Sistemul nervos.

Sistemul nervos este un sistem unitar de organe care realizează şi

reglează funcţiile senzitive, motorii şi psihice ale organismului în raport
cu condiţiile variabile ale mediului. Din punct de vedere funcţional,
deosebim: sistemul nervos al vieţii de relaţie (SN somatic) şi sistemul
nervos vegetativ (SNV).
A. Sistemul nervos al vieţii de relaţie asigură legătura
organismului cu mediul. Cuprinde sistemul nervos central şi sistemul
nervos periferic
1. Sistemul nervos central — SNC — cuprinde encefalul şi măduva
spinării.
a.Encefalul: — emisferele cerebrale;
— diencefalul (talamus,
epitalamus, metatalamus, hipotalamus);
— cerebelul;
— trunchiul cerebral (bulb, punte, mezencefal).
b.Măduva spinării.
Encefalul şi măduva spinării formează axul cerebrospinal sau nevraxul.
2. Sistemul nervos periferic, format din: ganglioni nervoşi şi nervi.
B. Sistemul nervos vegetativ — SNV — asigură reglarea
activităţii organelor interne. Acesta cuprinde:
— centri nervoşi situaţi în SNC;
— ganglioni nervoşi şi nervi.

Analizatorii.
Legătura sistemului nervos cu mediul extern şi intern se realizează
prin intermediul analizatorilor. Analizatorii sunt constituiţi din trei
segmente: receptorul, calea nervoasă de conducere şi aria corticală de
analiză.
În funcţie de natura stimulilor, se deosebesc următorii analizatori:
vizual, auditiv, vestibular, gustativ, olfactiv, cutanat şi kinestezic.

Sistemul locomotor. Sistemul locomotor asigură menţinerea poziţiei

verticale a corpului,
 deplasarea întregului corp şi efectuarea unor mişcări parţiale ale
diferitelor segmente ale acestuia. Este format din sistemul osos şi
sistemul muscular.
A. Sistemul osos asigură susţinerea corpului şi constituie partea
pasivă în mişcare. Formează scheletul. Scheletul cuprinde:
— totalitatea oaselor;
— totalitatea articulaţiilor;
— cartilajele asociate.
B. Sistemul muscular este alcătuit din totalitatea muşchilor,
elementele active ale diferitelor categorii de mişcări. Muşchii se clasifică
în:
— muşchi striaţi scheletici, care formează musculatura somatică;
— muşchi striaţi de tip cardiac, care constituie miocardul;
— muşchi netezi, care intră în alcătuirea organelor interne (muşchi
viscerali).
Muşchii striaţi scheletici împreună cu sistemul osos, pe care aceştia se
fixează, formează sistemul locomotor

Sistemul digestiv.

Sistemul digestiv asigură digestia şi absorbţia, adică prelucrarea

substanţelor alimentare, încorporarea în organism a nutrimentelor rezultate
din acestea şi eliminarea resturilor nedigerate sau nedigerabile. Este
alcătuit din tubul digestiv şi glandele anexe
a) Tubul digestiv cuprinde: cavitatea bucală, faringele, esofagul,
stomacul, intestinul subţire, intestinul gros, anusul.
b)Glandele anexe ale tubului digestiv sunt: glandele salivare, ficatul şi
pancreasul exocrin.

Sistemul respirator.

Sistemul respirator este format din totalitatea organelor care asigură

schimburile gazoase respiratorii între organism şi mediu. Acesta cuprinde:
a) Căile aeriene (de transport al aerului): cavităţile nazale, faringele,
laringele, traheea, bronhiile extrapulmonare şi intrapulmonare.
b) Plămânii, la nivelul cărora se realizează schimbul de gaze dintre
alveolele pulmonare şi capilarele sangvine (fig. 3.4.).

Sistemul circulator.
 Sistemul circulator (cardiovascular) asigură transportul substanţelor
nutritive şi al gazelor respiratorii la celule, transportul substanţelor nocive
la organele de excreţie, menţinerea homeostaziei şi apărarea organismului.

Cuprinde două sisteme legate structural şi funcţional între ele:

sistemul circulator sangvin şi sistemul limfatic.
a) Sistemul circulator sangvin este alcătuit din:
— inimă, organul propulsor a sângelui;
— arborele circulator format din vasele sangvine: artere, capilare, vene.
b) Sistemul limfatic este partea componentă a sistemului circulator
care asigura drenarea limfei şi a lichidului interstiţial. Este alcătuit din
vase limfatice şi ganglioni limfatici.

Sistemul excretor.

Sistemul excretor produce, colectează şi elimină urina, asigurând

eliminarea din organism a produşilor finali ai metabolismului şi a
substanţelor nocive. Contribuie la realizarea homeostaziei mediului
intern, a echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic.
Cuprinde rinichii şi căile urinare:
a) Rinichii — organele producătoare de urină;
b) Căile urinare: ureterele, vezica urinară, uretra.

Sistemul genital masculin.

Cuprinde organele genitale interne şi externe şi glandele anexe
a) Organele genitale interne:
— gonadele masculine, testiculele, care sunt glande mixte
producătoare de gameţi masculini (spermatozoizi) şi de hormoni
masculini (androgeni);
— conductele genitale, spermiductele.
b) Glandele anexe: veziculele seminale, prostata, glandele
bulbouretrale;
c) Organul genital extern: penisul, organul copulator masculin.

Sistemul genital feminin.

Cuprinde organele genitale interne şi externe şi glandele anexe
a) Organele genitale interne:
— gonadele feminine, ovarele, care sunt glande mixte
producătoare de gameţi (ovule) şi de hormoni feminini;
— conductele genitale: trompele ulerine, uterul şi vaginul.
b) Organele genitale externe: vulva.
c) Organe anexe: glandete mamare.