STNAR47 Piperazines Ebook - en

Translated from English to Romanian - www.onlinedoctranslator.
com
Metode recomandate pentru

Identificarea și analiza piperazinelor
din materialele confiscate
Manual pentru utilizare de către laboratoarele naționale de analiză a medicamentelor

Credite foto:
Fototeca UNODC; UNODC/Ioulia Kondratovitch; Alessandro Scotti.
Laborator și Secția Științifică Oficiul
Națiunilor Unite pentru DrUgS și Criminalitate
Viena
Metode recomandate
pentru identificarea și analiza
Piperazine în materiale confiscate
MANUAL PENTRU UTILIZARE DE CĂTRE
LABORATOARE NAȚIONALE DE ANALIZĂ A DROGURILOR
NAȚIUNILE UNITE
New York, 2013

Notă
Condițiile de operare și experimentale sunt reproduse din materialele de referință

originale, inclusiv metode nepublicate, validate și utilizate în laboratoare naționale
selectate conform listei de referințe. O serie de condiții alternative și înlocuirea
produselor comerciale denumite pot oferi rezultate comparabile în multe cazuri, dar
orice modificare trebuie validată înainte de a fi integrată în rutinele de laborator.
ST/NAR/47
Limba originală: engleză

© Națiunile Unite, ianuarie 2013. Toate drepturile rezervate, la nivel mondial.
Denumirile folosite și prezentarea materialului în această publicație nu

implică exprimarea vreunei opinii din partea Secretariatului Națiunilor Unite
cu privire la statutul juridic al vreunei țări, teritoriu, oraș sau zonă sau a
autorităților sale, sau privind delimitarea frontierelor sau limitelor sale.
Menționarea numelor firmelor și produselor comerciale nu implică
aprobarea Națiunilor Unite.
Această publicație nu a fost editată oficial.
Producție editorială: engleză, Secțiunea Editură și Bibliotecă, Oficiul Națiunilor

Unite la Viena.
Mulțumiri
Secția de Laborator și Științific (LSS) a UNODC, condusă de Dr. Justice Tettey,
dorește să-și exprime aprecierea și mulțumirile dnei Pamela Smith pentru
pregătirea primei schițe a acestui manual.
De asemenea, LSS dorește să mulțumească domnului Jeffery Comparin de la Administrația

Statelor Unite pentru Aplicarea Drogurilor, domnului Paul Loo, domnului Chad Mehaux și
doamnei Valérie Bélisle de la Agenția Canadiană pentru Serviciile de Frontieră și Dr. Mark Baron
de la Universitatea Lincoln, Statele Unite. Regatul pentru recenziile lor experți și contribuția
valoroasă.
Pregătirea acestui manual a fost coordonată de dr. Conor Crean, iar contribuțiile
personalului și stagiarilor UNODC, dna Bridgette Webb și domnul Diego Pazos
sunt recunoscătoare.
iii
Cuprins
Pagină
1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.1 Context . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.2 Scopul și utilizareaManual. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
2. Aspecte generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
2.1 Descrierea compuşilor puri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
2.2 Utilizări licite. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2.3 Starea controlului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2.4 Produse/utilizare ilicite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2.5 Farmacologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
3. Fabricarea ilegală de piperazine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

3.1 Fabricare ilegală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
4. Analiza calitativă și cantitativă a materialelor care conțin piperazine. . 12

4.1 Eșantionarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
4.2 Solubilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
4.3 Teste de screening . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
4.4 Teste microcristaline . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
4.5 Cromatografia în strat subțire (TLC) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
4.6 Cromatografia de gaze (GC) cu detecție a ionizării în flacără (GC-FID) 23
4.7 Cromatografie gazoasă-spectrometrie de masă (GC-MS) . . . . . . . . . . . . . . . . 25
4.8 Cromatografie gazoasă-detecție în infraroșu (GC-IRD) . . . . . . . . . . . . . . . . 28
4.9 Cromatografie lichidă de înaltă presiune (HPLC). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
4.10 Electroforeza capilară (CE) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
4.11 Spectroscopie în infraroșu cu transformată Fourier (FTIR) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
5. Informații despre bibliotecă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

5.1 Spectrofotometrie ultravioletă (UV). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
5.2 Date GC-MS pentru piperazine selectate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Lectură suplimentară. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
Referințe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
v
1. Introducere
1.1 Context
Piperazina, un compus inel heterociclic cu șase atomi care conține doi azoți în pozițiile
1 și 4, este un membru ciclic al grupului de molecule etilendiaminei [1, 2]. Abuzul de
derivați substituiți ai piperazinei a fost raportat pentru prima dată în Statele Unite în
1996 și, de atunci, sa răspândit într-un număr de țări din întreaga lume [3]. Utilizarea
pe scară largă a derivaților sintetici ai piperazinei ca înlocuitori sau imitatori ai
„extazului” a început în Noua Zeelandă la începutul anilor 2000 și a devenit comună în
Europa după 2004 [4].
Primul derivat de piperazină întâlnit a fost 1-benzilpiperazina (BZP), una dintr-un

grup de piperazine substituite cu fenil și benzii care au devenit răspândite la nivel
mondial, în special pe piețele tradiționale de 3,4-metilendioximetanfetamine
(MDMA). Alte piperazine utilizate pe scară largă includ 1-(3-clorfenil)piperazina, (
mCPP) și 1-(3-trifluormetilfenil)piperazina (TFMPP), cea din urmă fiind întâlnită în
mod obișnuit în combinație cu BZP.
BZP în sine este un stimulent al sistemului nervos central cu o potență de 10% față de d-
amfetamina [4]. S-a raportat că stimulează eliberarea de dopamină, noradrenalina și
serotonina și, de asemenea, inhibă recaptarea acestora. Substanțele sunt astfel imitatoare
ale amfetaminei și se găsesc predominant sub formă de tablete fie singure, fie în
combinație cu alte piperazine, fie cu amfetamina, cocaină, ketamina sau MDMA.
Nici BZP, nici orice altă piperazină substituită nu sunt enumerate în Programele Convenției
Națiunilor Unite din 1971 privind substanțele psihotrope. Cu toate acestea, în 2007,
Consiliul Internațional de Control al Narcoticelor (INCB) a solicitat Organizației Mondiale a
Sănătății (OMS) să ia în considerare revizuirea compușilor derivați de piperazină pentru o
posibilă programare conform Convenției din 1971. În mod independent, multe țări au
introdus legislație care controlează utilizarea BZP. Acestea includ Statele Unite și țările
Uniunii Europene (UE), care au prezentat BZP pentru controlul UE în 2008, în urma unei
evaluări a riscurilor, folosind sistemul de avertizare timpurie al Centrului European de
Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri (EMCDDA) [5].
1
2 Metode recomandate pentru identificarea și analiza piperazinelor din materialele confiscate
1.2 Scopul și utilizareaManual

PrezentulManualeste una dintr-o serie de publicații similare care se ocupă cu identificarea
și analiza diferitelor clase de droguri aflate sub control internațional. Aceste manuale sunt
rezultatul unui program urmat de UNODC încă de la începutul anilor 1980, care vizează
armonizarea și stabilirea metodelor de analiză recomandate pentru laboratoarele naționale
de analiză a medicamentelor.
AcestManuala fost elaborată ținând cont de rezoluția Comisiei pentru Stupefiante din
2012: 55/1 „Promovarea cooperării internaționale pentru a răspunde provocărilor
prezentate de noile substanțe psihoactive”, care încurajează Oficiul Națiunilor Unite
pentru Droguri și Criminalitate și alte organizații internaționale relevante, la cerere ,
pentru a oferi statelor membre asistență tehnică, inclusiv prin sprijinirea capacității
criminalistice și toxicologice, pentru a răspunde provocărilor prezentate de noile
substanțe psihoactive.
În conformitate cu obiectivul general al seriei, prezentul manual sugerează abordări

care pot ajuta analiștii de droguri în selectarea metodelor adecvate pentru eșantionul
examinat și oferă date adecvate scopului în cauză, lăsând loc și adaptării la nivelul de
sofisticarea diferitelor laboratoare și diverse cerințe legale. Majoritatea metodelor
incluse în acest manual sunt validate, metode care au fost utilizate de câțiva ani în
laboratoare de renume și ca parte a studiilor inter-laboratoare, a exercițiilor de
colaborare și a testelor de competență. Cititorul ar trebui să fie conștient, totuși, că
există o serie de alte metode, inclusiv cele publicate în literatura de specialitate
criminalistică, care pot produce, de asemenea, rezultate acceptabile.Orice metodă
nouă care urmează să fie utilizată în laboratorul cititorului trebuie validată și/
sau verificată înainte de utilizarea de rutină.
În plus, există o serie de abordări mai sofisticate, dar ele pot să nu fie necesare pentru
aplicațiile operaționale de rutină. Prin urmare, metodele descrise aici ar trebui să fie
înțelese ca orientare, adică modificările minore pentru a se potrivi circumstanțelor
locale nu ar trebui să afecteze validitatea rezultatelor. Alegerea metodologiei și a
abordării analizei, precum și decizia dacă sunt necesare sau nu metode suplimentare,
rămân în sarcina analistului și pot depinde, de asemenea, de disponibilitatea
instrumentelor adecvate și de nivelul dovezilor acceptabile din punct de vedere juridic
în jurisdicția în care se află. analistul lucrează.
Se atrage atenția, de asemenea, asupra importanței vitale a disponibilității pentru analiștii de

droguri a materialelor și cărților de referință despre drogurile de abuz și tehnicile analitice
utilizate pentru identificarea acestora. Mai mult, analistul trebuie în mod necesar să țină pasul cu
tendințele actuale în analiza drogurilor, urmând în mod constant literatura analitică și
criminalistică actuală.
Secțiunea de laborator și științific a UNODC ar saluta observații cu privire la

conținutul și utilitatea prezentuluiManual. Comentariile și sugestiile pot fi
adresate la:
Metode recomandate pentru identificarea și analiza piperazinelor din materialele confiscate 3
Laborator și Secțiunea Științifică Oficiul

Națiunilor Unite pentru Droguri și Crimă Centrul
Internațional din Viena
Căsuța poștală 500
1400 Viena
Austria
Fax: (+43-1) 26060-5967 E-
mail: Lab@unodc.org
Toate manualele, precum și ghidurile și alte publicații științifice-tehnice, pot fi

solicitate contactând adresa de mai sus.
2. Aspecte generale
2.1 Descrierea compuşilor puri.

Următorul tabel prezintă structurile și datele selectate pentru cele trei piperazine cele mai
frecvent întâlnite. O listă cuprinzătoare a piperazinelor este prezentată în tabelul 2.
Tabelul 1. Descrierea celor mai comune piperazine
1-benzilpiperazina (BZP) Formulă empirică: CHN

11 16 2
Nr CAS: 2759-28-6
Greutate moleculară: 176,26 g/mol
N
Indicele de refracție: 1,5470
NH
Densitate: 1,014 g/ml
Aspectul fizic: lichid limpede spre gălbui
1-(3-trifluormetilfenil) Formulă empirică: CHFN

11 13 3 2
piperazină (TFMPP)
Nr CAS: 15532-75-9
F3C Greutate moleculară: 230,23 g/mol
Indicele de refracție: 1.521
N NH Densitate: 1,226 g/ml
Aspectul fizic: pudră albă
1-(3-Clorfenil)piperazina (m Formulă empirică: CH ClN

10 13 2
CPP)
Nr CAS: 6640-24-0
Cl Greutate moleculară: 196,68 g/mol
Indicele de refracție: 1.598-1.600
N NH Densitate: 1,19 - 1,195 g/ml lichid
Aspectul fizic: limpede până la gălbui
5
6
Tabelul 2. Structuri chimice și descrierea piperazinelor selectate
R1
N
N
R2
Denumirea comună Abreviere numar CAS R1 R2

piperazină 110-85-0 H H
1-benzilpiperazina BZP 2759-28-6 Ph-CH 2 H
1-benzil-4-metilpiperazina MBZP 374898-00-7 Ph-CH 2 CH3
1,4-dibenzilpiperazina DBZP 1034-11-3 Ph-CH 2 CH

77
1-(3-Tienilmetil)piperazina 3-TMP 130288-91-4 CHS

55
H
1-(2-feniletil)piperazina 2-PEP 5321-49-3 Ph-CH-CH

2 2
H
1-(3,4-Metilendioxibenzil)piperazină MDBZP 55827-51-5 3,4-metilendioxibenzil H
R2 R1
R3 N NR5
R4
Denumirea comună Abreviere numar CAS R1 R2 R3 R4 R5
Metode recomandate pentru identificarea și analiza piperazinelor din materialele confiscate
1-(2-metoxifenil)piperazină 2-MeOPP /oMeOPP 35386-24-4 OCH3 H H H H
1-(3-metoxifenil)piperazină 3-MeOPP /mMeOPP 16015-71-7 H OCH3 H H H

1-(4-metoxifenil)piperazina 4-MeOPP /pMeOPP 38212-30-5 H H OCH3 H H
1-(2-trifluormetilfenil)piperazina oTFMPP 3854-31-9 CF3 H H H H
1-(3-trifluormetilfenil)piperazina TFMPP /mTFMPP 15532-75-9 H CF3 H H H
1-(4-trifluormetilfenil)piperazina pTFMPP 30459-17-7 H H CF3 H H
2-Metilfenilpiperazina 2-MePP /oMePP 39512-51-1 CH3 H H H H
3-Metilfenilpiperazina 3-MePP /mMePP 41186-03-2 H CH3 H H H
4-Metilfenilpiperazina 4-MePP /pMePP 39593-08-3 H H CH3 H H
1-(4-brom-2,5-dimetoxibenzil) 2C-B BZP 1094424-37-9 OCH3 H Br OCH3 H

piperazină
1-(2-Clorfenil)piperazina 2CPP /oCPP 41202-32-8 Cl H H H H
1-(3-Clorfenil)piperazina mCPP 6640-24-0 H Cl H H H
1-(4-clorfenil)piperazina 4-CPP /pCPP 38212-33-8 H H Cl H H
1-(2-fluorfenil)piperazina 2-FPP /oFPP 1011-15-0 F H H H H
1-(4-fluorfenil)piperazina 4-FPP /pFPP 2252-63-3 H H F H H
1-(2,3-dimetilfenil)piperazina 2,3-XP 1013-22-5 CH3 CH3 H H H
1-(3,4-dimetilfenil)piperazina 3,4-XP 1014-05-7 H CH3 CH3 H H

1-(2,5-dimetilfenil)piperazina 2,5-XP 1013-25-8 CH3 H H CH3 H
1-(2,4-dimetilfenil)piperazina 2,4-XP 1013-76-9 H H H

Metode recomandate pentru identificarea și analiza piperazinelor din materialele confiscate
CH3 CH3
1-(3-clorfenil)-4-(3-clorpropil) piperazină mCPCPP 39577-43-0 H Cl H H CH

36
Cl
7
2.2 Utilizări licite
1-Benzylpiperazina (BZP) și celelalte piperazine substituite enumerate în tabelele

1 și 2 nu au nicio utilizare farmaceutică umană sau veterinară în nicio țară, deși
piperazina în sine este utilizată ca medicament antihelmintic. Derivații de
piperazină servesc ca precursori sau intermediari în sinteza multor compuși activi
farmaceutic, inclusiv ciproflaxina, antibioticele chinolone, fenotiazinele,
sildenafilul, tadalafilul și antihelminticele [6, 7, 8, 9].
Dintre piperazinele substituite care au fost utilizate ilicit,mCPP este un precursor

sintetic în producerea și un metabolit activ al antidepresivelor trazodonă,
nefazodonă și etoperidon [10, 11]. 1-(3,4-metilendioxibenzil)piperazina (MDBZP)
este un metabolit al medicamentului nootrop retras fipexida și 1-(4-
metoxifenil)piperazina (MeOPP) este un metabolit cunoscut al unui număr de
medicamente prescrise, inclusiv enciprazione, milipertina și urapidil [11].
2.3 Starea controlului
Niciuna dintre piperazinele substituite cu benzii sau fenil nu sunt incluse în aceastaManualsunt
enumerate în Programele Convenției Națiunilor Unite din 1971 privind substanțele psihotrope. Cu
toate acestea, multe țări au introdus măsuri naționale de control pentru unele piperazine. De
exemplu, BZP a fost clasificată ca substanță controlată din lista 1 în Statele Unite în 2002, în timp
ce Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri (EMCDDA) a
prezentat BZP pentru controlul UE după finalizarea unei evaluări a riscurilor în 2008. 1-(3).
-Clorfenil)piperazina (mCPP) nu este controlat la nivel internațional deoarece este utilizat în
sinteza medicamentelor și, de asemenea, nu a fost supus pentru evaluarea riscurilor în cadrul
sistemului UE, deși un număr de țări europene au implementat în mod independent măsuri
pentru controlul acestuia [12]. În timpul unei reuniuni recente a Comitetului de experți al OMS
pentru dependența de droguri, mai mulți membri ai familiei piperazinei au fost pre-evaluați (BZP,
TFMPP,mCPP, MeOPP și MDBZP) [11].
2.4 Produse/utilizare ilicite
Pulberile în vrac utilizate în formulările de piperazine sunt ușor disponibile de la

furnizorii comerciali atât din China, cât și din India. Materialul în vrac este apoi tăiat cu
zaharuri și/sau alte medicamente înainte de procesare în capsule și tablete, care au un
preț similar celui de ecstasy. BZP este cel mai des întâlnit ca tablete albe sau colorate,
care poartă adesea amprente similare cu cele observate pe tabletele MDMA și, într-
adevăr, tabletele sunt adesea vândute ca „ecstasy”. Concentrațiile tipice de BZP în
aceste formulări variază de la 50-200 mg. ConcentrareamCPP în convulsii de
comprimate a fost raportat a fi în intervalul 90-110 mg [13]. Convulsiile conțin adesea
un amestec de piperazine substituite tăiate cu cofeină și deseori conțin substanțe
controlate precum MDMA, ketamina sau amfetamina [4,14].
Piperazinele sunt de obicei ingerate sub formă de tablete sau capsule. Cu toate acestea, în cazul
utilizării prelungite, se dorește adesea un răspuns mai rapid la medicament și acest lucru este de
obicei obținut prin fumat, pufnit sau, mai rar, prin injecție. Sfornitul și injecția au efecte secundare
neplăcute, cum ar fi arsura căilor nazale cu prima și o senzație de arsură cu cea de-a doua cale.
Aceste efecte sunt rezultatul naturii de obicei foarte caustice a formulărilor de piperazină (pH de
12). Din acest motiv, alcoolul sau alte medicamente sunt utilizate în mod obișnuit împreună cu
piperazină pentru a minimiza aceste efecte adverse. Această clasă de droguri pare să atragă o
populație semnificativă de noi consumatori de droguri și acest lucru se poate datora percepției că
este o alegere sigură/legală de droguri. Utilizatorii de piperazine substituite par să fie mai
predispuși să utilizeze cocktailuri cu mai multe medicamente decât cei de MDMA, alcoolul,
canabisul și canabinoizii sintetici fiind cele mai frecvent raportate medicamente utilizate în
combinație [8, 15, 16, 17].
2.5 Farmacologie
Majoritatea studiilor farmacologice ale piperazinelor s-au concentrat pe BZP și au
indicat că acesta imită comportamentul d-amfetaminei, cu 10% din potența sa. S-a
raportat că BZP prezintă un potențial de abuz și dependență similar cu cel al
amfetaminei și provoacă un efect asemănător stimulului, creșterea frecvenței cardiace
și a tensiunii arteriale sistolice. În plus, rezultatele studiilor pe animale demonstrează
că acest compus stimulează eliberarea și inhibă recaptarea dopaminei, serotoninei (5-
HT) și noradrenalinei [17].
Cercetările asupra amestecurilor de BZP și TFMPP (realizate pentru că se găsesc

frecvent în combinație) au arătat eliberarea atât a dopaminei, cât și a serotoninei prin
mecanisme dependente de transportatorii lor [18]. S-a raportat că combinațiile de BZP
și TFMPP, în proporții variind de la 2:1 la 10:1, imită mecanismul molecular al MDMA,
provocând efecte corporale entactogene similare și, prin urmare, făcându-l un
substitut popular de MDMA [17, 19, 20].
Deși există o lipsă de studii detaliate cu privire la mulți dintre derivații de piperazină,
au existat unele cercetărimCPP, MDBZP șipMeOPP, deși mai degrabă asupra
metabolismului decât asupra efectelor toxicologice [21]. S-a raportat că sindromul
serotoninergic, care induce simptome precum anxietate, amețeli, confuzie, tremur și
sensibilitate la lumină și zgomot, se poate dezvolta în urma consumului de mCPP [4].
În studiile pe animale, s-a observat că dozele mari de BZP/TFMPP provoacă convulsii la
șobolani. La om, a fost raportată o rată ridicată de reacții adverse, inclusiv toxicitate
severă și convulsii, la consumul de pastile BZP/TFMPP în intervalul de utilizare
recreativă, cu și fără consum simultan de alcool [22, 23, 24, 25].
3. Fabricarea ilegală de piperazine
3.1 Fabricare ilegală

Sinteza BZP implică reacția piperazinei și clorurii de benzii, totuși, dacă se
folosește piperazină ca bază liberă, reacția produce 1,4-dibenzilpiperazina (DBZP)
ca produs secundar. Procedura prezentată în figura I utilizând un amestec de
piperazină. HCI și piperazină hexahidrat se desfășoară fără formarea compusului
dibenzilat [26]. Reacția la 65oC produce sarea monoclorhidrat, care la răcire și
tratare cu HCI formează sarea diclorhidrat. Baza liberă poate fi izolată prin
creșterea pH-ului (> 12) și extracție cu cloroform. Sinteza este simplă și rapidă cu
un randament foarte mare (84-85%). Randamentul reacției poate fi crescut la
95-96%, iar produsele secundare ale reacției, inclusiv 1,4-dibenzilpiperazina
(DBZP) pot fi reduse prin utilizarea unei metode cu microunde, în care
transformarea energiei cu microunde în căldură duce la viteze de reacție
crescute. și randamente mai mari [27].
Figura I. Sinteza 1-benzilpiperazinei (BZP).
PhCH2CI, EtOH N
HN NH
65oC
NH.HCI
acid clorhidric
N EtOH, HCI N
0oC
NH.HCI NH.HCI
N
acid clorhidric
N aq. NaOH
NH.HCI NH
10
Există mai multe căi sintetice pentru 1-(3-clorfenil)piperazina (mCPP), dintre care
cea mai comună este reacția dietanolaminei cum-cloranilina. Alte metode implică
reacția dem-cloranilina cu bis(2-cloretil)amina sau reactia piperazinei cum
-diclorbenzen. Ca și în cazul BZP, căile convenționale de sinteză sunt simple și
produc randamente mari (84-86%) [2, 28, 29, 30]. Cu toate acestea, este puțin
probabil ca BZP, TFMPP sau mCPP găsite în produsele ilicite să fi fost sintetizate
într-un laborator clandestin, deoarece acești compuși și precursorii lor sunt ușor
disponibili comercial. Într-adevăr, puține laboratoare clandestine de piperazină au
fost întâlnite vreodată, cel mai recent înregistrat în literatură fiind în 2008 în
Colorado, Statele Unite [29].
4. Analiza calitativă și cantitativă a
materialelor care conțin
piperazine
În general, în încercarea de a stabili identitatea unui medicament controlat în material

suspect, abordarea analitică trebuie să implice determinarea a cel puțin doi parametri
necorelați, dintre care unul ar trebui să ofere informații despre structura chimică a
analitului (de exemplu, IR, MS). sau metode tandem, cum ar fi GC-MS).
Este recunoscut că selectarea acestor parametri în orice caz particular ar lua în

considerare medicamentul implicat și resursele de laborator disponibile
analistului. De asemenea, este acceptat faptul că cerințele unice în diferite
jurisdicții pot dicta practicile reale urmate de un anumit laborator.
4.1 Eșantionarea
Motivul principal pentru o procedură de eșantionare este acela de a permite o analiză chimică
precisă și semnificativă. Deoarece majoritatea metodelor calitative și cantitative utilizate în
laboratoarele de analiză criminalistică a medicamentelor necesită alicote foarte mici de material,
este vital ca aceste alicote mici să fie reprezentative pentru volumul din care au fost extrase.
Eșantionarea ar trebui să fie conformă cu principiile chimiei analitice, astfel cum sunt stabilite, de
exemplu, în farmacopeile naționale sau de către organizațiile regionale sau internaționale. Pentru
aspectele generale ale eșantionării calitative a probelor cu mai multe unități, consultațiOrientări
privind eșantionarea reprezentativă a medicamentelormanual.
http://www.unodc.org/unodc/en/scientists/publications_manuals.html.
Pentru materialul capturat cu caracteristici externe evident diferite, o metodă de

eșantionare bazată pe modelul lui Bayes poate fi preferată față de abordarea
hipergeometrică.
4.2 Solubilitate
Proprietățile de solubilitate prezentate în tabelul 3 de mai jos pot fi utilizate pentru a separa
piperazine de diluanți și adulteranți [31]. De exemplu, eterul sau acetona pot
12
poate fi utilizat pentru a separa BZP de 3-MeOPP și 2-MeOPP, deoarece niciunul dintre acești doi
compuși nu este foarte solubil în eter sau acetonă. BZP este, de asemenea, insolubil în apă și
această proprietate ar putea fi utilizată pentru a separa BZP de sărurile clorhidrat.
Compus: Acetonă Cloroform Eter hexan metanol Apă

BZP VS PS FS VSS S eu
TFMPP.HCl SS S VSS eu FS VS
2-MeOPP.HCl eu FS VSS eu FS VS
3-MeOPP.2HCI eu VSS VSS eu S VS
4-MeOPP.2HCI VSS FS eu eu FS FS
Tabelul 3. Solubilitatea piperazinelor selectate [32]
Termen descriptiv Părți de solvent necesare pentru 1 parte de dizolvat

Foarte solubil (VS) Mai puțin de 1
Liber solubil (FS) De la 1 la 10

Solubil (S) De la 10 la 30
Puțin solubil (PS) De la 30 la 100
Puțin solubil (SS) De la 100 la 1000
Foarte ușor solubil (VSS) De la 1000 la 10.000
Insolubil (I) Peste 10.000
4.3 Teste de screening
Un test de screening este un test preliminar care este utilizat pentru a indica sau elimina o
clasă sau un grup de medicamente. De asemenea, are funcția de a restrânge domeniul de
aplicare și de a focaliza direcția analizei. Prin evaluarea rezultatelor se indică teste
suplimentare care pot duce la confirmarea identității substanței necunoscute.
4.3.1 Teste de culoare
Testele de culoare sau de pete chimice sunt utilizate în analiza criminalistică a drogurilor ca o
metodă rapidă pentru a oferi o indicație prezumtivă a posibilei prezențe sau absențe a unui
anumit medicament sau a unei clase de medicamente într-o probă chestionată. Culoarea
obținută într-un anumit test poate varia în funcție de condițiile testului, cantitatea de substanță
prezentă și materialul străin din proba de testat. Testele de culoare sunt efectuate prin plasarea
unei cantități mici de probă într-o cavitate a plăcii spot. Se adaugă apoi o cantitate mică de reactiv
special și se observă orice schimbare de culoare rezultată. Reactivii de testare a culorii trebuie
verificați cu substanțe cunoscute atunci când sunt pregătiți și un martor ar trebui
să fie rulat lângă eșantion pentru a preveni rezultatele fals pozitive.
Testele de culoare sunt adesea nespecifice în natură și servesc pentru a include (sau
exclude) prezența unei game largi de compuși. Cu toate acestea, alte reacții de culoare pot
fi mai specifice și pot demonstra prezența sau absența anumitor grupări funcționale.
Aplicând o serie de teste de culoare diferite la proba necunoscută, analistul poate restrânge
identitatea posibilă a compusului (compusilor) prezenți. Este obligatoriu ca analiștii să
confirme astfel de rezultate prin utilizarea unor tehnici alternative. Informațiile despre
prepararea diferiților reactivi sunt prezentate mai jos, iar tabelul următor prezintă
modificările de culoare observate cu diferite cantități din diferitele piperazine testate.
(a) Reactiv Marquis [33]:
Reactiv A: Soluție de formaldehidă 40 %

Reactiv B: Acid sulfuric (conc.)
Metodă
Se amestecă 1 picătură de soluție de formaldehidă cu 1 ml de acid sulfuric concentrat. Puneți
proba de testat într-o adâncime a plăcii spot și adăugați 3 picături de reactivi amestecați.
(b) reactivul lui Simon [33]:
Reactiv A: 20% soluție apoasă de carbonat de sodiu

Reactiv B: 50% soluție etanolică de acetaldehidă 1%
Reactiv C: nitroprusiat de sodiu apos
Metodă
Reactivii pregătiți trebuie păstrați în recipiente separate și refrigerați. Puneți proba de
testat într-o adâncime a plăcii spot și adăugați 1 picătură de reactiv A, urmată de
cantități echivalente de reactiv B, apoi reactiv C.
(c) reactiv Dragendorff [33]:
Reactiv A: Subnitrat de bismut (1 g)

Reactiv B: Acid clorhidric (conc.)
Reactiv C: Amoniac (25%, ap.)
Reactiv D: iodură de potasiu (3 g)
Reactiv E: Acid acetic (70%, ap)
Metodă
Se dizolvă 1 g de subnitrat de bismut într-o cantitate mică de HCI concentrat. Adăugați
25% amoniac apos prin picurare până când nu se mai formează precipitat. Se filtrează
și se conservă precipitatul, se spală cu apă și apoi se dizolvă precipitatul în 1 ml de HCI
concentrat. Se prepară o soluție de 3 g iodură de potasiu în 1 ml apă. Adăugați aceasta
la soluția de precipitat. La soluția rezultată, adăugați 48 ml
de acid acetic apos 70%. Puneți proba de testat într-o adâncime a plăcii spot și
adăugați 3 picături de reactiv.
Interpretarea testelor de culoare
Atunci când interpretează rezultatele unui test de culoare, analistul trebuie să țină cont de două lucruri:
1. Se observă o culoare?
2. Ce semnificație are culoarea (sau lipsa culorii)?
Tabelul 4. Rezultatele testului de culoare cu piperazină. [33, 34]
com- Marchiz Conc. a lui Simon Dragendorff

livră H2SO4
Probă 3 mg 10 mg 10 mg 3 mg 10 mg 3 mg 10 mg
BZP Alb la Alb la Alb la Palid Puternic roșu roșu
maro- maro- întuneric albastru Albastru precipita- precipita-
verde verde verde tate tate
precipita- precipita- precipita-
tate tate tate
cu cu cu
fumuri fumuri fumuri
2-MePP Nu Nu Nu Albastru Albastru roșu roșu

reacţie testat testat precipita- precipita-
tate tate
3-MePP Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu
reacţie testat testat reacţie reacţie testat testat
4-MePP Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu
reacţie testat testat reacţie reacţie testat testat
2-MeOPP Nu Treptat Treptat Palid Albastru roșu roșu
reacţie roz roz albastru precipita- precipita-
culoare culoare tate tate
4-MeOPP Nu Fizz Fizz Palid Albastru roșu roșu
reacţie Nu Nu albastru precipita- precipita-
Schimbare Schimbare
3-CPP/ Nu Fizz Fizz Nu Nu roșu roșu

mCPP reacţie Nu Nu reacţie reacţie precipita- precipita-
Schimbare Schimbare
3-CPP. Fizz Fizz Fizz Uşor Albastru, roșu roșu

Acid clorhidric / Nu Nu Nu Violet încet să precipita- precipita-
mCPP.HCl culoare culoare culoare spre albastru galben tate tate
Schimbare Schimbare Schimbare
Tabelul 4. (continuare)
4-CPP Fizz Fizz Fizz Uşor Albastru, roșu roșu

acid clorhidric Nu Nu Nu Violet încet să precipita- precipita-
culoare culoare culoare spre albastru galben tate tate
3-TFMPP Alb la Alb la alb Nu Albastru roșu roșu

palid palid precipita- reacţie precipita- precipita-
maro maro tate, tate tate
precipita- precipita- cu
tate tate fumuri
2-TFMPP Alb la Alb la alb Nu Albastru roșu roșu

palid palid precipita- reacţie precipita- precipita-
maro maro tate tate tate
precipita- precipita-
tate tate
4-TFMPP Treptat Treptat Fizz Nu Albastru roșu roșu
maro- maro- Nu reacţie precipita- precipita-
ish-rosu ish-rosu culoare tate tate
culoare culoare Schimbare
2-FPP Fizz Fizz Fizz Violet Albastru, roșu roșu

Nu Nu Nu spre albastru încet să precipita- precipita-
culoare culoare culoare galben tate tate
4-FPP Fizz Fizz Fizz Albastru Albastru, roșu roșu

Nu Nu Nu încet să precipita- precipita-
culoare culoare culoare galben tate tate
metafe- Portocale- Nu Nu Albastru Nu roșu Nu

tamine maro testat testat testat precipita- testat
acid clorhidric tate
MDMA Negru Nu Nu Albastru Nu roșu Nu
acid clorhidric testat testat testat precipita- testat
tate
dimetil- Maro Nu Nu Nu Nu roșu Nu
amfe- testat testat reacţie testat precipita- testat
tamine. tate
acid clorhidric
Note analitice
reactiv Marquis
Aceasta produce modificări de culoare cu un număr mare de compuși heterociclici. Cu toate

acestea, deoarece componenta de acid sulfuric a acestui reactiv produce modificări de culoare
atunci când este utilizată singură, este, prin urmare, esențial să se folosească acid sulfuric (3
picături) în testare ca martor.
Pentru compușii asemănători BZP, reactivul Marquis a prezentat rezultate negative sau o
colorare slabă. Pentru majoritatea compușilor, rezultatele sunt foarte asemănătoare cu
cele ale controlului acidului sulfuric. În scopul comparației, reactivul produce o culoare
puternică roșu-portocalie cu amfetamine, în timp ce compușii de tip MDMA produc o
culoare albastru-negru.
reactivul lui Simon
O culoare albastră indică prezența unei amine secundare și pentru unele piperazine culoarea se
schimbă treptat de laalbastru spre galben. Reactivul Simon este mai puțin sensibil la compușii
asemănători BZP decât medicamentele precum metamfetamina sau MDMA, prin urmare
rezultatul va fi mascat dacă aceste substanțe sunt de asemenea prezente.
Numai utilizarea reactivului Simon va face puțin pentru a distinge

metamfetamina sau MDMA de piperazine, totuși, combinația reactivului
Marquis cu reactivul Simon.poate fi eficient în a distinge unele piperazine de
metamfetamina sau MDMAîn timp ce în câmp.
reactiv Dragendorff
Un portocaliu, roșu-portocaliu sau maro-precipitatul portocaliu sugerează prezența unei

baze alcaloidale, iar aminele terțiare arată adesea un rezultat pozitiv puternic. Rezultatele
cu piperazine, în timp ce pozitive nu sunt la fel de puternice ca rezultatul cu
dimetilamfetamina.
4.4 Teste microcristaline

Testele microcristaline sunt teste de precipitare chimică care sunt rapide, simple, extrem de
sensibile și necesită doar o cantitate mică de probă. Ele sunt folosite pentru a indica
identitatea unui compus sau pentru a determina izomerul optic al acestuia.
Aceste teste implică formarea de cristale din reacția compusului țintă cu un

reactiv. Cristalele rezultate sunt analizate cu ajutorul unui microscop polarizant și
compararea cu materialul de referință. Ocazional, poate fi dificil să se obțină o
potrivire exactă între eșantion și materialul de referință dacă, de exemplu, sunt
prezente alte materiale care pot provoca deformarea cristalelor.
Testele microcristaline pot fi efectuate în următoarele moduri:
1.Adăugarea directă:O porțiune de probă de pulbere este plasată pe o lamă de microscop și

o picătură de reactiv este plasată lângă aceasta pe lamă. Cele două sunt apoi trase
împreună folosind o baghetă de sticlă.
Exemplu:Testați pentru cofeină folosind clorură de aur 5% în acid fosforic diluat.

2.Amestecarea soluției:O porțiune de pulbere de probă este mai întâi dizolvată într-un
solvent (adesea direct pe lama microscopului). O picătură de reactiv este plasată
lângă ea și trasă încet în soluție folosind o baghetă de sticlă.
Exemplu:Dizolvarea unei cantități mici dintr-o probă de cocaină direct în acid

acetic 20% urmată de adăugarea de clorură de aur 5%.
3.Teste de volatilitate sau de cădere suspendată:Această tehnică depinde de

volatilitatea compusului testat și se aplică cel mai frecvent la
determinarea izomerilor optici ai aminelor, în special amfetamina și
metamfetamina.
Exemplu:O cantitate mică de probă este plasată într-o placă spot și o

picătură de bază se adaugă pe probă. O picătură de reactiv de testare
este apoi plasată pe o lamă și este răsturnată peste depresiune. După
5-10 minute, se pot observa cristalele rezultate.
4.4.1 Testul cu piperazină microcristalină (bromură platinică în

acid sulfuric)
Reactiv
Se dizolvă 1 g clorură de platină (H
2
PtCl
6
· 6H
2
O) în 1,7 ml HBr (40%). Se diluează la
20 ml cu 2 părți acid sulfuric concentrat și 3 părți apă.
Metodă
Se adaugă reactiv într-o picătură apoasă de soluție de testare și se evaporă.
Tabelul 5. Rezultatele testelor microcristaline cu piperazină folosind bromură de platină în

acid sulfuric [31]
Compus Cristal produs

BZP Dreptunghiuri cu capete indentate
TFMPP Uleiuri, apoi grupuri de tije din miezul central (mănunchiuri de tije),
(papioane supra-crescute)
2-MeOPP Grupuri de tije (lame largi/tije din miez) Cruci cu

3-MeOPP margini pieptene
4-MeOPP Cristale de tip romboid (tije/plăci cu margini aspre)
4.4.2 Teste microcristaline cu piperazină (clorură de mercur)
Reactiv
Soluție apoasă de clorură de mercur (10 g/L),
Metodă
O parte alicotă (10 ui) din soluția de testare (1 g/L) este amestecată cu 10 ui de reactiv pe o lamă
de sticlă. O pipetă de plastic este utilizată pentru a ajuta nuclearea și formarea cristalelor [35].
Rezultate
Pentru BZP, au fost produse plăci pătrate plate transparente așa cum se arată în figura II, în
timp ce pentru TFMPP, a fost produs un precipitat alb fără formare de cristale.
Figura II. Test microcristalin cu clorură mercurică BZP [36]
4.5 Cromatografia în strat subțire (TLC)

TLC este o tehnică frecvent utilizată pentru separarea și identificarea drogurilor ilicite.
Este ieftin, rapid, sensibil (se necesită cantități sub-miligrame de analit), flexibil în
selecția atât a fazei staționare, cât și a fazei mobile și este adaptat la o mare varietate
de substanțe, sub formă de bază și sare, de la cele mai polare la cele mai polare.
materiale nepolare.
Plăci TLC (faze staționare)

Strat: Silicagel cu grosimea stratului de 0,25 mm și care conține un indicator inert, care are
fluorescență sub lumină UV cu lungimea de undă de 254 nm (Silicagel GF254).
Dimensiuni tipice ale plăcilor:20x20 cm; 20x10 cm; 10x5 cm (acesta din urmă trebuie folosit cu
partea de 10 cm verticală cu rezervorul TLC).
Plăcile pregătite de analist trebuie activate înainte de utilizare prin introducerea lor într-un cuptor
la 120°C.°C timp de cel puțin 10 până la 30 de minute. Plăcile sunt apoi depozitate într-un
desicator fără grăsimi peste gel de silice. Activarea termică nu este necesară pentru plăcile
acoperite disponibile în comerț.
Sisteme de solvenți
Pregătiți sistemul de dezvoltare cu solvenți (sistemul A, B, C, D sau E, așa cum se arată în

tabelul 6) cât mai precis posibil, utilizând pipete, distribuitoare și cilindri de măsurare [33].
Lăsați sistemul de solvenți în rezervorul TLC timp suficient pentru a permite saturarea fazei
de vapori să fie obținută înainte de analiză (cu rezervoare căptușite cu hârtie adsorbantă,
aceasta durează aproximativ 5 minute).
Tabelul 6. Sisteme de solvenți și metode de vizualizare pentru analiza TLC a

piperazinelor [33]
Sistem Solvenți Proporții de solvenți Metoda de vizualizare

(după raport)
A 2-butanonă 13 lumina UV
dimetilformamidă 0,9
amoniac apos (25%) 0,1
B 2-propanol 95 reactiv Dragendorff

amoniac apos (25%) 5
C acetonă 20 reactivul lui Simon

toluen 10
amoniac apos (25%) 1
D metanol 100 Reactiv iodoplatinat

amoniac apos (25%) 1.5
E 1-butanol 2 1% Iod-metanol
acid acetic 1
apă 1
Metode de vizualizare
A.lumina UV
B.reactiv Dragendorff
Pregătiți așa cum este descris în secțiunea 4.3.1.c.
C.reactivul lui Simon(modificarea reactivului utilizat în secțiunea 4.3.1.b).
Se prepară soluțiile A (soluție apoasă de carbonat de sodiu 20%) și B (nitroprusiat

de sodiu apos 1%). Amestecați volume egale de A și B și pulverizați placa. După
pulverizarea plăcilor, expuneți-le la acetaldehidă gazoasă.
D.Reactiv iodoplatinat
Soluția A: soluție apoasă de hexacloroplatinat de hidrogen 10%
hexahidrat.
Soluția B: soluție apoasă de iodură de potasiu 4%.
Se amestecă soluțiile A, B și apă în raport de 1: 25: 24 în volum.
E.Soluție 1% g/v iod-metanol
Observarea și dezvoltarea
Aplicați ca pete separate 1 µL și 5 µL alicote de soluție de probă, 2 µL de
soluții standard și 2 µL de solvent (ca control negativ) pe placa TLC. Petarea
trebuie făcută cu atenție pentru a evita deteriorarea suprafeței plăcii.
Note analitice
• Punctul de pornire al cursei, adică „linia de observare” trebuie să fie la cel

puțin 2 cm de fundul plăcii.
• Distanța dintre aplicarea probei (punctele de localizare) trebuie să fie de cel puțin 1
cm, iar petele nu trebuie plasate mai aproape de 1,5 cm de marginea laterală a
plăcii.
• Pentru a evita petele difuze în timpul dezvoltării, dimensiunea spotului de probă trebuie să fie
cât mai mică posibil (2 mm) prin aplicarea soluțiilor în alicote, mai degrabă decât o singură
descărcare.
• Lăsați petele să se usuce și plasați placa într-un rezervor saturat cu solvent (saturarea fazei de
vapori se realizează utilizând tampoane saturate cu solvent sau hârtie de filtru ca
căptușeală a rezervorului).
• Scoateți placa din rezervorul de dezvoltare cât mai curând posibil după ce solventul
ajunge la linia de dezvoltare (la 10 cm de la linia de start) marcată în prealabil; în
caz contrar, vor apărea pete difuze.
Vizualizare/detecție
Plăcile trebuie să fie uscate înainte de vizualizare. Solventul poate fi lăsat să se evapore la
temperatura camerei sau cu o suflantă de aer cald. În ultimul caz, trebuie avut grijă ca nicio
componentă de interes să nu fie labilă din punct de vedere termic. Este important pentru
dezvoltarea corectă a culorii ca toate urmele de amoniac sau alte baze să fie îndepărtate
din farfurie.
Interpretare
După vizualizare, marcați punctele (de exemplu, cu creionul) și calculați valorile factorului de întârziere f
(R).
Distanța de migrare: de la origine la centrul locului

R f=
Distanța de dezvoltare: de la origine până la frontul solvenților
Tabelul 7. Date TLC cu piperazină [33]
Sistem de dezvoltare (R)f

Compus
A B C D E
BZP 0,03 0,15 0,13 0,25 0,66
2-TFMPP 0,11 0,41 0,36 0,33 0,8
mTFMPP 0,11 0,37 0,36 0,38 0,78
4-TFMPP 0,11 0,37 0,36 0,33 0,77
2-MeOPP 0,05 0,26 0,18 0,28 0,74
4-MeOPP 0,05 0,25 0,2 0,28 0,72
mCPP/3-CPP 0,11 0,38 0,37 0,32 0,77
4-CPP 0,07 0,3 0,3 0,27 0,77
2-FPP 0,12 0,4 0,36 0,28 0,74
4-FPP 0,07 0,3 0,25 0,24 0,74
Metamfetamina 0,09 0,37 0,32 0,21 0,76
Dimetilamfetamina 0,25 0,42 0,51 0,28 0,7
MDMA 0,09 0,36 0,32 0,21 0,74
Note analitice
• Valorile
f
R nu sunt întotdeauna reproductibile din cauza micilor modificări ale
compoziției plăcilor și activării în sistemele de solvenți, saturației rezervorului
sau distanței de dezvoltare. Prin urmare,
f
valorile R furnizate sunt indicii ale
comportamentului cromatografic al substanțelor enumerate.
• Este esențial ca standardele de referință să fie rulate simultan pe aceeași

placă.
• În scop de identificare, atât valoarea R cât și culoarea

f
petelor după pulverizarecu
reactivii de vizualizare corespunzători ar trebui să fie întotdeauna luați în
considerare.
4.6 Cromatografia de gaze (GC) cu detecție a

ionizării în flacără (GC-FID)
Instrumentul GC de alegere pentru lucrările analitice de rutină este cromatograful de gaze
capilare înguste, care utilizează coloane cu diametrul intern între 0,2 și 0,32 mm.
4.6.1 Metoda calitativă GC-FID
Condiții cuptor GC: Temperatura coloanei stabilită inițial la 100°C și menținută

izotermă timp de 1 min., temperatura a fost apoi crescută
la 280°C la 25°C/min și menținută izotermă timp de 3
minute.
Coloană: Coloană 5% fenil / 95% metil silicon, 10 m lungime,

0,32 mm ID, 0,52 µm grosimea peliculei
Parametrii de injectare: Mod: Split (50:1), 280°C, 1 µL injectat
Gaz purtător: Hidrogen 1,8 ml/min
Detector: FID, temperatura detector: 280°C
Tabelul 8. Timpi de retenție relativi (RRT) pentru probele dizolvate în metanol
Compus Timp de retenție relativ (RRT)

Dimetil sulfonă 0,277
Metamfetamina 0,615
Dimetilftalat 0,947
BZP 1,00 (4,212 min)
TFMPP 1.039
MDMA 1.043
2-MeOPP 1.155
4-MeOPP 1.287
3-MeOPP 1.303
Cofeină 1.362
4.6.2 Metoda GC cantitativă
Soluție de stoc standard internă

Se prepară o soluție care conține 0,25 mg/ml dimetilftalat în metanol.
Prepararea soluției standard

Se prepară o soluție prin dizolvarea a aproximativ 1,0 mg/ml de piperazină care urmează să
fie analizată în soluția stoc standard internă.
pregătirea unei mostre
Se cântărește cu precizie o cantitate din probă de testat într-un balon cotat și se

umple până la semn cu soluția stoc standard internă. Dacă este necesar, se diluează
proba astfel încât concentrația finală să fie aproximativ aceea a concentrației soluției
standard.
Condiții cuptor GC: Temperatura coloanei a fost stabilită inițial la 130°C și a fost
menținută izotermă timp de 1 min, apoi temperatura a fost
crescută la 200°C la 25°C/min și menținută izotermă timp de 3
minute.
Coloană: 10 mx 0,32 mm x 0,52 μm grosime film
Fază: 5% fenil/95% metil silicon
Gaz purtător: Hidrogen la 1 ml/minut
Parametrii de injectare: Split (50:1), 280°C, injecție de 1 µL
Detector: FID
Rezultate
Interval liniar: 0,050-1,206 mg/ml
Repetabilitate: RSD mai mic de 0,5%
Coeficient de corelare: 0,999
Precizie: eroare mai mică de 5%
Tabelul 9. RRT pentru probele dizolvate în soluție stoc standard internă
Compus Timp de retenție relativ (RRT)
Metamfetamina 0,472
2-MeOPP 1.279
BZP 1,00 (2,23)
TFMPP 1.073
3-MeOPP 1.506
Dimetilftalat 0,917
Cofeină 1.969
4-MeOPP 1.547
4.7 Cromatografie gazoasă-spectrometrie de masă

(GC-MS)
GC-MS este una dintre tehnicile cele mai frecvent utilizate pentru identificarea
probelor de droguri criminalistice. Ca tehnică cu cratime, unifică puterea de separare
și sensibilitatea unui GC cu specificitatea analitului unei tehnici spectroscopice. Poate
furniza date spectrale foarte specifice asupra compușilor individuali într-un amestec
complex fără izolarea prealabilă.
4.7.1 Metoda 1 GC-MS [37]
Condiții cuptor GC: Temperatura coloanei a fost stabilită inițial la 100°C și menținută
izotermă timp de 5 minute, temperatura a fost apoi crescută la
290°C la 10°C/min și menținută izotermă timp de 20 de minute.
Coloană: Coloană 5% fenil/95% metil silicon, 30 m lungime, 0,25

mm ID, 0,25 µm grosime film
Parametrii de injectare: Splitless, 1 µL injectat
Temperatura injectorului: 250°C
Gaz purtător: Heliu, 1,1 ml/min
Detector: Mod de ionizare: modul EI, 70 eV
Temperatura liniei de transfer: 290°C
Temperatura sursei de ioni: 200°C
Parametrii MS Parametri de scanare: TIC
Interval de scanare: 30-350 amu

Tabelul 10. GC RT și RRT pentru probele dizolvate în metanol
Compus GC RT GC RRT
4-FPP 13.37 0,97
2-MeOPP 14.85 1.08
1-fenilpiperazina 13.75 1.00
3-MeOPP 16.47 1.20
3-FPP 13.71 1.00
4-MeOPP 16.15 1.17
2-FPP 12.77 0,93
2-CPP 14.64 1.06
3-CPP/mCPP 15.99 1.16
4-CPP 16.04 1.17
2,3-XP 15.26 1.11
3,4-XP 16.25 1.18
mTFMPP 14.65 1.07
2,5-XP 14.81 1.08
2,4-XP 14.87 1.08
2-TFMPP 13.53 0,98
3-TMP 13.32 0,97
MBZP 13.05 0,95
BZP 13.10 0,95
MDBZP 17.32 1.26
2-PEP 15.00 1.09
Notă:Timpii de retenție relativi au fost calculați din datele din tabelul 3 din referința 37
4.7.2 Metoda 2 GC-MS [38]
Condiții cuptor GC: Temperatura coloanei a fost stabilită inițial la 80°C și

menținută izotermă timp de 4 minute, apoi temperatura a fost
crescută la 280°C la 20°C/min, menținută izotermă timp de 8
minute. Temperatura a fost apoi crescută la 290°C la 20°C/min
şi menţinută izotermă timp de 11,5 minute.
Coloană: Shimadzu QP2010 GC/MS cu o coloană HP5MS (30 mx

0,25 mm, 0,50 µm)
Parametrii de injectare: Mod: Splitless, temperatura de injectare (225°C) 1 µL
injectat
Gaz purtător: Heliu, 1 ml/minut. Presiune (9,5 psi)
Detector: Mod de ionizare: modul EI, 70 eV
Parametri MS: Întârziere solvent: 3 min.
Parametri de scanare: TIC
Interval de scanare: 40-450 amu la 1 scanare/sec
Tabelul 11. RT și RRT pentru probele dizolvate în metanol
Compus RT (min.) RRT (minute)
Chinolina 9.049 0,82
BZP 10.989 1.00
4-FPP 11.132 1.01
TFMPP 11.185 1.02
3-MePP 11.800 1.07
4-MePP 11.800 1.07
2-CPP 11.867 1.08
2-MeOPP 11.861 1.08
mCPP 12.600 1.15
4-MeOPP 12.639 1.15
4-CPP 12.639 1.15
Piribenzamină 13.941 1.27
DBZP 14.919 1.36

4.7.3 GC-MS metoda 3 [39, 40]
pregătirea unei mostre: Probele dizolvate în acetonitril.
Condiții cuptor GC: Temperatura coloanei stabilită inițial la 100°C și menținută

izotermă timp de 1 min., temperatura a fost apoi crescută la
180°C la 12°C/min. și ținut izoterm timp de 2 minute.
Temperatura a fost apoi crescută la 200°C la 10°C/min și
menținută izotermă timp de 5 minute.
Coloană: Agilent 7890A GC/MS cu o coloană capilară 100%

trifluoropropil metil polisiloxan (Rtx-200) (30 mx 0,25
mm, 0,50 μm)
Parametrii de injectare: Mod: Splitless, 250°C, 1 µL Heliu injectat, 0,7

Gaz purtător: ml/minut. Presiune (10 psi) Mod de ionizare:
Detector: modul EI, 70 eV Temperatura liniei de
transfer: 280°C
Temperatura interfeței: 250°C
4.8 Cromatografie gazoasă-detecție în infraroșu

(GC-IRD) [39, 40]
Progresele recente în spectroscopia în infraroșu cu transformată Fourier (FTIR) și

cromatografia de gaze capilare au făcut posibilă producerea instrumentelor GC-FTIR cu
cratime. Această tehnică folosește proprietățile cromatografiei de gaze capilare pentru a
vaporiza și a separa componentele individuale ale unei probe, urmată de detectarea
spectrelor infraroșu în faza de vapori ale fiecărei componente.
pregătirea unei mostre: Probe dizolvate în acetonitril.

Condiții de funcționare GC-IRD
Condiții cuptor GC: Temperatura coloanei a fost stabilită inițial la 100°C și a fost
menținută izotermă timp de 1 min, apoi temperatura a fost
crescută la 230°C la 20°C/min și menținută izotermă timp de 15
minute.
Coloană: Hewlett–Packard 5890 Series II GC cu o coloană

capilară 50% fenil–50% metil polisiloxan (Rxi-50)
(30 mx 0,25 mm (id), 0,5 μm
Parametrii de injectare: Mod: Splitless, 1μL

Gaz purtător: Heliu la 0,7 ml/min, presiune (10 psi)
Interval IR 4000-650 cm-1

Rezoluţie 8 cm-1
Detectare: rata de scanare Rata de scanare: 1,5 scanări/sec
Celulă de flux IRD: 280°C
4.9 Cromatografia lichidă de înaltă presiune (HPLC)

În plus față de GC, HPLC este o altă tehnică majoră de separare utilizată în analiza criminalistică a
medicamentelor. Cromatografia în fază inversă este utilizată cel mai frecvent pentru analiza
medicamentelor din materialele confiscate, iar cea mai universală și versatilă coloană este o coloană de
silice octadecil legată (C18). Lungimea coloanei, diametrul, dimensiunea particulelor, dimensiunea
porilor și încărcarea de carbon ar trebui luate în considerare înainte de selecția finală a coloanei.
Deoarece analistului dispune de o mare varietate de faze staționare și mobile, toate metodele trebuie
validate și/sau verificate în mod corespunzător înainte de utilizarea de rutină.
4.9.1 Metoda 1 HPLC (calitativă) [37]
Se dizolvă aproximativ 10 mg de probă în 10 ml de soluție 20 mM HCI:metanol, 1:1. Se

diluează 1 ml de soluție cu metanol până la un volum total de 10 ml. Se filtrează cu un
filtru cu membrană de 0,45 µm.
Coloană: 4,6 mm (ID) x 250 mm, 5 μm, C18 termostatat la 40°C.
Faza mobila: (A) Acetonitril
(B) Acid heptafluorobutiric 5 mM
A fost utilizat un program de gradient
0 min 18:82, A:B
10 min 18:82, A:B
25 min 28:72, A:B
50 min 30:70, A:B
Debit: 1 ml/min
Volumul de injectare: 10 µL
Detectare: Matrice de diode foto (PDA) 199-360 nm

Tabelul 12. RT și RRT la 1-fenilpiperazină pentru piperazine selectate
Compus Timp relativ (RT) RRT
4-FPP 4.20 0,68
2-MeOPP 8.02 1.29
1-fenilpiperazina 6.21 1.00
3-MeOPP 9.50 1,53
3-FPP 10.82 1,74
4-MeOPP 8.02 1.29
2-FPP 9.42 1,52
2-CPP 16.15 2,60
3-CPP/mCPP 19.03 3.06
4-CPP 19.38 3.12
2,3-XP 26.63 4.29
3,4-XP 22.26 3,58
4-TFMPP 31.66 5.10
2,5-XP 29.41 4,74
2,4-XP 30.83 4,96
TFMPP 30.06 4,84
3-TMP 5,73 0,92
MBZP 6,80 1.09
BZP 6,60 1.06
MDBZP 7.05 1.14
2-PEP 8.12 1.31
Notă:Valorile RT și RRT calculate din datele din tabelul 3 din referința 37

4.9.2 Metoda 3 HPLC (calitativă și cantitativă) [31]
Se cântărește cu precizie o cantitate de probă într-un balon cotat și se diluează cu HCI 0,01
M. Dacă este necesar, diluați proba astfel încât concentrația finală să se apropie de
concentrația standard.
Condiții de funcționare HPLC
Coloană: 4,6 mm x 250 mm, 10 μm, C18
Faza mobila: 86% Tampon de fosfat de sodiu hexilamoniu (NaHAP): 14%

acetonitril.
Preparare tampon (4000 ml apă distilată, 10 g hidroxid

de sodiu, 30 ml acid fosforic și 8 ml hexilamină)
Debit: 1 ml/min
Volumul de injectare: 3 μL
Detectare: UV, 210 nm
Rezultate
Repetabilitate: RSD mai puțin de 3%
Tabelul 13. Timpii de retenție relativi ai piperazinelor selectate
Compus RRT
2-MeOPP 1,0 (5,13 min)
BZP 0,45
3-MeOPP 1.10
4-MeOPP 0,87
TFMPP 5.11
4.10 Electroforeza capilară (CE)

Electroforeza capilară este o tehnică analitică care implică separarea speciilor
încărcate pe baza migrării lor sub influența unui câmp electric aplicat printr-un
capilar de silice topită. Următoarea secțiune prezintă o metodă atât pentru
analiza calitativă cât și cantitativă a piperazinelor selectate folosind electroforeza
capilară (CE).
4.10.1 Metoda CE (calitativă și cantitativă) [31]
Soluție de stoc standard internă

Se prepară o soluție de clorhidrat de tiamină în apă la o concentrație de 0,2 mg/ml.
Prepararea soluției standard

Se prepară o soluție standard la aproximativ 0,4 mg/ml dizolvată în soluția stoc
standard internă.
Se cântărește cu precizie o cantitate de probă și se dizolvă cu soluție stoc

standard internă. Proba trebuie apoi diluată cu soluție stoc internă la o
concentrație aproximativ egală cu cea a standardului.
Mod: Zonă liberă
Capilar: Capilar de silice topită de 34 cm x 50 μm
Run buffer: 100 mM tampon fosfat de litiu la pH 2,3
Detector: UV, 210 nm
Voltaj: 20 kV
Temperatura: 20°C răcit cu aer
Injectare: Hidrodinamic, 50 mbar pentru 2,5 s
Timp de rulare: 6 min.
Timp de clătire: 1 min.

Rezultate
Repetabilitate: RSD mai puțin de 3%
Tabelul 14. Timpi relativi de migrare (RMT)
Compus RMT
Tiamina 0,892
BZP 1.0 (3.525 minute)
TFMPP 1.417
2-MeOPP 1.337
3-MeOPP 1.349
4-MeOPP 1.296
4.11 Spectroscopie în infraroșu cu transformată

Fourier (FTIR).
Confirmarea identității unei substanțe poate fi realizată prin FTIR. Identificarea fără
echivoc a unei anumite piperazine este astfel posibilă din fiecare spectru unic. Pentru
pulberile, considerate din analiza cromatografică anterioară a fi rezonabil de pure,
spectrul infraroșu al pulberii poate fi rulat direct într-un disc KBr pentru comparare cu
cele ale bazei libere sau sării de HCI a unei anumite piperazine. Pentru tablete,
capsule și amestecuri de pulberi, ar fi necesară o procedură de extracție pentru a
elibera baza liberă în formă pură.
Note analitice
• Metoda discului KBr constă în măcinarea unei probe uscate până la o pulbere foarte fină,
apoi amestecarea a aproximativ 2 mg de pulbere de probă omogenizată cu 200 mg
de KBr uscat și măcinat cu grijă. După măcinare, amestecul este presat într-un disc
subțire transparent.
• KBr trebuie să fie de „grad IR” și uscat la 105°C timp de cel puțin o oră. Poate fi depozitat
într-un desicator care conține un desicant puternic (silicagel) sau lăsat în cuptor și
îndepărtat atunci când este necesar.
Tabelul 15. Benzile spectrale IR caracteristice pentru piperazine selectate (probele de

lichide au fost analizate ca filme subțiri între plăcile de NaCl și solidele au fost analizate ca
discuri KBr, interval de scanare 600 cm-1-4000 cm-1) [33].
Substanţă Benzile IR caracteristice (număr de undă, cm-1)
BZP 698, 739, 1142, 1319, 1454
TFMPP 1120, 1163, 1319, 1354, 1450
2-TFMPP 1036, 1109, 1136, 1315, 1454
4-TFMPP 1068, 1109, 1244, 1325, 1614
2-MeOPP 748, 1028, 1240, 1450, 1500
BZP.2HCl 702, 748, 957, 1074, 1431
TFMPP.HCl 1120, 1165, 1321, 1352, 1589
4-MeOPP.2HCI 835, 1018, 1255, 1444, 1518
4-CPP.HCl 818, 1147, 1253, 1454, 1497
4-FPP.2HCI 845, 1165, 1228, 1423, 1512
2-FPP.HCl 764, 1149, 1209, 1252, 1500
3-CPP/mCPP.HCl 750, 945, 1253, 1489, 1595

5. Informații despre bibliotecă
Există puține biblioteci disponibile pentru identificarea compușilor piperazină și, dacă sunt
disponibile, sunt costisitoare. Takahashiet al. conturează o metodă de creare a unei astfel
de biblioteci [37].
5.1 Spectrofotometrie ultravioletă (UV).

Piperazinele selectate în acid apos au absorbanță maximă la următoarele lungimi
de undă.
Tabelul 16. Datele spectroscopiei UV pentru piperazine selectate [31]
Compus Absorbanța maximă (nm)
BZP 193
2-MeOPP 206
3-MeOPP 210
4-MeOPP 196
TFMPP 202
5.2 Date GC-MS pentru piperazine selectate

Modelele de fragmentare ale piperazinelor selectate au fost obținute folosind ionizarea
electronică (EI) la o energie de 70 eV. Ionii sunt listați în ordinea descrescătoare a
intensității maxime în condițiile experimentale utilizate.
35
Tabelul 17. Ionii caracteristici ai spectrelor de masă EI pentru piperazine

selectate [33]
Substanţă Ioni caracteristici (m/z)
BZP 91, 134, 56, 120, 176 (M+)
mTFMPP 188, 145, 172, 56, 230 (M+)
oTFMPP 188, 145, 172, 56, 230 (M+)
pTFMPP 188, 145, 172, 56, 230 (M+)
oMeOPP 150, 135, 120, 192 (M+)
pMeOPP 150, 135, 120, 192 (M+)
mCPP 154, 56, 196 (M+)
pCPP 154, 56, 196 (M+)
oFPP 138, 122, 56, 180 (M+)
pFPP 138, 122, 56, 180 (M+)

Lectură suplimentară
Extaz legal (MDMA)Consilier în domeniul abuzului de droguri criminalistice, 13(8) (2001) 60.
Brevet EPO 048 044A1, „Derivați de fenil piperazină cu activitate anti-

agresivă”.
Analiza medicamentului recreațional N-Benzylpiperazine în ser: Universitatea St George din

Londra, Marea Britanie, Unitatea de Otrăvuri Guy și St Thomas, Londra, Marea Britanie.
www.forensic-toxicology.sgul.ac.uk.
Alansari M. și Hamilton D., Nephrotoxicity of BZP-based Herbal Party Pills: a New

Zealand Case Report,Jurnalul medical din Noua Zeelandă, 119 (1233) (2009) 1-3.
Aitchison L.,Expunerea la benzilpiperazină (BZP) la șobolanii adolescenți: vârsta adultă în comportament

asemănător anxietății.Masterat. Universitatea din Canterbury, 2006.
Antia U., Lee HS, Kydd RR, Tingle MD și Russell BR, Farmacocinetica
medicamentului „Party Pill” N-Benzylpiperazine (BZP) la participanții umani
sănătoși,Forensic Science International,186 (1-3) (2009) 63–67.
Baltzly R., Buck JS, Lorz E. și Schon W., The Preparation of N-mono-substituted
and unsymetrically disubstituted piperazines,Jurnalul Societății Americane de
Chimie,66 (2) (1944) 263–266.
Episcopul SC,Tehnici avansate de electroforetică capilară pentru detectarea drogurilor

de viol și de club pentru un cadru criminalistic, Ph.D. Universitatea Ohio, 2004.
Bossong MG, Brunt TM, Van Dijk JP, Righter SM, Hoek J., Goldschmidt HMJ și
Niesink RJM, mCPP: un plus nedorit pe piața de ecstasy, Journal of
Psychopharmacologie, 24 (9) (2009) 1395-1401.
Bossong MG, Van Dijk J. P și Niesink RJM, Methylone and mCPP, Two New Drugs
of Abuse?Biologie a dependenței, 10 (2005) 321-323.
Boissier JR, Ratouis R. și Dumont C., Sinteza și studiul farmacologic al noilor

derivați de piperazină. I. Benzilpiperazine,Jurnalul de chimie medicinală, 6 (5)
(1963) 541–544
37
Bryson-Hammond KA,Comportamentul de consum de droguri recreaționale și benzilpiperazina

legalăPastile de petrecere. Ph.D. Universitatea Victoria din Wellington, (2008).
Butler RA și Sheridan JL, Highs and Lows: Patterns of Use, Positive and
Negative Effects of Benzylpiperazine-Containing Party Pills (BZP-Party Pills)
Amongst People in New Zealand,Jurnalul de reducere a riscurilor, 4 (2007) 18.
Bye C., Munro-Faure AD, Peck AW și Young PA, Comparația efectelor 1-

benzilpiperazinei și dexamfetaminei asupra testelor de performanță umană.
Jurnalul European de Farmacologie Clinică,6 (1973) 163-169.
Campbell H., Cline W., Evans M., Lloyd J. și Peck AW, Comparația efectelor
dexamfetaminei și l·Benzylpiperazinei la foștii dependenți,Jurnalul European
de Farmacologie Clinică, 6 (1973) 170-176.
Cao J., Kulkarni S., Husbands SM, Bowen WD, Williams W., Kopajtic T., Katz JL,
George C. și Newman AH, Dual Probes for the Dopamine Transporter and δ1
Receptors: Novel Piperazinyl Alkyl-bis (4' Analogii -fluorofenil)aminei ca potențiali
agenți terapeutici pentru abuzul de cocaină,Revista de chimie medicinală, 46
(2003) 2589-2598.
Chaudhary P., Nimesh S., Yadav V., Verma A.Kr. și Kumar R., Sinteza,
caracterizarea și studiile biologice in vitro ale noilor derivați ciano de N-alchil
și N-aril piperazină.Jurnalul European de Chimie Medicinală, 42 (4) (2007)
471-476.
Clark RB și Elbaum D., Strategia de protecție ortogonală pentru sinteza

piperazinelor 2-substituite.Tetraedru, 63 (2007) 3057–3065.
Cohen BMand Butler R., BZP-Party Pills: A Review of Research on Benzylpiperazine as a

recreational drug,Jurnalul Internațional de Politică Drogurilor, 22 (2) (2011) 95–101.
De Boer D., Bosman IJ Hidvegi E., Manzoni C., Benko AA, Dos Reys L. și Maes RAA,
Compuși de tip piperazină: un nou grup de medicamente de abuz de proiectare
pe piața europeană,Forensic Science International, 121 (1-2) (2001) 47-56.
Denis CM și Baryla NE, Determinarea piperazinei în substanțe medicamentoase

farmaceutice utilizând electroforeza capilară cu detectie UV indirectă. Jurnalul de
cromatografie A, 1110 (1-2) (2006) 268-271.
Gadzala-Kopciuch, R., Determinarea precisă prin HPLC a reziduurilor de

piperazină în prezența altor amine secundare și primare,Jurnalul de
cromatografie lichidă și tehnologii conexe, 28 (2005) 2211-2223.
Hashimoto K., Maeda H. și Goromaru T., Efectele derivaților de benzilpiperazină asupra

neurotoxicității 3,4-metilendioximetamfetaminei în creierul șobolanului,Cercetarea
creierului, 590 (1-2) (1992) 341-344.
Herndon JL, Pierson ME și Glennon RA, Investigarea mecanică a proprietăților

stimulului 1-(3-trifluormetilfenil)piperazinei,Farmacologie Biochimie și
Comportament, 43 (1992) 739-748.
Johanson CE, Kilbey M. Gatchalian K. și Tancer M., Discriminative Stimulus Effects

of 3,4-methylenedioximethamfetamine (MDMA) in Humans Trained to Discrimine
Among Amfetamine,meta-clorofenilpiperazina si placebo,Dependența de droguri
și alcool, 81 (2006) 27–36.
Machado A., Tejera E. și Rebelo I., Influența structurii aromatice a arilpiperazinelor

asupra afinității diferențiale pentru receptorii 5-Ht1a și 5-Ht2as, Jurnalul de
Biomedicină,2 (2009) 9-19.
Maurer HHF, Selectați medicamente de proiectare pentru benzil și fenil-piperazină,Jurnalul

Microgramelor, 2 (1-4) (2004) 22-26.
Moloney GP, Garavelas A., Martin GR, Maxwell M. și Glen RC, Sinteza și
activitatea serotoninergică a derivaților de (3-amido)fenilpiperazin diferit și a
derivaților de benzotiofen-4-piperazină: antagoniști noi pentru receptorul
vascular 5-HT1B,Jurnalul European de Chimie Medicinală, 39 (2004) 305–321.
Nikolova I. și Danchev N., Substanțe de abuz pe bază de piperazină: o nouă pastile de

petrecere pe piața bulgară de droguri,Biotehnologie și echipamente biotehnologice,22 (2)
(2008) 652-655.
Brevet # WO 2008/043839, Derivaţi de aril piperazină utili pentru tratamentul

tulburărilor de neuropsihiatrie.
Peters FT, Schaefer S., Staack RF, Kraemer T. și Maurer HM, Screening for and
Validated Quantification of Amfetamines and of Amfetamine and Piperazine-Derived
Designer Drugs in Human Blood Plasma prin cromatografie gazoasă/spectrometrie de
masă,Jurnalul de spectrometrie de masă,38 (2003) 659–676.
Rajkumar R., Pandey KP, Mahesh R. și Radha R., 1-3-(Clorofenil)piperazina induce un

comportament depresogen la rozătoare prin stimularea receptorilor neuronali 5-
HT2A: propunerea unui test antidepresiv modificat pentru rozătoare,Jurnalul
European de Farmacologie,608 (2009) 32–41.
Kikura-Hanajiri R., Uchiyama N. și Goda Y., Sondajul tendințelor actuale în abuzul

de substanțe și plante psihotrope în Japonia.Medicina Legala, 13 (2011) 109–115.
Russell MJ și Bogun B., Noi componente „Party Pill” în Noua Zeelandă: sinteza
și analiza unor analogi de β-cetonă ai 3,4-metilendioximetamfetaminei
(MDMA), inclusiv βk-DMBDB (β-cetonă-N,N -dimetil-1-(1,3-benzodioxol-5-il)-2-
butanamină)Forensic Science International, 210 (2011) 174–181.
Sheridan J. și Butler R. „Sunt legali, așa că sunt în siguranță, nu?” Ce a însemnat

statutul juridic al pastilelor BZP-Party pentru tinerii din Noua Zeelandă,Jurnalul
Internațional de Politică Drogurilor,21 (2010) 77–81.
Song K., Lee S., Chun HJ, Kim JY, Jung ME, Ahn K., Kim, S., Kim, J. și Lee J., Design,
Synthesis and Biological Evaluation of Piperazine Analogues as CB1 Cannabinoid
Receptor Ligands. ,
Chimie bioorganică și medicinală,16 (7) (2008) 4035-4051. Staack R., Piperazine

Designer Drugs of Abuse,The Lancet, 369 (9571) (2007) 1411–1413.
Staack RF, Theobald DS, Paul LD, Springer D., kraemer T. și Maurer HH, Metabolismul
in vivo al noului medicament de proiectare 1-(4-metoxifenil)piperazina (MeOPP) la
șobolan și identificarea enzimelor citocromului uman P450 responsabile pentru etapa
metabolică majoră,Xenobiotica, 34 (2) (2004) 179–192.
Staack RF, Fritschib G. și Maurer HH, Studii privind metabolizarea și detectarea toxicologică
a noului medicament de proiectare N-Benzylpiperazina în urină utilizând cromatografia
gazoasă – spectrometria de masă.Jurnalul de cromatografie B, 773 (2002) 35–46.
Tancer ME și Johanson CE, Efectele subiective ale MDMA și mCPP la utilizatorii

moderati de MDMA.Dependența de droguri și alcool, 65 (2001) 97–101.
Tancer ME și Johanson CE, Efectele de întărire, subiective și fiziologice ale

MDMA la om: o comparație cu d-Amfetamina și mCPP,Dependența de
droguri și alcool, 72 (2003) 33-44.
Tanemura K., Suzuki T., Nishida Y., Satsumabayashi k. și Horaguchi T.,

Halogenarea compușilor aromatici prin N-cloro-, N-bromo- și N-iodosuccinimidă,
Scrisori de chimie, 32 (10) (2003) 932-933.
Brevet SUA 2008/0119484 A1 22 mai 2008 „Utilizarea nouă a 1-[4-(5-cianoindol-3-

il)butil]-4-(2-carbamoil-benzofuran-5-il) piperazină și sărurile sale acceptabile
fiziologic ” Gerd Bartoszyk; Arlington, VA (Statele Unite).
Brevetul SUA 2008/0119485, Benzofurani și Indoli noi.
US 6.573.264, 2 iunie 2003 "Heteroaril Alchil Piperazina Derivatives" Zablocki J.,

Mountain View, CA (Statele Unite).
US 7.067.513, 27 iunie 2000 „Phenylpiperazines” Van Hes; Weesp R. (NL).
US 2003/0216409 A1 20 noiembrie 2003 „Heteroaril Alchil Piperazina Derivatives”

Zablocki J., Mountain View, CA (Statele Unite).
US 2006/0293313 A1 28 decembrie 2006 „New Phenylpiperazines” Van Hes; Weesp R

(NL).
Wenzel TJ și Chisholm CD, folosind metode spectroscopice RMN pentru a determina

puritatea enantiomerică și a atribui stereochimia absolută,Progrese în spectroscopia de
rezonanță magnetică nucleară, 59 (2011) 1–63.
Westphal F., Junge T., Girreser U., Stobbe S. și Brunet Perez S., Elucidarea structurii
unui nou proiectant de benzilpiperazină: 4-Bromo-2,5-dimetoxibenzilpiperazina,
Forensic Science International, 187 (2009) 87–96.
Wikstrom M., Holmgren P. și Ahlner J., (N-Benzylpiperazine) a New Drug of Abuse

in Suedia.Jurnalul de toxicologie analitică, 28 (2004) 67-70.
Wood DM, Dargan PI, Button J., Holt DW, Ovaska H., Ramsey J. și Ljones A.,
Collapse, Reported Seizure—and an Unexpected Pill,The Lancet, 369:1490
(2007).
Wu N., Yehl PM, Gauthier D. și Dovletoglou A., Retenție și studii termodinamice

ale diastereomerilor de piperazină în cromatografia lichidă în fază inversă,
Cromatografia, (2004), 59: 189-95.
Yarosh A., Katz EB, coop A. și Fantegrossi WE, efecte comportamentale asemănătoare
MDMA ale piperazinelor N-substituite la șoarece,Farmacologie, Biochimie și Comportament
, 88 (2007) 18–27.
Zhang Y., Rothman R., Dersch CM, De Costa BR, Jacobson, AE și Rice KC, Sinteză și
proprietăți de legare la transportor ale analogilor piperazine cu punte ale 1-2-
[Bis(4-fluorofenil)metoxi]etil]-4- (3-fenilpropil)piperazina (GBR 12909), Jurnalul de
chimie medicinală,43 (2000) 4840-4849.
Referințe
1. Doemling A., (2005) Ethylenediamines – Publicația Dow Chemical.
2. Doemling A., traseu convergent și rapid către piperazine prin IMCR,Repere ale
chimiei organice(2005), disponibil la: http://www.organic-chemistry.org/
Highlights/2005/05July.shtm.
3. Comitetul Internațional pentru Controlul Narcoticelor (INCB), Raportul Comitetului Internațional

pentru Controlul Narcoticelor pentru 2007, Viena, Austria (2008).
4. Centrul European de Automotive pentru Droguri și Dependență de Droguri (EMCDDA),

BZP și alte piperazine (2011), disponibil la http://www.emcdda.europa.eu/publications/
drug-profiles/bzp.
5. Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri (OEDT),

Raport privind evaluarea riscurilor BZP în cadrul deciziei Consiliului privind noile
substanțe psihoactive, Lisabona, Portugalia (2009).
6. Piperazina, disponibil la http://chemindustry.ru/Piperazine.php.
7. Chips de piperazină, disponibil la http://www.basf.com/group/corporate/en/brand/

PIPERAZINE_CHIPS
8. Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Crimă (UNODC),Raportul mondial asupra drogurilor
2011, Viena (2011)
9. Piperazina, disponibil la http://www.drugbank.ca/drugs/DB00592
10. Oficiul European de Poliție (Europol) și Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și

Dependenței de Droguri (OEDT), Raport de monitorizare activă Europol-OEDT privind
o nouă substanță psihoactivă: 1-(3-clorfenil)piperazina (mCPP), Lisabona, Portugalia
(2006). ).
11. Organizația Mondială a Sănătății, Comitetul de experți în dependența de droguri, 2012
12. Oficiul European de Poliție (Europol) și Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și

Dependenței de Droguri (OEDT), Raport comun Europol-OEDT privind o nouă
substanță psihoactivă: 1-(3-clorofenil) piperazină (mCPP), Lisabona, 2005.
43
13. Deprez N., Roelands M., Analyses of illegal drugs in Belgium, 2008,Institutul
Științific de Sănătate Publică”,Bruxelles, Belgia (2008).
14. King LA și Kicman AT, O scurtă istorie a „noilor substanțe psihoactive”,

Testarea și analiza drogurilor,3 (2011) 401–403.
15. Sheridan J. și Butler R., „Sunt legali, așa că sunt în siguranță, nu?” Ce a însemnat
pentru tinerii din Noua Zeelandă statutul legal al pastilelor BZP-party? Jurnalul
Internațional de Politică Drogurilor,21 (1) (2010) 77-81.
16. Basendale, T., Benzylpiperazine: the New Zealand legal Perspective.Testarea și

analiza drogurilor, 3 (2011) 428-429.
17. Cohen, BC și Butler, R., BZP-party pills: O revizuire a cercetării asupra

benzilpiperazinei ca drog recreaționalJurnalul Internațional de Politică Drogurilor
, 22 (2011) 105-111.
18. Arbo MD, Bastos ML și Carmo HF, Compușii piperazine ca droguri de abuz.
Dependența de droguri și alcool, 122 (3) (2011) 174-185.
19. Nikolova I. și Danchev N., Substanțe de abuz pe bază de piperazină: o nouă pastile
de petrecere pe piața bulgară de droguri.Biotehnologie și echipamente
biotehnologice,22 (2) (2008) 652-655
20. Baumann MH, Clark RD, Budzynski AG, Partilla JS, Blough BE și Rothman
RB, piperazine N-substituite abuzate de oameni imită mecanismul
molecular al 3,4-metilendioximetamfetaminei (MDMA, sau „Ecstasy”),
Neuropsihofarmacologie, 30 (2005) 550–560.
21. Elliott S., Conștientizarea actuală a piperazinelor: farmacologie și toxicologie.

Testarea și analiza drogurilor, 3 (2011) 430–438.
22. Baumann MH, Clark RD, Budzynski AG, Partilla JS, Blough BE și Rothman RB,
Efectele analogilor piperazinei „Legal X” asupra eliberării dopaminei și
serotoninei în creierul șobolanului,Analele Academiei de Științe din New York,
1025 (2004) 189-97.
23. Thompson I., Williams G., Aldington S., Williams M., Caldwell B., Dickson
S., Lucas N., MacDowall J., Weatherall M., Frew A., Robinson G. și Beasley
R., Raport pentru Ministerul Sănătății, 24 noiembrie 2006, Studiul privind
siguranța alcoolului și a Benzylpiperazinei (BZP)/Trifluorometilfenilpiperazinei
(TFMPP).
24. Schep LJ, Slaughter RJ, Vale JA, Beasley MG și Gee P., The clinical
toxicology of the designer "party pills" benzylpiperazine and
trifluorethylphenylpiperazine,Toxicologie clinică. 49 (2011) 131-141.
25. Wilkins C., Girling M., Sweetsur P., Huckle T., Huakau J., Utilizarea legală a pilulelor pentru
petreceri în Noua Zeelandă: Prevalența utilizării, disponibilitatea, efectele negative asupra
sănătății și „efectele de intrare” ale benzilpiperazinei (BZP) și trifluorfenilmetilpiperazinei
(TFMPP),Centrul de Cercetare și Evaluare a Rezultatelor Sociale și de Sănătate (SHORE),
Auckland, Noua Zeelandă (2006).
26. Craig JC și Young RJ, 1-Benzylpiperazine.Sinteze organice, col. 5(88)

(1973).
27. Pai NR, Dubhashi DS, Vishwasrao S. și Pusalkar D., O sinteză eficientă a
medicamentelor neuroleptice sub iradiere cu microunde,Jurnalul de
cercetare chimică și farmaceutică,2(5) (2010) 506-517.
28. Díaz-Ortiz Á., De la Hoz A., Alcázar J., Carrillo JR, Herrero MA, Muñoz
JM, Prieto P. și De Cózar A., Reproducibility and Scalability of Microwave-Assisted
Reactions,Încălzire cu microunde, Pub In-Tech, capitolul 7:137-162.
29. McKibben T., Investigația Brytanl—Fabricarea ilegală de BZP și analogi de

cocaină. Prezentat la cel de-al 18-lea Seminar anual de instruire tehnică CLIC,
San Antonio, Texas, 3 septembrie 2008.
30. Lednicer D. și Mitscher LA,Chimia organică a sintezei medicamentelor,

John Wiley & Sons, Inc., Vol.2: 278-308.
31. Metodologia calitativă și cantitativă DEA.
32. Moffat AC, Clarke's Analysis of Drugs and Posons, produse farmaceutice,
fluide corporale și materiale postmortem, Pharmaceutical Press, Londra,
Regatul Unit (2004).
33. Inoue H., Iwata YT, Kanamori T., Miyaguchi H., Tsujikawa K., Kuwayama
K., Tsutsumi H., Katagi M., Tsuchihashi H. și Kishi T., Analiza compușilor de
tip benzil piperazină.Jurnalul Japonez de Știință și Tehnologie pentru
Identificare, 9 (2) (2010) 165-84.
34. Aunan J. și Ely R., The Forensic Examination of Benzylpiperazine and

Phenylpiperazine Homologs,Prezentat la cea de-a 9-a ediție anuală a Asociației
Chimicilor de Investigare a Laboratoarelor Clandestine (CLIC), Seminar de
pregătire tehnică, Toronto, Ontario, Canada (1999).
35. Elie L., Baron M., Croxton R. și Elie M., Microcrystalline Identification of
Selected Designer Drugs.Forensic Science International,214 (1-3) (2012)
182-188.
36. Imagine primită și utilizată cu permisiunea dr. Mark Baron, Școala de Științe Vieții,
Universitatea Lincoln, Marea Britanie.
37. Takahasi M., Nagashima M., Suzuki J., Seto T., Yasuda I. și Yoshida T., Crearea
și aplicarea bibliotecii de date de droguri de proiectare psihoactive folosind
cromatografie lichidă cu detector de spectrofotometrie cu matrice de
fotodiode și cromatografie de gaze-masă spectrometrie,Talanta, 77 (2009)
1245-1272
38. London Toxicology Group Monografii cu piperazină
39. Abdel-Hay KM, Awad T., DeRuiter J. și Clark CR, Diferențierea

metilendioxibenzilpiperazinelor (MDBP) și
methoxymethylbenzylpiperazines (MMBP) prin GC-IRD și GC-MS,Forensic
Science International210 (2011) 122–128.
40. Abdel-Hay KM, Awad T., DeRuiter J. și Clark CR, Diferențierea

metilendioxibenzilpiperazinelor (MDBP) prin GC-IRD și GC-MS.Forensic
Science International, 195 (2010) 78–85.
Centrul Internațional din Viena, PO Box 500, 1400 Viena, Austria
Tel.: (+43-1) 26060-0, Fax: (+43-1) 26060-5866, www.unodc.org
Publicația Națiunilor Unite

Tipărit în Austria
* 3 —
V.13-180247 0 ary
8 Janu 2 4 7 3*00
2013—

STNAR47 Piperazines Ebook - en

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STNAR47 Piperazines Ebook - en

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Translated from English to Romanian - www.onlinedoctranslator.

Metode recomandate pentru

Manual pentru utilizare de către laboratoarele naționale de analiză a medicamentelor

MANUAL PENTRU UTILIZARE DE CĂTRE

LABORATOARE NAȚIONALE DE ANALIZĂ A DROGURILOR

New York, 2013

Condițiile de operare și experimentale sunt reproduse din materialele de referință

Limba originală: engleză

Denumirile folosite și prezentarea materialului în această publicație nu

Producție editorială: engleză, Secțiunea Editură și Bibliotecă, Oficiul Națiunilor

De asemenea, LSS dorește să mulțumească domnului Jeffery Comparin de la Administrația

3. Fabricarea ilegală de piperazine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

4. Analiza calitativă și cantitativă a materialelor care conțin piperazine. . 12

5. Informații despre bibliotecă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

Primul derivat de piperazină întâlnit a fost 1-benzilpiperazina (BZP), una dintr-un

1.2 Scopul și utilizareaManual

În conformitate cu obiectivul general al seriei, prezentul manual sugerează abordări

Se atrage atenția, de asemenea, asupra importanței vitale a disponibilității pentru analiștii de

Secțiunea de laborator și științific a UNODC ar saluta observații cu privire la

Laborator și Secțiunea Științifică Oficiul

Toate manualele, precum și ghidurile și alte publicații științifice-tehnice, pot fi

2.1 Descrierea compuşilor puri.

Tabelul 1. Descrierea celor mai comune piperazine

1-benzilpiperazina (BZP) Formulă empirică: CHN

1-(3-trifluormetilfenil) Formulă empirică: CHFN

1-(3-Clorfenil)piperazina (m Formulă empirică: CH ClN

Aspectul fizic: limpede până la gălbui

Tabelul 2. Structuri chimice și descrierea piperazinelor selectate

Denumirea comună Abreviere numar CAS R1 R2

1-benzilpiperazina BZP 2759-28-6 Ph-CH 2 H

1-benzil-4-metilpiperazina MBZP 374898-00-7 Ph-CH 2 CH3

1,4-dibenzilpiperazina DBZP 1034-11-3 Ph-CH 2 CH

1-(3-Tienilmetil)piperazina 3-TMP 130288-91-4 CHS

1-(2-feniletil)piperazina 2-PEP 5321-49-3 Ph-CH-CH

1-(3,4-Metilendioxibenzil)piperazină MDBZP 55827-51-5 3,4-metilendioxibenzil H

1-(2-metoxifenil)piperazină 2-MeOPP /oMeOPP 35386-24-4 OCH3 H H H H

1-(3-metoxifenil)piperazină 3-MeOPP /mMeOPP 16015-71-7 H OCH3 H H H

1-(2-trifluormetilfenil)piperazina oTFMPP 3854-31-9 CF3 H H H H

1-(3-trifluormetilfenil)piperazina TFMPP /mTFMPP 15532-75-9 H CF3 H H H

1-(4-trifluormetilfenil)piperazina pTFMPP 30459-17-7 H H CF3 H H

2-Metilfenilpiperazina 2-MePP /oMePP 39512-51-1 CH3 H H H H

3-Metilfenilpiperazina 3-MePP /mMePP 41186-03-2 H CH3 H H H

4-Metilfenilpiperazina 4-MePP /pMePP 39593-08-3 H H CH3 H H

1-(4-brom-2,5-dimetoxibenzil) 2C-B BZP 1094424-37-9 OCH3 H Br OCH3 H

1-(2-Clorfenil)piperazina 2CPP /oCPP 41202-32-8 Cl H H H H

1-(3-Clorfenil)piperazina mCPP 6640-24-0 H Cl H H H

1-(4-clorfenil)piperazina 4-CPP /pCPP 38212-33-8 H H Cl H H

1-(2-fluorfenil)piperazina 2-FPP /oFPP 1011-15-0 F H H H H

1-(4-fluorfenil)piperazina 4-FPP /pFPP 2252-63-3 H H F H H

1-(2,3-dimetilfenil)piperazina 2,3-XP 1013-22-5 CH3 CH3 H H H

1-(3,4-dimetilfenil)piperazina 3,4-XP 1014-05-7 H CH3 CH3 H H

1-(2,4-dimetilfenil)piperazina 2,4-XP 1013-76-9 H H H

1-(3-clorfenil)-4-(3-clorpropil) piperazină mCPCPP 39577-43-0 H Cl H H CH

2.2 Utilizări licite

1-Benzylpiperazina (BZP) și celelalte piperazine substituite enumerate în tabelele

Dintre piperazinele substituite care au fost utilizate ilicit,mCPP este un precursor

2.3 Starea controlului

2.4 Produse/utilizare ilicite

Pulberile în vrac utilizate în formulările de piperazine sunt ușor disponibile de la

Cercetările asupra amestecurilor de BZP și TFMPP (realizate pentru că se găsesc

3.1 Fabricare ilegală

Figura I. Sinteza 1-benzilpiperazinei (BZP).

În general, în încercarea de a stabili identitatea unui medicament controlat în material