Atentie, cad ziduri!

Bogdan Olaru

Violeta S(h)iret – sotia tartor

Ninel S(h)iret – sotul “sub papuc”
Petru Golescu – tanar, realist
Maria Pridvor – iubita lui Petru, visatoare
Mihai Mateescu – avocatul raposatei

Pe baza societatii sunt cladite personalitati, care , ulterior,

sunt daramate tot de societate.

Lujerul se rupe numai sub talpile ingreunate de gri.

1. Se deschide lumina si surprindem, pe canapea, o femeie in varsta, citind la un
ziar. Camera e batraneasca.

Violeta si Ninel S(h)iret.

VIOLETA: Gata masa? Astept de o ora aici.

NINEL: (nervos, din spate) Pai hai sa ma ajuti, mamico!

V: (rade scurt) Ha! Gata cu glumele, ca imi chioraie matele. Mai ai 2 minute, dupa
care vin si te gatesc! Barbat incapabil.

N: (intra, cu cateva sandwich-uri pe un platou. Le pune pe masa si vrea sa ia si el

unul, dar primeste o palma peste mana.) Violeto, cu ce ti-am gresit eu?

V: M-ai tinut in loc!

N: (pentru el) Mancarea te-a tinut.

V: Eram frumoasa. Ma gandeam daca sa ma iau cu un aviator sau cu un primar,

ceva si cand colo, mi-ai iesit tu in cale si m-ai dat pe spate cu uniforma ta imputita,
de soldat. Acuma sufera.

N: Nu crezi ca am suferit destul pentru un amarat de dans?

V: Dans,auzi?! Mai mult te rostogoleai si iti frecai genunchii.

N: Hai ca miscarea e buna. Ia, ca inca o mai pot.(isi flexeaza genunchii si cu

mainile, parca isi inverseaza rotulele intre ele.)

V: Stai potolit, ca ramai asa si te las intepenit .(el se opreste) Nu te-ajut, nici de-a
dracului.

N: (resemnat) Mami, nici nu mai sper.

V: Atunci danseaza, tinere acrobat. Fa si-o tumba, dar fa-o pe scari... Ma duc sa ma
aranjez, ca mergem pe la casa, la Mirela.
N: Nici moarta n-o lasi in pace?!

V: Hai, ca vii cu mine!

N: Eu imi iau paltonul si-s gata...Dar de ce mergem?

V: Ete, daca esti senil si nu tii minte, nici nu-ti mai zic. Hai,sa fii gata.(iese din
camera)

N: (incearca sa-si aduca aminte despre ce e vorba) Dracu s-o ia de femeie. De ce

mergem noi la casa? Lemne de foc? Compot? Sunca afumata? Numai la mancare
se gandeste, hoasca. (in timpul asta isi pune incaltarile in picioare si isi ia paltonul
langa el si o traista cu tablele. Scoate din buzunarul paltonului un bilet de pariuri)
Dinamo – Farul – 1; Besiktas – Manchester – 1. Tare imi e frica de asta. Liverpool
– Ajax – 1; China – Romania – 2. Nu, ca ma mananca undeva... Aia e. Haide
baietii.(intra Violeta si el baga biletul inapoi in buzunar) Gata mami?

V: Sa nu te aud. Haide!(el se ridica, isi ia tablele si pornesc spre usa) Ce faci cu

alea? Daca te opresti la bar, ti le sparg in cap.

N: Nu ma opresc femeie. Le iau sa...exersez.

V: Vai de capu’ tau. Ti-au luat banii mintile.

M: Lipsa de bani mi le-a luat.

V: Hai, iesi.(il lasa pe el sa iasa primul. Stinge lumina si iese.)

INTRE TIMP.
2. Seara linistita, o camera normala, masa, canapea, cuier...

Petru Golescu si Maria Pridvor (cuplu de indragostiti)

PETRU: (intra in camera, venit de afara, cu o paine si o bere intr-o plasa, arunca
pe masa cheile, pune paine pe o masuta, scoate berea, o desface si da drumul la
televizor, schimband des canalele) Nimic, nimic, nimic, animalute, nimic, reclame,
reclame, (se opreste) MECI! (se uita cateve secunde, in care fata i se potoleste din
zambit)...nimic (iar muta) , nimic, dezbateri politice...macar aici mai rad (in
curand, fata ii prinde riduri) Ba, eu nu-nteleg cum sunt asa de grasi, daca o duc
asa de prosti...de,prost!

MARIA: (De dupa canapea, se ridica Maria,imbracata in haine de oras, cu o

perie de praf in mana)Noi! Noi o ducem prost. (scarbita) Cefe late si-mputiti. Nu
le e ma rusine?! Ma mir ca inca-i mai crede cineva. Nu tu drumuri, nu tu benzina,
nu tu un ou, ca pe vremuri...parca le mananca ei pe toate. Mama lor de puturi fara
fund.

P: Uite,uite!(arata spre televizor) Ptiu, sa te usuci. De unde-i scoti, ma? Cine-i

da?(aproape sa explodeze) Noi!!! Stam si mancam de pe jos, ca sa va imbracati voi
frumos.

M:(il intrerupe) Ai luat branza?

P: Am luat pe dracu sa ma ia, n-am luat nimic. Abia mi-a ajuns de paine. A venit
control la magazin. Am mai umplut ceva buzunare. (bea o gura de bere, din cutia
desfacuta de pe masa)

M: (resemnata) O saptamana ma! Una buna sa am si zic bogda-proste. Da nu...

P: Las’, c-apare el soricu’. Nu? (parca stiind ceva)

M: O aparea, da’ si cand vine, te arde... si te arde rau.

P: (tot cu un inteles ascuns) Am eu o presimtire ca trebuie sa scapam de nebunia

asta odata. Simt! Prea e totu’ pe dos, asa!
(ia bere,aproape goala,de pe masa, mai bea din ea, dar n-o lasa jos si se tolaneste
pe canapea, ca un porc.)

M: Hai lasa-i dracu’! Fii atent: o mai stii pe nasa Mirela?

P: Nasi-ta?

M: Nasi-mea! A murit. (Petru lasa berea din mana si se ridica)

P: (fals interes) Vai draga, dar cum? Da' de ce?

M: A calcat-o tramvaiu'.25-u'...nu conteaza (el se mira?!) A lasat testament.

Acuma, cica e-ntre noi si sora lu' mama.

P: Si ce lasa? Bani? Multi bani? O casa, ceva?!

(Ea se uita acuzator)

M: Tu mi-ai cautat in geanta?

P: (facand-o sa inteleaga ca stia deja si ca a incercat sa-i dea de inteles) Da...dar

ce trebuie sa facem...sa faceti?

M: Pai, mama a zis sa ma ocup eu de discutii si-mi ramane mie...noua!

P: Perfect! Hai sa scapam din cocina asta! Fiecare centimetru ma face sa cocosez,
imi albeste parul, ma macina incet, dar SIGUR!

(Maria se uita lung, cu ochii in lacrimi)

M: Dar mi-ai zis ca esti fericit aici...

P: (acaparand-o si luand-o de obraji) Ala-i trecutul! Trebuie sa traim, sa ne

permitem multe, saaa....PETRECEM! (schimba tonul brusc, cu unul grav)

Haide ma Maria, ce dracu'?!

M: (cu capul in pamant) Eu o sa fac tot ce pot.

P: Te-ajut! Unde mergem?(repede) Hai la casa!

M: Eu le-am zis ca merg maine. Azi s-a dus Violeta cu barbat-su'.

P: Hai, ca si vorbim. Iau ei banii si gata...(se gandeste mai bine) cu toate ca tot...

(intra Maria, repede)

M: TOT!

P: Amin! Cum ajungem?

M: Unde?

P: La casa!

M: Cu 25-ul! (Rad amandoi isteric)

P: (tot razand) Sper ca noi o sa coboram mai departe ca...(intra repede Maria, cu
un ton rastit)

M: Pana aici! (Petru se scuza, cu mainile ridicate, mea culpa) Mergem?

P: Acum ori...maine (rade de gluma facuta. Maria se uita urat.El da ochii peste
cap si devine serios) ACUM (si iese! Maria isi ia geanta si-l urmeaza)
3. Intre timp, la casa raposatei.

Violeta S(h)iret, Ninel S(hiret), pe urma Petru Golescu, Maria Pridvor

(ea e undeva pe hol)

NINEL: Vagauna!

VIOLETA: (de pe hol) Ce-ai zis?

N: Vagaun-am zis!

V: Hai ca facem noi ceva frumos...pentru batranete.

N: (cu regret) Mai ai pana atunci!

(Intra Violeta)

V: Da, dar vine! (pierduta in vis, parca un pic mai linistita, ca de obicei) Iti
imaginezi? Flori...

N: (sec)Gradinarit!

V: Animale...

N: (scarbit) Vacar!

V: Liniste...

N: (isteric) Casa de nebuni scrie pe noi! Eu vreau blocuri, vreau masini, vreau
lume multa...(il intrerupe Violeta)

V: Daca mergi pana la colt, dai de mall.

N: Eu vreau sa dorm in galagie!

V: (rastit) Eu vreau sa dormi cu mine aici, s-a-nteles?!

N: Pai si sor-ta?
V: A lasat-o pe aia mica sa se ocupe! Le dam banii, ca-s tineri si gata!...(se mai
gandeste) Cu toate ca tot...

N: Totul e...ei bine, e Tot!

(Intra Petru si Maria)

P: Toata stima si respectul! Sarut-mana tanti Violeta, Ninel...

N: Hai noroc. Dai o tabla? (il intrerupe Violeta, cu ochi de vampa)

V: Pardon! (ia o fata iubitoare, de mama) Sa cresteti mari. Ce faci Mariuca? Da'
ce-ai crescut!

M: Sunt crescuta mai de mult, multumesc!

V: (intepator) Parca veneati maine?!

P: (plictisit, rautacios) Maine...azi. Tot una! (preia Ninel discutia, ca Violeta s-a
enervat foarte tare)

N: Dar daca tot zicem una, hai sa fie zisa. Acuma c-ati venit (il intrerupe Maria)

M: Acum c-am venit, ne bucuram de moment. Va place aici? Va place, ha?! E

frumos. (mai merge prin camera

si incearca niste obiecte de mobila) Dar ce stabila e!

V: (aproape tipand) PAI E! (o intrerupe Ninel)

N: (cu un ton linistit)Este. E cu gradina, are si animale,(se corecteaza) sau ar

putea!

M: (taios) N-ar putea!

V: (Violeta se stapaneste din furie) Uite cum facem, ca vad ca in ritmul asta ne
scoatem ochii: luati voi banii! Nici nu ne uitam la ei.

N: (Ninel o intrerupe, incercand sa-i convinga, prezentand casa cu mainile

deschise) Sau...sau...Poate vreti casa?!

V: (il ia de brat si ii sopeste amenintator) Daca te bagi, ramai pe drumuri, auzi?!

N: (ironic) Luati ce va pofteste inima. Hai ma, vii la table?

P: Partida si gata (Ies. Raman fetele)

V: Deci luati banii, nu mamico?

M: Tanti Violeta, dumneata esti femeie-n toata firea. Cum crezi c-as putea sa ma
las pacalita?

V: (isi plange de mila)Haide Mariuca, c-aveti toata viata-n fata. Eu ma retrag cu

Ninel al meu.

M: Pai nu vezi ca el nu vrea?! Haide matusa, ca noi n-avem posibilitati.

V: Pai va raman voua banii. Ii luati voi si va faceti ceva frumos. (cu un ton fals)
Hai mama, ca va ajuta si timpul pe voi.

M: Gata tanti! Nici bani, nici casa...AMANDOUA!

V: Pai nu esti tu ma-ta-ntreaga?

M: Sunt chiar mai mult de-atat!(raman ochi in ochi cateva secunde dupa care
Maria izbugneste-n plans)

M: Matusica, o ducem rau de tot! De ce nu vrei sa ma crezi? (cade pe umarul ei)

Traim dintr-un biet salariu.

V: Ma minti in fata! Aveti firma de hainute! Crezi ca eu nu stiu?!

M: Da' merge proooost! (ramane cu o fata tampa)

V: Deci nu te lasi?

M: Cu lacrimi in ochi, NU!

(se aude din spate o busitura)

N: 'tui gura ma-sii! Hai mai baga unu!

P: Hai bre, ca nu misti!

V: (constatare) Idioti!
M: Tu nu te lega de-al meu!

V: In general ziceam. Si ce propui tu, desteapta mamei?

M: Sa...plecati?

V: Asculta, copila, nu ma speria ca dau cu tine de pamant! Nu-ti e rusine? Oameni

batrani, sa-mi faca cineva asa...Nineleee!

N: (din spate) Zi!

V: Esti un bou! Treci incoa'!

N: Saru'-mana, mami! Am venit!

(Ninel intra in scena, le vede pe fete ca stau spate-n spate si nu-si spun nimic.
Fata i se schimba, de la tamp, la nervos. Se retrage in spate)

N: (din spate) Hai ma, da-i!

V: (se linisteste)Asculta, Maria. Maine o sa ne intalnim cu avocatul lu’ Mirela,

Dumnezeu s-o ierte...

M: (o intrerupe, cu un ton bisericesc) Dumnezeu s-o ierte.

V: O sa vina, ca sa discute cu noi si o sa cadem toti la o intelegere. Tot ce stiu e ca

Mirela,(face o paranteza) Dumnezeu s-o ierte, a vrut sa impartim totul ca o
familie, dar stia ea ceva. Nu mai discutam, ca n-are rost.(se aseaza si se vaita de
spate) Ma omoara sciatica asta. Nu stiu ce sa-i mai fac. Ieri am ramas intepenita si
cand a venit Ninel sa ma ajute, l-am vazut ca-ngheata langa mine. “ Ce-ai Ninele?
Au Ninele! ”. “ Ce sa am mami, suntem statui.” Sa nu-ti zic ca am chemat salvarea.
Nici nu stiau daca sa rada sau sa ne care pe targi, cu fundu-n sus, da’ ne-au facut
cate-o injectie si ne-am pus pe picioare. Dracu’ s-o ia de batranete.

M: (incepand sa zburde prin casa) Ce sa-i faci tanti, trebuie sa vina si-asta.(se duce
si isi ia geanta si haina) Maine pe la cat ai zis sa fim aici?

V: Pe la 2, zic. Il sunam noi pe baiat sa vina si ‘om vedea ce facem, maine.

M: (il striga, dulce) Petru! Hai, dragoste, ca trebuie s-ajung la mama.(se imbraca si
peste cateva secunde,in tim ce baietii au intrat in camera, Violeta ii zice)
V: S-o pupi pe sor-mea.

(Ninel, incercand s-o tachineze pe Violeta )

N: Asa, asa! S-o pupi! (Violeta arunca dupa el cu ceva).

P: Gata, gata, mergem. Te-am pupat Ninele. Sa mai inveti table.

N: Zaruri proaste.

P: Da bre, da numai la mata. Sarut mana tanti.

V: V-am pupat mama. Ne vedem maine. Dumnezeu cu mila.

M:(in timp ce iese, tot zburdand ca o caprioara, cu Petru dupa ea, aproape taras)
E atotputernic, nu cu mila.

(Au iesit. Raman Violeta si Ninel)

N: (admirativ) Ce mare a crescut asta mica.

V: (ii da una peste ceafa) Taci, ma porcule. Uita-te la tine. Mai bine zi ce facem,
ca daca il lasam pe avocat, face ala ce crede mai bine.

N: (foarte sincer, dar un pic enervat, de la palma) Pai inseamna ca-i mai bine.

V: Ma omule, tu nu-ntelegi ca eu mor daca pierd casa. Lasa prostiile.

(amenintator) Daca zici ceva maine, te mananc. Ma duc sa-mi adun gandurile.
Daca ai nevoie de ceva, sunt in...(o intrerupe)

N: N-am!

V: (completeaza) Gradina ... (in timp ce pleaca) Nesimtit.

N: (vorbeste cu el) Daca imi suna ceasul cand fac curat la porci, sau cand desfund
W.C.-ul din curte, mor de doua ori. Pe mine ma baga-n pamant femeia asta.(intra
Violeta)

V: Mi-am uitat paltonul.(Ninel tresare)

N: (ironic) Pasesti ca o pisica, mami. Ca o pisica!

V: (iesind, cu paltonul in brate) Hai sictir...Nesimtit. (iese)

N: (se asigura ca a iesit) Pe mine nu ma mai tin picioarele bine si asta vrea sa dau
zapada si sa cosesc. Vai batranetea mea. Nu-mi era bine dupa ce-am venit din
armata. Mi-a trebuit femeie, care nu calca, nu spala...macar sa-mi prajeasca si ea
un cartof. Ninele-n sus, Ninele-n jos. (fals) Da’ ia fa-ti singurica, Contesa Bathory.
Eram frumos si teapan pe picioare si-acum... adus de spate (se mai gandeste) si
teapan. (retoric) Pai e frumos asa? (incercand sa se convinga) Nu e frumos Ninele,
nu e! (intra Violeta)

V: Ninele, maine venim in baston aici, ai inteles? (el incearca sa intervina, dar ea
i-o taie scurt) Faci ce-ti spun eu!

N: Gata mami. Cum altfel?! In baston. Vrei sa-mi bag si vata-n nas?

V: Ptiu, scuipa-n san! (pauza) Dupa ziua de maine, treaba ta! Ma lasi pe mine sa
vorbesc si avem casa noua.

N: (pentru el, dar aude si ea) Asta n-a fost noua nici la inaugurare.

V: Taci din gura! Luam si banii si-o sa vezi ce minune facem aici. Il sun pe
Mateescu, sa-i zic de ora 2.

N: Da la 2 jumate e finala, din Beijing...Cea mai mare sansa. Lot bun, tanar. Parca-
i si vad pe baieti cu trofeu-n brate. Poze...peste tot la stiri. In sfarsit o sa ajungem si
noi pe buzele strainilor...(il intrerupe)

V: Pierdem sigur, iti spun eu. (ii face semn cu degetul) Taci ca suna...(isi face
vocea mai dulce) Alo, buna ziua domnule Mateescu. Am discutat si cu nepoata
mea si am cazut de acord sa ne vedem aici, maine la 2...(pauza, dupa care se
preface dezamagita de situatie) Stiu, ca si barbati-miu a zis, dar e o incapatanata.
N-am avut ce sa-i fac. Am rugat-o si eu si sotul, dar seamana cu ma-sa: doua
scorpii.

N: (doar pentru el, dar aude si Violeta) Trei! (Violeta ii arata pumnul, in semn de
manie)

V: (se continua apelul) Lasati, ca ne revansam noi, domnule Mateescu. Doamne-

ajuta, multa sanatate.(parca ii face cu mana, anuntand urmatoarea intalnire)
Maine la doua.(ton dulce) Seara frumoasa. La revedere. (apelul se termina) E bine.
Haide, ca pierdem tramvaiul.(se ridica si Ninel de pe scaun si se imbraca) Sa nu
uiti, cand ajungem acasa, sa ma dai cu alifia aia chinezeasca.

N: Cum dracu’ sa uit!

(ies amandoi. Se stinge lumina.)

4. A doua zi, la casa.

Petru, Maria, pe urma Violeta, Ninel si la urma avocatul Mateescu

(intra Maria prima si se pune comod pe scaun. Se ridica si incepe sa vizualizeze

casa, cu modificarile visate)

M: (le potriveste in mintea ei si se plimba prin casa, agitata) Aici televizorul:

mare, cu milioane de culori. Langa, multe carti...rosii, verzi si d-alea alb-galbui,
cum are mama in sufragerie.(se uita la imaginea inchipuita si e foarte multumita
cu ce a creat. Se uita-n dreapta, pare ca e hotarata, schimba cu stanga si apoi se
razgandeste din nou si alege in partea dreapta) In partea asta, un mare sifonier, cu
oglinda,(se gandeste)BEJ! Aici o veioza d-aia moderna. Sus, un lampadar frumos
si in partea asta, pun canapeaua. (Multumita, se tolaneste pe unul din putinele
scaune din camera goala) Vand o parte din gradina si-mi mai ridic un etaj, ce
mama ma-sii?! (iar intra in transa) Mansarda din lemn. Ceai de dimineata, cu
paine prajita si marmelada... (intra Petru si adauga: )

P: Sex de dimineata, cu coniac si-o tigara.

M: (il ia de gat si il saruta) O sa fie ca-n povesti. Iti imaginezi Petrule? Ne mutam
magazinul la poarta, scapam de chiria pentru spatiu si cu banii ramasi, angajam o
fata sa vanda si ne apucam de plimbari prin tara. Ne luam rulota si cand ne
intoarcem acasa o parcam in(de parca ar fi o minune) GARAJ!

P: De unde bani de rulota, femeie?

M: Pai cu banii lu’ nasa ce facem?!

P: (un pic mai realist) Potoleste-te, ca nici nu stii cati sunt. Poate ne-a lasat banuti
de colectie.

M: (tot visatoare) Si aia valoreaza ceva!

P: Or valora. (schimba subiectul) Peretii astia ascund ceva.

M: (incearca sa-l lumineze) Istorie, povesti frumoase, minuni...(o intrerupe)

P: (mai destinde atmosfera si incearca s-o sperie un pic, asa, in joaca) Gandaci,
sobolani carnivori, arici cu ace de titan.

M: (facandu-l sa inceteze) Hai ma! Eu d-abia astept sa ne mutam.(si-l ia in brate)

P: (inmuiat de imbratisarea ei) Si eu. Ma gandesc numai, daca ne ramane, cat de

mult o sa avem de lucru.

M: (agitata) Cum adica daca ne ramane?! Ne ramane! Nu incape indoiala. Am

visat ca o sa ne mutam aici. Ma rog...pe urma am zburat un pic si am cazut in gol
de pe Casa Poporului, dar partea cu mutatul era asa de reala. Parca si miroseam
peretii.

P: Linisteste-te. Eu zic numai sa nu grabesti lucrurile.

M: (tot agitata) Nu grabesc nimic. Meritam asta si nasa sigur voia ca eu sa stau
aici. Eu cred ca ea mi-a trimis visul.

P: Eu cred ca te-ai gandit tu mult la casa.

M: Ma Petrule, uneori esti atat de rece si nu-nteleg de ce. Tie chiar nu-ti place sa
visezi?

P: Mie-mi place sa realizez.(potoleste spiritele) Hai sa nu ne certam, ca stii ca

spunem numai prostii, la nervi.

M: Cum stii tu...

P: (il ia valul si ridica tonul) Pai stiu!(ea incepe sa planga. El se duce s-o ia in
brate, dar ea-l refuza.)
M: (printre sughituri) Lasa-ma-n pace! Una, doua, tipi! Ma duc in gradina. Vin
cand imi trece.(el incearca s-o opreasca, dar ea plange si mai tare) Lasa-ma!
(iese)

P: (striga dupa ea) Incapatanato!(pentru el) N-am vazut asa ceva. (se pune pe un
scaun) Vai de capul meu, cati bani o sa dam noi sa aranjam casuta asta ... Faliment.
(se aud batraneii vorbind de afara)

N: Ce-ti trebuie femeie? Lasa copiii sa fie fericiti si hai sa ne uitam la meci.

V: Taci dracu cu prostii tai cu tot. (amenintator) Ce ti-am zis eu?! Tine-ti gura,
racitura! (adauga, tipand) Si stai mai cocosat!(se aud indemnurile Violetei de al
face sa-si tina gura, pentru ca si-a dat seama ca au ajuns deja cei doi)

(intra Violeta si Ninel)

V: Ati ajuns mamica? (se uita prin camera) Unde-i Mariuca?

P: (absent, inca gandindu-se cati bani vor cheltui) In gradina.

V: Ninele, ma duc sa-mi pup nepoata.

N: (parca trimitand-o la spanzurat) Du-te! (Violeta iese. Ninel i se adreseaza lui

Petru: ) Imi mananca zilele, scorpia. Nu-i mai ajunge nimic. Imbatraneste si se
prosteste. Vorba aia cu “cine n-are batrani...” e facuta tot de senili d-astia, ca ea.

P: (inca absent) O fi. (tac amandoi pentru cateva secunde, apoi i se adreseaza,
mandru) Ce te-am batut la table.

N: Esti culmea. Las’ ca ti le scot eu din cap.

P: Promisiuni. Hai acuma!

N: Ma omoara hoasca, daca ma prinde.

P: (il ademeneste in capcana) Eram sigur ca-ti e frica. Ai imbatranit, Ninele.

N: (isi scuipa in palme si scoate tablele din plasa de carpa) Haide!(intre timp,
vorbesc)
P: Bre, de ce nu-i zici tu lu’ asta batrana sa inceteze cu circul?

N: Tu n-auzi ca ma innebuneste? Nu stiu ce vrea sa demonstreze. Ieri, cand l-a

sunat pe avocat, parca vorbea cu barbati de companie.Azi m-a obligat sa tac din
gura, ca cica ma lasa pe drumuri, auzi! Ce sa fac? Sa ma pun cu dracu?!

P: Pai casa in care stati nu e a lu’ matale?

N: Daca divorteaza nebuna, chiar ca ma lasa pe drumuri...si o cred in stare.

P: (parca ii spune un adevar ascuns)Vai de zilele tale, Ninele.

N: (cu capul plecat) Poti s-o mai spui o data.

P: (il tachineaza) Vrei sa repet? Vai de zile...

N: Hai sictir, ca n-ai haz. (se mai oftica si ca da zaruri proaste. Face o constatare)
Nu, ca in ultimul timp parca nimic nu-mi mai iese.

P: Lasa bre, ca ai noroc in dragoste. (rade) Cine crezi ca o sa castige finala?

N: Nu stiu...Eu am pariat pe-ai nostri, dar...

(intra fetele. Maria prima, foarte nervoasa, pe urma Violeta, cu o privire

diabolica)

M: Matusa, nu credeam ca poti sa fii in halul asta. Mama mi-a zis de mata, dar am
crezut ca exagereaza. (strigator la cer) Iarta-ma mama, ca m-am indoit!

V: Dar de ce tipi, fata mea?!

M: (tipa mai tare) Ca esti o vrajitoare! Ca ne bagi pe toti in pamant! Ca vrei sa-mi
iei casa de sub picioare...(ar mai vrea sa mai zica, dar cioacane cineva. Petru se
ridica repede si se duce sa deschida, incercand sa evite un scandal de proportii.
La usa apare Mateescu, cu un diplomat in mana. E imbracat la costum negru, cu
cravata si palarie.)

AVOCATUL: Buna ziua doamnelor(isi ridica palaria dupa fiecare cuvant),

domnisoarelor si nu in ultimul rand, (la domnilor, isi trage palaria mai pe ochi.
Parca e deranjat ca sunt si ei acolo) domnilor. Eu sunt Mihai Mateescu. Incantat.

V: Incantata de cunostinta, domnule Mateescu. Va asteptam cu sufletul la gura.

A: (vorbind foarte elegant) Scuzati-mi intarzierea. Este foarte aglomerat. Iese toata
lumea in oras, sa vada (tipa catre Maria, dar ea nu intelege de ce.) MECIUL!
(revine la linistea din glas)

M: (o spune relaxata)Avem lucruri mai importante ca meciul...

A: (cu sila si egocentrism, privindu-si unghiile)Eu cu singuranta am.(schimband

subiectul) Deci, dumneavostra, doamnelor, sunteti surorile care nu pot lua un drum
singurele.

M: Pardon. Cum va permiteti?! Eu sunt fiica...(se corecteaza) nepoata doamnei

Violeta, aici de fata.

A: (plictisit) Atunci ce cautati aici, domnisoara?

M: (un pic speriata) Nu au ajuns la dumneavostra actele depuse de mama?

A: (parca regretand ca s-a intamplat) Ba da. N-am fost de acord cu schimbarea si

inca ma obisnuiesc s-o accept.

V: (ca o servitoare) Domnule Mateescu, va rog, simtiti-va ca acasa. Sa va pun

haina in cuier?(Mateescu ii face semn ca nu) Vreti ceva de baut?

M: (ironica) O sticla de votca? Un pachet de tigari?(o intrerupe brusc Mateescu)

A: Nu pot fi cumparat, copila!

M: Pai da! N-am eu banii destui, nu?!

A: (alb) Exact. Da, doamna Violeta(cauta prin acte) S(h)iret. As dori putina apa.

V: (fugind, carand bastonul dupa ea, de parca a uitat rolul, dar pe urma se prinde)
Acusica...imediat(iese)

A: (catre Ninel) Domnule...

N: Ninel!

A: (cu scarba fata de nume) Ninel, ma puteti lasa singur cu tinerii?

N: Ma omoara nevasta-mea daca vede ca am plecat din camera.

A: Sunt avocat. Va omoara, va plati. Ii puteti spune asta.(ii face semn sa iasa)
Multumesc.(Ninel iese) Asa...Ia sa vedem. Domnisoara(mai cauta prin acte)
Pridvor, ce pretentii aveti dumneavoastra la mostenire?

M: Doar ce mi se cuvine, domnule avocat.

A: Stiti ca pentru asta va trebui sa(din partea in care a iesit e aruncat in scena
Ninel si la cateva secunde e aruncat si bastonul lui. Se ridica de jos, se scutura si
se pune pe un scaun) Dar dumneavoastra domnule (inca nu-i place numele) Ninel,
ce asteptari aveti din acesta mostenire?

N: (posomorat) Sa-mi valorific un rinichi. Sa fie cat o casa din chirpici, da’ cu o
soba in ea.

A: Asteptari mari, vad! Succes cu asta. (intra Violeta)

V: Apa dumneavostra, domnule Mateescu.

A: Multumesc. (bea o gura mica, o scuipa, dar cu fata tot alba si spune) Beau
numai apa plata. Si sa fie rece!(si ii inmaneaza paharul Violetei)

V: Dar...

A: Rece.

V: Sa se duca astia tineri.

A: Dar parca v-ati oferit. Ii lasati pe dumnealor sa va ia locul binemeritat?!

V: (pleaca spre iesire,cu haina si geanta la brat, parca injurand) Rece...

A: Asadar, domnisoara Pridvor, din ce scrie aici, aveti dreptul sa luati absolut tot
ce doriti, dar nu mai mult ca doamna S(h)iret.

M: Si daca doamna e o vrajitoare?(se implica si Ninel)

N: Da, da...Daca e vrajitoare?

P: (suparat) Daca?!
A: Doamna e o vrajitoare cu acte in regula. Din cate stiu eu, n-are decat sa ne
ghiceasca in cafea si-n carti. Are dreptul s-o faca din casa asta. Dar tinand cont
ca...(il intrerupe Ninel)

N: S-ar potrivi in darapanatura asta.

P: Domnule Mateescu, eu am o nelamurire.

A: Nu zau?!

P: Nu exista nicio sansa ca actul de mostenire sa fie atacat?

N: De molii, poate.(si rade)

A: Numai de rudele de gradul unu ale raposatei. Prin urmare, daca nu credeti in
spiritism, actul e intact, doar ca...(intra Violeta)

V: Gata! Rece, scumpa. Am cumparat si pahare. Vreti sa va torn?

A: Dintr-o data, nu imi mai e sete.

V: (arunca sticla si isi iese din fire) Nenorocita asta mica v-a pus sa va bateti joc
de mine. Asa e, copila?!

A: (tipa la ea si se linisteste imediat) Luati loc! Daca mai ridicati tonul, va declar
instabila psihic. Domnule Ninel, luati-va sotia si parasiti incaperea, va rog.

V: Nu parasim nimic. E dreptul meu sa stau la mine in casa!

M: Te si vezi aici, hoasca? Ia-ti gandul! Aici esti in casa mea!

N: Violeto, hai dracu sa lasam copiii astia-n pace.

V: Tu sa taci!

P: Tanti Violeta, ai innebunit?

V: Ati auzit domnule Mateescu, ma face nebuna, la mine-n casa.

M: Iar incepe! Taci tanti, ca fac crima de om.(avocatul isi drege vocea foarte tare
si toti se linistesc)
A: Asa...incercam sa va spun mai devreme ca daca nu cadeti la un comun acord, eu
nu pot face nimic, dar(accentueaza “DAR-ul”) daaar, casa asta nu mai exista aici.

P: (linistit,mirat) Cu tot respectul, dar suntem in ea.

A: Acum exista, domnule filosof, dar nu va apartine, nu va MAI apartine. Si de

saptamana viitoare o sa fie demolata.

V: (cu accente de om muribund) Cum se poate o nenorocire ca asta?

A: Doamna, linistiti-va.

V: (apropo la un eventual deces)Ma linistesc de tot, acusi!

N: Pai grabeste-te mamico, ca poate pierzi si linistea.

M: Dar, de ce? Cum?

A: Domnisoara, casa este o nenorocire, asezata in cel mai populat loc din partea
asta a orasului. Primaria nu e proasta. (parca explicand discutia din primarie)

“- Sefu’, a murit Mirela Stemate.

- Cine ma?

- Vaduva de pe Lujerului.

- Nu stiu...

- Casa veche, cu gradina mare.

- Pai de ce nu zici ma asa?! Suna la mall. Au finantare, le frigem o parcare...Daca

eram un pic mai prost, ma multumeam si poet. Da’ cui dracu sa nu-i placa banutii?
Hai, ia limuzina si du-ma unde vezi cu...”(il intrerupe, tipand, Maria)

M: Domnule Mateescu!

A: Ce? A? Cum?(isi drege vocea) Asa. Cum spuneam, casa e revendicata de stat,
se fac parcari, dumneavoastra va raman doar banii.

V: Si cati sunt?

A: Eu de unde sa stiu. Sunt ascunsi in casa.

M,V: Ce?!(amandoua se retrag foarte lent spre celelalte camere si incepe sa se
auda harmalaie)

N: Doamne, fereasca sfantu’!(busiturile or sa continue ceva vreme) Domnule

Mateescu, nu aveti cumva un radio la dumneavostra?

A: Nu!

N: Atunci haide sa jucam o tabla, ceva.

A: Multumesc, dar nu stiu sa joc.

N: Petrule, atunci hai sa te bat.

P: Stai, bre, ca nu-i cazul.(se aud tipete, parca paruieli, alte busituri, care
continua. Isi da seama ca o sa dureze) Hai, baga mare.

A: (uitandu-se la ei) Si, cum se joaca porcaria asta.

N: Nu se joaca...E maiestrie. Trebuie sa te nasti cu ea, trebuie sa simti zarul. In

niciun caz nu te pui in fata tablei, fara sa ai mana incalzita si...(se oftica. Nu e prea
norocos) Ptiu. N-am vazut ba ce noroc de neam prost ai.

P: Maiestrie. Maini de zeu.

A: O prostie. Cat credeti ca mai stau doamnele la...taclale?

N: Daca mumia face la fel cum face cu mine, mai are ceva.(ies fetele din partea
aia si incep sa caute prin camera.)

M: Matusica, lasa-ma pe mine, ca-s mai in forma.

V: Mor cautand!

N: Niciodata nu se tine de cuvant.

V: Taci si hai sa m-ajuti!

N: Gata, acum!(si mai da un zar. Violeta vine si il salta de pe scaun)

M: Petrule, sunt banii nostrii. Chiar nu te intereseaza macar un pic. Hai aici.

P: Pentru viata mea, dau si viata.(incepe si el sa caute)

A: (se ridica si se pune in mijlocul camerei, cu fata spre public) Cautati bine de
tot. Aia sunt si banii mei.(toti se opresc si se uita mirati la avocat) Pai ce credeati?
Ca doamna Mirela, pe patul de moarte, m-a platit? A avut grija sa ma puna sa
umblu dupa acte, hartiute si prostii, ca sa va fie voua bine.

P: Pai ajutati-ne, atunci!

A: Daca ating bunurile, incalc legea...dar v-astept pe dumneavoastra.(toti se

reapuca de cautat.)

N: Poate pica dracu pe noi.

V: Daca pica, te omor eu inainte. Nu mai zabovi.

P: Eu zic ca nu-s aici.

M: Eu zic sa-ti tii si tu gura! Hai ma Petrule, ca-s ai nostri.

A: (intunecat si ironic) Sunt...sunt.

(mai cauta un pic, fiecare facand semne catre parteneri, incotro sa se uite. La un
moment dat, Ninel)

N: Ura! Intuitie si comunicare si totul s-a rezol...(ii ia punga din mana Violeta)

V: Ai mei! Banutii mei. (toti se linistesc. Maria e foarte suparata pe Petru, ca nu i-

a gasit el) Scumpii mei banuti.

A: Doamna, dati-mi punga!

V: Dar eu am gasit-o.

A: Deocamdata ati gasit banii doamnei Stemate. Dati traistuta la mine.(Violeta ii

inmaneaza traistuta, dar inca mai tine de ea cu ultimele puteri) Ia sa vedem.
(desface punga cu bani si ii rastoarna in propria-i palma. Se uita la monede foarte
scarbit. Le amesteca cu degetul, incercand sa descopere ceva valoros, apoi ii baga
inapoi si spune) Acum putem trece la discutii: harmalaia, drumul pana aici, goana
dupa acte, rabdarea, m-ati tinut fara macar un pahar cu apa...

V: Dar v-am...(o intrerupe)

A: Nu tu gustarica si nici macar nu ati putut sa puneti si voi intalnirea la o ora
rezonabila. Toate astea fac...(calculeaza ceva in cap si spune dezamagit) o punguta
cu bani.

V: Asta e o sarlatanie.

A: Cum indrazniti? Eu mi-am facut treaba si sunt obligat, prin lege... sa iau ce mi
se cuvine. In cazul asta, fac o exceptie si ma multumesc cu atat.

M: (izbucneste in plans) Dar toate visele mele. Rulota, manastirile din moldova...

P: Tigara si coniacul...

V: Casa mea si banisorii...

N: ...Vai batranetea mea.

A: Macar, va aveti unii pe altii!

TOTI: Hai sictir... (indemn) Du-te dracu’!(si pleaca toti 4 in colturi diferite,
avocatul ramanand cu punga cu bani, in mijlocul camerei. Are o privire diabolica
si incepe sa rada, tot diabolic. La apogeu, lumina se stinge)

CORTINA