RomanaBAC.

com

Începe o nouă căutare

Comentarii BAC Caracterizări BAC Rezumate

Gramatica

Povestea lui Harap

Alb – Comentariu
BAC
Publicat: 24 mai 2023 Actualizat:

19 martie 2024

Comentariu literar Povestea lui Harap-

Alb – de Ion Creangă

Conținutul acestui articol

1. Autorul și opera
2. Titlul operei
3. Tema operei
4. Perspectiva narativă
5. Modurile de expunere
6. Motive literare
7. Momentele subiectului literar
8. Concluzie

Autorul și opera
Basmul cult „Povestea lui Harap-Alb’‘ a
fost publicat în anul 1877 în
revista „Convorbiri Literare” de Ion
Creangă, apoi reprodus în
ziarul „Timpul”.

Ion Creangă a fost un mare scriitor

român, recunoscut mai ales pentru
basmele, poveștile și povestirile sale,
unul din marii clasici ai literaturii române.

Ion Creangă – poză alb negru

Titlul operei
Titlul basmului ne sugerează caracterul
fabulos al basmului. Harap-Alb este
numele eroului principal cu care trece
toate probele,este un oximoron, Harap =
rob, Alb = nobil.

Tema operei

Tema operei ne redă lupta dintre bine și

rău, dar și traseul de inițiere al unui tânăr
de la novice la om total.

Opera narativă poate fi considerat

un bildungsroman deoarece urmărește
formarea spirituală și morală a fiului de
crai pregătindu-l pentru a fi împărat.

Perspectiva narativă
Perspectiva narativă este
obiectivă, naratorul este omniscient, dar
nu și obiectiv, intervenind adesea,
iar narațiunea este realizată la persoana
a-III-a.

Modurile de expunere
Modurile de expunere sunt:

narațiunea
dialogul
descrierea

Motive literare
Motivele literare specifice sunt:

călătoria,
superioritatea mezinului,
demascarea răufăcătorului,
probele la care este supus eroul,
etc.

Relațiile spațio-temporale sunt

vagi, timpul este redat de „a fost odată
ca niciodată” iar locul
acțiunii este„undeva la marginea
lumii”,prezentându-ne locuri și ființe
fantastice: Pădurea Cerbului, Grădina
Ursului, Pădurea Spânului, etc.

Incipitul ni-l prezintă pe Harap-Alb, fiul

cel mic al craiului, dezamăgit de
eșecurile fraților lui, dorește să ajungă la
unchiul său, la indemnul sfintei Duminici,
astfel spălând rușinea fraților săi.„Amu
cică era odată…”.

Finalul basmului este unul fericit,

deoarece spânul este demascat și
veselia a ținut „ani întregi și acum mai
ține încă”.

Clinica de stomatologie Rotar din Cluj-

Napoca. Echipă profesionistă, tehnologie
modernă

Clinica Rotar Deschideți

Acțiunea este liniară, evenimentele sunt

redate cronologic prin înlănțuire.

Momentele subiectului
literar
Expozițiunea ne prezintă faptul că
Verde-Împărat are doar fete și apelează
la fratele său, Craiul ,sa îi dea pe cel mai
vrednic și curajos dintre fii săi ca să îi fie
urmaș la împărăție.

Intriga debutează prin „cartea” primită

de Crai de la fratele său.

Clinica de stomatologie Rotar din Cluj-

Napoca. Echipă profesionistă, tehnologie
modernă

Clinica Rotar Deschideți

Desfășurarea acțiunii ne prezintă

succesiunea evenimentelor. Craiul
deghizat în ursul de la pod pune la
încercare istețimea și curajul fiilor săi.

Clinica de stomatologie Rotar din Cluj-

Napoca. Echipă profesionistă, tehnologie
modernă

Clinica Rotar Deschideți

Mezinul trece proba ajutat de sfânta

Duminică deghizată în cerșetoare care îl
sfătuiește pe acesta să ia la drum
hainele, armele și calul tatălui său.

La plecare tatăl său îl sfătuiește pe fiul

său să se ferească de omul spân sau roș.

Dar fiul de crai rătăcind prin labirintul

unei păduri are nevoie de un ajutor, iar
spânul reușește să îl păcălească prin
cele trei apariții ale sale, luându-l drept
slugă a sa numindu-l Harap- Alb.

Ajuns la curtea Împăratului Verde, fiul

craiului este supus la trei probe:

aducerea salăților din Grădina

Ursului,
aducerea pielii cerbului „așa cu cap
cu tot, așa bătute cu pietre scumpe,
cum se găsesc”,
aducerea fetei Împăratului Roș,
pentru căsătoria Spânului.

Pentru trecerea primelor două probe, fiul

de crai este ajutat de sfânta Duminică
care îl sfătuiește și îi dă obiecte magice.

A treia probă este mai complicată, dar

este ajutat de:

Gerilă (înoptarea în casa de aramă),

Flămânzilă și Setilă (ospățul cu vin
și mâncare din belșug),
Păsăr-Lăți-Lungilă și Ochilă
(păzirea fetei de împărat care s-a
transformat în pasăre zburând după
„lună„),
de furnici și albine(ghicitul fetei de
împărat),
de calul năzdrăvan (aducerea apei
vii și a apei morții și a smicelor de
măr dulce).

Punctul culminant ne redă demascarea

răufăcătorului de către fata împăratului
Roș, iar Spânul îi taie capul lui Harap-Alb
acuzându-l de trădare, în felul acesta îl
dezleagă de jurământ, fapt ce arată ca
inițierea s-a încheiat.

Deznodământul începe cu învierea lui

Harap-Alb de către fata de împărat cu
ajutorul apei magice și a smicelor de măr
dulce, Spânul este ucis de către calul
craiului, distrugând astfel întruchiparea
răului, iar Harap-Alb se căsătorește cu
fata împăratului Roș.

Citește și: Povestea lui Harap-Alb –

rezumat

Concluzie
În concluzie, basmul cult „Povestea lui
Harap-Alb” este un triumf al binelui
asupra răului, o operă de mare valoare a
lui Ion Creangă, scriitor aparținând
perioadei marilor clasici, basm care se
încadrează în curentul literar
numit realism.

Categorii: Comentarii BAC Română

Etichete: Subiectul 3 BAC

Setări pentru confidențialitate și cookie-uri

Gestionate de Google. În conformitate cu cadrul TCF IAB. Codul PGC: 300