nici nu m-aș deranja să fac următoarea tranzac ție dacă nu a ș fi sigur că va fi un câ știgător.
8. Cu cât un comerciant află mai multe despre pie țe și cum se comportă, cu atât îi va fi mai u șor să facă acest lucru
executa meseriile sale.
9. Metodologia mea îmi spune exact în ce condiții de pia ță să intru sau să ie și dintr-o tranzac ție.
10. Chiar și atunci când am un semnal clar pentru a-mi inversa pozi ția, mi se pare extrem de greu de făcut.
11. Am susținut perioade de succes consecvent, de obicei urmate de unele reduceri destul de drastice
în echitatea mea.
12. Când am început să tranzacționez, aș descrie metodologia mea de tranzac ționare ca întâmplătoare, adică unele
succes între multă durere.
13. De multe ori mă simt că piețele sunt împotriva mea personal.
14. Oricât aș încerca să „dau drumul”, îmi este foarte greu să pun rănile emo ționale trecute în spatele meu.
15. Am o filozofie de gestionare a banilor care se bazează pe principiul de a lua întotdeauna o parte
bani din piață atunci când piața îi pune la dispoziție.
Pagina 142
16. Slujba unui comerciant este de a identifica tiparele în comportamentul pie țelor care reprezintă o oportunitate și apoi
pentru a determina riscul de a afla dacă aceste tipare se vor juca singure a șa cum au făcut-o în trecut.
17. Uneori, pur și simplu nu pot să nu simt că sunt o victimă a pie ței.
18. Când fac tranzacții, de obicei încerc să rămân concentrat într-un singur interval de timp. De acord nu sunt de acord
19. Tranzacționarea necesită cu succes un grad de flexibilitate mentală mult dincolo de sfera majorită ții oamenilor.
20. Există momente în care simt cu siguranță fluxul pieței; totu și, de multe ori am dificultă ți
acționând după aceste sentimente.
21. Sunt de multe ori când sunt într-o meserie profitabilă și știu că mi șcarea sa încheiat, dar eu
tot nu îmi voi lua profiturile.
22. Indiferent de câți bani câștig într-o tranzacție, rareori sunt mul țumit și simt că a ș putea avea
a făcut mai multe.
23. Când fac o tranzacție, simt că am o atitudine pozitivă. Anticipez to ți banii pe care i-a ș putea câ știga
din comerț într-un mod pozitiv.
24. Cea mai importantă componentă a capacită ții unui comerciant de a acumula bani în timp este de a avea un
credința în propria sa consistență.
25. Dacă ți s-ar fi dorit să poți dobândi instantaneu o abilitate de tranzac ționare, ce abilitate ar avea
tu alegi?
26. Deseori petrec nopți nedormite îngrijorându-mă cu privire la pia ță.
Pagina 143
27. Te simți obligat să faci o tranzacție pentru că ți-e teamă că ai putea rata?
da nu
28. Deși nu se întâmplă foarte des, îmi place foarte mult că meseriile mele sunt perfecte. Când fac un perfect
sună că se simte atât de bine încât mă compensează de toate momentele pe care nu le fac.
29. Te găsești vreodată planificând tranzacții pe care nu le executi niciodată și nu executi tranzac ții niciodată
planificat?
da nu
30. În câteva propoziții explicați de ce majoritatea comercian ților fie nu câ știgă bani, fie nu sunt capabili să păstreze ce
ei fac.
Text original
Contribuie cu o traducere mai buna
Object 2

Trading În Zonă

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Trading În Zonă

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Object 1

S-ar putea să vă placă și