STAREA ACTUALĂ ȘI DISTRIBUȚIA

RACILOR SPINOS NENATIVI

(FAXONIUS LIMOSUS
RAFINESQUE, 1817) ÎN LACUL BALATON
RICHARD BROOM1.2* - ANNA FARKAS1 - ADRIEN SEBESTYÉN3 - ANDOR SHOTKKÖS4 - BERNADETT KELBERT4
- GALA BLANKA 5 - NICHOLAS PUKY†6 - ANDREW WEIPERTH6.7

1
Herman Otto Institute Nonprofit Ltd., H-1223 Budapesta, Park Street 2.
Szent István, Facultatea de Agricultură și Științe ale Mediului, H-2100 Gödöllõ, Páter Károly u.1.
2 Universitatea

3
Õrség Direcția Parcului Național, H-9941 Õriszentpéter, Városszer 57.
4
Balaton Highlands National Park Directorate, H-8229 Csopak, Kossuth u. Articolul 16
5
Centrul MTA pentru Cercetare Ecologică, Institutul Limnologic Balaton, H-8237 Tihany, Klebelsberg Kuno
u. (3) În cazul în care, în cazul
6
Centrul MTA pentru Cercetare Ecologică, Institutul de Cercetare a Dunării, H-1113 Budapesta, Karolina út
29.
7 Universitatea
Szent István, Facultatea de Agricultură și Științele Mediului, Institutul de Acvacultură și Siguranță
a Mediului, Departamentul de Acvacultură, H-2100 Gödöllõ, Páter Károly u.1.

*Autor corespondent: sepros.richard.csaba@hoi.hu; tel.: +36 70 682 4540

Abstract Cuvinte cheie: Decapoda, Cambaridae, ciorap,

expansiune activă, raci marmorați, raci roșii
Mai multe specii de raci nenativi reprezintă un grup australieni
deosebit de reușit de specii invazive în apele dulci,
prin urmare introducerile lor reprezintă una dintre
principalele amenințări la adresa biodiversității de apă
dulce și a funcției ecosistemice. În Hun- gary, racii
nobili (Astacus astacus), raciicu gheare înguste
(Pontastacus leptodactylus) și racii depiatră
(Austropotamobius torrentium) sunt speciile de raci
nativi. În afară de șapte non-native Decapoda spe-
cies, spinos obraz raci (Faxonius limosus), semnal raci
(Pacifastacus leniusculus), raci marmorate (Procambarus
virginalis),raci mlaștină roșie (Procambarus clark),Aus-
tralian redclaw raci (Cherax quadricarinatus), crab
mitten chinez (Eriocheir sinensis) și mexican pitic cray-
pește (Cambarellus patzcuarensis) sunt cunoscute a
fi prezente în diferite habitate ale corpurilor de apă
maghiară. Racii spinoși sunt în prezent una dintre
cele mai proeminente macroinvertebrate acvatice din
multe țări europene. Prima înregistrare a acestui
decapod în Ungaria a fost în 1985 într-un braț
lateral al Dunării. Apariția sa în Canalul Sió a fost
raportată pentru prima dată în 2004. Acest studiu
oferă un rezumat al prezenței racilor spinoase și
a dinastiilor de distribuție a acestora în Lacul
Balaton.

Maghiară Agricole Cercetare 2018/ 3 1

 Introducere

Racii spinoase (Faxonius limosus Rafinesque, 1817 –

Fig. 1. este una dintre cele mai abundente specii
de raci non-indigene, nu numai în Ungaria, dar
în cele mai multe dintre țările europene prea.
Acest crustacee decapod (alte nume: raci americani,
raci cu dungi) provine de pe coasta de est a Statelor
Unite (Suty-Grosset et al. 2006). În Europa, acest raci
a fost detectat pentru prima dată în nord-estul
Germaniei și niciîn vestulPoloniei în 1980 (Schulz și
Smietana 2001). La acel moment a fost considerat
a proveni din locuire naturale, precum și
comerțul acvariu. În zilele noastre, racii spinoase
obraz sa răspândit în mai multe țări europene (Kouba
et al. 2014). A fost introdus în Ungaria din Germania
la sfârșitul anilor 1950 în scopuri economice
(Thuránszky 1960). În sălbăticie, primele înregistrări
din Ungaria au fost de la o ramură secundară mare a
Dunării în 1985 (Thuránszky și Forró 1987). De
atunci, populațiile abundente și răspândite au
colonizat porțiunea completă maghiară a Dunării, cu
o rată de colonizare de 13 km/an (Puky și Schád 2006).
Spe-cies, de asemenea, a apărut în râul Drava prin
Dunăre din Ungaria (Maguire și Klobučar 2008). Specia
a fost găsită în Slovacia, în râurile Ipel și Váh (Janský
și Kautman 2007, Puky 2009), care sunt ambii afluenți
ai Dunării. În a doua jumătate a anului 2000,
racii cu obraz spinos au ajuns, de asemenea, la

2 Maghiară Agricole Cercetare 2018/ 3

Figura 1: Adult de sex masculin spinoase obraz raci de la Lacul Balaton la Szántód, capturat din zona de apă adâncă a portului feribot

(Foto: András Weiperth)

zona de vârstă a râului Tisa (Sallai și Puky 2008) și asemenea, pradă peștilor și ouălor amfibiene și a
un specimen mort au fost, de asemenea, găsite în puietului (Weip erth 2016). Colonizarea extrem de reușită
Lacul Balaton, în timp ce mai multe populații noi au și răspândirea rapidă a acestei specii se datorează
fost găsite în diferite brațe laterale și afluenți creșterii sale parthenogenetice (Puky 2014). Principala
în secțiunea maghiară a râului Dan- ube (Bódis amenințare
et al. 2012). În vara anului 2013, primele
persoane vii de raci spinoase au fost găsite în
bazinul hidrografic al lacului Balaton (Ferincz et al.
2014). De la prima apariție re-portată, mai multe
recenzii au rezumat locația actuală și starea
racilor spinoase din Ungaria (Bódis et al. 2012,
Gál et. al. 2018, Györe et al. 2013, Ludányi et al.
2016) (Figura 2).
Persoanele din această specie de raci non-native sunt de
obicei maro închis sau verde-măsliniu, cu o bandă
transversală maro-roșu pe segmentele abdominale și pe
pleură. Adulții ajung la aproximativ 12 cm în lungime
totală. Capul este planificat în vedere de sus,
înainte și în spatele cav cervical-thy, și există
piroane mici la marginea exterioară a scutului
din spate. Ghearele sunt mai mici decât cele ale
speciilor indigene în comparație cu dimensiunea
corpului (Figura 1). Racii spinoși se adaptează
foarte bine la diferite condiții de mediu, de exemplu
canale contaminate, iazuri eutrofice și habitate
salmastră, curgere curată și în picioare. Cea mai mare
parte a dietei sale este compusă din larve de insecte,
plante acvatice și alte materii organice (resturi
vegetale, carcase de animale căzute), dar, de

Maghiară Agricole Cercetare 2018/ 3 3

 reprezentată de această specie, cu toate acestea,
este boala fungică de origine nord-americană,
numită ciumă de raci(Aphano- myces astaci
Schikora, 1903). Specia poate servi, de asemenea,
ca un intermediator (vector), deoarece este
rezistent la dis-usurinta. Habitatele neocupate
co ușor să fie cucerite de către specie, și
populațiile mari se pot dezvolta. Cercetătorii din
Hungar-ian au observat că această specie poate
trăi cu specii indigene, ceea ce este posibil, de
asemenea, deoarece nu toate racii spinoase din
Europa poartă ciumă de raci (Ko- zubiková et al
2010). Ca urmare, se poate presupune că nu
poate înlocui doar racii nativi, ci poate, de
asemenea, să le apese. Modificările stării
ecologice a corpurilor de apă prezintă un risc
grav pentru speciile indigene pe cale de dispariție
(Yee 2014). În consecință, apariția F. limosus în
Ungaria a fost studiată în cadrul unui program axat
pe statutul acestei specii de raci nenativi
din Lacul Balaton.

MATERIAL ȘI METODE

Nouăsprezece puncte de prelevare au fost

cercetate pentru fauna racilor din bazinul
hidrografic al lacului Balaton. Cincisprezece
puncte de prelevare au fost în cele patru bazine
ale lacului Balaton, unul în fluxul termic al
lacului Héviz, două în afluenții din partea de
nord (Eger-víz, Lesence-stream) și unul în
CanalulSió. Fauna de raci a lacului Balaton
a fost monitorizată și eșantionată folosind
capcane de raci momit, diferite tipuri de plase de
manipulare și electrofishing (DEKA 3000 Lord).
Eșantionările au fost efectuate în decurs de
trei sezoane (în

4 Maghiară Agricole Cercetare 2018/ 3

 pentru a arăta starea
actuală și de a ajuta la
înțelegerea dinamica de
spinos obraz cray-pește
răspândit în Lacul Balaton.

Rezultatele

În cele două programe de

cercetare, un total de 76
de indivizi de pește cu
obraz spinos au fost
eșantionați în Lacul
Balaton și în Canalul Sió
(Figura 3). În timpul
prelevării de probe pe
teren, raciinativi no- ble
(Astacus astacus) au fost
eșantionați în Berdai-víz,
Canalul Kiskomáromi,
Figura 2: Distribuția actuală a racilor spinoase ( Faxonius limosus) în Ungaria. Harta sintetizează Jaba- stream, Pogány-
datele de la Bódis et al. (2012), Györe et al. (2013), Ludányi et al. (2016) și Gál et. al völgyi-víz, Tetves-víz, Râul
(2018) Zala și racii cu gheare
înguste (Pontastacus
leptodactylus) numai de la
Lacul Balaton. Racii
marmorați (Procamba- rus
virginalis) au avut loc în
partea de vest a afluenților și
în bazinul Kes- zthely al
lacului Balaton. Două femele
adulte de raci australieni
(Cherax quadricarinatus von
Martens, 1868) au fost
eșantionate în fluxul termic
al lacului Héviz în vara și
toamna anului 2017. Pe
lângă racii spe-cies, au
fost eșantionați 1361 de
indivizi din 27 de specii de
pești. Am înregistrat
prezența goby rotund non-
nativ (Ne- ogobius
melanostomus) în Lacul
Balaton la Siófok, și în
Figura 3: Harta zonei de studiu și a stațiilor de prelevare (Harta: Nguyen et al. 2005)
secțiunea superioară a
Coordonatele WGS84 ale locațiilor cu prezența racilor de obraz spinos sunt descrise în
Canalului Sió (Weiperth
cercuri negre 2018).

Discuţie

În prezent, două decapode

native și trei non-native
au fost raportate în
vară-toamnă) în toate zonele de eșantionare între Felvidek au fost rezumate. Personalul de teren din Parcul
2015 și 2017. Pe lângă setul nostru de date, Național Balaton-felvidek a măsurat fauna de pește cu
înregistrările făcute în Parcul Național Balaton- raci în 16 afluenți din partea de vest și de sud (Bédai-

Maghiară Agricole Cercetare 2018/ 3 5

 víz, Tetves-stream, Canalul Kiskomáromi, Pogány-völgyi-
víz, Jaba-stream, Canalul Páhoki, Râul Zala, Egyesített-
övcsatorna, Gyöngyös-stream) între win-ter 2016 și
vara anului 2018. Seturile noastre de date de teren
au fost utilizate
6 Maghiară Agricole Cercetare 2018/ 3
bazinul hidrografic al lacului Balaton. Pe baza
rezultatelor noastre, racii spinoase sunt cele mai
abundente și răspândite specii de raci non-nativi din
întreaga captură a lacului Balaton. Ferincz et al.
(2014) au găsit primii indivizi vii din această specie
și un iaz privat în pârâul Jamai. Ulterior, specia a fost
detectată în pârâu și în habitatele estuare ale lacului
Balaton (figura 3). La mijlocul anului 2000 și în
același timp în care au fost publicate primele date,
răspândirea
Figura 4: Portul de la Révfülöp la Lacul Balaton, care este un habitat preferat de Faxonius limosus (Foto: Weiperth András)
a racilor spinoase au fost observate din partea
inferioară și mijlocie a Canalului Sió (Puky 2004, Puky
et al. 2005, Miklós Puky date nepublicate). Mai mult
decât atât, este important de remarcat faptul că mai
multe specii non-native Ponto-Caspi- o specie goby
provine din direcția Dunării Riv- er, iar în viitorul
apropiat, mai multe specii de goby ar putea răspândi în
Lacul Balaton (Czeglédi et al. 2018). În general,
putem constata că racii spinoase obraz a apărut și
răspândit din mai multe direcții ale Lacului Balaton.
Stocarea accidentală sau intenționată a acestei specii
în apropierea Canalului Sió a fost urmată de o
colonizare relativ rapidă și răspândirea acestei specii în
bazinul hidrografic al lacului Balaton.
Concluziile
În ultimii cinci ani, mai multe noi specii de decapode
non-native au apărut nu numai în Bazinul
Carpatic, ci în întregul bazin hidrografic al lacului
Balaton. Dintre aceste specii non-native, racii
spinoase au colonizat
cel mai mare număr de habitate acvatice din corpurile
de apă maghiare (Ludányi et al. 2016, Gál et al.
2018). Acest raci foarte adaptabil, non-nativ este
cunoscut a fi un inginer ecosys-tem și ar putea
modifica potențial diverse procese envi- ronmental
și biologice în localitate. Pe baza constatărilor
pe care le-am prezentat, putem concluziona că
această specie de raci nord-americani a fost un mem-
ber al faunei locale a lacului Balaton bazin
hidrografic în ultimii cinci ani de la primul individ
a fost înregistrat în această localitate. Această
observație este importantă pentru conser-vationiști,
managerii faunei sălbatice, deținătorii de hobby-uri și
alte părți interesate.
Aprecieri
Programul de cercetare a fost susținut de Noul Program
Național de Excelență al Ministerului Hu-man
Capacities. Limba engleză a fost corect interpretată
de Andrew.
J. Hamer.
Maghiară Agricole Cercetare 2018/ 3 7
 Figura 5: Specimene de faxonius limosus colectate la Békésszentandrás de-a lungul râului Hármas-Körös
(Foto: András Weiperth)

A. (2018): Distribuirea de Decapoda în

Referinţe Ungaria și impactul racilor roșii invazivi de
mlaștină (Procambarus clarkii, Gi-
1. Bódis E., Borza P., Poty I., Weiperth A., Puky M.,
Guti
G. (2012): Moluște invazive, macrocrustacea,
specii de pești și reptile de-a lungul secțiunii
Dunării maghiare și a unor ape conectate. Acta
Zoologica Aca- demiae Scientiarum Hungaricae 58
(Suplimentul 1): 29-45.
2. Czeglédi I., Boros G., Preiszner B., Specziár A.,
Takács P., Vitál Z., Erõs T.(2018): Halfaunisztikai
vizsgálatok a Sió–csatornán [Investigarea
faunei piscicole a Canalului Sió]. Pești
Hungarici 12: 33-36.
3. Ferincz, Á., Kováts, N., Benkõ-Kiss, Á., Paulovits,
G. (2014): O nouă înregistrare a racilor cu obraz
spinos, Or- conectes limosus (Rafinesque, 1817)
în bazinul lacului Balaton (Ungaria).
BioInvasions Records 3(1): 35–38.
4. Gál, B., Kuříková, P., Bláha, M., Kouba, A., Jiří,
P., Danyik, T., Farkas, A., Farkas, J., Weiperth,

8 Maghiară Agricole Cercetare 2018/ 3

 1852) la ecosistemul nativ. A 5-a Con-gress
european de biologie de conservare - ECCB
2018, 12-15. 06. 2018., Universitatea din Jyväskylä,
Finnland. https://peera- geofscience.
org/conference/eccb2018/107373/
5. Györe, K., Józsa, V., Gál, D. (2013): Distribuția
racilor (Decapoda: Astacidae, Cambaridae) popula-
tion în râurile Criș și Mureș care traversează
granița româno-maghiară. AACL Bioflux 6
(1): 18–26.
6. Genova, V., Kautman, J. (2007): greblă
americană Or- conectes limosus (Crustacea:
Decapoda: Cambaridae) deja în Slovacia. Acta
Rerum Naturalium Musei Na-tionalis Slovaci
53:21-25.
7. Kouba, A., Petrusek, A., Kozák, P. (2014): Distribuție
continentală la nivel larg de specii de raci în
Europa: actualizare și hărți. Cunoașterea și
gestionarea ecosistemelor acvatice (413): 5.
8. Kozubíková, E., Puky, M., Kiszely, P., Petrusek, A.
(2010): Agent patogen al ciumei de raci în speciile
invazive de raci din America de Nord din
Ungaria. Jurnalul bolilor peștilor 33: 925–929.
9. Ludányi, M., Peeters, E.T.H.M.E., Kiss, B., Roessink,
I.

Maghiară Agricole Cercetare 2018/ 3 9

 (2016): Distribuția speciilor de raci în apele
maghiare. Ecologie globală și conservare 8:
254–262.
10. Maguire, I., Klobučar, G. (2008): Apariția Or-
conectes limosus în Croația. Raci Stiri 25 (3): 7.
11. Nguyen, H.L., Leermakers, M., Osán, J., Török, S.,
Baey- ens, W. (2005): Metale grele în Lacul Balaton:
coloană de apă, materie suspendată, sedimente și
biota. Sci- ence a mediului total 340 (1-3):
213-230.
12. Pârvulescu, L., Paloș, C., Molnar, P. (2009): Prima
înregistrare a racilor spinoase Orconectes limosus
(Rafin- esque, 1817) (Crustacea: Decapoda:
Cambaridae) în România. Jurnalul de Zoologie
nord-vestică, 5(2): 424–428.
13. Puky, M. (2004): Cartografierea zoologică de-
a lungul Dunării de Jos Hun- garian: Importanța,
scopurile și necesitatea discutate cu exemplul
grupurilor de arbori neafiliați, Decapoda,
Amfibia și Reptilia. Re-porturi limnologice 35:
613–618.
14. Puky, M. (2009): Confirmarea prezenței racilor cu
obraz spinos Orconectes limosus (Rafinesque, 1817)
(Crustacea: Decapoda: Cambaridae) în Slovacia.
Jurnalul de Zoologie nord-vestică 5(1): 214–217.
15. Puky, M. (2014): Raci invazivi pe uscat:
Orconectes limosus (Rafinesque, 1817)
(Decapoda: Cambaridae)
10 Maghiară Agricole Cercetare 2018/ 3
A traversat o barieră terestră pentru a se
deplasa dintr-un braț lateral în Dunăre la
Szeremle, Ungaria. Acta Zoo- logica Bulgarica
Suplimentul 7: 143–146.
16. Puky, M., Reynolds, J.D., Schond, P. (2005): Specii
de Decapode native și străine în Ungaria:
Distribuție, sta-tus, importanță de conservare.
Buletinul francez de pescuit și pescuit 376-
377: 553-568.
17. Puky, M., Schund, P. (2006): Orconectes limosus
colo- nises noi zone rapid de-a lungul Dunării în
Ungaria. Bul-letin franceză de pescuit și pescuit 380-
381: 919-926.
18. Sallai Z., Puky M., 1998. Date faunistice ale
rezervației naturale "Nimfea" Egyeet Halfai
sztik acsoportjnak - (Decapoda), amfibie și
retiia. Pustietatea, 15, 137-154.
19. Schulz, R., Smietana, P. (2001): Apariția racilor
nativi și introduși în nord-estul Germaniei și
nord-vestul Poloniei. Buletinul Francais de la
Pęcheet de la Pisciculture 361: 629–641.
20. Suty-Grosset, C., Holdich, D.M., Noel, P.Y., Reynolds,
J.D., Haffner, P. (edit.) (2006): Atlasul racilor în Eu-
frânghie. Colectia Patrimoines Naturels, 187 pp.
21. Thuránszky, Z. (1960): Să nu uităm de cancer.
Pescuit 7: 37.
Maghiară Agricole Cercetare 2018/ 3 11
 22. Thuránszky, M., Forró, L. (1987): Date privind 24. Weiperth, A. (2018): Prima observare a gobului cu
distribuția racilor de apă dulce gura neagră (Neogobius melanostomus) în
(Decapoda:Astacidae) în Hunga- ry la sfârșitul LaculBalaton. Pescuit 111 (3): 89.
anilor 1950. Miscellanea Zoologica Hungarica 4: 25. Da, d.A. (2014): Ecologie, Sistematică și Istoria
65-69. Natu-ral a gândacilor de scufundări predacee
23. Weiperth, A. (2016): crabi de prost gust, crabi de
(Coleoptera: Dytiscidae). Spronger, p. 468.
semnal, crabi de mlaștină roșie, crabi chinezi
lânos. În: Botta- Dukát Z. (ed.) Analiza
cuprinzătoare și analiza internă a căilor de
propament a speciilor invazive. Raportul
final al cercetării. Manuscris: 136-155.

26 Cercetare agricolă maghiară 2018/ 3