Teoria evoluţionistă de tip darwinist

Teoria evolutionismului darwinist a aparut in anul 1859, an in care Charles Darwin publica
celebra carte "Originea speciilor" si devine astfel fondatorul teoriei evolutioniste.

Teza principală a teoriei darwiniste este că:

speciile se transformă treptat unele în altele prin interacţiunea următorilor factori:
variabilitatea, ereditatea, suprapopulaţia, lupta pentru existenţă şi selecţia naturală.

a. Variabilitatea individuală oferă material pentru acţiunea selecţiei. Variabilitatea este

rezultatul corelaţiei dintre organism şi mediu , dintre modificările condiţiilor de mediu şi
acţiunea factorilor interni specifici organismului.

b. Ereditatea fixează variaţiile şi face posibilă acumularea lor în cursul generaţiilor. Darwin
admite inconsecvent ereditatea caracterelor dobândite.

c. Suprapopulaţia este creşterea excesivă a numărului de indivizi ai unei specii în raport cu

mijloacele de trai.

d. Lupta pentru mijlocele de trai dintre indivizii speciilor apropiate, numită şi lupta
interspecifică, sau dintre indivizii aceleiaşi specii, numită şi lupta intraspecifică, duce la
supravieţuirea celor mai apţi care se reproduc preferenţial.

e. Selecţia naturală acţionează totodată şi prin mijlocirea factorilor abiotici şi prin mijlocirea
factorilor biotici. Selecţia duce astfel la trierea formelor mai bine adaptate şi la accentuarea
în curs de generaţii a caracterelor adaptative; selecţia orientează variaţiile neorientate.