Studiile gemelare I: Metodele

Prof. Dr. Andrei C. Miu

 Structura cursului
• Ereditate și mediu
• Comparații între gemeni
• Metoda gemelară
• Heritabilitate
• Contribuția mediului
• Limite ale studiilor gemelare
• Studii de adopție
• Studii pe gemeni crescuți separat
 Ereditate și mediu
• Ce determină comportamentul?
– Ereditate – mediu (engl., nature – nurture)
• Trăsături calitative (categoriale) vs. trăsături cantitative
(continue)
– Dezbaterea mendelieni (de ex., William Bateson) vs.
biometricieni (de ex., Karl Pearson)
– Propunerea lui Ronald Fisher (1918):
https://genepi.qimr.edu.au/staff/nick_pdf/Classics/1918Fs
cherRACorrelationX.pdf
• Fenotip și genotip (Wilhelm Johannsen):
https://embryo.asu.edu/pages/wilhelm-johannsens-
genotype-phenotype-distinction
 Comparații între gemeni
• Francis Galton (1875): The History of Twins, as a
Criterion of the Relative Powers of Nature and
Nurture
https://genepi.qimr.edu.au/staff/nick_pdf/Classic
s/1875_Galton_Heredity_566-576.pdf
– Istoria de viață la gemeni
• Descrierea metodei:
– Psihologul american Curtis Merriman (1924)
– Dermatologul german Hermann Siemens (1924),
„Zwillingspathologie”
 Generalități despre gemeni
• Gemeni identici sau monozigoți (MZ)
– Clone din același proces de fecundație (1 ovul: 1 spermatozoid),
rezultate din ruperea embrionului
• Gemeni neidentici sau dizigoți (DZ)
– Produși în două procese de fecundație simultane (2 ovule: 2
spermatozoizi)
• Frecvență: 32 din 1000 de nașteri
– 1/3 MZ, 1/3 DZ de același sex, 1/3 DZ de sex diferit
– DZ: African-Americani > Caucazieni Europeni > Asiatici
– Predictori ai sarcinilor gemelare DZ: vârsta maternă (de ex., o
femeie de 37 de ani are de 4 ori mai multe șanse să facă gemeni
față de una de 18); tratamente de fertilitate; fertilizarea in vitro
 Generalități despre gemeni
• Subtipuri de gemeni MZ: în funcție de
momentul ruperii embrionului
– înainte de nidare și formarea sacului corionic (cca.
5 zile p.c.) → MZ dicorionici
– după formarea sacului corionic (cca. 5 zile p.c.) →
MZ monocorionici
 Metoda gemelară
• Premisă: dacă ereditatea contribuie la un fenotip, gemenii
MZ ar trebui să semene mai tare decât cei DZ
• Comparație între MZ și DZ de același sex
• MZ sau DZ?
– determinarea unor variații genetice
– pe baza asemănărilor fizice (95% acuratețe față de determinările
genetice) (de ex., „Când gemenii erau mici, cât de greu era să îi
distingi unul de altul?”)
• Corelație (trăsături cantitative) sau concordanță (trăsături
calitative)
• Heritabilitate: proporția din diferențele interindividuale
(varianța unei trăsături) care este explicată de diferențe
genetice
 Heritabilitatea
• Heritabilitate: proporția din diferențele
interindividuale (varianța unei trăsături) care
este explicată de diferențe genetice

rMZ = h2 + c2
rDZ = 1/2h2 + c2
rMZ – rDZ = h2 + c2 – (1/2h2 + c2) = h2 – 1/2h2 + c2 - c2
= 1/2h2
h2 = 2*(rMZ – rDZ)
 Exemple
• Depresie (Kendler et al., 1992)

Perechi MZ1 (r = 40%), MZ2 (50%), MZ3 (30%)

Perechi DZ1 (r = 20%), DZ2 (30%), DZ3 (10%)
_____________________________________
rMZ (medie) = 40%; rDZ (medie) = 20%
Heritabilitatea (h2): 2*(40%-20%) = 40%
 Contribuția mediului
• Engl., environmentality
• Proporția din diferențele interindividuale
(varianța unei trăsături) care NU este explicată
de diferențe genetice
 Aspecte de mediu
• Mediu împărtășit
– Experiențe comune între frați (SES timpuriu)
– Test: similaritatea dintre rude adoptive
– Exemplu: 0.25 în copilărie, 0 în adolescență pentru
inteligența generală
• Mediu neîmpărtășit
– Experiențe individuale (prieteni)
– Test: diferențe dintre gemeni MZ crescuți împreună
– Exemplu: 0.45 heritabilitate → 0.55 mediu
neîmpărtășit
 Exemple
• Fumat din adolescență (Boomsma et al.,
1994):
rMZ (medie) = 90%, rDZ (medie) = 70%

– Heritabilitatea (h2): 2*(90%-70%) = 40%

– Mediul împărtășit (c2):
rMZ (medie)-h2 = 90% – 40% = 50% sau
rDZ (medie)-h2/2 = 70% - 20% = 50%
– Mediul neîmpărtășit (e2):
100 – (h2+c2) sau 100 - rMZ
Classical twin studies and beyond: https://doi.org/10.1038/nrg932
 Precizări 1
• Heritabilitatea se referă la diferențe
interindividuale → Nu se aplică la nivel
individual!
• Fenotipul unui individ depinde atât de
ereditate, cât și și mediu
• Analogie: contribuția lungimii și lățimii la aria
unui dreptunghi...
 Precizări 2
• Dacă heritabilitatea este de 1 (100%), nu
înseamnă că mediul nu are efect, ci că mediul
are același efect la toată lumea!
– De ex., înălțimea are h2 = cca. 0.9, dar înălțimea
medie a crescut în ultimul secol datorită
alimentației
 Limite ale studiilor gemelare 1
• Prezumția echivalenței mediului (engl., equal
environment assumption) între gemeni MZ și
DZ?
– Gemenii MZ sunt tratați mai asemănător decât cei
DZ → supraes marea heritabilității
– Testare empirică (Scarr, 1968; Kendler et al.,
1993): zigozitate reală vs. zigozitate percepută

Kendler et al. (1993). A test of the equal-environment assumption in twin studies

of psychiatric illness: https://doi.org/10.1007/BF01067551
 Limite ale studiilor gemelare 2
• Influențe genetice aditive sau dominante
– Dominanța face gemenii MZ mai similari
– Mediul comun face gemenii DZ mai similari
 rDZ > ½ rMZ (2 × rDZ – rMZ > 0): ACE
 rDZ < ½ rMZ (2 × rDZ – rMZ < 0): ADE
 Modele alternative

Exemple de dominanță? https://doi.org/10.1038/ng.3285;

https://doi.org/10.1016/j.ajhg.2015.10.004
 Limite ale studiilor gemelare 3
• Corionicitate?
– Eterogenitatea mediului prenatal la MZ →
subestimarea heritabilității
– Efecte nesemnificative sau foarte mici (de ex.,
vocabular; Jacobs et al., 2001)
 Tipul corionic și inteligența
• “East Flanders Prospective Twin Survey” (1964-
prezent): date despre mame, placentă și copii de la
majoritatea sarcinilor multiple din Belgia
– 175 monocorionic (MC)-MZ, 95 dicorionic (DC)-MZ și 181
DZ de același sex
• Inteligență măsurată cu Wechsler Intelligence Scale for
Children-Revised la 7 ani:
– 6 teste verbale: Information (INF), Similarities (SIM),
Arithmetic (ARI), Vocabulary (VOC), Comprehension,
(COM), Digit Span (DS)
– 6 de perfomanță: Picture Completion (PC), Picture
Arrangement (PA), Block Design (BD), Object Assembly
(OA), Coding (COD) and Mazes (MAZ)

Jacobs et al. (2001)

 Tipul corionic și inteligența
• Comparații ale corelațiilor între cele trei
categorii de gemeni:
– Similaritate mai mare la MC-MZ față de DC-MZ
doar la testele de vocabular
– 10% (interval de încredere 2-19%) din varianța
performanței la testul de vocabular a fost explicată
de tipul corionic

Jacobs et al. (2001)

Tipul corionic și inteligența

Jacobs et al. (2001)

 Limite ale studiilor gemelare 4
• Împerechere asortată (engl., assortative
mating): homogamie socială, asortare
fenotipică
– ar subestima heritabilitatea
– corelații medii la inteligență: 0.37 (Vinkhuyzen et
al., 2012)
• A (44%); D (27%); E (18%); asortare fenotipică (11%)
– corelații mici la personalitate (de ex., Luo, &
Klohnen, 2005)

Vinkhuyzen et al., 2012 : https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3276760/#CR41

Împerechere asortată personalitate

Luo & Klohnen, 2005

 Limite ale studiilor gemelare 5
• Sunt gemenii reprezentativi?
– Se nasc deseori prematur (cca. 3-4 săptămâni)
– Greutate la naștere < 30%, dar diferența dispare în
primii ani
– Limbajul se dezvoltă mai greu, dar diferența se
recuperează în primii ani de școală
 Studii de adopție
• Heston (1966):
incidența schizofreniei
la copii adoptați
– Din 47 de copii adoptați
de la mame cu
schizofrenie, 5 au avut
schizofrenie și 3 au avut
o altă boală mintală
cronică
– Din 45 de copii adoptați
de la mame fără
schizofrenie, nici unul
nu a avut această boală Leonard Heston

Heston (1966): https://www.gwern.net/docs/genetics/heritable/1966-heston.pdf

 Studiile gemelare de adopție
• Disociază efectul heritabilității și mediului
împărtășit
– Comparații între gemeni de același fel, crescuți
împreună vs. separat
 Gemeni crescuți separat
• Minessota Study of Twins
Reared Apart
• 1979 - anii 1990: 137 de
perechi de gemeni MZ și
DZ crescuți separat

Thomas J. Bouchard Jr.

Bouchard et al. (1991). Sources of human psychological differences: The Minnesota study
of twins reared apart. https://doi.org/10.1126/science.2218526
Bouchard et al. (1991). Sources of human psychological differences: The Minnesota study
of twins reared apart. https://doi.org/10.1126/science.2218526
Psychologists have
been surprised by the
evidence that being
reared by the same
parents in the same
physical environment
does not, on average,
make siblings more
alike as adults than
they would have been if
reared separately in
adoptive homes.

Bouchard et al. (1990)

 Resurse

Flom, & Saudino (2019): https://registrulgemenilor.com/

https://oxford.universitypressscholarship.com
/view/10.1093/oso/9780198793014.001.0001
/oso-9780198793014-chapter-2
Studiile gemelare II: Exemple și
perspectivă
Prof. Dr. Andrei C. Miu
 Structura cursului
• Exemple orientative
• Moderatori ai heritabilității inteligenței
– Educația parentală/SES
– Perioada de dezvoltare
• Heritabilitatea corelatelor neuroanatomice ale
inteligenței
• Corelațiile gene-mediu
 Exemple orientative
• Inteligență
• Personalitate
• Orientare sexuală
• Divorț
 Ce este inteligența?
• Inteligența măsurată la 11 ani corelează (r = 0.8)
cu scorurile de la testele naționale de cunoștințe
(Deary, Strand, Smith, & Fernandes, 2007)

• Inteligența prezice statutul ocupațional,

mobilitatea socială și performanța profesională

• Un avantaj de o deviație standard în IQ, la 20 de

ani (N = 1 milion de bărbați), s-a asociat cu o
mortalitate cu 32% mai scăzută 20 de ani mai
tâziu (Batty et al., 2009)
 Ce este inteligența?
„Inteligența este, evident, o combinație între
abilitatea de «a te prinde pe loc» și abilitatea de a
reține și repeta lucruri de care s-au prins alții în
trecut.”

(Deary, Penke, & Johnson, 2010;

https://www.psych.uni-
goettingen.de/de/biopers/publications_departmen
t/pdfs/Deary_Penke_Johnson_2010_The_Neurosci
ence_of_human_intelligence_differences.pdf)
 Distincții

Teste de abilități cognitive: scorurile corelează pozitiv – e un factor g care explică 40%
din varianța totală a scorurilor la teste de abilități cognitive

Teste de abilități cogni ve → Domenii de abilități mintale → g

g cristalizat: cunoștințele despre operații care pot fi folosite în rezolvarea de probleme

g fluid: abilitatea de rezolva probleme noi, care depind relativ mai puțin de cunoștințe

Deary, Penke, & Johnson (2010)

 Heritabilitatea inteligenței
• rMZ = 0.86 (34 de studii, 4672 perechi)
(Bouchard & McGue, 1981
• rDZ = 0.60 (41 de studii, 5546 perechi) (Plomin
& Spinath, 2004)

h2 = 0.52
 Ce este personalitatea?
• Personalitatea este organizarea
dinamică a sistemelor psihobiologice,
care creează tipare caracteristice de
gândire, emoţii şi comportament
(Allport, Pattern and Growth in
Personality*, 1961)

• Trăsături: predispoziţii generalizate şi

stabile de a reacţiona repetat în acelaşi
mod

• Relativ stabile de-a lungul vieţii, dar se

pot schimba spre senescenţă (de ex.,
neuroticismul)

• Predictor bun al succesului

ocupaţional, divorţului şi mortalităţii
* În rom., Structura şi dezvoltarea personalităţii
Gordon Allport (1897-1967)
Trad. de Ioana Herseni, Ed. Did. Şi Ped., 1991
 Modelul Big Five
• Modelul cu cinci factori sau Big
Five (Costa & McCrae, 1992):
toţi descriptorii trăsăturilor
pot fi categorizaţi în cinci
domenii

• Cea mai utilizată taxonomie a

personalităţii
– Extraversiune: asertivitate,
sociabilitate, locvacitate
– Neuroticism: anxietate, depresie,
iritabilitate
– Agreabilitate: compasiune,
empatie, cooperare Paul Costa Jr. Robert R. McCrae
– Conştiinciozitate: întreprinzător,
ordonat, disciplinat
– Deschidere la experienţă/Intelect:
imaginaţie, implicare intelectuală,
interes estetic
 Heritabilitatea personalității
• Metaanaliză: 62 de studii (113452
participanți) (Vukasovic & Bratko, 2015)
Heritabilitatea personalității

Personalitate la nivel global: h2 = 0.40

Vukasovic & Bratko, 2015
 Heritabilitatea orientării sexuale
• Studiu genetic populațional: homosexualitate
(Langstrom et al., 2010)
– 3826 de perechi de gemeni
– fenotip: partener de același sex (oricând în viață),
numărul partenerilor de același sex (oricând în
viață)
 Heritabilitatea homosexualității
• Bărbați
– partener de același sex: h2 = 0.39; c2 = 0; e2 = 0.61
– număr total parteneri de același sex: h2 = 0.34; c2
= 0; e2 = 0.66
• Femei
– partener de același sex: h2 = 0.19; c2 = 0.17; e2 =
0.64
– număr total parteneri de același sex: h2 = 0.18; c2
= 0.16; e2 = 0.66
Langstrom et al. (2010)
Heritabilitatea divorțului: studiul inițial
• Două cohorte din Minnesota Twin Registry (an
naștere 1936-1955)*
• 722 MZ, 794 DZ care erau sau fuseseră
căsătoriți
– h2 = 0.52; c2 = 0; e2 = 0.48
– Efecte semnificative ale statutului părinților și
socrilor, dar cu interacțiuni nesemnificative cu
zigozitatea

* Studiul s-a desfășurat în 1989

Heritabilitatea divorțului: studiul inițial

McGue, & Lykken, 1992

Heritabilitatea divorțului: explicație
• Minnesota Twin Registry: 566 MZ, 527 DZ
• 21.5% din șansele de divorț sunt explicate de
personalitate:
– corelații pozitive: afectivitatea negativă și
afectivitatea pozitivă
– corelații negative: constrângerea (engl.,
constraint)

Jockin, McGue, & Lykken, 1996

Heritabilitatea divorțului: explicație
• Analize univariate:
– h2 = 0.59 (femei), 0.55 (bărbați)
• Analize bivariate
– 30% (femei) și, respectiv, 42% (bărbați) din h2 e
comun între divorț și personalitate

Jockin, McGue, & Lykken, 1996

 Heritabilitatea căsătoriei și divorțului

Jerskey et al., 2010

 Heritabilitatea căsătoriei și divorțului

0.07% h2 comună

Jerskey et al., 2010

 Educație parentală/SES × h2
• National Longitudinal Study of Adolescent Health
(Add Health): cauzele problemelor de sănătate la
adolescenți
– N = 20745: interviu acasă, din care 3139 perechi de
frați
• Rowe, Jacobson, Van den Oord (1999): N = 1909
perechi (gemeni MZ, gemeni DZ, frați, frați pe
jumătate, verișori, frați adoptivi)
– Educație parentală
– IQ verbal (Peabody Picture Vocabulary Test–Revised)
Rowe, Jacobson, Van den Oord (1999)
Rowe, Jacobson, Van den Oord (1999)

• Corelațiile cresc cu similaritatea genetică

• Specific twin effect?
– Diferență nesemnificativă între DZ și frați
• Mediu împărtășit
– 2*rDZ – rMZ = 0.05
– rfrați 50% = 0.35 > rfrați 100%/2 = 0.19
– rveri = 0.21 > rfrați 100%/4 = 0.09
Rowe, Jacobson, Van den Oord (1999)
• Ecuația de regresie DeFries-Fulker
– fenotipul unui individ (P1) e prezis de: (1)
fenotipul celuilalt geamăn, P2 (c2); (2) coeficientul
de similaritate genetică (R); și (3) interacțiunea P2
× R (h2)
Rowe, Jacobson, Van den Oord (1999)
Rowe, Jacobson, Van den Oord (1999)

• Educația parentală interacționează atât cu c2,

cât și cu h2
– Cu cât educația parentală e mai bună, cu atât
efectul h2 e mai mare, iar efectul c2 e mai mic
Rowe, Jacobson, Van den Oord (1999)
 SES și heritabilitatea inteligenței
• Turkheimer et al. (2003): eșantion din studiul
longitudinal National Collaborative Perinatal
Project
– 319 perechi de gemeni: 114 MZ, 205 DZ
– SES: educația, ocupația și veniturile părinților
– fenotip: Wechsler Intelligence Scale for Children
(WISC), administrat când copiii aveau 7 ani
 SES și heritabilitatea inteligenței
• SES interacționează cu heritabilitatea inteligenței:
– SES sub mediană: h2 = 0.10, c2 = 0.58
– SES peste mediană: h2 = 0.72, c2 = 0.15
• Explicații posibile:
– Diferențele genetice se exprimă mai bine în mediu
favorabil
– Relația dintre IQ și mediu este mai abruptă în mediul
sărac (adică diferențe mici de mediu sunt asociate cu
diferențe mari de IQ)
– Relația dintre IQ și mediu e mai puțin previzibilă în
mediu sărac (eroare de măsurare)

Turkheimer et al. (2003)

 SES și heritabilitate: posibile
mecanisme
• Studiul de teren al lui
Hart & Risley (1995):
mediatori ai relației
dintre SES parental și
inteligența copiilor:
– numărul de cuvinte la
care este expus copilul
pănă la trei ani;
– raportul dintre
interdicții și încurajări
A se vedea și: Hart, & Risley (1992) https://doi.org/10.1037/0012-1649.28.6.1096
Vârsta și heritabilitatea inteligenței
• Haworth et al. (2010): studiu multicentric,
bazat pe eșantioanele din șase studii gemelare
(SUA – 3 eșantioane, Australia, Olanda, Marea
Britanie)
– 11000 de perechi de gemeni
– Vârste între 4 și 34 de ani: copii (4-10 ani),
adolescenți (11-13 ani), adulți (14-34 ani)
Vârsta și heritabilitatea inteligenței
• Interacțiuni vârstă și heritabilitatea
inteligenței:
– h2: 42% în copilărie (9 ani), 54% în adolescență (12
ani), 68% la adulți tineri (17 ani)
– c2: 33% la copii, 18% la adolescenți, 16% la adulți
tineri
– e2: 26% la copii, 27% la adolescenți, 19% la adulți
tineri

Haworth et al. (2010)

Vârsta și heritabilitatea inteligenței

„It is possible that heritability

increases as more genes come into
play as the brain undergoes its major
transitions from infancy to childhood
and again during adolescence.”
(Haworth et al., 2010, p. 1118)
 Vârstă și heritabilitate
• Amplificare genetică: efecte diferite ale unor
gene la vârste diferite
• Activare genetică (engl., gene emergence):
gene a căror expresie este activată sau
reprimată în anumite perioade de dezvoltare
 Corelații gene-mediu
„We suggest that the developmental increase in
the heritability of g lies with genotype–
environment correlation: as children grow up,
they increasingly select, modify and even create
their own experiences in part on the basis of
their genetic propensities.” (Haworth et al.,
2010, p. 1118)
 Tipuri de corelații G-E
• Plomin et al. (1977):
– Pasive: genele în comun cu părintele explică atât
similaritatea fenotipică, cât și similaritatea
mediului
• Exemplu: motivul pentru care copiii care sunt
bătuți sunt mai agresivi ar putea fi că genele
de la părinți contribuie și la șansele ca aceștia
să fie mai agresivi, și la șansele ca părinții să îi
bată
 Tipuri de corelații G-E
• Plomin et al. (1977):
– Evocative (reactive): comportamentul parțial
heritabil provoacă reacții din mediu
• Exemplu: copiii timizi pot părea reci celorlalți
copiii, motiv pentru care îi evită
 Tipuri de corelații G-E
• Plomin et al. (1977):
– Active: indivizii selectează activ mediul care se
potrivește predispozițiilor lor genetice
• Exemplu: copiii care au tendința de a se
conforma regulilor își vor căuta prieteni la fel
 Corelate neuroanatomice ale
inteligenței: heritabilitate
• Gene – Creier – Comportament
• Regiunile asociate limbajului (Thompson et al.,
2001): grosimea substanței cenușii corticale la
10 perechi MZ și 10 perechi DZ
– Regiuni frontale mediene, în jurul ariilor
Brodmann 9 și 46, au h2 = 0.90-0.95
– Mai ales în emisfera stângă
– Corelație cu inteligența (g)

Thompson et al. (2001)

Harta lui Brodmann
 Corelate neuroanatomice ale
inteligenței: heritabilitate
• Corelații inter-trăsături/inter-gemeni (engl., cross-
trait/cross-twin) (Neale & Cardon, 1992):
corelația dintre volumul creierului la unul din
gemeni și inteligența la celalălalt geamăn
– Dacă corelația intertrăsături-intergemeni este MZ >
DZ, genele care contribuie la mărimea creierului se
suprapun parțial peste genele care contribuie la
inteligență
– Dacă corelația intertrăsături-intergemeni este MZ ≈
DZ, înseamnă că mediul contribuie la similaritate
 Corelate neuroanatomice ale
inteligenței: heritabilitate
• Posthuma et al. (2002): 24 de perechi MZ, 31
de perechi DZ, 35 de perechi de frați
– Substanța cenușie, substanța albă, inteligența (g)
• Corelația dintre volumul de substanță cenușie
și g se datorează exclusiv genelor
Corelate neuroanatomice ale
inteligenței: heritabilitate
 O altă abordare...
• Perechi de gemeni concordanți și discordanți
pentru un fenotip
• Exemplu: Kendler et al. (1995)
– 2164 gemeni (Virginia Twin Registry)
– Evenimente stresante
– Depresie
Susceptibilitate genetică la depresie

Kendler et al. (1995)