Contrastul dintre Saul și David

din cărțile 1 și 2 Samuel

CONTRASTUL DINTRE SAUL ȘI DAVID DIN 1 ȘI 2 SAMUEL

Saul și David sunt persoane de referință atunci când se vorbește despre istoria poporului
Israel. Saul este primul rege al evreilor, întemeietorul monarhiei, iar David este regele cu care
Dumnezeu a făcut un legamânt de continuare a dinastiei, este omul din a cărui linie genealogică
avea să vină Mesia și totodată rămâne în continuare regele iubit al poporului. Istoria acestor doi
împărați se află în cărțile 1 și 2 Samuel. În acest studiu vom analiza contrastul prezentat în
aceste cărți între Saul și David.

Pentru a încadra în timp evenimentele trebuie menționat că acestea sunt relatate în cartea
a cărui autori sunt Samuel potrivit Talmudului, Gad, Natan și probabil o mulțime de scribi,
preoți și profeti implicați în realizarea acestei lucrări editoriale, carte datată către sfârșitul
secolul X î.H1.

În continuare voi prezenta câteva informații despre cei doi împărați pentru a avea o
privire de ansamblu asupra evenimentelor din viața lor.

Deși cerința poporului Israel de a avea un împărat după modelul popoarelor din jur lovea
în teocrație, Dumnezeu este deschis față de aceasta propunere. Dumnezeu îi descoperă
profetului Samuel viitorul rege și îi spune ce trebuie să facă. Saul a fost primul împărat al lui
Israel fiind ales să instaureze monarhia teocratică drept sistem politic. Acest bărbat era ,,tânăr
și frumos, mai frumos decât oricare din copii lui Israel și îi întrecea pe toți în înălțime, de la
umăr în sus”. Tatăl lui era Chis, un om din Beniamin. După o domnie zbuciumată, fără a mai
avea suportul lui Dumnezeu, Saul moare pe câmpul de luptă împreună cu fiul lui ,Ionatan.
Numele Saul mai apare de căteva ori în Scriptură cu referire la alte persoane precum împăratul
vechiului Edom(Gen. 36:37), un fiu al lui Simeon(Gen. 46:10) sau apostolul Pavel al cărui
nume evreiesc era Saul(Fapte13:9).

David, cel mai tânăr fiu al lui Isai, din seminția lui Iuda, a devenit al doilea rege a lui
Israel. Este important de menționat că acest nume nu mai apare în Scriptură făcând referire la
o altă persoană ceea ce arată rolul foarte important pe care regele David îl are ca strămoș și
înaintaș al Domnului Isus Hristos. În Noul Testament numele regelui David este mentionat de
58 de ori2, fară a conține detalii cu privire la viața lui, fiindu-i atribuite Domnului Isus nume
precum ,,Rădăcina lui David” (Apoc. 5:5) sau pentru a demonstra genealogia lui Isus( Mt. 1:1-
17; Rom. 1:3). Deși în timpul domniei lui au fost multe războaie, David nu a murit pe câmpul
de bătălie ci de bătrânețe văzând cum Dumnezeu și-a împlinit promisiunea față de el prin
numirea lui Solomon , fiul lui, ca împărat al lui Israel.

1
Silviu Tatu, Introducere în Studiul Vechiului Testament-Pentateuhul și cărțile Istorice, Oradea, Casa Cărții,
2016, p. 344
2
Dicționar Biblic, Oradea, Cartea Creștină, 2015, p, 374
2
 După această scurtă prezentare a celor două exemple de monarh voi continua să prezint
contrastul și asemănările dintre acestea.

În ceea ce privește numirea în funcție a celor doi domnitori trebuie menționat faptul că
Saul, primul împărat al lui Israel, trebuia să fie după modelul amoniților pentru că asta a cerut
poporul iar David, cel ce avea să îi ia locul, avea să respecte modelul Deuteronomului pentru
că el era propunerea lui Dumnezeu. Astfel se poate vedea un conflict între cele două tipare de
monarhie3. Modelul preluat de la amoniți se baza pe un împărat care trebuia să fie puternic, cu
o statură impunătoare care să conducă poporul în lupte fără prea multe alte așteptări. Când
Samuel l-a prezentat pe Saul poporului s-au auzit strigăte de ovaționare deoarece el era cel care
împlinea dorința și cererea poporului fiind cu mai înalt decât toți din mulțime. În ceea ce
privește modelul găsit în Deuteronom cap. 17:14-20 acesta trebuia să fie după placul lui
Dumnezeu și nu al oamenilor având menirea să îl reprezinte pe Dumnezeu.

În ceea ce privește asemănările dintre cei doi împărați acestea nu sunt foarte multe,
totuși există câteva. Prima dintre asemănari este felul în care au fost desemnați ca împărați și
anume prin ungere cu undelemn de către profetul Samuel, un om care avea autoritate. A doua
asemănare importantă este aceea că amândoi au avut momente în care au greșit în ceea ce
privește relația lor cu Dumnezeu. Saul a greșit atunci când și-a asumat funcția lui Samuel,
moment în care profetul îi prezintă judecata lui Dumnezeu. O altă greșeală a fost când în urma
biruinței dată de Dumnezeu lui Ionatan face o juruință pripită cum Iefta a făcut în trecut.
Momentul care rămâne puternic ancorat în istoria poporului lui Dumnezeu este acela în care
Saul este respins de către Dumnezeu datorită neascultării. Împăratul nu a făcut întocmai după
porunca Domnului care cerea să fie nimicit tot poporul inamic și a păstrat animale pentru jertfă.
În ceea ce îl privește pe David, când facem referire la greșelile lui cea mai gravă dintre ele este
păcatul adulterului comis cu Bat-Șeba relatat în 2 Sam. 11 urmat de conspirația împotriva
soțului acesteia. O a doua situație este cea în care David face recensământul care atrage
sancțiunea lui Dumnezeu. A treia asemănare dintre cei doi împărați rezultă din momentele în
care cei doi sunt confundați cu profeții( 1 Sam. 10:9-13; 19:20-24, 21:1-9; 2.Sam. 6:14)4.

Dacă greșelile lor îi aseamănă, tot ele îi și diferențează. În urma păcatelor și a

neascultării Saul nu are puterea și nici voința să se căiască cerând iertarea lui Dumnezeu fapt
ce îl face sipe profetul Samuel să înțeleagă că soarta împăratului este pecetluită și acesta nu mai

3
S. Tatu, Introducere în Studiul Vechiului Testament-Pentateuhul și cărțile Istorice,, p. 359
4
Ibidem. p. 360
3
poate fi recuperat. În schimb, când lui David îi este descoperit păcatul sau când înțelege greșeala
pe care a făcut-o nu ezită sa caute împăcarea cu Dumnezeu. O a doua diferență care reiese din
asemănările de mai sus este aceea că desi amândoi au avut experiențe în care sunt confundați
cu profeții ,,doar David are manifestări care îl pot confirma în galeria profeților-leviți”5 el fiind
autorul multor cântări unele dintre ele cu caracter profetic. Pe lângă aceasta, David era și un
instrumentist, cânta deseori la harpă chiar și la cerința împăratului Saul. David a fost cel care a
implementat felul de închinare și a împărțit slujbele preoților și ale leviților.

De fiecare data când Dumnezeu a ales un om care să Îl reprezinte și cu care să lucreze

5
S. Tatu, Introducere în Studiul Vechiului Testament-Pentateuhul și cărțile Istorice,, p. 360
4
BIBLIOGRAFIE