Sunteți pe pagina 1din 6

Rugaciunea Domneasca

In Noul Testament “Tatal nostru” sau Rugaciunea Domneasca apare la Matei


6:9-13: “Tatăl nostru care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta,
faca-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-
ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri
şi nu ne duce pe noi în ispită ci ne izbaveste de cel rău. [Că a Ta este împărăţia şi
puterea şi mărirea, acum şi pururea şi în vecii vecilor.] Amin”
si la Luca 11:2-4: “Tată, sfinţească-se numele tău; vină Împărăţia ta. Pâinea
noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă în fiecare zi; şi ne iartă nouă păcatele noastre,
fiindcă şi noi iertăm oricui ne este dator; şi nu ne duce pe noi în ispită”.
Cea de-a doua versiune e mai scurta, din ea lipsind cuvintele “nostru care esti in
ceruri” din adresare, si doua cereri: “faca-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ” si
“ci ne izbaveste de cel rău”:
2ειπεν δε αυτοις, οταν προσευχησθε, λεγετε, πατερ, αγιασθητω το ονοµα σου: ελθετω

η βασιλεια σου: 3τον αρτον ηµων τον επιουσιον διδου ηµιν το καθ ηµεραν: 4και αφες ηµι
ν τας αµαρτιας ηµων, και γαρ αυτοι αφιοµεν παντι οφειλοντι ηµιν: και µη εισενεγκης ηµα
ς εις πειρασµον 1
2Et ait illis: Cum oratis, dicite: Pater, sanctificetur nomen tuum. Adveniat regnum
tuum. 3Panem nostrum quotidianum da nobis hodie. 4Et dimitte nobis peccata nostra,
siquidem et ipsi dimittimus omni debenti nobis. Et ne nos inducas in tentationem.2
2He said to them, ‘When you pray, say: Father, hallowed be your name. Your
kingdom come. 3Give us each day our daily bread 4And forgive us our sins, for we
ourselves forgive everyone indebted to us. And do not bring us to the time of trial.’3
2Il leur dit : " Lorsque vous priez, dites : Père, que ton Nom soit sanctifié ; que
ton règne vienne; 3donne-nous chaque jour notre pain quotidien; 4et remets-nous nos
péchés, car nous-mêmes remettons à quiconque nous doit ; et ne nous soumets pas à la
tentation.4
Se considera ca versiunea originala a fost rostita de Iisus in aramaica, si transpusa
ca atare in sursa Q pe care au folosit-o in redactarea evangheliilor lor atat Matei cat si
Luca (Rugaciunea Domneasca lipseste din Evanghelia dupa Marcu)5, dar ca Luca ar fi
omis cuvintele din adresare si doua din cereri pentru a nu le trezi suspiciuni crestinilor de
curand proveniti dintre pagani carora li se adresa evanghelia sa: “Luca se adreseaza
tuturor crestinilor proveniti dintre pagani, aratand ca Domnul Hrisos a venit pentru
mantuirea intregii lumi, ca religia crestina este o religie universala. In tot cuprinsul
Evangheliei autorul se fereste sa intrebuinteze vreun cuvant ce ar putea jigni neamurile
straine[...]. Evanghelistul Luca scrie Evanghelia sa cu scopul de a arata universalismul
religiei crestine”.6 Versiunea de la Matei care ni s-a pastrat in limba greaca are un profund
substrat semitic, cele 48 de cuvinte care o alcatuiesc fiind dispuse conform sintaxei
limbilor semitice in doua strofe de cate cinci stihuri, cu rime si hiatusuri:
1 http://www.greekbible.com/index.php
2 http://www.sacred-texts.com/bib/vul/luk011.htm
3 http://bible.oremus.org/?passage=Luke+11
4 http://www.biblia-cerf.com/BJ/lc11.html
5 http://www.crestinortodox.ro/Rugaciunea_Domneasca___Tatal_nostru-53-8017.html
6Pr Prof Ioan Constantinescu, Studiul Noului Testament, Editura IBMBOR, Bucuresti, 2002, pag 102

1
9. ουτως ουν προσευχεσθε υµεις: πατερ ηµων ο εν τοις ουρανοις, αγιασθητω το ον
οµα σου, 10ελθετω η βασιλεια σου, γενηθητω το θεληµα σου, ως εν ουρανω και επι
γης. 11τον αρτον ηµων τον επιουσιον δος ηµιν σηµερον: 12και αφες ηµιν τα οφειλ
ηµατα ηµων, ως και ηµεις αφηκαµεν τοις οφειλεταις ηµων: 13και µη εισενεγκης ηµ
ας εις πειρασµον, αλλα ρυσαι ηµας απο του πονηρου7. (Matei 6:9-13)

Continutul Rugaciunii Domnesti prezinta asemanari cu doua tipuri de rugaciuni uzitate in


iudaism in vremea Mantuitorului: Kaddish-ul8 si Amidah9. De asemenea, versetele care
alcatuiesc rugaciunea au trimiteri vechi testamentare10 si numeroase trimiteri in chiar
cadrul evangheliei mateiene.

Rugaciunea are o structura tripartita: adresarea de la inceput, trei cereri


referitoare la Dumnezeu si trei cereri de final referitoare la om. Originalul grecesc
creeaza probleme in redarea cu acuratete in traduceri a trei termeni: επιουσιον, οφει
ληµατα, πειρασµον. Acestia au fost transpusi, incepand chiar cu Vulgata in
maniere diferite: 9 Sic ergo vos orabitis: Pater noster, qui es in cælis, sanctificetur
nomen tuum. 10 Adveniat regnum tuum; fiat voluntas tua, sicut in cælo et in terra. 11
Panem nostrum supersubstantialem da nobis hodie, 12 et dimitte nobis debita nostra,
sicut et nos dimittimus debitoribus nostris. 13 Et ne nos inducas in tentationem, sed
libera nos a malo. Amen.11

NRSV ii reda drept: 9‘Pray then in this way: Our Father in heaven, hallowed be your
name. 10 Your kingdom come. Your will be done, on earth as it is in heaven. 11Give us
this day our daily bread. 12 And forgive us our debts, as we also have forgiven our
debtors. 13 And do not bring us to the time of trial, but rescue us from the evil one”12,

7 http://www.greekbible.com/index.php
8 A doxology, most of it in Aramaic, recited with congregational responses at the close of individual
sections of the public service and at the conclusion at the service itself: Glorified and sanctified be
God`s great name throughout the world which he has created according to his will. May He establish
his kingdom in your lifetime and durig your days, and within the life of the entire house of Israel,
speedly and soon. And say: Amen. The simple form in which the eschatological pleas are phrased and
the lack of allusion to the destruction of the Temple indicate the antiquity of the Kaddish prayer.
(Encyclopaedia Judaica, Keter Publishing House Ltd, Israel, 1969, vol 10, pag 660-663)
9 The Amidah is the core and the main element of each of the prescribed daily services. It contains 18
benedictions: the first 3 are devoted to the praise of God, the last 3, to thanksgiving, while the
intermediate are petitions: the 3rd benediction speaks of God`s holiness and is therefore called Kedushat
ha Shem. It concludes with: Barukh... ha El ha Kadosh; the 6th benediction beseeches forgiveness for all
sins, concluding with: Barukh... hannun ha marbeh lislo`ah (Blessed...who art gracious and abundantly
forgiving); the 11th benediction appeals to God to restore righteous judges and reign Himself over Israel.
It concludes with: Barukh... Melekh ohev tzedakah u mishpat (Blessed... king who loves righteousness
and judgement). It is almost certain that by the end of the Temple period the 18 benedictions of the
weekday Amidah had become the general custom. Soon after the destruction of the Temple, the Amidah
was edited finally in Jabneh by Rabban Gamaliel II and his colleagues. (Encyclopaedia Judaica, Keter
Publishing House Ltd, Israel, 1969, vol 2, pag 838-846)
10 Ier 3:4 “Si acum strigi catre mine: Tatal meu, tu ai fost povatuitorul tineretilor mele”; Iez 36:23 “Voi
sfinti numele Meu cel mare care a fost necinstit la neamurile printre care l-ati necinstit voi, si vor sti
neamurile ca eu sunt Domnul, zice Domnul Dumnezeu, cand ma voi sfinti in voi, inaintea ochilor lor”
11 http://www.sacred-texts.com/bib/vul/mat006.htm
12 http://bible.oremus.org/?passage=Matthew+6

2
in timp ce TOB alege o versiune apropiata de Vulgata: 9Vous donc, priez ainsi : Notre
Père qui es dans les cieux, que ton Nom soit sanctifié, 10 que ton Règne vienne, que ta
volonté soit faite sur la terre comme au ciel. 11Donne-nous aujourd'hui notre pain
quotidien 12 Remets-nous nos dettes comme nous-mêmes avons remis à nos débiteurs.
13Et ne nous soumets pas à la tentation ; mais délivre-nous du Mauvais.”13

Astfel, επιουσιον este un hapax legomenon, a mai fost gasit doar intr-o carte
egipteana unde are intelesul de “pentru maine”14 Traducerea prin “cea de toate
zilele”quotidianum / daily/ quotidien face referire la felul in care israelitii primeau
zilnic mana in desert (Exod 16:15-21), dar cea mai probabila legatura etimologica o are
cu ουσια (substanta), de unde trimiterea la Euharistie: supersubstantialem.

Termenul οφειληµατα are intelesul de datorii/ debita/ debts/ dettes, in timp ce


Luca foloseste αµαρτιας / peccata/ sins/ péchés cu intelesul de pacate. Diferenta de
termeni pare a proveni din aramaica, unde acelasi cuvant insemna si pacat si datorie15

Termenul πειρασµον inseamna atat ispita cat si proba: tentationem/


tentation vs time of trial. Avand in vedere numeroasele referiri la necesitatea de a trece
prin incercari pentru apropierea de Dumnezeu din Vechiul Testament (Iov 7:1, Ps 17:30,
Ps 23:19) se prefera a doua varianta de traducere, nefiind Dumnezeu cel care ispiteste.

In ceea ce priveste semnificatia teologica a Rugaciunii Domesti, Sfintii Parinti,


incepand cu Sfantul Chiril al Ierusalimului, ii recunosc atat valoarea de model de
rugaciune, cat si valoarea eshatologica (Sfantul Chiril obisnuia sa o explice pe larg
catehumenilor proaspat botezati in Saptamana Mare16) Rugaciunea este comentata pe larg
si de teologii contemporani: “Din nou, cererile noastre trebuie sa aiba in vedere, mai
presus de toate, viata noastra spirituala”17

Tatal nostru

“Cat de mare este iubirea de oameni a lui Dumnezeu! Celor care s-au departat de
El si au ajuns in cele mai mari rautati, le-a daruit atata iertare de pacate si impartasire de
har, incat le-a ingaduit sa-L numesca Tata”18 Numirea lui Dumnezeu cu apelativul de Tata
apare atat in Vechiul Testament: Popor nechibzuit şi fără de minte, au nu este El tatăl
tău, Cel ce te-a zidit, te-a făcut şi te-a întemeiat? (Deut 32:6) Si acum strigi catre Mine:
“Tatal meu, Tu ai fost povatuitorul tineretilor mele” (Ier 3:4) cat si in cadrul Evangheliei
mateiene: Deci daca voi, rai fiind, stiti sa dati daruri bune fiilor vostri, cu cat mai mult
Tatal vostru cel din ceruri va va da cele bune celor care cer de la El? (Mt 7:11) Prin acest
apelativ se afirma filiatia divina si fraternitatea universala a oamenilor. Totusi, Dumnezeu
este doar Tatal celor botezati: “Rugaciunea aceasta se cuvine sa o spuna numai cei

13 http://www.biblia-cerf.com/BJ/mt6.html
14 http://en.wikipedia.org/wiki/Lord's_Prayer
15 http://en.wikipedia.org/wiki/Lord's_Prayer
16Sf Chiril al Ierusalimului, Cateheze, Trad Dumitru Fecioru, Editura IBMBOR, Bucuresti, 2003
17Arhiepiscopul Dmitri, Imparatia lui Dumnezeu, Talcuire duhovniceasca la Predica de pe Munte, Trad.
Remus Rus, Editura IBMBOR, Bucuresti, 2003
18Sf Chiril al Ierusalimului, Cateheze, Trad Dumitru Fecioru, Editura IBMBOR, Bucuresti, 2003, pag 362

3
botezati, cum o arata si legile bisericii, dar si cuvintele de la inceputul rugaciunii – ca cel
nebotezat nu poate sa numeasca pe Dumnezeu Tata!” (Sf Ioan Gura de Aur) deoarece “in
credinta Bisericii primare, Dumnezeu este Tata la propriu doar celor renascuti
sacramental, sfintenia nu e decat aratarea in uman a vietii treimice ce ni se impartaseste
cultic, imparatia este un deja prin Sfintele Taine, vointa morala, libertatea, ca si puterea
iertarii sunt capacitati ce se nasc in apele botezului, existenta religios morala nu-i este cu
putinta decat omului euharistic”19

Care eşti în ceruri

Dumnezeu este omniprezent si “nu e despartit spatial de om, ci e despartit


spiritual de insul pacatos” (Sf Grigorie de Nyssa) Mantuitorul a coborat cerul pe pamant:
Nimeni nu s-a siut in cer, fara numai Cel ce s-a coborat din cer, Fiul Omului, care este in
cer (Ioan 3:13)

Sfinţească-se numele Tău

Numele lui Dumnezeu este sfant, el nu trebuie luat in desert: Sa nu iei numele
Domnului Dumnezeului tau in desert, ca nu va lasa Domnul nepedepsit pe cel ce ia in
desert numele Lui (Ies 20:7) “A sfinti numele lui Dumnezeu inseamna, pe de o parte, a ne
feri de orice defaimare, batjocura, hula, injurie, iar pe de alta parte, inseamna a ne sfinti
pe noi insine, a ne ridica la sfintenia slavei sale” 20 Fericitul Augustin este si mai
categoric: A sfinti numele lui Dumnezeu inseamna a deveni sfant. Porunca sfinteniei o
mai da Mantuitorul ucenicilor si in alte ocazii: Asa sa lumineze lumina voastra inaintea
oamenilor incat, vazand faptele voastre cele bune, sa slaveasca pe Tatal vostru cel din
ceruri (Matei 5:16) Fiti dar voi desavarsiti precum Tatal vostru cel ceresc desavarsit este
(Matei 5:48)

Vie împărăţia Ta

Imparatia lui Dumnezeu a si venit, prin intruparea Mantuitorului, dar se va


desavarsi la sfarsitul veacurilor: Imparatia lui Dumnezeu este inlauntrul vostru (Luca
17:21) Daca ma iubeste cineva, va pazi cuvantul Meu, si Tatal Meu il va iubi, si vom veni
la el, si locas la el vom face (Ioan 14:23) Venirea imparatiei echivaleaza cu despatimirea:
“Cer sa ma izbavesc de stricaciune, sa ma eliberez de moarte, sa fiu dezlegat de legaturile
pacatului si sa nu mai imparateasca asuprea mea moartea, sa nu lucreze impotriva noastra
tirania rautatii, sa nu mai fiu sub stapanirea celui ce ma razboieste, sa nu ma mai duca
acela in prinsoare prin pacat; ci sa vina la mine Imparatia Ta, ca sa fuga de la mine, sa se
mute in nefiinta patimile ce ma stapanesc si imparatesc acum peste mine” (Sf Grigorie de
Nyssa)

Faca-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ

Voia lui Dumnezeu e ca toti oamenii sa se mantuiasca: Dumnezeu voieste ca toti


oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina (1 Tim 2:4) In cer, ingerii
19 Pr Dr Vasile Vlad, Comentariile patristice la Tatal Nostru in biserica primelor cinci secole, Editura
Emia, 2005, pag 6.
20 Rugaciunea Tatal Nostru, talcuiri de Parintele Galeriu, Editura Harisma, 2002, pag 41.

4
fac voia lui Dumnezeu prin permanenta ascultare: Binecuvantati pe Domnul toti ingerii
Lui, cei puternici in virtute, care faceti voia Lui (Ps 102:21) Facerea voii lui Dumnezeu
este un har al Acestuia: Dumnezeu este cel ce lucreaza in voi si ca sa voiti si ca sa
savarsiti (Filip 2:13) “Daca voia Parintelui ceresc e in noi, atunci si cerul e in noi”21

Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi

Painea este necesara supravietuirii, dar “mancam pentru a trai, iar nu traim pentru
a manca” (Sf Maxim Marturisitorul) Painea este un dar de la Dumnezeu “hrana si creatia
sunt vazute fundamental in dependenta de Dumnezeu, iar supravietuirea noastra drept
consecinta a proniei dumnezeiesti”22 Hristos este pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer.
Cine mănâncă din pâinea aceasta viu va fi în veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru
viaţa lumii este trupul Meu (Ioan 6:51) Astazi are valoarea adverbului intotdeauna, dar
face referire si la trairea doar la timpul prezent a crestinului: Cinei Tale celei de taina,
astazi, Fiul lui Dumnezeu partas ma primeste.

Si ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri

Puterea de a ierta greselile o are doar Dumnezeu. Sf Ioan Gura de Aur apreciaza
bunatatea divina: “Ai vazut ce covarsitoare iubire de oameni? Dupa ce prin botez ne-a
sters atatea pacate si ne-a dat nespusa maretie a darului Sau, ne invredniceste iarasi de
iertare dupa ce pacatuim”23 Fiecare om greseste inaintea lui Dumnezeu: Dacă zicem că
păcat nu avem, ne amăgim pe noi înşine şi adevărul nu este întru noi (1 Ioan 1:8) si
“greselile pe care le fac altii fata de noi sunt mici, neinsemnate si usor de trecut cu
vederea, dar greselile pe care le facem noi fata de Dumnezeu sunt mari si numai marea
lui iubire de oameni poate sa le ierte”24 Daca nu iertam semenilor nostri, nu trebuie sa ne
asteptam la iertare din partea lui Dumnezeu: Cu ce judecata veti judeca cu aceea veti fi
judecati, si cu ce masura veti masura, cu aceea vi se va masura (Matei 7:2)

Si nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbaveste de cel rău

Ispita este binevenita: Mare bucurie să socotiţi, fraţii mei, când cădeţi în felurite
ispite (Iacov 1:2) pentru desavarsirea crestinului:Că ne-ai cercetat pe noi, Dumnezeule,
cu foc ne-ai lămurit pe noi, precum se lămureşte argintul (Ps 65:9), dar ea nu vine de la
Dumnezeu, ci de la diavol, fiind doar ingaduita de Dumnezeu:Nimeni să nu zică, atunci
când este ispitit: De la Dumnezeu sunt ispitit, pentru că Dumnezeu nu este ispitit de rele
şi El însuşi nu ispiteşte pe nimeni (Iacov 1:13) Ispita actioneaza in virtutea libertatii cu
care am fost inzestrati: “Intreg spatiul libertatii noastre e un spatiu al punerii la incercare,
un timp de proba, de ucenicie. Timp in care trebuie sa rodim, inmultind talantii
incredintati de Dumnezeu”25 Izbavirea de cel rau o face Dumnezeu in virtutea
atotputerniciei sale: “diavolul ramane o creatura supusa lui Dumnezeu, chiar daca i se

21 Rugaciunea Tatal Nostru, talcuiri de Parintele Galeriu, Editura Harisma, 2002, pag 61.
22 Pr Dr Vasile Vlad, Comentariile patristice la Tatal Nostru in biserica primelor cinci secole, Editura
Emia, 2005, pag 174
23 Idem, pag 159.
24Sf Chiril al Ierusalimului, Cateheze, Trad Dumitru Fecioru, Editura IBMBOR, Bucuresti, 2003, pag 364
25 Rugaciunea Tatal Nostru, talcuiri de Parintele Galeriu, Editura Harisma, 2002, pag 92.

5
impotriveste intru toate”26 Lepadarea de cel rau se face la botez. Iisus s-a rugat ca toti
ucenicii Lui sa fie paziti de cel rau: Nu Mă rog ca să-i iei din lume, ci ca să-i păzeşti pe
ei de cel viclean (Ioan 17:15)

Rugaciunea Domneasca constituie pentru biserica “o rugaciune eclesiala, regula


fidei, compendium si regula a rugaciunii, sinteza a Sfintei Scripturi (brevianum
evangelii), dreptar al vietii religios-morale”27 Rugaciunea sustine de fapt lumea zidita.
Viata, in toata complexitatea ei isi afla raspuns in rugaciune, ca unica sursa autentica de
putere. Rugaciunea nu este suprastructura, nu este in afara vietii, nici adaos ei, ci “insasi
miezul vietii” (Sf Grigorie de Nyssa)

Bibliografie:

Biblia sau Sfanta Scriptura, Editura IBMBOR, Bucuresti, 1991


http://www,bibliaortodoxa.ro
http://www.greekbible.com
http://www.sacred-texts.com/bib/vul
http://bible.oremus.org
http://www.biblia-cerf.com
http://www.wikipedia.org/wiki/Lord's_Prayer
http://www.crestinortodox.ro
Encyclopaedia Judaica, Keter Publishing House Ltd, Israel, 1969, vol 2 & vol 10
Pr Prof Ioan Constantinescu, Studiul Noului Testament, Editura IBMBOR, Bucuresti,
2002
Sf Chiril al Ierusalimului, Cateheze, Trad Dumitru Fecioru, Editura IBMBOR, Bucuresti,
2003
Arhiepiscopul Dmitri, Imparatia lui Dumnezeu, Talcuire duhovniceasca la Predica de pe
Munte, Trad. Remus Rus, Editura IBMBOR, Bucuresti, 2003
Rugaciunea Tatal Nostru, talcuiri de Parintele Galeriu, Editura Harisma, 2002
Pr Dr Vasile Vlad, Comentariile patristice la Tatal Nostru in biserica primelor cinci
secole, Editura Emia, 2005

26 Pr Dr Vasile Vlad, Comentariile patristice la Tatal Nostru in biserica primelor cinci secole, Editura
Emia, 2005, pag 162
27 Idem, pag 6.