POVESTIRILE LUI SADOVEANU

IAPA LUI VODĂ

PORTOFOLIU LA ROMÂNA
 CUPRINS

DATE BIOGRAFICE
REZUMAT MÂRȚOAGA
CARACTERIZAREA COMISULUI IONIȚĂ
BIBLIOGRAFIE

1
 DATE BIOGRAFICE

Mihail Sadoveanu s-a născut la data de 5 noiembrie 1880 la Pașcani, România și a

decedat la 19 octombrie 1961 la București, România.

A fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și politician român, unul

dintre cei mai importanți și prolifici prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-
lea, având o carieră ce se întinde pe parcursul a cincizeci de ani.

Este cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice

și de aventuri, deși autorul a creat pagini nemuritoare
despre lumea țărănească din Moldova, despre natura
României și a scris, de asemenea, reportaje și pagini
memorialistice. Sadoveanu a fost unul din primii
colaboratori ai revistei tradiționaliste Sămănătorul,
înainte de a deveni un scriitor realist și adept al
curentului poporanist reprezentat de revista literară
Viața Românească.

Opera sa se poate grupa în câteva faze care

corespund unor direcții sau curente literare dominante
într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă,
cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din
perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian). În
această etapă, acțiunea operelor sale are loc în general în regiunea istorică a Moldovei, cu
teme preluate din istoria medievală și modernă timpurie a României, în romane precum
Neamul Șoimăreștilor, Frații Jderi și Zodia Cancerului. Prin intermediul operelor precum
Venea o moară pe Siret..., Baltagul și alte scrieri, Sadoveanu acoperă o mai mare perioadă de
timp, ajungând până în istoria contemporană, în care abordează și alte stiluri precum romanul
psihologic și naturalismul. Ultima etapă corespunde realismului socialist, în acord cu
perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic.

2
 REZUMAT MÂRȚOAGA

Povestea "Mârțoaga" scrisă de Mihail Sadoveanu este o povestire captivantă despre

viața unui băiat sărac și lupta sa pentru a supraviețui într-o lume plină de dificultăți. Mârțoaga,
personajul principal, trăiește într-un sat sărac și izolat, unde trebuie să se descurce cu resurse
limitate și să se confrunte cu greutăți de zi cu zi.

În ciuda tuturor obstacolelor, Mârțoaga este un băiat curajos și hotărât. El își folosește
ingeniozitatea și priceperea pentru a-și câștiga existența, fie că este vorba de pescuit, de
vânătoare sau de agricultură. Povestea ne arată că, indiferent de circumstanțe, putem găsi
modalități de a ne descurca și de a ne construi un viitor mai bun.

Pe parcursul povestirii, Mârțoaga întâlnește și alți oameni săraci și luptători, care îl

inspiră și îl motivează să continue să se străduiască. El învață că solidaritatea și prietenia sunt
extrem de importante într-o comunitate în care fiecare se confruntă cu propriile greutăți.

"Mârțoaga" este o poveste plină de învățăminte despre curaj, perseverență și puterea

de a depăși obstacolele. Este o lectură captivantă, care ne face să reflectăm asupra valorii
lucrurilor simple din viață și ne încurajează să nu renunțăm niciodată la visurile noastre,
indiferent de dificultățile întâmpinate.

3
 CARACTERIZAREA COMISULUI IONIȚĂ

Comisul Ioniță este personajul principal al povestiri, dar este si un personaj permanent al
întregului volum “Hanu Ancuței”, realizând unitatea acestuia, deoarece el este prezent in toate
povestirile îndemnând oaspeții să-și amintească întâmplări extraordinare, petrecute demult in
țara Moldovei.

Personaj comun celor doua planuri narative din “Iapa lui Voda”, comisul Ioniță este personaj,
narator deoarece a participat direct la întâmplările relatate.

Personajul este caracterizat in mod direct de narator si de el însuși (autocaracterizare) si un

mod indirect prin faptele sale, limbajul si modul de a gândi.

Personajul este prezentat in mod direct de narator în primul plan al narațiunii, exprimându-și
admirația față de comisul Ioniță si subliniind ideea că acesta este o personalitate des întâlnită
la han “stătea stâlp acolo, …, un răzeș străin care mie îmi era drag foarte”. Răzeșul se
încadrează perfect in atmosfera de basm, de veselie a hanului, creând in jurul sau plăcerea de
a vorbi, de a povesti de a se spune lucruri nemaiauzite petrecute, cândva , demult “se lua la
întrecere până și cu moș Leonte la tâlcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta”. Se subliniază
astfel părerea că Ioniță comisul are o vastă experiență de viață care-l face a tot știutor, care
constituie principalul imbold spre destăinuire, având o adevărată pasiune pentru a spune si a
asculta povesti. Naratorul realizeăză portretul fizic al comisului Ionită , care sugerează
hotărârea, asprimea firii si destinul zbuciumat al personajului “era un om înalt, cărunt, cu fata
uscata si adânc brăzdată”.

Comisul Ioniță este mândru de originea sa de răzeș de la Drăgănești, din ținutul Sucevei, după
cum o afirma in fata boierului care povestește la Hanul Ancuței.

După ce termină de povestit întâmplarea din vremea tinereții lui, Voda Sturza i-a făcut
dreptate comisului Ioniță le spune celor adunați in jurul focului: “după asta puteți cunoaște ce
fel de om sunt eu!”.

Portretul moral reiese din întâmplarea relatata despre Voda Sturza si iapa la care acesta s-a
uitat cu uimire.

4
Mândru si orgolios comisul reacționează imediat când este ironizat cu privire la calul sau
“pintenog de trei picioare”; “strigă răzașul zbârlindu-și mustața tușinată”. înzestrat cu harul
povestiri, el reușește să atragă atenția oaspeților care îl ascultă “cu bărbiile înălțate si cu ochii
rotunzi”.

O trăsătură dominantă a comisului Ioniță este dorința de dreptate si de adevăr. El însuși afirmă
atunci când este întâmpinat de ofițerul cel tinerel: “… ș-am venit la Vodă, însetat după
dreptate ca cerbul după apa de izvor. Aceasta comparație populară arată dorința arzătoare a lui
Ioniță de a se face dreptate neamului sau si de a nu lasă moștenire copiilor lui neînțelegerile
cu dușmanii care “au colți lungi si ascuțiți”.

Hotărât, răzeșul nu se da înlături să lupte chiar cu un “corb mare boieresc”. Inteligent si

curajos, după ce a fost pe la multe divanuri de judecata, nu exista sa, nu apeleze, ca ultima
soluție la judecata lui Vodă. Cinstit si corect, comisul adună si aduce cu el toate documentele
doveditoare asupra pământului moștenit de la părintele sau, dascălul Ioan.

Încrezător in puterea dreptății si în judecata Voievodului, Ioniță se emoționează si chiar se

teme când constata ca boierul cu care a vorbit la Hanul Ancuței este chiar Mihail Vodă Sturza.
Simțul umorului, firea lui deschisă îl fac să depășească situația și îi răspunde cu curaj
Voievodului când îi amintește de promisiunea referitoare la cal: “Eu vorba nu mi-o iau înapoi.
Iapa-i peste drum”.

Comisul Ioniță întruchipează tipul țăranului Moldovean cu cele mai alese virtuți morale:
dorința de dreptate si adevăr, demnitatea, curajul, cinstea, dor si ospitalitatea, buna dispoziție,
simțul umorului, plăcerea de a asculta si a spune povesti nemaiauzite.

5
 BILIOGRAFIE

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Sadoveanu
 https://www.libertatea.ro/lifestyle/mihail-sadoveanu-biografie-3404834
 https://www.globalinfo.ro/z/biografie_mihail_sadoveanu.htm