MI .

Contabilitate generală – clasa a X a D Anexa 1

Plan de recapitulare
Tema - CONTUL – INSTRUMENT DE ÎNREGISTRARE, CALCUL ȘI CONTROL

1. DEFINIȚIE, IMPORTANȚĂ, STRUCTURĂ, FORMĂ

- Criterii de clasificare
- Elementele contului
- Forma contului

2. PLANUL DE CONTURI GENERAL

- Importanță
- structura

3. REGULI DE FUNCȚIONARE A CONTURILOR

- Deschiderea conturilor
- Închiderea conturilor
- Regulile de funcționare a conturilor

4. DUBLA ÎNREGISTRARE ȘI CORESPONDENȚA CONTURILOR

- Dubla înregistrarea
- Corespondenta conturilor
- Conturile corespondente

5. ANALIZA CONTABILĂ
- Etapele analizei contabile

6. FORMULA ȘI ARTICOLUL CONTABIL

- elementele unei formule contabile
- Clasificarea formulelor
Articolul contabile
 Schema recapitulativă
Tema - CONTUL – INSTRUMENT DE ÎNREGISTRARE, CALCUL ȘI CONTROL
Anexa 1

2.PLANUL DE
CONTURI
GENERAL
Importanță
structura

1.DEFINIȚIE, REGULI DE
IMPORTANȚĂ, FUNCȚIONARE A
STRUCTURĂ, FORMĂ CONTURILOR
Criterii de clasifixcare Deschiderea conturilor
Elementele contului Inchiderea conturilor
Forma contului Regulile de fuvntionare a
conturilor

CONTUL

4.DUBLA
ÎNREGISTRARE ȘI
CORESPONDENȚA
CONTURILOR
ANALIZA FORMULA ȘI
Dubla inregistrarea
CONTABILĂ ARTICOLUL
Corespondenta conturilor
CONTABIL
Conturile corespondente Etapele analizei
- elemetele unei
r contabile formule contabile
- Clasificarea
formulelor
- Articolul
contabilș

AN SCOLAR 2018-2019
 Anexa 2

METODA CUBULUI

3. COMPARĂ
6.
A
N
5. A
D 4. APLICĂ
L
E I
S Z
C E
R A
I 2. ASOCIAZĂ Z
E Ă

1. ARGUMENTEAZĂ
 FISA DE LUCRU NR. 1 – GRUPA NR.1
MI Contabilitate generală- Contul – instrument de înregistrare, calcul și control

ARGUMENTEAZA

Argumentați în ce constă importanța contului și a planului general de

conturi ? precizați structura planului general de conturi.

Conturile și planul general de conturi au o importanță majoră în domeniul contabilității

și al gestionării financiare. Iată câteva aspecte ale importanței lor:
1. Înregistrarea și monitorizarea tranzacțiilor:
Conturile permit înregistrarea detaliată a tranzacțiilor financiare ale unei entități. Fiecare
tranzacție este înregistrată în conturile corespunzătoare, facilitând monitorizarea și
evidențierea activităților financiare.
2. Structurarea și organizarea informațiilor:
Planul general de conturi oferă o structură standardizată și organizată pentru conturi. Această
organizare facilitează înțelegerea și analiza datelor financiare. Conturile sunt grupate în
categorii corespunzătoare, cum ar fi active, pasive, venituri și cheltuieli.
3. Raportarea financiară:
Conturile și planul general de conturi sunt esențiale pentru pregătirea rapoartelor financiare.
Aceste rapoarte, cum ar fi bilanțul și contul de profit și pierdere, oferă o imagine consolidată a
situației financiare și a performanțelor unei companii.
4. Luarea deciziilor:
Informațiile contabile furnizate de conturi și planul general de conturi ajută managerii și
decidenții să ia decizii informate. Analiza detaliată a datelor financiare poate dezvălui
tendințe, riscuri și oportunități, asistând în planificarea și strategia de afaceri.
5. Respectarea standardelor contabile:
Conturile și planul general de conturi contribuie la respectarea standardelor contabile
recunoscute la nivel internațional sau național. Aceasta asigură consistența, transparența și
comparabilitatea informațiilor financiare între diferite entități.
6. Conformitatea legală și fiscală:
Folosirea unui plan general de conturi standardizat ajută la menținerea conformității cu
cerințele legale și fiscale. Aceasta facilitează procesul de audit și asigură că rapoartele
financiare sunt în concordanță cu reglementările specifice.
7. Audit și verificare:
Conturile și planul general de conturi facilitează procesul de audit și verificare. Un sistem
bine structurat permite auditorilor să evalueze în mod eficient și să confirme acuratețea și
integritatea informațiilor financiare.
În general, conturile și planul general de conturi sunt instrumente esențiale pentru gestionarea
eficientă a resurselor financiare și pentru furnizarea de informații fiabile și utile pentru toate
părțile interesate.
Structura planului general de conturi (PGC) variază în funcție de țară și de standardele contabile
adoptate. În majoritatea țărilor, planurile generale de conturi sunt structurate într-un mod similar, împărțind
conturile în categorii pentru a reflecta natura și funcția acestora în contabilitate. Iată o structură generică a
planului general de conturi, care poate să difere ușor în funcție de contextul național sau de standardele contabile
aplicate:
Clasa 1: Conturi de capital
1000 - Capital social
1010 - Rezerve legale
1020 - Rezerve din reevaluarea activelor
...
Clasa 2: Conturi de imobilizări
2000 - Imobilizări necorporale
2010 - Imobilizări corporale
2020 - Imobilizări financiare
...
Clasa 3: Conturi de stocuri și producție în curs
3000 - Mărfuri
3010 - Produse finite
3020 - Produse în curs de execuție
...
Clasa 4: Conturi de datorii și creanțe
4000 - Furnizori
4010 - Clienti
4020 - Datorii pe termen lung
...
Clasa 5: Conturi de trezorerie și bănci
5000 - Conturi la bănci
5010 - Casă și casierie
...
Clasa 6: Conturi de cheltuieli și venituri
6000 - Cheltuieli cu salariile
6010 - Cheltuieli cu utilitățile
6020 - Venituri din vânzări
...
Clasa 7: Conturi de rezultate și impozite
7000 - Rezultatul brut
7010 - Impozit pe profit
7020 - Rezultat net
Aceasta este o structură generală și numărul de cifre și clase poate varia în funcție de specificul planului general
de conturi adoptat de o țară sau de o organizație. Numerele din fața fiecărui cont se pot extinde cu cifre
suplimentare pentru a desemna subconturi și pentru a oferi o mai mare flexibilitate în urmărirea detaliilor. Un
plan general de conturi bine structurat este esențial pentru a facilita evidența contabilă, raportarea financiară și
analiza performanțelor financiare.
FISA DE LUCRU NR. 2 – GRUPA NR. 2
MI Contabilitate generală- Contul – instrument de înregistrare, calcul și control

ASOCIAzA

Realizați asocierile dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare

din coloana B:
A – Elementele contului B – Descrierea elementelor contului

1. Soldul iniţial a) sunt părţi ale contului

2. Total sume b) indică mişcarea contului
3. Simbolul contului c) se obţine adunând soldul iniţial cu rulajul
contului
4. Rulajele d) se calculează comparând TSD cu TSC
5. Soldul final e) un grup de cifre preluat din Planul general de
conturi
6. Debitul şi creditul contului f) se preia din Bilanţul iniţial
g.se stabilesc prin adunare

1-f 2-d 3-e 4-b 5-c 6-a

Cautati in planul de conturi si completați spatiile lipsa

Cont Denumire cont
371 marfuri
5121 conturi la bănci în lei
1011 capital subscris nevărsat
301 materii prime
FISA DE LUCRU NR. 3 – GRUPA NR. 3
MI Contabilitate generală- Contul – instrument de înregistrare, calcul și control

COMPARĂ
Utilizând diagrama Venn stabiliți asemănările si deosebirile dintre conturile de
activ si conturile de pasiv prin prisma regulilor de funcționare a conturilor.

În general, asemănările între active și pasive includ:

Dezechilibru: Într-o balanță contabilă echilibrată, suma activelor trebuie să fie egală cu suma
pasivelor. Aceasta reflectă principiul fundamental al contabilității de dublă intrare, conform
căruia orice tranzacție financiară generează cel puțin două înregistrări contabile.
Finanțarea activelor: Pasivele reprezintă sursele de finanțare pentru active. De exemplu,
împrumuturile și datoriile reprezintă surse de capital care au fost utilizate pentru a achiziționa
active sau pentru a susține operațiunile companiei.
Schimbări conexe: Modificările în structura activelor afectează de obicei structura pasivelor
și viceversa. De exemplu, o creștere a datoriilor poate fi asociată cu o creștere a activelor.
Termeni echivalenți: Activele și pasivele pot fi exprimate în termeni echivalenți, cum ar fi
bani sau alte unități de măsură. De exemplu, o creștere a disponibilităților (activ) poate fi
echilibrată de o creștere a datoriilor (pasiv).
Dependență reciproca: Performanța financiară a companiei depinde de modul în care
activele sunt gestionate în raport cu pasivele. Este important să se mențină o echilibrare
corespunzătoare pentru a asigura solvabilitatea și stabilitatea financiară.
Iată câteva dintre diferențele cheie:
Natură:
Active: Reprezintă resursele economice pe care o entitate le deține și le controlează. Acestea
pot fi tangibile (cum ar fi clădiri sau echipamente) sau intangibile (cum ar fi drepturile de
autor sau brevetele).
Pasive: Reprezintă obligațiile financiare ale unei entități. Acestea pot include datorii față de
furnizori, împrumuturi sau alte obligații financiare.
Funcție:
Active: Sunt utilizate pentru a genera venituri și pentru a susține operațiunile unei entități. Ele
reprezintă resursele pe care o entitate le utilizează în vederea desfășurării activității sale.
Pasive: Reprezintă sursele de finanțare pentru active. Sunt angajamentele și obligațiile pe
care o entitate le are către terți.
Management:
Active: Sunt gestionate și administrate pentru a maximiza randamentul și eficiența în cadrul
activității unei companii.
Pasive: Sunt gestionate pentru a asigura o sursă adecvată de finanțare și pentru a gestiona
corect obligațiile financiare.
Perspectiva temporală:
Active: Reflectă situația prezentă și viitoare a resurselor entității.
Pasive: Reflectă situația prezentă și viitoare a obligațiilor financiare ale entității.
Clasificare în Balanță:
Active: Sunt poziționate în partea stângă (activele circulante sau imobilizate) a balanței
contabile.
Pasive: Sunt poziționate în partea dreaptă (capital propriu, datorii curente sau pe termen lung)
a balanței contabile.

FISA DE LUCRU NR. 4 – GRUPA NR. 4

MI Contabilitate generală- Contul – instrument de înregistrare, calcul și control

APLICA

Completați tabelul alăturat precizând caracteristicile conturilor enumerate mai jos din
punct de vedere al criteriilor de clasificare a conturilor

Criterii de clasificare
Denumire cont
Funcția contabilă Sfera de cuprindere
Conținutul economic
(activ, pasiv, bifuncțional) (sintetic, grI/II)
(din ce clasă face parte)
1012 ,, Capital pasiv gradul 2
subscris vărsat,,
cont de capitaluri

371 ,, Mărfuri,, conturi de stocuri și activ gradul 1

producție în curs de
execuție
5121 ,, Conturi activ
la bănci in lei,, conturi de trezorerie
gradul 2

401 ,, Furnizori,, pasiv gradul 1

conturi de terți

601 ,, cheltuieli activ gradul 1

cu materiile conturi de cheltuieli
prime
 FISA DE LUCRU NR. 5 – GRUPA NR. 5
MI Contabilitate generală- Contul – instrument de înregistrare, calcul și control

DESCRIE
Analiza contabilă presupune parcurgerea unui algoritm.Descrieți acest algoritm.

Analiza contabilă implică evaluarea și interpretarea informațiilor financiare dintr-un set de

date contabile. Aici sunt pașii de bază pe care îi puteți urma într-un algoritm simplu pentru analiza
contabilă:
Colectarea datelor contabile:
Obțineți rapoartele financiare, inclusiv balanța contabilă, contul de profit și pierdere, și alte documente
relevante.
Calculul indicatorilor financiari de bază:
Utilizați formulele contabile pentru a calcula indicatori cheie, cum ar fi rata de lichiditate,
rentabilitatea, rotația activelor, gradul de îndatorare, etc.
Interpretarea indicatorilor financiari:
Comparați rezultatele cu standardele industriale sau cu performanța anterioară a companiei.
Identificați tendințele și semnalele de alarmă.
Analiza orizontală:
Compararea performanței financiare în timp (de exemplu, anul curent versus anii precedenți) pentru a
observa schimbările și evoluția.
Analiza verticală:
Evaluarea proporției fiecărui element contabil în cadrul totalului, permițând o înțelegere mai detaliată
a structurii financiare.
Analiza raporturilor financiare:
Studiul interacțiunii dintre diferiți indicatori financiari pentru a obține o imagine mai completă. De
exemplu, relația dintre rentabilitatea activelor și gradul de îndatorare.
Identificarea problemelor potențiale:
Căutați variații semnificative în cifre, anomalii sau tendințe negative care ar putea indica probleme
financiare sau operaționale.
Evaluarea riscurilor și oportunităților:
Identificarea factorilor care ar putea influența performanța financiară viitoare și evaluarea impactului
acestora.
Elaborarea de recomandări și strategii:
Bazat pe rezultatele analizei, dezvoltați strategii și recomandări pentru îmbunătățirea performanței
financiare și operaționale.
Documentarea concluziilor:
Sumarizați rezultatele analizei intr-un raport comprehensiv, explicând concluziile și oferind
perspective pentru viitor.
 Analiza contabilă este un proces continuu și dinamic, iar rezultatele pot oferi informații utile
pentru luarea deciziilor financiare și operaționale. Este important să aveți o înțelegere profundă a
contextului afacerii pentru a interpreta corect informațiile financiare.

FISA DE LUCRU NR. 6– GRUPA NR. 6

MI Contabilitate generală- Contul – instrument de înregistrare, calcul și control

ANALIZEAZA

Formula contabila – este modalitatea de exprimare grafică cu ajutorul conturilor a unei operații economico –
financiare, pe baza principiului dublei reprezentări și a principiului dublei înregistrări.

Precizați care sunt elementele unei formule. Dați exemple de formule contabile .

Formulele contabile sunt utilizate în contabilitate pentru a exprima relațiile dintre

elementele financiare ale unei afaceri. Aceste formule sunt esențiale pentru a calcula și
analiza performanța financiară a unei entități. Iată câteva dintre elementele și formulele
contabile de bază:
Active:
Total active (TA): TA = Active circulante + Active imobilizate
Rata de lichiditate curentă (RLC): RLC = Active circulante / Datorii curente
Pasive:
Total pasive (TP): TP = Datorii curente + Datorii pe termen lung
Capital propriu (CP): CP = Active - Pasive
Profit și pierdere:
Venituri (V): V = Vânzări + Alte venituri
Cheltuieli (C): C = Costuri de producție + Cheltuieli operaționale
Profit (P): P = V - C
Lichiditate:
Rata de lichiditate imediată (RLI): RLI = Disponibilități / Datorii curente
Rentabilitate:
Rentabilitatea capitalului propriu (ROE): ROE = Profit net / Capital propriu mediu
Eficiența financiară:
Rotația activelor (RA): RA = Venituri totale / Active medii
Gestiunea datoriilor:
Rata de datorie (RD): RD = Datorii totale / Active totale
Echilibrul financiar:
Gradul de îndatorare (GI): GI = Datorii pe termen lung / Capital propriu
Acestea sunt doar câteva exemple de formule contabile, și există multe altele, în
funcție de specificul afacerii și a obiectivelor analizei financiare. Este important să se
înțeleagă și să se aplice corect aceste formule pentru a obține informații utile despre starea
financiară a unei organizații.

FIȘĂ BAGAJ DE CUNOȘTIINȚE

Scrie două lucruri noi pe care le-ai aflat..................

Mi-a plăcut faptul că................................................

În timpul lecţiei aş fi vrut să....................................

Am avut dificultăţi atunci când.................................