COMPLEXUL SOMOVA-PARCHES este o zona predeltaica DELTEI DUNARII.

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării are o suprafaţă totală de 580 000 ha (5800 km²), din care ariile
luate în studiu sunt: Delta Dunării propriu-zisă de pe teritoriul României are 2491 km² şi avandelta
(complexul lacustru Somova-Parcheş) 107 km²).
Unităţile Deltei Dunării propriu-zise (între braţele Dunării (Figura 9) sunt: delta fluvială
(complexele lacustre Şontea-Furtuna, Gorgova-Uzlina, Matiţa-Merhei) şi delta fluvio-maritimă
(complexul lacustru Roşu-Puiu).
Avandelta (zona predeltaică) este formată din complexul lacustru Somova-Parcheş.
Zona de studiu
Perioada de eşantionare a fost între anii 2003 – 2008, în perioadele de toamnă (Septembrie-
Octombrie) pentru complexele lacustre Somova-Parcheş, Gorgova-Uzlina şi Şontea-Furtuna şi
perioada de sfârşit de primăvară-sfârşit de vară (Mai-August) complexele lacustre Roşu-Puiu şi
Matiţa-Merhei, în vederea studiului ihtiofaunei din complexele lacustre părţi ale Deltei Dunării
după cum urmează: complexul lacustru Somova-Parcheş (zona predeltaică), complexele lacustre
Şontea-Furtuna, Gorgova-Uzlina şi Matiţa-Merhei (delta fluvială), complexul lacustru Roşu-Puiu
(delta fluvio-maritimă).
Cele 22 de lacuri eşantionate în ambele perioade de studiu sunt marcate în Fig. 19 (cu puncte
roşii lacurile eşantionate în prima perioadă de studiu, iar cu puncte fosforescente lacurile din a
doua perioadă de studiu, cu linie roşie s-a făcut încadrarea complexelor lacustre luate în studiu):
 În prima perioadă de studiu (2003-2005) s-au eşantionat următoarele lacuri: în complexul
Somova-Parcheş – Gârla Somova, în complexul Şontea Furtuna – lacurile Băclăneşti,
Ligheanca şi Furtuna, în complexul Gorgova-Uzlina – lacurile Gorgova, Potcoava, Uzlina,
Isac, Cuibul cu Lebede şi Chiril, în complexul Matiţa-Merhei – lacurile Bogdaproste, Trei
Iezere, Matiţa şi Merhei, iar în complexul Roşu-Puiu – lacurile Iacob, Puiu, Roşu şi
Roşuleţ.

 În cea de-a doua perioadă de studiu (2006-2008) s-au eşantionat următoarele lacuri: în
complexul Somova-Parcheş – Rotund, Parcheş, Babele, Somova şi Gârla Somova, în
complexul Şontea Furtuna – lacurile Băclăneşti, Ligheanca şi Furtuna, în complexul
Gorgova-Uzlina – lacurile Gorgova, Potcoava, Uzlina, Isac, Cuibul cu Lebede, în
complexul Matiţa-Merhei – lacurile Bogdaproste, Trei Iezere, Matiţa şi Merhei, iar în
complexul Roşu-Puiu – lacurile Iacob, Puiu, Roşu şi Roşuleţ.

Pescuitul electric s-a efectuat cu aparat DEKA 7000, prin metoda multipunct prin efectuarea unui
transect cu lungime variabilă în zona malurilor, standardizat la un efort de 10 minute pe staţie.
Fiecare lac a fost eşantionat prin 3 staţii la eşantionajul electric, excepţie făcând complexul
Somova-Parcheş, gârla Somova fiind eşantionată în 5 staţii, iar în complexul Roşu-Puiu nu s-au
eşantionat deloc din motive tehnice lacurile Roşu şi Roşuleţ (Tab. 21).

La pescuit electric
Abundenţa relativă per fiecare complex lacustru în 2 ani de studiu este următoarea: în complexul
Somova-Parcheş 2003/2006 domină babuşca, caras, obleţul, bibanul, boarţa, roşioară şi ştiucă.

Gârla Somova este dominată de speciile babuşcă, boarţă, caras, plevuşcă.

La pescuit cu setci
Abundenţa relativă în NPUE (număr indivizi / 100 m² setcă) per fiecare complex lacustru este
următoarea: în complexul Somova-Parcheş 2003/2006 domină obleţul, babuşca, roşioara, boarţa şi
batca (B. bjoerkna)

Gârla Somova este dominată de speciile obleţ, babuşcă, roşioară, batcă.

Biomasa relativă în CPUE (grame / 1 oră pescuit electric) per fiecare complex lacustru este
următoarea: în complexul Somova-Parcheş 2003/2006 domină în biomasă carasul (C. gibelio),
urmat la mare distanţă de ştiucă (E. lucius), babuşcă (R. rutilus) şi biban (Perca fluviatilis);

Gârla Somova este dominată în biomasă de speciile caras, ştiucă, babuşcă.

Indicii de diversitate ai ihtiofaunei

Atât la pescuitul electric cât şi la pescuit cu setci se observă că valorile ihtiodiversităţii cele mai
mari, în consecinţă cele mai stabile ihtiocenoze sunt în lacurile Cuibul cu Lebede şi Băclăneşti,
lacuri de dimensiuni medii, pline de vegetaţie lacuri de tipul III, în schimb cele mai mici valori ale
ihtiocenozei sunt în lacurile Iacub, Gârla Somova, Ligheanca şi Furtuna, lacuri medii de tipul II cu
ecosisteme mai puţin stabile.

Bogăţia de specii creşte dinspre vârful deltei spre zona de vărsare în mare (baza deltei), astfel în
zona predeltaică (complexul Somova-Parcheş) s-au capturat 29 de specii (20 găsite în 2003 şi 27 în
2006).

Pentru redresarea efectivelor de peşti din mediul limnicol al Deltei Dunării propriu-zise şi
al ariei predeltaice (complexul Somova-Parcheş) sunt necesare măsurile:

1. măsuri generale de reconstrucţie ecologică

 Redobândirea habitatelor pierdute;

 Îmbunătăţirea calităţii apei;

 Redresarea ecologică a habitatelor;

2. protecţia habitatelor şi speciilor afectate cel mai mult

 Protecţia habitatelor caracteristice;

 Continuarea perioadei de prohibiţie specială pentru anumite specii (ştiucă, mihalţ, păstrăv de
mare);

 Prelungirea perioadelor de prohibiţie pentru alte specii (linul până la sfârşitul lunii iunie);

 Declararea unor zone de cruţare: japşe şi lacuri satelitare izolate;

 Menţinerea unor specii pe lista speciilor strict protejate (caracuda, sturionii);

 Monitorizarea altor specii valoroase economic sau ecologic ale căror populaţii ar putea ajunge în
situaţia de a fi în declin

3. reglementări pescăreşti
 De protecţie la pescuit prin controlul intrărilor (cote de efort de pescuit) şi al ieşirilor (cote de
captură) pentru speciile economice;
 Prohibirea pescuitului în lacuri izolate în februarie-martie şi iunie-iulie;

4. necesitatea continuării eforturilor de cercetare în domeniul pescăriei pentru monitorizarea

permanentă asupra evoluţiei stării ihtiofaunei şi a evoluţiei stocurilor resurselor piscicole.