I.

Împărăţia Cerurilor în Evanghelia după Matei

Împărăţia lui Dumnezeu este unul din subiectele centrale ale mesajului lui Isus. În continuare
vom analiza modul în care conceptul de Împărăţie a lui Dumnezeu se reflectă în Matei.
A. Proclamarea iminenţei Împărăţiei lui Dumnezeu – care este gata sa se produca, sa se
intample
După relatarea evenimentelor legate de naşterea lui Isus, Matei trece direct la anunţarea
iminenţei Împărăţiei lui Dumnezeu. Iminenţa Împărăţiei este unul din elementele specifice ale
Evangheliei după Matei. Matei acordă acestui element un spaţiu consistent, în timp ce Luca efectiv
trece peste acest aspect. Matei anunţă iminenţa Împărăţiei aducând în atenţie trei evenimente diferite
1. Propovăduirea lui Ioan Botezătorul – 3,2
În mesajul său, Ioan a proclamat că Împărăţia Cerurilor este aproape. Venirea Împărăţiei este
iminentă, împărăţia va aduce cu ea două evenimente escatologice: răsplătire pentru credincioşi şi
pedeapsă pentru necredincioşi - „va strânge grâul în grânar; dar pleava o va arde într-un foc care nu se
stinge.” Momentul acesta este foarte aproape - „securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor”. Cel mai
bun lucru care poate fi făcut acum este pocăinţa de păcate şi botezul în apă în vederea întâmpinării
Împărăţiei.
2. Propovăduirea timpurie a lui Isus – 4,17
Propovăduirea timpurie a lui Isus cu privire la Împărăţie, a fost identică cu propovăduirea lui
Ioan. Matei consemnează în aceleaşi cuvinte mesajul lui Isus despre iminenţa Împărăţiei ca şi mesajul
lui Ioan;
În conformitate cu Matei, Isus a continuat mesajul lui Ioan, anunţând că Împărăţia este gata să se arate.
Ca şi Ioan, Isus a cerut ca oamenii să se pocăiască şi aşa să aştepte Împărăţia.
Există, însă, o diferenţă majoră între propovăduirea lui Isus şi propovăduirea lui Ioan; în timp
ce Ioan anunţa venirea apropiată a Împărăţiei şi personajul central al Împărăţiei urma să fie „Unul mai
mare căruia nu sunt vrednic să-i dezleg cureaua încălţămintei”, Isus a propovăduit că Împărăţia a venit
prin Sine, el numindu-se Împărat (lucru care nu apare în mod evident în Matei, dar e clar în celelalte
evanghelii), care a venit ca să-şi dea viaţa pentru mântuirea multora (20,28).
Pe de altă parte, Ioan a crezut că h` basilei,a tw/n ouvranw/n va avea un profund caracter
escatologic şi se va împlini prin consumarea acestui veac. Isus a avut o înţelegere diferită. Concepţia
lui Isus a fost nu numai escatologică ci şi una spiritual-dinamică. Auzind din temniţă despre lucrările
lui Isus, Ioan a pus la îndoială că Împărăţia va veni prin Isus şi a cerut explicaţii. Întrebarea lui Ioan
arată că el împărtăşea o convingere diferită de cea a lui Isus. Răspunsul lui Isus (11,5-6 – Isaia 29.8-
24, 35:-4-6, 42:1-7- robul domnului) atrage atenţia asupra puterilor Împărăţiei care au început să se
manifeste evident în veacul acesta. Împărăţia nu a venit încă, în sensul ei escatologic, dar sosirea ei
este atât de aproape încât puterile ei pot fi simţite şi se manifestă cu forţă, invadând veacul acesta
vechi.
3. Propo. Celor 12
Trimiţându-i pe cei 12, Isus i-a însărcinat să vestească :Hggiken h` basilei,a tw/n ouvranw/n”.
Mesajul celor 12 nu mai cerea pocăinţa de păcate ci doar se limita la proclamarea iminenţei Împărăţiei.
Misiunea discipolilor era să anunţe că sosirea Împărăţiei este un eveniment care se va împlini într-un
viitor apropiat. Împărăţia încă nu a sosit, dar venirea ei este atât de aproape încât puterile ei se fac
simţite.
Această anunţare a iminenţei Împărăţiei de către Ioan, Isus şi discipolii lui Isus nu are paralelă
în celelalte evanghelii. Elementul acesta este un accent specific, şi se încadrează în concepţia lui Matei
cu privire la Împărăţia Cerurilor.
B. Condiţiile intrării in Împărăţia Cerurilor
 În învăţătura lui Isus, consemnată în Matei, Împărăţia Cerurilor este descrisă atât ca
suveranitate, ca domnie a lui Dumnezeu, cât şi ca domeniu, ca loc în care oamenii pot să intre sau ca
loc din care unii sunt excluşi (5,20; 18,3-5; 25,14.21-23). După proclamarea iminenţei Împărăţiei,
Matei vorbeşte despre condiţiile intrării în Împărăţia Cerurilor.
1. Predica de pe munte: etica sau împlinirea voii lui Dumnezeu
Predica de pe munte a fost rostită de către Isus ucenicilor săi. Prin ea Isus zugrăveşte portretul
moral al celor care vor intra în Împărăţie. În cuvântarea Sa, Isus folosind expresia „aţi auzit că s-a zis
celor din vechime...dar eu vă zic”, adânceşte şi mai mult etica Împărăţiei Cerurilor
a. 5:20
b. 7:21-27
Aşadar predica de pe munte prezintă etica drept condiţie a intrării în Împărăţie.

2. Matei 8 :5-13: credinţa

Pasajul relatează modul în care a fost vindecat servitorul unui centurion roman. Cuvântul
central în această pericopă este cuvântul „credinţă”. Prin aceste cuvinte Isus apreciază
credinţa centurionului, pe de o parte, iar pe de altă parte reproşează Israelului că are prea
puţină credinţă. Datorită acestui fapt, de la răsărit şi de la apus (adică dintre ne evrei) vor
veni mulţi şi vor intra în Împărăţia Cerurilor,

3. Matei 18:1-6: întoarcerea la Dumnezeu şi asemănarea cu copilaşii

Accentul cade pe convertire autentică şi pe maleabilitate umilă. Fără aceste două condiţii nu se
poate intra în Împărăţia Cerurilor.

C. Prezenţa dinamică a Împărăţiei lui Dumnezeu

Ea se suprapune acestui veac, ba mai mult invadează, prin puterile ei, veacul cel vechi
anunţând zorile unui veac nou, adică împlinirea escatologică.
Mesajul lui Matei este foarte clar „h` basilei,a tw/n ouvranw/n” vine în veacul acesta prin
persoana lui Isus, Dumnezeu intervine în istorie, înainte de consumarea escatologică, într-un mod
dinamic pentru a împărtăşi prin misiunea şi persoana lui Isus binecuvântările răscumpărătoare ale lui
Dumnezeu1.
Această teză este dovedită de către Matei prin foarte multe texte. Noi ne vom referi doar la
două categorii de texte: miracolele şi exorcizările.
1. Miracolele lui Isus
În textul Evangheliei sale, Matei consemnează o serie întreagă de miracole făcute de Isus în
timpul misiunii sale. Isus manifestând prezenţa dinamică a „h` basilei,a tw/n ouvranw/n” a
vindecat tot felul de boli şi neputinţe fizice ale oamenilor. Sunt consemnate în special boli
incurabile şi nevindecabile cu mijloacele medicale ale secolului I: lepra, orbirea, paralizie,
surzenie, incapacitate de a vorbi şi „tot felul de neputinţe şi orice fel de boală care erau în
popor” (Matei 9:35).
Un loc important în relatarea lui Matei îl ocupă miracolele puse în legătură cu natura. Aici
avem potolirea furtunii, umblarea pe mare a lui Isus şi a lui Petru, înmulţirea, de două ori, a
pâinilor, blestemarea smochinului.
Învierile din morţi subliniază deplina autoritate a lui Isus şi în domeniul spiritual. În concepţia
iudaică învierea morţilor era asociată cu sfârşitul veacului şi cu arătarea Împărăţiei
escatologice. Realizând mai multe învieri din morţi, Isus subliniază faptul că vremea
Împărăţiei a sosit, Împărăţia e prezentă, puterile ei sunt active aici în acest veac
1
 2. Exorcizările demonilor
Matei acordă o atenţie sporită exorcizărilor făcute de Isus. În textul evangheliei sunt
consemnate peste cinci asemenea acţiuni ale lui Isus. Unele pasaje ne prezintă în detaliu miracolul iar
altele ne fac să înţelegem că au avut loc mai multe exorcizări deodată.
Cel mai expresiv pasaj din Matei este cel consemnat în 12:22-30.

D. Misterul Împărăţiei - Împărăţia Cerurilor în pildele din Matei XIII

Matei 13 este numit adesea „capitolul pildelor” 2sau „discursul pildelor”3. Aici Matei
consemnează şapte din pildele rostite de Isus. Aceste pilde sunt înregistrate diferit de către sinoptici:
Matei consemnează şapte pilde, Marcu are trei (4,1-43), iar Luca numai una (8,4-18).
1. Scopul pildelor din Matei 13
(a) În continuarea mesajului că Împărăţia lui Dumnezeu a venit în mijlocul acestui
veac (conf. Matei 12,28), prin vorbirea parabolică Isus anunţă că judecata a început. Deşi
judecata a început, poporul ţării mai poate fi însă câştigat dacă se supune lui Isus prin
ucenicie.
(b) Taina Împărăţiei începe să fie ascunsă de către cei care au inima împietrită. Isus
ascunde taina Împărăţiei de către cei care căutau motive să-l învinuiască.
(c) Pentru discipoli, pildele au un scop revelator, ilustrativ şi descriptiv cu privire la
adevărurile despre evoluţia Împărăţiei în stadiul ei prezent şi viitor.

a. Pilda comorii ascunse şi a mărgăritarului

Cele două pilde sunt considerate a fi pilde surori. Nu este sigur dacă ele au fost spuse
împreună, în aceiaşi ocazie sau în ocazii diferite, dar acest lucru are puţină importanţă. Aceste pilde
aduc în atenţie o temă favorită în povestirile orientale 4. Circulau povestiri despre descoperirea 5 unor
comori de mare valoare ascunse şi despre perle extrem de preţioase. 6
Elemente comune:
a. Introduse cu aceasi formula
b. Se refera la o mare valoare
c. Marea valoare este ascunsa dar descoperita pana la urma
d. Actul dramatic de a vinte tot pentru a obtine legal valoarea gasita
Consider că esenţa acestor două pilde este dată de trei puncte principale:
(a) marea surpriză a descoperirii comorii ascunse sau a perlei,
(b) contrastul7 dintre starea de sărăcie a găsitorului şi calitatea lui de om bogat după achiziţia făcută,
(c) bucuria care domină în inima cumpărătorului după achiziţia făcută.

Valoarea unei perle e data de dimensiune, de lipsa imperfectiunilor si de cat de puternica e culoare.

2
Bringer Gerhardson, The seven parables in Mattew XIII, New Test. Stud. Vol 19, 1972, pag 16
3
Gerhard Maier, Evanghelia după Matei, Korntal, Germaia, 2000, pag 437
4
Jeremias, op. cit., p.240
5
Manson şi Jeremias citează surse iudaice cu privire la aceste relatări. Vezi T.W.Manson, The Sayings of Jesus,
London 1957, p. 196, Jeremias, op. cit., p.238-238 precum şi notele aferente
6
Ibidem, G.Maier Evanghelia după Matei, Korntal, Germaia, 2000, pag 470
7
Ibidem
 Merită să devii ucenic al lui Isus? Merită să primeşti bine predica lui Isus sau e mai bine să îl
respingi?8 Matei aşează aceste pilde în contextul respingerii lui Isus de către farisei, respingere
evidentă în Mt.12,22-45. Unii din popor deveniseră ucenici ai lui Isus. Posibil că fariseii au încercat să
desprindă pe aceşti oamenii de grupul lui Isus, o atare atitudine este surprinsă în Evanghelia lui Ioan
(7,10-13; 9,22; 12,42; 19,38). Presiunile exercitate puteau fi mari şi oamenii puteau să stea în
cumpănă. Pe de altă parte, unii discipoli au părăsit totul pentru al urma pe Isus. După toate acestea se
ridica întrebarea: merită să fii discipol? Cei din jur se puteau întreba ; cum se face că oameni ca Petru,
Matei, Ioan, Andrei (care aveau o poziţie socială destul de stabilă) au lăsat familiile şi afacerile lor
pentru al urma pe Isus? Este vreo raţiune care să justifice plătirea unui preţ aşa de mare? Este posibil
ca aceste pilde să fi venit ca răspuns la întrebări de acest fel.
Mesajul pildelor este că omul care primeşte Împărăţia lui Dumnezeu este ca şi găsitorul unei
comori sau a unei perle de mare valoare. Bucuria descoperiri făcute este atât de mare, valoarea comorii
găsite îl copleşeşte, (Jeremias) ea îl transportă, pătrunde până în cea mai lăuntrică parte a fiinţei lui şi-i
subjugă gândirea. Orice altceva i se pare lipsit de valoare în comparaţie cu acest bun nepreţuit. Nici un
preţ nu i se pare prea mare pentru el. Predarea fără rezerve a celor mai scumpe valori devine ceva de la
sine înţeles.”9 Tot aşa se întâmplă cu cel care primeşte Împărăţia lui Dumnezeu. Doar cel care găseşte
comoara este gata să plătească preţul, tot aşa este şi cel care devine ucenicul lui Isus.

8
Discipolii lui Isus au fost preocupaţi cu asemenea gânduri. Vezi Mt 19,27
9
Jeremias, op cit. p.,240