Şi pe când Se ruga

Iisus într-un loc, când a

Rugãciunea Domneascã
încetat, unul dintre
ucenicii Lui I-a zis:
Doamne, învaţă-ne să ne
Rugăciunea „Tatăl nostru”, cea mai de seamă dintre toate rugăciunile, se deosebeşte
rugăm, cum a învăţat şi
prin puterea ei, prin uşurinţa de a fi înţeleasă şi prin bogăţia cugetărilor ei. Ioan pe ucenicii lui. Şi
Rugăciunea Domnească este rostită în forma textului din Evanghelia după Matei le-a zis: Când vă rugaţi,
(cap. 6, 9-13). Conţinutul ei are şapte cereri. Primele trei se referă la Dumnezeu Însuşi şi ziceţi: Tatăl nostru…
sunt expresia iubirii, respectului şi supunerii faţă de El. În celelalte patru se cuprind cereri
privitoare la trebuinţele noastre temporale şi în legătură cu mântuirea noastră.

„Tatăl nostru, Care eşti în ceruri...”

Această chemare ne pune în adevărata stare de rugăciune; I se mai zice şi Rugăciunea Domnească, pentru că ea
ne înalţă mintea la Dumnezeu şi ne întăreşte încrederea în a fost dată de Hristos ucenicilor Săi, când aceştia
El, ca Tată, ca «Părinte» (Romani 7, 15). L-au rugat să-i înveţe cum trebuie să se roage şi
Zicem „Tatăl nostru”, nu „Tatăl meu”, pentru că noi toţi suntem cuprinde înseşi cuvintele Lui.
fraţi şi ne rugăm unii pentru alţii. Rugăciunea Domnească este
rugăciunea fiilor - fraţi.
Cuvintele „Care eşti în ceruri” ne aduc aminte că menirea noastră „Sfinţească-se numele Tău”
trece dincolo de marginile vieţii de acum; că dincolo de lumea Forma de pasiv a verbului exprimă ideea unei acţiuni pe care nu-
aceasta se află casa Tatălui nostru (Ioan 14, 2), care ne aşteaptă. mai Dumnezeu singur o poate împlini. Numai El poate să-şi mani-
„Cât pentru noi, cetatea noastră este în ceruri, de unde aşteptăm Mântuitor pe Dom-
feste slava Sa, să ne purifice de păcate, să ne sfinţească înăuntrul
nul nostru Iisus Hristos” (Filipeni 3, 20). nostru, şi să „ne facă părtaşi dumnezeieştii firi” (2 Petru
1, 4), adică să ne mântuiască.
„Tatăl nostru, Care eşti în ceruri,
Reţ i n e m Sfinţească-se numele Tău;
„Sfinţim numele Tatălui nostru cel după har, Care este în ceruri,
omorând pofta pământească şi curăţindu-ne de patimile aducătoare de
stricăciune.” (Sfântul Maxim Mărturisitorul)
Prezentă în cultul Vie împărăţia Ta; Ne rugăm să ni se arate împărăţia lui Dumnezeu – acea
„Vie împărăţia Ta”
creştin încă din sec.
al II-lea (Sfântul Policarp), Facă-se voia Ta, precum în cer împărăţie la care suntem chemaţi de Mântuitorul, când zi-
Rugăciunea Domnească este şi pe pământ. ce: „Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împără-
ţia cea pregătită vouă” (Matei 25, 34). Deci, cerem să ne
introdusă în ritualul Sfintei
Liturghii în sec. al IV-lea și, până
Pâinea noastră cea spre fiinţă facă moştenitori ai cereştii Sale împărăţii, adică ai ferici-
rii veşnice.
astăzi se cântă de adunarea dă-ne-o nouă astăzi;
credincioșilor. Alături de alte
„rugăciuni începătoare” este
Şi ne iartă nouă greşelile noastre,
nelipsită din cultul precum şi noi iertăm greşiţilor noştri; „Facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ”
creștin public. Şi nu ne duce pe noi în ispită, Voia lui Dumnezeu este mântuirea noastră. Dar cum noi
singuri, fără ajutorul Său nu putem face voia Sa, totuşi,
Ci ne izbăveşte de cel rău. nu ne rugăm „ca Dumnezeu să facă ce vrea El, ci pentru
„Şi nu ne duce pe noi în ispită” ca să putem noi face ce vrea El” (Sfântul Ciprian). Voia Sa
Ispita este o încercare care se
Că a Ta este împărăţia şi puterea este deja împlinită în mod desăvârşit „în cer“ (de către
adresează libertăţii noastre. Şi şi slava în veci. Amin!” îngeri şi sfinţi), însă trebuie să se împlinească şi pe
pământ, în istoria oamenilor.
Iisus, ca om a fost pus la încercare
şi a ieşit biruitor din capcanele în-
„Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi”
tinse de diavol. Ne rugăm Tatălui ceresc ca harul Lui să ne asiste în
Iisus ne învaţă să cerem hrana de care avem nevoie, în fiecare zi. În
încercări şi să ne ferească de ispitele care întrec puterile noastre.
alte timpuri Dumnezeu a hrănit poporul în pustie cu mană (Ieşirea
„Ci ne izbăveşte de cel rău”, adică de diavolul potrivnic şi de lu- cap. 16) în fiecare zi şi de aceea o poate face încă. Sfântul Efrem
crarea lui. Sfântul Grigorie de Nissa spune că ispititorul este diavolul, Sirul ne învaţă: „Pâinea zilnică trebuie să-ţi fie de-ajuns, cum ai
iar „cel rău” este o altă numire dată acestuia. învăţat din Rugăciune”. Din această pâine materială aducem la
altar, sub formă de prescură ca să devină Pâine euharistică.
„Diavolul este duhul răutăţii, făptuitorul şi adevăratul începător al răului”
(Sfântul Ioan Gură de Aur). „Şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri”
Iertarea pe care o cerem lui Dumnezeu este condiţionată de iertarea
„Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!” pe care noi o acordăm celorlalţi semeni ai noştri. Îi cerem să ne
În încheiere ne arătăm nădejdea că vom primi cele pentru care ne- ierte pentru datoriile neîmplinite faţă de El, din omisiune, uitare,
am rugat. A lui Dumnezeu este puterea şi slava şi nimeni nici în cer, trândăvie, şi faţă de semenii noştri prin atitudine indiferentă.
nici pe pământ, nu-I poate sta împotrivă. Amin! - „Aşa să fie!”

Foaie editată şi distribuită gratuit

de Biroul de catehizare al
Arhiepiscopiei Iaşilor.
Anul IV ▪ Nr. 4 (28)
Cuvânt catehetic
„Mergând, învăţaţi toate neamurile…” (Matei 28,19)
Material catehetic disponibil şi în format electronic.

Cateheză MMB

Aprilie 2018 catehizare.mmb@gmail.com

Apare cu binecuvântarea ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei