ARGUMENT

Asamblarile nedemontabile sunt acele asamblari la care, pentru

desfacerea pieselor este necesar sa se distruga partial sau total organul de
asamblare sau piesele ce alcatuiesc asamblarea.

Asamblarile lipite sunt imbinari nedemontabile ale pieselor din acelasi

material sau din materiale de adaos, care are compozitia chimica diferita de
cea a materialului de baza.
• Curatarea suprafetelor supuse lipiri, care se executa:
-manual, cu perii de sarma, hartie abraziva, pile sau razuitoare;
-mecanic, prin sablare sau polizare;
-chimic, prin decapare cu acid azotic;
• Indreptarea, care se executa la rece, cu:
-ciocan de lemn, material plastic sau cauciuc, pentru table moi si subtiri;
-masina de indreptare cu cilindri, pentru table groase;
• Indoirea, cu: dispozitive, matrite, masini cu valuri sau prese de
indoit;
• Faltuirea (fig.1.), care permit imbinarea tabelelor subtiri. Se
utilizeaza la burlane, acoperisuri, tuburi de aerisire, vase, cutii din
tabla.

1
 Capitolul I
Asamblari lipite
Asamblarile lipite sunt imbinari nedemontabile ale pieselor din acelasi
material sau din materiale de adaos, care are compozitia chimica diferita de
cea a materialului de baza.
Legatura dintre piese se bazeaza pe fortele de coreziune interatomita sau
intermoleculara intre materialul de adaos si materialul pieselor supuse
imbinarii.
Se utilizeaza la executarea unor asamblari noi (in electrotehnica si
mecanica fina) sau la repararea organelor de masini (obiecte din hotel,
cupru, alama, plumb, zinc, cabluri si conducte, piese si aparate electrice
etc.).

1.1.Operatii pregatitoare
Operatiile pregatitoare, inainte de lipire, sunt:
• Curatarea suprafetelor supuse lipiri, care se executa:
-manual, cu perii de sarma, hartie abraziva, pile sau razuitoare;
-mecanic, prin sablare sau polizare;
-chimic, prin decapare cu acid azotic;
• Indreptarea, care se executa la rece, cu:
-ciocan de lemn, material plastic sau cauciuc, pentru table moi si subtiri;
-masina de indreptare cu cilindri, pentru table groase;
• Indoirea, cu: dispozitive, matrite, masini cu valuri sau prese de
indoit;
• Faltuirea (fig.1.), care permit imbinarea tabelelor subtiri. Se
utilizeaza la burlane, acoperisuri, tuburi de aerisire, vase, cutii din
tabla.

1.2. Tipuri de lipituri

Aliajele pentru lipit sunt materiale de adaos diferite de materialul care
lipeste. Sunt usor fuzibile, au temperatura de topire mai mica decat

2
temperatura de topire a pieselor imbinate, capacitatea de umectare buna si se
prezinta sub forma de lingouri, blocuri, bare, table, benzi si sarme. Lipirea se
poate realiza cu aliaje pentru lipit metalice si nemetalice (lipire cu adezivi).
Fluxurile sunt materiale auxiliare care descompun oxizii de pe
suprafetele supusa lipirii, imbunatatesc procesul de depunere a lipiturii pe
supratensiuni respective si ce prezinta sub forma de pasta, granule sau pudra.
In functie de rezistenta mecanica si temperatura de topire a aliajului de
lipit, lipiturile sunt moi si tari.

1.2.1. Lipituri moi

Se realizeaza la lipirea aparatelor sanitare, tablelor zincate, rezisterele
tranzistorilor etc. Sunt lipituri care suporta solicitari mici si se folosesc in
combinati cu nituri, suduri sau faltuiri, pentru cresterea rezistentei.
Aliajele pentru lipit intrebuintate la lipiturile moi contin:
• Sn-Pb sau Sb-Pb-Sb. Exemplu: Lp 30 (30% Sn, iar restul Pb), Lp
37, Lp 20 Sb, LP 30 Sb etc., pentru lipirea pieselor din hotel, cupru
si alte aliaje;
• Sn-Zn sau Pb-Ag, pentru lipirea pieselor din aluminiu si a aliajelor
de aluminiu.
Fluxurile folosite la lipiturile moi sunt:
-organice: colofoniu (sacaz), stearina;
-anorganice: acid clorhidric tehnic, clorura de zinc sau de amoniu.

1.2.2. Lipituri tari (brazuri)

Se realizeaza la o temperatura de topire a materialului de adaos intre 100o
800oC. Au rezistenta mecanica si termica mai ridicata decat a celor moi. Se
folosesc la lipirea placutelor dure pe sculele aschietoare, a conductoarelor
electrice a tablelor din hotel, a pieselor din bronz etc.
Aliajele pentru lipit folosite la lipiturile tari contin:
• Cu-Zn (alame de lipit), pentru lipirea pieselor din Ni, Cu si a aliajelor
lor;
Exemplu: Am 42 Lp, Am 47 Lp, Am Sn Lp etc.;

3
 • Cu-Zn-Ag, pentru lipirea conductoarelor electrice, a tablelor de hotel
etc.;
• C-uNi (aliaj monel), pentru lipirea fontei.

Fluxurile folosite la lipiturile tari sunt: boraxul, fluorurile, acidul boric

etc.
Adezivii (policlorura de vinil, rasini epoxidice, siliconi, adezivi
poliamidici etc.) sunt copusi organici utilizati la imbinarea pieselor
metalice si nemetalice.

1.3. Echipamente folosite la lipire

Dispozitivele pentru fixarea pieselor in vederea lipirii sunt: jugurile si

ispozitivele pe suporturi fixe, reglabile sau orientabile.

Fig.2.Echipamente folosite la lipire.

1.4. Tehnologia lipirii

Imbinarea metalelor prin lipire (Fig.3.) se poate realiza: prin suprapunere,
cap la cap, in pana, cu eclisa etc.

4
 Lipirea cu aliaje moi este redate in figura 4. In cazul utilizarii ciocanului
electric, se exclude incalzirea la flacara.

Lipirea cu aliaje tari se poate executa:

• Cu gaze naturale sau oxiacetilenice, folosind arzatoare, pentru piese
mici;
• Prin cufundare, intr-o baie de aliaj pentru lipit;
• Electric, cu clesti de lipit;
• In culoare electrice.
Pentru realizarea lipiturilor tari, piesele se fixeaza inainte cu cleme,
puncte de sudura, nituri sau sarme. O mare importanta o are asigrararea

5
 unor jocuri corespunzatoare intre piesele respective, pentru a se obtine
spatiile unde va patrunde aliajul de lipit.

1.5. Controlul asamblarilor lipite

se face printr-o observare atenta cu ochiul liber a defectelor: lipiri
neuniforme porozitari, lipsuri, scurgeri de metal, nepatrunderi, fisuri etc.

6
 Capitolul II
Asamblari sudate cu arc electric
Asamblarile sudate sunt imbinari nedemontabile a doua sau mai multor
piese metalice.

Domeniile de utilizare:
-asamblarea materialelor metalice: poduri, macarale, hale, stalpi etc.;
-fabricarea pieselor;
-reconditionarea si repararea pieselor uzate sau fisurate.

2.1. Notiuni de baza, metal de baza, material de adaos, cusatura,

rost

Sudabilitatea reprezinta capacitatea unui metal sau aliaj de a putea fi

sudat in bune conditi si fara defecte. Sudabilitatea otelului depinde de natura
si procentul elementelor de aliere (ex: cresterea continutului de carbon inrun
hotel scade capacitatea de sudare). Piesele din fonta se sudeaza cu
preincalzire.
Metalul de baza (MB) (Fig.5.) este materialul pieselor care se sudeaza.

Materialul de adaos (MA) este metalul sau aliajul sub forma de vergea
sarma sau pulbere care se introduce suplimentar in zona de sudare in vederea
umpleri spatiilor dintre piese. El trebuie sa aiba o compozitie chimica
identica sau cat mai apropiata de cea a materialului de baza. Principalele
materiale de adaos sunt electrozi.
Metalul depus (MD) este partea din materialul de adaos obtinut prin
topire care contribuie la formarea cusaturi.

7
 Cusatura sau cordonul de sudare (CS) se obtine prin solidificarea
metalului topit ce provine din topirea materialului de adaos si partial a
metalelor de baza.
Rostul de sudare este spatiul format intre marginile pieselor de
asamblat, prin sudare.
Zona influentata termica (ZIT) este portiunea din metalul de baza
aproprierea cusaturi care nu a ajuns in stare topita dar care a suferit
transformari structurale din cauza incalziri puternice

2.2. Clasificarea asamblarilor sudate

Asamblarea sudata (sudura) este o imbinare monolitica formata din 1
si 2 si cordonul de sudare 3 (Fig.6,a).

2.3. Operatii pregatitoare

Operatiile pregatitoare inainte de sudare sunt:
• Curatarea marginilor pieselor la luciu metalic (prin aschiere sau
chimic), de orce urme de grasimi, vopsele, oxizi;
• Indreptarea;
• Trasarea

8
 • Taierea
• Tesirea marginilor tablelor groase (Fig.8.) in V, Y, U, X, 1/2V,
1/2U, K etc., printaiere (cu oxigenul electric) sau prin prelucrare
mecanica.

2.4. Sudare cu arc electric (electrica)

Sudarea cu arc electric este procedeul de sudare la care topirea marginilor
pieselor de asamblat este realizata cu un electrod.

Sudare manuala cu arc electric si electrod

invelit
Se utilizeaza la sudarea otelurilor carbon si aliat, la sudarea fontei si a
metalelor neferoase.

9
 Arcul electric1 (Fig.9.), alimentat de sursa e energie 2, arde intre
electrodul 3 si piesele care se sudeaa 4 si 5. Arcul electric produce o caldura
concentrata si are o temperatura suficient de mare pentru a topi atat
marginile piesei cat si electrodul. Se realizeaza baia metalica 6, in care se
amesteca metalul topit al pieselor si metalul topit al electrodului. Prin
solidificarea bai metalice se obtine cordonul de sudura 7.

Pe masura ce electrodul se topeste el inainteaza spre spatiul arcului

electric cu viteza ve astfel incat lungimea arcului sa ramana constranta.
Simultan arcul electric se deplaseaza cu viteza de sudare vs lungul spatiului
dintrte piesele care se sudeaza.
Bmaterialul de adaos il constituie electrozi care pot fi:
• Inveliti- vergele metalice acoperite cu un strat de materi organice si
minerale denumit invelisi. Invelisul electrodului asigura dupa topire
protejarea suduri contra patrunderi oxigenului si azotului printr-o
zgura care pluteste deasupra bai;
• Neinveliti- se folosesc rar si numai la sudarea tablelor subtiri.
Parametri tehnologici la sudarea cu arc electric sunt : curentul de
sudare, tensiunea arcului, viteza de sudare, lungimea arcului si diametrul
electrodului.

Sursele de curent sunt:

• De curent continuu: convertizoare si redresoare;
• De curent alternativ: transformatoare si generatoare de frecventa
ridicata.
Sculele si accesoriile sunt:

10
• Clestele portelectrod- dispozitiv cu care se prinde electtrodul pentru
condus in lungul rostului. Are greutate mica, suprafata de contact si
manerrul izolat pentru a evita electrocutarea;
• Clema de contact (Fig.10.)- serveste la conducerea curentului de la
sursa de curent la masa sau piesa de lucru.

• Ustensilele sudorului:
- ciocanul de sudor (Fig.11,a), pentru curatarea zguri;
- ciocanul cu cap rotund pentru ciocanirea suduri;
- dalta pentru indepartarea stropilor de sudura si ciocanul
obisnuit;
- peria de sarma din hotel (Fig.11,b) pentru curatarea zguri sau
rugini;
- ciocanul pneumatic pentru curatarea stropilor;

• masca de sudare si ecranul de mana (Fig.12.)- servesc la protejarea

ochilor a fetei si a gatului de efectele radiatiilor vatamatoare ale
arcului electric. Sunt confectionate din materiale rezistente la caldura
si sunt prevazute cu o fereastra pentru filtru din sticla speciala de
culoare verde inchi. Muncitorul este dotat cu manusi sort din piele
bocanci din piele sau jampiere.2

11
 • cablurile pentru sudare asigura conducerea curentului la portelectrod
si la clema de contact a piesei de lucru.
Locul de munca este inconjurat cu paravane pentru protectia celorlalti
muncitori impotriva rtadiatiilor luminoase ale arcului. Produsele de
dimensiuni mici sunt sudate in cabine speciale pentru sud.

Sudare cu arc electric sub strat de flux

Se utilizeaza la executia recipientelor conductelor cu diametre mari. Se
realizeaza automat si mai rar semiautomat. Electrodul fuzibil este sub forma
de sarma sau banda iar arcul si sudura sunt acoperite de un strat protector de
flux.

12
 Arcul electric 1 (Fig.13) se formeaza in capatul firmei-electrod 2 si piesa
3 sarma antrenata din bobina 4 din rolele 5, trece prin ajutajul 6, unde se
realizeaza contactul electric 7 de la sursa de curent 8. fluxul granulat 9 curge
din buncarul 10 si acopera arcul electric. Prin caldura rezultata in arcul
electric se topesc concomitent sarma-electrod, piesa de sudat si fluxul
formand baia metalica 11. Dupa solidificarea metalului topit se formeaza
cordonul de sudura 12 iar stratul de flux topit 13 formeaza zgura 14 peste
sudura. Zgura se indeparteaza dupa racire. Fluxul netopit este absorbit de un
aspirator si recirculat. Viteza de inaintare a sarmei-electrod este Ve iar viteza
de sudare Vs.
Utilajul pentru sudarea substrat de flux este tractorul de sudare.

Sudare cu arc electric in mediu de gaz

protector
Procedeul poate fi mecanizat si automatizat. Se utilizeaza in spre metale
si aliaje dificil de sudat. Arcul electric si zona de formare a cusaturi intr-un
mediu gazos protector care impiedica patrunderea oxigenului din atmosfera
la baia de sudura. Gazul nu trebuie sa intre in reactie cu metalul sau sa aiba
proprietati reducatoare fata de oxid.
Procedeele de sudare cu arc electric in mediu de gaz protector sunt:
• cu hidrogen atomic- sudare cu doi electrozi nefuzibili (din wolfram)
amplasati in doua ajustaje vecine prin care se sufla un curent de
hidrogen sudeaza table subtiri din hotel (aliate, inoxidabile, de scule),
aliaje de aluminiu etc.
• WIG (Wolfram Inert Gaz)- sudare cu electrod nefuzibil (din
Wolfram) de gaz inert (argon sau heliu) se sudeaza piese subtiri din
aluminiu, magneziu, Wolfram, cupru, metale pretioase;
• MIG (Metal Inert Gaz)- sudare cu electrod fuzibil (din metal) in
medui inert (argon sau heliu). Se sudeaza table din oteluri aliate,
inoxidabile si anticorozive cu grosimi intre 3 si 12 mm;
• MAG (Metal Activ Gaz)- sudare cu electrod fuzibil in mediu activ
(CO2). Se sudeaza piese subtiri din hotel carbon sau slab aliat cu
grosime mica de 5 mm .

13
 Capitolul III
Asamblari nituite
Asamblarile nituite sunt imbinari nedemontabile a doua sau mai multor
piese cu ajutorul niturilor.

3.1. Nituri si asamblari nituite

3.1.1.Nituri
Nitul este un organ de masina folosit la asamblarea nedemontabila a
determina mai multe piese de forma plata, table, profile. Nitul este format
din tija cilindrica, cap format din fabricatie si cap format in timpul nituiri.
Tija nitului este construita mai lunga decat grosimea totala a tablelor,
urmeaza a fi asamblata pentru a exista suficient material astfel ca prin batere
sa realizeze al doilea cap al nitului (Fig.15)
Clasificarea niturilor:
• Dupa materalul din care sunt confectionate: hotel carbon obişnuit
OL37, alama, cupru, aluminiu, aliaje usoare (anti corodag, aluman);

14
• Dupa forma capului (Fig.16.): semirotund (a), tronconic (b),
semiinecat tronconic si semiinecat (d), inecat (e);
• Dupa forma tijei (Fig.17.): plina (a), semitubulara (b) sau tubularta (c)
• Nituri speciale: explozive (Fig.18.) si cu tija dubla.

3.1.2. Asamblarile nituite se clasifica dupa:

• Forta necesara: manuala si mecanica;
• Modul executiei: la rece (pentru nituiri cu diametrul la 8 – 10mm) si
la cald (pentru nituri cu diametrul mai mare de 10mm);
• Asezarea pieselor: prin suprapunere (simpla- Fig.15, dubla, multipla)
si cap la cap (cu una- fig.19 sau doua eclise –Fig.20);
• Numarul randurilor de nituri: cu un rand, cu doua (Fig.21) sau cu mai
multe randuri de nituri dispuse in linie sau zigzag;
• Destinatia asamblarii: de rezistenta (constructii metalice), de etansare
(recipiente, butelii cu presiune joasa, tuburi) si de rezistenta-etansare
(rezervoare si cazane de abur cu presiune inalta).

15
 3.2. Operatii pregatitoare

Inainte de nituire, procesul tehnologic pentru prelucrarea unei asamblari

nituite cuprinde urmatoarele operati:
1.bcalculul dimensiunilor constructive, in raport cu grosimea tablelor
de asamblat (Fig.22.):
• Grosimea tablelor de nituit suma grosimilor tablelor de asamblat cu
acelasi nit:
S = S1 + S2 +…+ Sn [mm]
• Diametrul tijei nitului d = S/2 [mm]
• Lungimea tijei nitului l = S + 1,4d [mm]
• Distanta intre axele nituirilor t = (3…5)d [mm]
• Numarul de nituri n = L/t, unde L este lungimea asamblari nituite.

16
 Se recomanda, ca distanta de la marginea tablei la axa nitului sa nu fie
mai mica de:
e = 1,5.d mm, (e = 0,5.t, fig.22);
2.trasarea axelor nituirilor, in raport cu dimensiunile calculate, pe masa
de trasat cu ac de trasat, rigla gradata, echer de 90o;
3.punctarea cebtrelor gaurilor, cu punctator, ciocan;
4.gaurirea tablelor, pe masini de gaurit. Tablele se pot gauri separat . in
primul caz, centrarea gaurilor se executa cu un dorn, iar in ultimul caz exista
coincidenta perfecta intre axele gaurilor. Diametrul gaurilor trebuie sa fie
mai mici decat diametrul tijei nitului cu:
-0,2mm, pentru nituri cu diametrul pana la 5mm;
-0,5mm, pentru nituri cu diametrul intre 5 si 10mm;
-1,0mm, pentru nituri cu diametrul mai mare de 10mm;
5.alezarea gaurilor, pe masini de gaurit;
6.tesirea gaurilor, pe masini de gaurit, in cazul niturilor semiinecate si
inecate.
3.3. Nituirea manuala, scule folosite, tehnologia nituiri manuale

Nituirea manuala este o operatie constisitoare executata numai la

producerea individuala si in atelierele de intretinere si reparatii.
Sculele folosite la nituirea manuala sunt:
• Ciocan de lacatusarie;
• Contracapuitor (contrabuterola), pentru sprijinirea si protejarea
capului initial;
• Tragator, pentru apasarea pieselor de nituit una asupra celeilalte
(Fig.23,a);

17
• Capuitor (buterola), pentru formarea capului de inchidere al nitului
(Fig.23,b);

Tehnologia nituiri manuale (Fig.24.) cuprinde:

- introducerea nitului in gaura;
- asezarea capului initial pe contracapuitor;
- aproprierea tablelor cu tragatorul (a);
- refularea capului de inchidere (b);
- formarea capului de inchidere (c);
- formarea capului de inchidere cu capuitorul (d).

18
 3.4.Controlul si receptia asamblarilor nituite
Asamblarea nituita este bine executata daca niturile sunt corect asezate si
daca nu exista stirbituri sau crestaturi pe suprafetele pieselor de nituit si pe
capetele niturilor. Rezistenta cusaturii nituite se verifica prin lovirea cu
ciocanul, aprecierea facandu-se dupa sunet sau vibratia niturilor. Defectele
care pot aparea la nituire sunt reprezentate in figura 25.

19
 Capitolul IV
Norme de protectia muncii

MTSM si PSI la lipire

• Sculele utilizate trebuie supravegheate cu atentie, deoarece pot
provoca inceri
• Ciocanele de lipit se vor incalzi in locuri special amenajate.
• Piesele trebuie degresate si spalate numai cu solutii neinflamabile.
• Pastrarea si manipularea aliajelor de lipit trebuie sa se faca cu multa
atentie.
• In timpul realizari operatiilor de lipire, se vor purta manusi de
protectie.
• Locul de munca trebuie iluminat si aerisit corespunzator.

MTSM si PSI la sudare

• Sudorul trebuie sa poatre echipamentul de protectie alcatuit din:
manusi, sort, bocanci, ghete din piele, jampiere, ochelari de protectie,
casca de cap sau de mana (Fig.14.)

• Cabina sudorului trebuie inconjurata cu paravane

20
• Manerul portelectrodului trebuie sa fie executat material izolant.
• Conductoarele trebuie sa fie izolate.
• Carcasele metalice si masa de lucri trebuie sa fie legata la pamant
• Caile de acces trebuie sa fie liberte
• Nu se sudeaza langa substante inflamabile
• Nu se sudeaza piese cu grasimi si vopsite
• Locul de munca al sudorului trebuie sa aiba serviciul de pompieri
• Sectia in care se sudeaza va fi dotata cu stingatoare cu spuma, lazi cu
nisip uscat, scari.
• In caz de electrocutare se va intrerupe mai intai curentul
• Locurile fixe de sudare vor fi amenajate cu aspiratie
• La parasirea locului de munca sudorul este obligat sa intrerupa
alimentarea cu, curent electric a aparatelor

MTSM la nituirea manuala

• fetele ciocanelor si ale capuitoarelor nu trebuie sa aiba strivituri si
crapaturi.
• Ciocanul trebuie sa fie bine fixat in coada.

21
 Bibligrafie

1. Balasa, E. : Onofrei, R. Indrumari metodice pentru disciplina studiului

materialelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.
2. Degeratu, S.: Balasoiu, D.: Balasoiu, T. Studiul materialelor, Editura
economica, Bucuresti, 2000.
3. Dragu, D. Tolerante si masurari tehnice, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1983.
4. Gladcov, P.si colectiv Tehnologia materialelor, Indrumar de laborator,
Fundatia Universitara Proinvent, Bucuresti, 2000.
5. Husein, Gh.; Tudose, M. Desen tehnic si de specialitate, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993.
6. Lichiardopol, G.; Ghita, E.; Ghita. V. Desen tehnic, Editura All
Educational, Bucuresti 2000
7. Marginean, V.; Teodorescu, D. Utilajul si tehnologia constructiilor
mecanice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980.
8. Popescu, N. Materiale pentru constructii de masini. Editura Didactica
si Pedagogica, Bucuresti, 1992.
9. Popescu, N. Utilajul si tehnologia prelucrarilor la cald. Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992.
10.Stoian, L ; Vintila, N.; Palfalvi, A.; Alexandru, M Tehnologia
materialelor. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980.
11.Tonea, a,; Carstea , n. Elemente de tehnologie generala . Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000
12.Zgura, Gh.; Atanasiu, N.; Ariesanu, E.; Peptea, Gh. Utilajul si
tehnologia lucrarilor mecanice. Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1988.
13.Colectie de standarde si ISO.

22