See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/370565469

Comunicarea în sistem de telemuncă

Book · November 2022

CITATIONS READS

0 112

2 authors:

Elisabeta Butoi Dinuța Maria Ștefănuț

Babeş-Bolyai University Babeş-Bolyai University
11 PUBLICATIONS 5 CITATIONS 1 PUBLICATION 0 CITATIONS

SEE PROFILE SEE PROFILE

All content following this page was uploaded by Elisabeta Butoi on 06 May 2023.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 Dinuța-Maria Ștefănuț * Elisabeta Butoi

Comunicarea
în sistem de telemuncă

Editura Napoca Star

2022
Referenți științifici:
- Conf.univ.dr. Irina Marilena Ban
- Conf.univ.dr. Paul Stelian Cocioc

@ Dinuța-Maria Ștefănuț; Elisabeta Butoi

Prezentul volum reprezintă rezultatul unui program academic de cercetare

științifică realizat în perioada anilor 2021-2022 în cadrul Facultății de
Business a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, sub coordonarea
Dr. Elisabeta Butoi și cu aportul substanțial al Dinuței-Maria Ștefănuț.
Rezultatul cercetării a constituit obiectul unei teze de licență (susținută la
aceeași facultate) care a fost apreciată de comisia de susținere cu nota 10,
datorită contribuției științifice și aplicative, de utiliate directă pentru mediul
economic din România.

Editura Napoca Star

Strada Ploieşti, nr. 35, ap. 11
Cluj-Napoca, România
+40 264 432547
+40 740 167461
dinuvirgil2000@gmail.com
www.napocastar.ro

ISBN: 978-606-062-558-2

Sursa foto coperta 1: playtech.ro

Cuprins
Introducere .......................................................................................................................... 1

Capitol 1 Telemunca și comunicarea ................................................................................. 2

1.1 Telemunca - noțiuni introductive .............................................................................. 2

1.2 Comunicarea în sistemul telemuncă ......................................................................... 4

1.3 Comunicarea digitală ................................................................................................. 5

Capitol 2 Metodologia și rezultatele cercetării ................................................................. 7

2.1 Scopul, obiectivele și metodologia cercetării ............................................................. 7

2.1.1 Definirea problemei și scopul cercetării ............................................................. 7

2.1.2 Obiectivele cercetării ........................................................................................... 7

2.2 Metodologia cercetării................................................................................................ 8

2.2.1 Ipotezele cercetării............................................................................................... 9

2.3 Analiza descriptivă a rezultatelor............................................................................. 10

2.4 Analiza inferențială .................................................................................................. 27

Concluzii și propuneri....................................................................................................... 38

Concluzii ......................................................................................................................... 38

Propuneri ........................................................................................................................ 39

Bibliografie......................................................................................................................... 40

Anexa - chestionar ............................................................................................................. 42

Introducere
În această lucrare se analizează corelația dintre telemuncă și procesul de comunicare din
perspectiva angajaților care au practicat o formă a telemuncii atât înainte de pandemie cât
și în timpul pandemiei de Covid-19, scopul acestei lucrări fiind identificarea desfășurării
procesului de comunicare în telemuncă.

Alegerea temei a fost strict datorată interesului pentru subiectul abordat prin care s-a dorit
identificarea ponderii unei componente esențiale regimului de telemuncă și anume
comunicarea, utilizată într-o formă a muncii actuală și nou experimentată.

În primul capitol se regăsesc noțiunile introductive prin care se definește conceptul de

telemuncă și apariția acesteia, metoda prin care se poate realiza această formă a muncii și
utilizarea acesteia de-a lungul timpului, iar apoi capitolul se continuă cu noțiunile legate de
comunicare, moduri de comunicare în telemuncă și comunicarea digitală cu tot ceea ce
presupune aceasta.

În cel de-al doilea capitol este definită problema și scopul lucrării, sunt prezentate
obiectivele și ipotezele cercetării și este elaborată metodologia lucrării. Metoda de analiză
utilizată este ancheta iar instrumentul utilizat este chestionarul cu ajutorul căruia se
realizeazăanaliza propriu-zisă compusă din două părți:
Prima parte este reprezentată de analiza descriptivă cu ajutorul căreia se prezintă
rezultatele procentuale ale datelor referitoare la modul în care angajații comunică cu
colegii, superiorii și familia, diferențele identificate de aceștia între munca la birou și
telemuncă, echilibrul dintre viața personală și viața profesională a angajaților și gradul de
satisfacție în comunicare rezultat în urma practicării telemuncii.
Cea de-a doua parte constă într-o analiză inferențială unde se analizează corelația dintre
anumite variabile studiate care se influențează unele pe altele din anumite perspective și
care au fost alese pe baza ipotezelor stabilite inițial pentru a confirma viabilitatea acestora.

În urma analizei descriptive și inferențiale a rezultatelor cercetării s-au realizat concluziile

și propunerile lucrări, iar spre partea de final a lucrării se regăsește bibliografia și anexele
acesteia.

1
Capitol 1 Telemunca și comunicarea

1.1 Telemunca - noțiuni introductive

Conceptul de telemuncă a apărut în jurul anilor 1970, a fost propus de către americanul
Nick Nilles, considerat revoluționarul întregului proces, care susținea ideea că: „tehnologia
informației are capacitatea de a substitui deplasarea fizică prin comunicațiile electronice și
astfel munca se poate realiza la distanță” (Sulă & Chiriac , 2017, p. 424). Inițial munca la
distanță a primit termenul de telecomunicații, care se referea la faptul că munca se putea
desfășura de către angajat de la reședința acestuia (Nilles, 1998) folosind legături de
telecomunicați pentru a putea obține acces la birou prin modul virtual (Athanasiadou și
Theriou 2021). În zilele noastre, termenul de muncă la distanță se referă mai mult la
persoanele care practicămunca departe de birourile angajatorului și nu se mai referă doar la
angajați care lucrează de acasă ci și la angajații care lucrează din locuri atipice precum
hoteluri, cafenele, biblioteci sau chiar în trenuri și automobile în deplasare (Mello, 2007,
Mihailov, 2019).

Organizația Internațională a Muncii definește telemunca ca și muncă desfășurată

înafara biroului organizației angajatorului cu ajutorul utilizării tehnologiilor informației și
comunicațiilor realizată cu ajutorul dispozitivelor de tipul tabletelor, laptopurilor,
smartphone-urilor și computerelor de birou (Belzunegui-Eraso & Erro-Garcés, 2020).
Eurofound și Organizația Internațională a Muncii împart telemunca în trei categorii
folosind criteriul locației: Primul tip este numit ”Telemunca regulată la domiciliu ” și este
caracterizatprin munca de acasă de mai multe ori pe lună și mai rar în alte locații.
Al doilea tip este numit ”Telemunca mobilă la scală mare ” și este caracterizat prin deplasări
ale locului de muncă de cel puțin câteva ori pe săptămână în minim două locații diferite de
biroul angajatorului sau în fiecare zi cel puțin o altă locație.
Al treilea tip este numit ”Telemunca ocazională” și se caracterizează prin schimbări de
locație mai puțin frecvente față de celelalte două tipuri. Aceste modalități de lucru au fost
luate în considerare de Organizația Internațională a Muncii pentru a se asigura o perspectivă
simetrică asupra situației telemuncii (Belzunegui-Eraso & Erro-Garcés, 2020, p. 9).

Telemunca a început să fie din ce în ce mai utilizată și dezvoltată ca și formă de

muncă după anii 2000. În Statele Unite ale Americi conform unei analize realizate cu
2
ajutorul unor date oferite de către Biroul de Recensământ al SUA, se înregistrează o creștere
de 102% a populației care a practicat o formă a telemuncii din anul 2005 până în anul 2017,
numărul estimat al acestora ajungând la aproximativ 3,7 milioane de angajați din domenii
vaste și în special din domeniul public. În Europa însă procesul s-a desfășurat mult mai lent
din cauza afinității tehnologiei dintre țări dar și a calității și disponibilității tehnologiei
informației și a comunicațiilor. O anchetă realizată în 2015 privind condițiile de lucru arată
că aproximativ unul din cinci angajați din Europa a practicat o formă de telemuncă. În Italia
doar 8% dintre muncitori menționează că au practicat această formă a muncii, în Germania
11%, Franța 23% iar Țările Nordice cu un procent mai mare în Danemarca de aproximativ
36% (Buomprisco, Ricci, Perri, & De Sio, 2021)

În 2017 doar 5% din populația Uniunii Europene lucra de acasă. Odată cu izbucnirea
pandemiei de Covid-19, numărul persoanelor care au început să lucreze de acasă a crescut
la 37% iar pe măsură ce munca la distanță a fost impusă ca și organizare prioritară a muncii,
firmele au început să-și adapteze structurile organizatorice spre acest nou proces,
descoperind astfel și avantajele economice ale muncii de acasă (López-Igual & Rodríguez-
Modroño, 2020).
În anul 2019, statisticile europene oficiale arătau că în medie 5,4% dintre angajații
din UE lucrau în mod regulat de acasă. În aceea perioadă cea mai mare rată de muncă la
domiciliu a fost înregistrată în Țările de Jos și Finlanda de 14,1% în timp ce, cea mai
scăzută rată a fost înregistrată în România și Bulgaria de 0,8% și 0,5%. De la apariția
pandemiei, munca la distanță a înregistrat o accelerare bruscă, a dezlănțuit adevăratul
potențial al acestei formede muncă și a marcat o revoluție în istoria telemuncii (Popovici &
Popovici, 2020).

În data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a sănătății (OMS) a oficializat

apariția pandemiei de coronavirus. De atunci telemunca a fost implementată ca și o măsură
de prevenție a răspândirii virusului și astfel din martie 2020 peste 3,5 miliarde de persoane
au trecut de la munca de birou la munca de acasă (Francoise, Elif, & Abid, 2020).
Un raport realizat cu ajutorul a două sondaje întocmite de către firma independentă de
cercetare ClarlyRated aplicat în SUA pe un eșantion de 1.500 de manageri din cadrul
resurselor umane care se ocupă cu partea de recrutare atestă că peste 56% dintre manageri
consideră că trecerea de la munca de birou spre telemuncă a funcționat mai bine decât s-ar
fi așteptat, în timp ce doar unul din zece consideră că a funcționat mai prost decât s-ar fi

3
așteptat. Dintre managerii care au angajat, o treime au observat o creștere semnificativă a
productivității muncii. Pentru următorii cinci ani se preconizează că rata de creștere a muncii
la distanță se va dubla de la 30% la 65% (Ozimek, 2020).

1.2 Comunicarea în sistemul telemuncă

Comunicarea este tratată și percepută ca și o parte esențială a existenței umane.
Aceasta joacă de asemenea un rol important în domeniul muncii unde se realizează la nivel
interpersonal, intra-organizațional și extra-organizațional iar cu cât un angajat are abilități
și competențe de comunicare mai bune cu atât el poate aduce un aport mai bun companiei
dintoate punctele de vedere (Munteanu , 2020).

Departamentul de resurse umane a luat parte la o adevărată provocare în

eficientizarea comunicării cu angajații mai ales pe perioada pandemiei. S-a urmărit ca modul
în care organizațiile comunică și sprijină angajații să aibă un impact pozitiv prin mesaje de
încurajare și susținere asupra aptitudinilor, atitudinilor și comportamentelor acestora. (Zito,
și alții, 2021).

În urma unui studiu realizat în ianuarie 2021 conceput pentru a se putea determina
gradul de mulțumire al angajaților privind munca la distanță se descoperă că majoritatea
angajaților consideră că munca la distanță nu constituie un sentiment de afiliere la companie
și nici nu facilitează comunicarea, însă aceștia susțin că în raport cu viața personală și
familială munca la distanță întărește relațiile (Kocot, Maciaszczyk, Kocot, Kwasek, &
Depta, 2021). Comunicarea în echipă a avut de suferit de asemenea din cauza pandemiei.
Lipsa întâlnirilor fizice, a colaborării și a comunicării directe poate duce la pierderea
sentimentului de apartenență și chiar la pierderea capacității de lucru în echipă (Jalagat &
Jalagat, 2019).

Foarte mulți manageri au înțeles în perioada de pandemie că unul dintre cele mai
importante aspecte privind intensificarea productivității este comunicarea (Ceacîr, 2021).
Datorită lipsei de interacțiune la locul de muncă, angajații comunică din ce în ce mai puțin,
devin anxioși și stresați emoțional. Trecerea de la munca de birou, de la pauzele de masă
saude gustare petrecute în colegialitate, de la ajutorul reciproc, de la împărtășirea ideilor
și chiar a trăirilor, la întâlniri online programate și orientate doar pe partea de muncă, fără
prea multă interacțiune, a afectat calitatea muncii și eficiența muncii angajaților într-o
4
mare măsura. Autonomia muncii este asociată uneori cu individualism și acțiuni de
izolare ale angajatului, manifestate prin luarea deciziilor de către acesta. Atunci când
angajatul este pus cu sau fără voia lui în situația de a lucra singur de acasă, fără a se
consulta sau a lucra în echipă cu alte persoane nu numai că dezvoltarea acestuia poate fi
mai lentă sau chiar inexistentă din punct de vedere al carierei profesionale, dar mai apare și
sentimentul de izolare față de restul lumii care poate afecta chiar și viața personală a
acestuia (Nemțeanu, Dabija, & Stanca, 2021).
Se consideră că cea mai mare parte a interacțiunii umane este non-verbală.
Comunicarea bazată pe mijloacele tehnologice nu este la fel de eficientă ca și cea față în
față, iar în comunicarea care se bazează pe utilizarea tehnologiei nu doar aspectele
tehnologice sunt importante (Beauregard, Basile, & Canónico, 2019). Ingeniozitatea
conducerii de a sporii abilitățile lucrătorilor este de asemenea un aspect important pentru
că nu toți oamenii au un talent nativ privind abilitățile de comunicare virtuală, unora le
este greu să se adapteze și aceștia trebuie ajutați(Cakula & Pratt, 2021).

Pentru a spori productivitatea și pentru a menține o comunicare eficientă și pe

perioada pandemiei, superiorii au încercat să sporească comunicarea cu angajații prin
învățarea unor noi moduri de comunicare relaționară și prin încercarea de a gestiona
distragerile externe precum familia sau copii care pot afecta eficiența comunicării și chiar a
muncii lucrătorilor de acasă pentru ca aceștia să poată rămâne conectați și să-și
îndeplinească atribuțiile (Chang, Chien, & Shen, 2021).

1.3 Comunicarea digitală

Nevoia de a comunica eficient în cadrul întreprinderilor s-a amplificat și mai mult
pe perioada pandemiei, iar tehnologiile web și utilizarea aplicațiilor online ușurează
procesul de comunicare și pentru personale fără competențe. Adaptarea nevoilor
comunicatorilor și avantajul gratuității tehnologiilor facilitează accesibilitatea comunicări,
prin instrumentele utilizate în comunicarea cu grupurile-țintă precum ”website oficial, blog
de companie, profil in social ” sau prin instrumente care favorizează munca colaborativă
precum ”folosirea Google Docs si Google Drive la scară mare ,wiki -uri, platforme de tip
Moodle” (Carauș , 2020, p. 395).

Comunicarea digitală reprezintă o componentă importantă a procesului de

comunicare, aceasta este în continuă dezvoltare și răspândire, fiind favorizată de dezvoltarea
5
accelerată a tehnologiei din secolul nostru. O dată cu dezvoltarea TIC, comunicarea digitală
a luat amploare și a început să fie din ce în ce mai utilizată în viața indivizilor de
pretutindeni. În timpul pandemiei s-a dezvoltat și mai mult datorită implementării
telemuncii ca și formă de lucru care se bazează pe comunicarea digitală (Negulescu, &
Doval, 2021).

Din data de 4 aprilie și până în data de 8 aprilie 2020 s-a realizat un studiu care a
colectat date de la 1.374 de adulți, utilizând un chestionar online aplicat prin intermediul
firmei Cint în Statele Unite ale Americii. Rezultatele chestionarului confirmă faptul că
predominant s-a înregistrat o creștere a comunicării digitale. Cel mai frecvent s-au folosit
mesajele text, în proporție de 43%, urmate de apelurile vocale în proporție de 36%
,înregistrându-se astfel o creștere a acestora, social media a înregistrat un procent de 35%,
apelurile video aproximativ 30% în timp ce aproape un sfert dintre cei chestionați utilizează
e-mailul în procent de 24% și doar 22% dintre cei chestionați au aplicat ca și formă a
comunicării digitale jocurile video. Statistica per total arată că fără a se reduce nici una
dintre metode, aproximativ 46% dintre respondenți și-au mărit volumul de utilizare al
comunicării digitale. La polul opus se înregistrează o minoritate de doar 9% per total care
și-a scăzut volumul de comunicare digitală cu 5% pentru mesajele text, rețelele sociale cu
8%, apelurile vocale cu 9%, e-mail cu 10%, apeluri video cu 13% și cea mai scăzută metodă
fiind jocurile video care s-au diminuat cu 17%. Același studiu confirmă faptul că cea mai
tânără categorie de vârstă a răspuns pozitiv și a înregistrat o îmbunătățire a tuturor metodelor
de comunicare digitală în timp ce, cea mai vârstnică categorie a înregistrat o ușoară scădere
a utilizării comunicării digitale (Nguyen, și alții, 2020).

Prima instaurare a carantinei globale a forțat angajați din toate domeniile spre era digitală
și spre practicarea de muncă la distanță care per total a îmbunătățit nivelul de bunăstare
subiectivă și performanță raportată în timp care mai ales în situații de criză dar nu numai
sunt vitale pentru funcționarea cât mai eficientă a companiilor din întreaga lume (Martin,
Hauret,& Fuhrer, 2022).

6
Capitol 2 Metodologia și rezultatele cercetării
2.1 Scopul, obiectivele și metodologia cercetării
2.1.1 Definirea problemei și scopul cercetării

Studierea modului în care se desfășoară comunicarea în telemuncă este un subiect

amplu, de actualitate și chiar de viitor. Din punct de vedere legal, telemunca în România a
fost reglementată în baza legii nr. 81/2018 care presupunea chiar de la începutul perioadei
de telelucru, semnarea unui act adițional care se adăuga mai apoi la contractul individual de
muncă existent și prin care se cerea consimțământul angajatului pentru a practica această
formă de muncă (Legea 81, 2018). O dată cu apariția pandemiei de Covid-19, legea privind
telemuca a suferit mai multe modificări dea lungul stărilor de urgență și de alertă, iar cea
mai recentă a fost implementată de către Guvern în baza legii nr.55/2020, conform căreia
angajatorul nu mai are nevoie de acordul angajatului pentru a implementa telemunca
(Legea 55, 2020).
Societatea de astăzi este într-o continuă dezvoltare și creștere iar telemunca reprezintă
unul dintre domeniile care s-ar putea dezvolta foarte mult în viitor. Nu numai că
tehnologizarea reprezintă un mare avantaj în acest domeniu și permite realizarea acestei
forme a muncii, legea favorizează acest domeniu, dar și din punct de vedere al angajatorului
și angajatului ea poate constitui un avantaj și chiar un criteriu de selecție pentru ambele
părți.
Scopul acestei cercetări este stabilirea modului în care se desfășoară comunicarea în
regim de telemuncă, iar pentru realizarea cercetării s-au stabilit în primul rând principalele
obiective, conform cărora s-au ales mai apoi tipul și metodologia cercetării.
2.1.2 Obiectivele cercetării

 Determinarea gradului de satisfacție legat de comunicare al telelucrătorilor.

 Identificarea metodelor de comunicare utilizate.
 Identificarea impactului asupra eficienței angajaților.
 Identificarea gradului de implicare al superiorilor în instruirea angajaților pentru o
mai bună comunicare digitală.
 Evaluarea preferințelor angajaților în ceea ce privește comunicarea la locul de
muncă.

7
2.2 Metodologia cercetării
Pentru realizarea obiectivelor propuse prin metode de cercetare bazate pe colectarea
unor date primare, a existat posibilitatea de a se alege între cele patru tipuri de cercetare și
anume: observarea, sondajul, experimentul și simularea. În această cercetare s-a ales
sondajul ca și metodă de procurare a datelor și informațiilor necesare, iar instrumentul
utilizat în elaborarea anchetei de cercetare a fost chestionarul, cu ajutorul căruia s-au
elaborat 25 de întrebări care au ca și scop furnizarea unor date relevante privind desfășurarea
comunicări între angajat, angajator și client în cadrul telemuncii (Chelcea, 2001).
S-a ales această metodă datorită timpului relativ scurt de întocmire, de completare și mai
apoi de colectare a datelor. Un alt motiv de optare spre chestionar a fost faptul că
telelucrătorii pot răspunde sincer și precis și își pot exprima părerea personală fără alte
constrângeri datorită anonimității și a faptului că nu se cer date cu caracter personal, se poate
completa de un număr mai mare de persoane simultan și realizarea acestuia implică un cost
redus.
Chestionarul a fost aplicat pe un eșantion de 100 de persoane și a fost pre-testat înainte
de a fi distribuit de către alte patru persoane din domenii și categorii de vârstă diferite care
au practicat o formă a telemuncii. În urma pretestării s-au înregistrat două sugestii, prima
constă într-o greșeală de exprimare care a fost corectată imediat iar cea de a doua sugestie
constă în introducerea unei alte întrebări referitoare la nivelul de studiu în curs de finalizare,
care de asemenea a fost adăugată în chestionar după pretestare. Eșantionul pe care s-a aplicat
chestionarul vizează toate categoriile de vârstă și toate posturile ocupate. Majoritatea
respondenților provin de la o multinațională din Cluj Napoca dar și de la câteva instituții
publice (Primărie și administrație publică) din Bistrița. Chestionarul a fost aplicat online în
perioada 22 mai 2022 – 04 iunie 2022, perioadă în care numărul total de răspunsuri a fost
de 105, dar 5 dintre acestea au fost anulate deoarece s-a răspuns doar la primele întrebări și
s-a emis din greșeală răspunsul spre colectare.
Chestionarul a fost structurat în 25 de întrebări clare și precise, nu foarte complexe care
nu au necesitat un timp de gândire prea îndelungat (media de completare a chestionarului a
fost între 4 minute și 15 secunde) și a fost împărțit astfel:
 Întrebări închise:
 cu multiple variante de răspuns a fost întrebarea: 1,17,18,19,20,21,22, 24,25
 dihotomică a fost întrebarea : 16
 Întrebări deschise:

8
  întrebarea 15 (opțională) și 23
 Întrebări cu scală:
 Nominală: 17,18,19,20,21,22
 Likert: 2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13,14
Dintre întrebările propuse, 13 au fost realizate cu ajutorul scării likert iar pentru
fiecare întrebare chestionatul trebuia să aleagă poziționarea sa în funcție de preferințe pentru
două afirmații, în general în oglindă, incluse într-o întrebare (Șandor, 2010).
Întrebările au fost formulate cu scopul de a afla informații cu privire la modul în care se
comunică telelucrând, cum se transmite mesajul digital de către emițător și cum se înțelege
de către receptor, ce impact are acest aspect asupra eficienței muncii, cum se simt și cum se
raportează angajații la viața personală în raport cu cea profesională.
Pentru a determina modul în care se desfășoară comunicare digitală, au fost folosite
întrebările 6, 7, 8 și 9 , iar pentru a determina dacă modul de comunicare al telelucrătorilor
s-a îmbunătățit am folosit întrebarea 10. Pentru a concluziona în ce măsură a fost sau nu
afectată eficiența muncii de către comunicare s-a folosit întrebarea 7. Pentru a afla în ce
măsură a afectat sau a favorizat procesul de comunicare, relațiile personale și profesionale,
telelucrând s-au utilizat întrebările 3,4,10,11 și 14. Iar pentru a verifica dacă se ține sau nu
cont de părerea angajaților în ceea ce privește telemunca și respectiv comunicarea s-au
folosit întrebările 2,5,12,13. Prin intermediul întrebări deschise 15 se poate identifica cu
adevărat părerea angajaților referitoare la problemele sau inconvenientele pe care le-au
întâmpinat din punct de vedere comunicativ, lucrând de acasă. Cu ajutorul întrebărilor
nominale 17,18,19,20,21 si 22 se poate realiza o departajare a răspunsurilor în funcție de
criteriile respective și se pot compara rezultatele de la o anumită categorie de vârstă în raport
cu o alta sau se pot diferenția părerile persoanelor de gen feminin față de cele ale
persoanelor de gen masculin (Jean, Chivu, Franc, & Sima, 2020).
2.2.1 Ipotezele cercetării

Pentru realizarea acestei cercetări s-au definit următoarele ipoteze:

 Angajații tineri v-or considera telemunca ca fiind mai avantajoasă în comunicare.
(Ipoteza 1)
 Telemunca v-a fi considerată oportună în comunicarea cu familia de respondenții
care nu au copii. (Ipoteza 2)
 Tinerii s-au adaptat mai ușor procesului de telecomunicare. (Ipoteza 3)

9
  Comunicarea digitală v-a fi considerată avantajoasă dacă angajații primesc suport
tehnic din partea superiorilor. (Ipoteza 4)
 Procesul de utilizare în telecomunicare v-a fi influențat de frecvența folosirii
metodelor de comunicare digitală de către angajați. (Ipoteza 5)
 Procesul de adaptare în telecomunicare se desfășoară mai ușor dacă îndeplinirea
sarcinilor cu colegii devine mai oportună. (Ipoteza 6)
 Telemunca v-a fi preferată dacă sarcinile de muncă se pot îndeplini mai ușor în
colegialitate. (Ipoteza 7)
 Telemunca v-a reprezenta o alegere pentru viitor dacă v-a fi preferată de către
angajați și dacă se poate echilibra mai bine viața personală cu cea profesională.
(Ipoteza 8 și 9)
 Angajații v-or prefera să se întoarcă la birou dacă îndeplinirea sarcinilor nu v-a fi
oportună pentru ei. (Ipoteza 10)
 Angajaților le-a lipsit interacțiunea directă cu colegii și superiorii de la birou în
timpul practicatorii telemuncii. (Ipoteza 11)
Cercetarea cuprinde analiza descriptivă și inferențială a rezultatelor.

2.3 Analiza descriptivă a rezultatelor

Prima întrebare din chestionar a fost întrebarea ” Când ați început să lucrați în regim
de telemuncă?” menită să identifice dacă angajații chestionați au lucrat în regimul telemuncă
și dacă acestia au practicat această formă a muncii anterior pandemiei de Covid sau doar în
timpul pandemiei.

Perioada lucrată de respondenți în

regim de telemuncă

22; 22%
Pentru prima dată în timpul
pandemiei Covid-19
Anterior pandemiei Covid-19

78; 78%

Figura 1 - Perioada de telelucru a respondenților

10
 În figura numărul 1 se observă că 78,78% din respondenți au practicat o formă a
telemuncii pentru prima dată în timpul pandemiei de Covid-19 și doar 22,22% au practicat
anterior pandemiei, așadar telemunca nu a fost la fel de răspândită și practicată înainte de
pandemie.

Cea de-a doua întrebare, ale cărei răspunsuri sunt afișate în figura numărul 2, include
două perspective asupra practicării telemuncii în timpul unei săptămâni, prima perspectivă
urmărește numărul de zile pe săptămână în care angajații practică o formă a telemuncii și
cea de-a doua perspectivă se conturează în jurul preferințelor acestora, mai exact de câte ori
și-ar dori aceștia, dacă ar putea să aleagă, să muncească de acasă.

Frecventa telemuncii în prezent și preferată

58%

60% 43%
9% 14%
40% 5% 8% 2% 4%
8% 9% 12% 8% 12% 8%
20%
0%

În prezent lucrez în regimul telemuncă

Dacă aș avea posibilitatea să aleg aș lucra în regimul telemuncă

Figura 2 - Frecvența telemuncii

În acest caz majoritatea respondenților lucrează zilnic în regim de telemuncă într-un
procent de 43%, dar și intercalat în anumite zile ale săptămânii, 4 zile pe săptămână 8%, 3
zile pe săptămână 9%, 2 zile pe săptămână 12% și o zi pe săptămână 8%. Dacă este cazul
14% dintre respondenți lucrează de acasă și 4% au răspuns că nu lucrează deloc de acasă.
Dacă ar avea posibilitatea să aleagă în funcție de preferințele lor, majoritatea în
procent de 58% au răspuns că ar lucra zilnic de acasă, 4 zile pe săptămână ar lucra 9%, 3
zile pe săptămână ar lucra 5%, 2 zile pe săptămână ar lucra 8% și o zi pe săptămână ar lucra
2%, dacă ar fi cazul, 14% ar fi dispuși să lucreze de acasă și doar 8% ar prefera să nu mai
lucreze în regim de telemuncă.

11
 Întrebarea trei se referă mai mult la sentimentele și experiența acumulată în perioada
în care angajații au lucrat de acasă și nu au mai putut interacționa direct cu colegii sau cu
superiorii așa cum obișnuiau să o facă.

Lipsa interacțiunii cu colegii și superiorii

29%30%
30%
25% 25%
25% 22% 22%
20%
20% Mi-a lipsit interacțiunea față în față
cu colegii de muncă în perioada în
14%
15% care am lucrat de acasă

10% 7% 6% În perioada în care am lucrat de

acasă mi-a lipsit interacțiunea cu
5% superiorii de la locul de muncă

0%
Acord Acord Indiferent Dezacord Dezacord
total total

Figura 3 - Lipsa interacțiunii

După cum se poate observa în figura numărul 3, majoritatea respondenților au simțit
lipsa interacțiunii directe cu colegii și superiorii la locul de muncă, aceștia poziționându-se
în acord total în procente de 22% și 14% , iar în acord 29% și 30%, ceea ce atestă faptul că
o schimbare bruscă de la rutina zilnică, indiferent dacă este benefică sau nu, include un
anumit disconfort pentru angajați.

Întrebarea patru se referă tot la sentimentele angajaților dar de data aceasta cu

privire la comunicare. Prin această întrebare s-a dorit identificarea desfășurării comunicării
telelucrând, dacă angajații au simțit sau nu reducerea sau diminuarea comunicării, atât cu
colegii cât și cu superiorii.

12
 Reducerea comunicării cu colegii și superiorii
29% 28%
30% 27%

25% 22% 22%

20%
20% 16%
14% 15%
15%

10% 7%

5%
0%
Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total

Am simțit reducerea comunicării cu colegii de muncă, telecomunicând

Am simțit reducerea comunicării cu superiorii, telecomunicând

Figura 4 - Reducerea comunicării

Din figura numărul 4 se observa că 22% dintre respondenți sunt total de acord și că
au simțit o reducere a comunicării cu colegii telelucrând, 29% au răspuns că sunt de acord,
20% dintre ei au răspuns că sunt indiferenți. Doar 7% au simțit un dezacord în acest sens,
iar 22% dintre telesalariați au răspuns cu dezacord total. În ceea ce presupune reducerea
comunicării cu superiorii 22% dintre respondenți au simțit un acord total în această privință,
27% au fost de acord cu reducerea comunicării cu superiorii, 20% dintre aceștia nu au simțit
o schimbare majoră răspunzând cu indiferent. În dezacord au fost 7% dintre respondenți iar
28% nu au simțit deloc o reducere în comunicarea cu superiorii.

În comunicarea la locul de muncă angajații preferă

telemunca sau munca la birou

40% 33%
26%
30% 22% 23% 21%
15% 16% 18% 17%
20%
9%
10%

0%
Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total

Din punct de vedere al comunicării la locul de muncă consider mai avantajosă munca la birou
Din punct de vedere al comunicării la locul de muncă consider mai avantajosă telemunca

Figura 5 - Preferința angajaților dintre telemuncă și munca la birou

13
 Întrebați apoi cum găsesc, din punct de vedere al comunicării, mai avantajoasă
munca, conform figurii numărul 5, 33% dintre ei au răspuns că sunt total de acord cu
telemunca, 23% sunt de acord, 18% sunt indiferenți, pe când 17% simt un dezacord în acest
sens și doar 9% un dezacord total. Doar 15% dintre respondenți au răspuns că preferă munca
la birou în detrimentul telemuncii datorită reducerii comunicării, 22% sunt de acord că
munca la birou este mai avantajoasă și 16% dintre ei sunt indiferenți. Cu dezacord au
răspuns 21% dintre respondenți iar 26% au răspuns cu dezacord total considerând că
telemunca este mai avantajoasă din punct de vedere al comunicării decât munca la birou.

Privind procesul de acomodare în comunicarea cu colegii si superiorii, după cum se

observă în figura numărul 6, teleangajații s-au acomodat destul de ușor. Astfel 23% dintre
ei au răspuns că sunt de acord total cu faptul că procesul de acomodare cu colegii a fost ușor,
iar 31% au fost de acord. Dintre cei chestionați, 24% au răspuns au fost indiferenți, pe când
16% dintre ei au răspuns în dezacord, și doar 6% au răspuns cu dezacord total având
dificultăți în a se acomoda. Rezultatele privind procesul de acomodare în comunicarea
online cu superiorii sunt apropiate, astfel că tot în procent de 23% au răspuns cu acord
total, 27% au fost de acord, cei indiferenți au răspuns în proporție de 24%, în dezacord au
răspuns 17% iar în dezacord total doar 7% sunt cei care au avut probleme în acomodarea
comunicării în era digitală.

Procesul de acomodare telecomunicând cu colegii și

superiorii

35% 31%
27%
30%
23% 24% 24% 25%
25%
20% 16% 17%
15%
10% 6% 7%
5%
0%
Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total

A fost ușor procesul de acomodare în comunicarea online cu colegii, telecomunicând

Procesul de acomodare în comunicarea online cu superiorii a fost ușor

Figura 6 - Procesul de acomodare la comunicarea online

14
 Un alt aspect studiat în figura numărul 7 este ușurința cu care teleangajații își
îndeplinesc sarcinile de muncă din punct de vedere al comunicării cu colegii și cu superiorii.
Majoritatea își îndeplinesc cu ușurință sarcinile și atributele din punct de vedere al
comunicării cu colegii de muncă. Astfel, 30% dintre respondenți au răspuns cu acord total,
26% au răspuns cu acord. Cu indiferent au răspuns în acest caz 21%, dezacord au răspuns
doar 16% iar dezacord total 7%. În ceea ce privește îndeplinirea ușoară a sarcinilor
comunicând cu superiorii, 31% au răspuns cu acord total, s-au înregistrat 21% dintre
răspunsuri cu acord și indiferenți au fost 22% dintre salariații ce au completat chestionarul.
La fel ca și în cazul îndeplinirii sarcinilor din punct de vedere al comunicării cu colegii, și
comunicând cu superiorii a fost ușor, deoarece doar 18% au răspuns cu dezacord și 8% cu
dezacord total.

Îndeplinirea sarcinilor telecomunicând cu colegii și

superiorii

35% 30% 31%

30% 26%
25% 21% 21% 22%
18%
20% 16%
15%
7% 8%
10%
5%
0%
Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total

Îmi îndeplinesc sarcinile ușor, din punct de vedere al comunicării cu colegii de muncă
Îmi îndeplinesc sarcinile ușor, din punct de vedere al comunicării cu superiorii

Figure 7- Îndeplinirea sarcinilor telecomunicând

După cum se observă în figura numărul 7, telesalariații au folosit diverse metode digitale
pentru a comunica și pentru a putea să își îndeplinească sarcinile de muncă. Astfel aceștia
au comunicat mereu prin convorbiri telefonie în procent de 47% și video-conferință 31%,
des prin mesaje text transmise instantaneu 36% și prin mesaje audio transmise instantaneu.
Respondenții au comunicat uneori și prin email 26%, rar și deloc au comunicat prin
intermediul Google Docs/ Drive un număr de 21% respectiv 33% dintre aceștia.
În figura numărul 8 se observă faptul că telesalariații au primit suport din partea
superiorilor pentru a utiliza mai ușor metodele digitale astfel: 24% dintre ei au răspuns cu

15
acord total, 21% cu acord, indiferent au răspuns 26% dintre ei, ceea ce înseamnă că s-au
descurcat și fără ajutorul superiorilor. Cei care nu consideră că au fost ajutați de superiori
sunt cei 14% care au răspuns cu dezacord și cei 15% care au răspuns cu dezacord total.
Întrebați dacă comunicarea digitală i-a avantajat în loc să îi dezavantajeze, 29% dintre
telesalariați au răspuns cu acord total, 25% au răspuns cu acord. Mai sunt cei ce au fost
indiferenți, care nu au observat nici o schimbare în modul lor de comunicare, 20%. Cei ce
nu au fost de acord au răspuns în proporție de 12%, iar cu dezacord total 14%.

Metodele digitale de comunicare folosite de

către angajați

50% 47%
45%
40%
36%
35% 33%
31%
30% 27%
25% 26% 26%
24%24% 24%
25% 23% 22% 23%
21% 21% 21%
19%18%
20% 17%
15% 5% 14%
15% 13%
1 9% 10%
10% 8%
4%
5% 2% 2%
0%
Video-conferință Mesaje text trimise Mesaje audio Convorbiri Email-ul Google Docs /
folosind platforme trimise instantaneu telefonice Drive
instantane (WhatsApp, /etc
u Teams, Webex, Messenger, Viber, Messenger, Viber,
dedicate
Zoom, (Microsoft
Google, etc.) Telegram etc.) Telegram etc.)
(WhatsApp
, Mereu Des Uneori Rar
Deloc
Figura 8 - Utilizarea metodelor digitale în comunicare

16
 Angajații au fost ajutați pentru a se adapta
comunicării digitale și aceasta i-a avantajat
29%
30% 26%
25%
24%
25% 21%
20%
20%
14% 15% 14%
15% 12%

10%

5%

0%
Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total

Superiorii au încercat să mă ajute să utilizez mai ușor metodele digitale, telecomunicând

Comunicarea digitală m-a avantajat în loc să mă dezavantajeze

Figura 9 - Comunicarea digitală

Alte trei aspecte analizate în acest studiu sunt prezentate în figura numărul 10 și
anume: s-a investigat dacă modul de comunicare al angajaților s-a îmbunătățit în perioada
telemuncii, iar cu o majoritate de 29% de răspunsuri acord total și 27% de acord, se înțelege
că telesalariații și-au dezvoltat capacitățile de comunicare. Au fost însă și cei care nu au
observat nicio schimbare în acest sens (30%) cât și cei care nu au fost de acord (14%), sau
au răspuns cu dezacord total (9%).
Comunicarea este foarte importantă pentru telesalariați dar s-a urmărit în acest studiu
și relația dintre modul în care s-a comunicat cu familia mai ales în cazul conflictelor și dacă
a ajutat sau nu telemunca în acest sens. Astfel la întrebarea “Este dificil de gestionat un
conflict din viața personală, lucrând în regim de telemuncă ?” 17% dintre respondenți au
răspuns cu acord total dar și cu dezacord total. Cei care nu au observat schimbări majore în
acest sens au răspuns cu indiferent (30%), iar în procentaj foarte apropiat, 18% au fost de
acord și tot 18% și-au exprimat și dezacordul.
Așa se explică mai departe răspunsurile de acord total (36%) ale angajaților ce
consideră oportună telemunca în comunicarea cu familia și apropiații, și cele de acord
(19%). În acest caz au răspuns cu indiferent 19% dintre telesalariați, 16% au fost de acord
șidoar 10 % au fost de acord în totalitate.

17
 Telemunca oportună în comunicare, familie și gestionare a
conflictelor familiale

40% 36%
35% 29% 30%
30% 27%

25% 21%
17% 18%19% 19% 18% 17%
20% 16%
14%
15% 10%
9%
10%
5%
0%
Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total

Modul meu de comunicare s-a îmbunătățit practicând telemunca

Este dificil de gestionat un conflict din viața personală, lucrând în regim de telemuncă
Telemunca este oportună în comunicarea cu familia și apropiații

Figura 10 - Telemunca benefică pentru familie

Un alt aspect analizat și prezentat în figura numărul 11, a fost pe de o parte relațiile
telesalariaților cu colegii și superiorii cât și cele cu familia și prietenii. Astfel 29% dintre
aceștia și-au exprimat dezacordul total, 21% acordul insinuând că relațiilor lor cu familia și
apropiații nu s-au răcit. Au fost și cei care sunt de acord (20%), doar 6% au răspuns cu
dezacord total și 24% au rămas indiferenți. În ceea ce privește relațiile de muncă, 27% dintre
respondenți au răspuns cu dezacord total, 16% cu dezacord și 26% au fost indiferenți. Acord
a fost exprimat de 20% dintre aceștia iar acord total doar de către 8% dintre participanții la
studiu.

Relațiile personale și profesionale

29%
27% 26%
30%
24% 23%
25% 21% 20%
20% 16%
15%
8%
10% 6%
5%
0%
Dezacord total Dezacord Indiferent Acord Acord total

Relațiile cu prietenii și familia s-au răcit telelucrând

Relațiile cu colegii și superiorii s-au răcit telelucrând

Figura 11- Relațiile personale și profesonale

18
 Analizând toate aspectele de mai sus privind comunicarea telesalariaților cu colegii
și superiorii dar și cu familia, aceștia și-au exprimat astfel părerile despre telemuncă și
întoarcerea la birou, rezultate prezentate în figura numărul 12. Cu o majoritate de 42%
respondenții preferă telemunca în detrimentul întoarcerii la birou, 16% dintre ei au răspuns
cu acord. Indiferenți în legătură cu întoarcerea la birou sunt 16%, cei care și-au exprimat
dezacordul 12% iar dezacordul total a fost exprimat de 13% dintre chestionați. Cei care nu
consideră oportună întoarcerea la birou sunt 38% dintre salariați, iar 18% și-au exprimat
dezacordul. Acord total și indiferent au ales 16%, iar acord 12%.

Părerea angajaților privind eficiența comunicării în

muncă și preferința acestora dintre munca la birou
și telemuncă
42%
45% 38%
40%
35%
30%
25%
17% 16% 18%
20% 16% 16%
12% 12% 13%
15%
10%
5%
0%
Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total

Aș prefera sistemul telemuncă în detrimentul întoarcerii la birou

Consider că este oportună întoarcerea la birou

Figura 12 - Eficiența comunicării și preferințele angajaților dintre telemuncă și munca la

birou

Respondenții, în figura 13, se poziționează în acord total cu un procent de 12% și

8% cu acord, afirmând că preferințele lor sunt luate în considerare în cazul reîntoarcerii la
birou. Mai mult de un sfert dintre aceștia (29%) sunt indiferenți, pe când 27% sunt în
dezacord, 24% în dezacord total, aceștia din urmă considerând că superiorii nu iau în
considerare părerea acestora. Mai bine de jumătate dintre chestionați consideră telemunca
ca fiind o alegere pentru viitor, în acord total fiind 48% iar în acord 21%, în timp ce
indiferenți sunt 13%, iar în dezacord și dezacord total sunt doar 14% respectiv 4%.

19
 Părerea angajaților legat de întoarcerea la birou și
telemunca ca fiind o alegere pentru viitor
48%
50%
45%
40%
35% 29%
27%
30% 24%
25% 21%
20% 14%
12% 13%
15%
8%
10% 4%
5%
0%
Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total

Consider că părerea mea legată de întoarcerea la birou este luată în considerare ținându-se cont de
preferințele mele
Consider că, din perspectiva comunicării, telemunca ar putea fi o alegere pentru viitor

Figura 13 - Părerea angajaților este luată în considerare în companie și văd telemuca ca o

alegere pentru viitor.

Din figura 14, reiese faptul că 59% dintre chestionați sunt foarte mulțumiți de
echilibrul dintre viața lor profesională și cea personală. Mulțumiți au fost 20%, indiferenți
16%, iar un procent mic de 4% se consideră nemulțumiți și într-un procent și mai mic de
doar 1% se consideră foarte nemulțumiți. Având în vedere faptul că mai mult de jumătate
dintre telesalariați confirmă faptul că există un echilibru între viața profesională și cea
personală, putem identifica telemunca ca fiind oportună în acest caz.

Echilibru - viața profesională și personală

1 1% Foarte nemulțumit

2 4% Nemulțumit

3 16% Indiferent

4 20% Mulțumit
Foarte mulțumit
5 59%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Figura 14 - Echilibru dintre viața profesională și cea personală

20
 În figurile numărul 15 și 16, se observă faptul că marea majoritate a intervievaților
(75%) nu ocupă o poziție de conducere și nu coordonează o echipă în cadrul companiei în
care activează.

Funcție de conducere

100%
25% 75%
50%

0%

DA

NU

Figura 15 - Funcția în cadrul companiei

Dintre ceilalți 25% de telesalariați, 12% coordonează echipe formate din mai mult
de 10 persoane, 6% coordonează echipe formate din 4-10 persoane și 7% echipe de 1-3
persoane.

Echipa coordonată
80% 75%
70%
60%
50%
40%
30%
20% 12%
10% 6% 7%

0%
MAI MULT DE 10 4-10 PERSOANE 1-3 PERSOANE NU COORDONEZ O ECHIPĂ
PERSOANE

Figura 16 - Echipa coordonată

Conform răspunsurilor date de persoanele intervievate și conform figurii nr 17.,
63% dintre acestea lucrează în companii care au un număr de angajați de peste 250 de
persoane, 15% lucrează în companii care au un număr de 51-250, 19% lucrează în companii
care au un număr de 11-50 și doar 3% în companii cu un număr mai mic de 10 persoane.

21
 Dimensiunea companiei în care lucrează
respondenții
<10

11-50

3%
19%

15%
63%
>250
51-250

Figura 17 -Dimesiunea companiei

Dintre respondenți, conform figurii numărul 18, 43% sunt de gen feminin și 57%
suntde gen masculin.

Genul respodenților
Feminin
Masculin

43%
57%

Figura 18 - Genul respondenților

Conform figurii numărul 19, majoritatea de 38% a persoanelor care au participat la
acest studiu, au vârsta cuprinsă între 26-35 de ani, 24% au vârsta cuprinsă între 18-25 de
ani. Cele care au vârsta cuprinsă între 36-45 de ani au răspuns în proporție de 31%.
Respondenții cu vârsta cuprinsă între 46-55 ani sunt în proporție de 6% și un singur
respondent are o vârstă de peste 55 de ani.

22
 Categoriile de vârstă ale respondențiilor
1%

6%
24%

peste 55 ani
31%
46-55 ani
36-45 ani
26-35 ani
18-25 ani
38%

Figura 19 -Vârsta respondenților

În întrebarea deschisă privind domeniul în care lucrează, au răspuns toate persoanele

participante la chestionar, iar conform figurii numărul 20, majoritatea de 65% lucrează în
domeniul financiar, 15% lucrează în IT, 6% lucrează în marketing, 3% lucrează în resurse
umane și tot 3% în administrație, 2% în finanțe și câte 1% în publicitate, management,
logistică, inginerie, achiziții și telecomunicații.

Domeniul în care telesalariați lurează

70% 65%
60%
50%
40%
30%
15%
20%
3% 6% 2% 3%
10% 1% 1% 1% 1% 1% 1%
0%

Figura 20 - Domeniul în care teleangajații lucrează

În figurile numărul 21 și 22, se poate observa că jumătate (50%) dintre participanții

la anchetă au studii universitare, 29% postuniversitare, 5% de doctorat iar 7% au finalizat
studii postliceale și 9% studii liceale finalizate.

23
 Nivelul de studii finalizate

50% 5% 29% 50%

0%
7%
9%

Figura 21- Studii finalizate

Mai mult de jumătate dintre aceștia (67%) nu studiază în prezent, în timp ce 2% au

studii de doctorat în curs de finalizare, 23% studii postuniversitare, 6% universitare și 2%
postliceale.

Nivelul de studii în curs de finalizare

70% 67%

60%

50%

40%

30% 23%

20%
6%
10% 2% 2%

0%
DOCTORAT POSTUNIVERSITAR UNIVERSITAR POSTLICEAL NU STUDIEZ ACUM
(MASTER) (COLEGIU)

Figura 22 - Studii în curs de finalizare

Studiind figura numărul 23, identificăm că 54% dintre telesalariați provin din mediul
urban, 35% din mediul rural și doar 11% din mediul suburban.

24
 Mediul de proveniență
Suburban

Rural
11%
35%

54%

Urban

Figura 23- Proveniență

Componența familiei respondenților conform figurii numărul 24, este majoritară
compusă din doi adulți într-un procent de 49%, 3 adulți în procentaj de 8%, 4 adulți 12%
,iar 5 sau peste 5 adulți sunt 5%, o singură persoană adultă 19% și nici un adult 7%.
Majoritatea chestionaților nu au copii (sub 2 ani – 82%, între 2 și 11 ani - 68% și între 12
și 17 ani 75%), doar 16% dintre aceștia au un copil de sub 2 ani și 1% au doi copii de sub 2
ani în timp ce 3,4 și peste 5 copii sub 2 ani procentajul este de 0%. Dintre respondenți 15%
au un copil cu vârsta cuprinsă între 2 și 11 ani, tot 15% sunt cei care au doi copii cu vârsta
cuprinsă între 2 și 11 ani, o singură persoană are 3 copii cu vârsta cuprinsă între 2 și 11 ani
și doar 1% au 4 sau >=5 copii cu vârsta cuprinsă între 2 și 11 ani. Un adolescent cu vârsta
cuprinsă între 12 și 17 ani au 17% dintre chestionați, doi adolescenți cu vârsta cuprinsă între
12 și 17 ani au 6% dintre respondenți, 1% au 3 și maxim 4 adolescenți cu vârsta cuprinsă
între 12 și 17 ani. O mare parte a telesalariaților nu locuiesc cu pensionari (65%), 16%
dintre aceștia locuiesc cu o persoană pensionară, 11% cu două persoane pensionare, 1% cu
3 persoane pensionate, 4% cu 4 și 3% cu >=5 persoane pensionate.

25
 Componența familiei
90%
82%
80% 75%

70% 68%
65%

60%
49%
50%

40%

30%
19%
20% 15% 16%15%17% 16%
12% 11%
8% 7%
10% 5% 3% 4% 6%
1% 1% 0% 0% 1% 1% 0% 0% 1% 1% 1%
0%
>=5 4 3 2 1 0
Număr copii sub 2 ani Număr copii între 2-11 ani împliniți
Număr adolescenți (12-17 ani împliniți) Număr adulți (exclus pensionari)
Număr pensionari

Figura 24 - Membrii familiei

În chestionar a mai fost o altă întrebare deschisă referitoare la ce alte provocări au
mai identificat respondenții din punct de vedere al comunicării, telelucrând. La această
întrebare au răspuns 25 de persoane, dintre care cei mai mulți au identificat probleme tehnice
legate de conexiunea la internet, semnal slab și întreruperi frecvente ale apelurilor. O altă
provocare pentru o parte dintre acești respondenți a fost comunicarea cu noii colegi de
muncă pe care nu îi văzuseră fizic deloc și pe care au trebuit să îi integreze în echipă și să
le facă instructajul online. Alte câteva persoane au comunicat mai dificil telelucrând din
cauza vecinilor care renovau și făceau zgomot o mare parte din zi, și o singură persoană a
avut probleme telecomunicând din cauza familiei și în special a copiilor mici care se jucau
destul de zgomotos.

Datorită valorilor indicilor Kurtosis și Skewness care măsoară distribuția datelor și

pentru care se acceptă valori cuprinse între -2 și 2 (Darren & Mallery, 2010), distribuția
datelor pentru variabilele folosite care compun ipotezele în analiza inferențială este una
normală după cum reiese din tabelul 1 și 2.

26
 Tabelul 1 - Distribuția datelor

Tabelul 2 - Distribuția datelor

2.4 Analiza inferențială

Pentru realizarea unei analize inferențiale s-au utilizat rezultatele anchetei, respectiv
chestionarului din cercetarea descriptivă. Analiza inferențială a fost studiată în programul
PSPP iar cele 3 tipuri de instrumente folosite pentru a determina rezultatele au fost:
Pearson Chi-Square, ANOVA și regresia liniară care permit studierea corelației dintre mai
multe variabile pentru a testa o ipoteză (Traian , 2021, Șandor, 2010).

Ipoteza 1: Există o legătură între preferința pentru regimul de telemuncă și categoriile de

vârsta ale respondenților.
Există o corelație identificată din tabelul numărul 1 conform analizei inferențiale între
variabila dependentă care este preferința teleangajaților din punct de vedere al comunicării,
ei considerând telemunca mai avantajoasă, care este influențată de către variabila

27
independentă care este reprezentată de vârsta persoanelor respondente. Din punct de
vedere statistic între cele două variabile există o corelație (Pearson Chi-
Square=0,018<0,05).

Tabelul 3- Corelația dintre părerea angajaților despre telemuncă ca fiind mai avantajoasă
în comunicare și variabila de vârstă a respondenților

28
Ipoteza 2: Telemunca este considerată oportună în comunicarea cu familia de
respondenții care nu au copii.

Se poate identifica o corelație din tabelul numărul 4 între variabila dependentă reprezentată
de părerea teleangajaților legat de faptul că telemunca este oportună în comunicarea cu
familia și apropiații, care este influențată de variabila independentă reprezentată de către
membrii familiei în care predominant se află doi adulți fără copii, adolescenți sau persoane
vârstnice. Ipoteza este verificată căci există o relație semnificativă statistic între cele două
variabile (Pearson Chi-Square=0,04<0,05).

Tabelul 4- Corelația dintre telemunca considerată ca fiind oportună în comunicarea cu

familia și apropiații și familia compusă predominant din doi adulți

29
Ipoteza 3: Tinerii s-au adaptat mai ușor procesului de telecomunicare.

Studiind tabelul numărul 5 se identifică o altă corelație între procesul de acomodare al

teleangajaților în comunicarea cu colegii, care este variabila dependentă influențată de
variabila independentă reprezentată de categoriile de vârstă ale respondenților, acestea fiind
cuprinse predominant între 25-35 și 36-45 de ani.

Tabelul 5 - Corelația dintre variabila procesului de acomodare în telecomunicarea

cucolegii și variabila respondenților tineri

Ipoteza 4: Există o legătură între procesul de adaptare în telecomunicare și îndeplinirea

sarcinilor cu colegii.

De asemenea, între variabila dependentă care este ușurința îndeplinirii sarcinilor

comunicând cu colegii și variabila independentă care este procesul de acomodare în
comunicarea online cu colegii și care influențează variabila dependentă, există o corelație
potrivit tabelului numărul 6. Variația variabilei independente explică variația variabilei
dependente în procent de 80% în acest caz.

30
Tabel 6 - Corelația dintre ușurința îndeplinirii sarcinilor cu ajutorul colegilor de muncă și
variabila procesului de acomodare în telecomunicare cu aceștia

Ipoteza 5: Comunicarea digitală este considerată avantajoasă de către angajații care

primesc suport tehnic din partea superiorilor.
Între variabila dependentă reprezentată de avantajatul teleangajaților în comunicarea
digitală și ajutorul primit de angajați din partea superiorilor privind utilizarea eficientă a
comunicării digitale, care este variabila independentă și care influențează variabila
dependentă, există o corelație potrivit tabelului numărul 7. Variația variabilei independente
explică variația variabilei dependente în procent de 47%

Tabelul 7 - Corelația dintre părerea angajaților privind avantajul acestora în utilizarea

comunicării digitale și ajutorul primit din partea superiorilor în comunicarea digitală

31
Ipoteza 6: Procesul de utilizare în telecomunicare este influențat de frecvența folosirii
metodelor de comunicare digitală de către angajați.
Există o corelație conform tabelului 8 și între variabila dependentă reprezentată de ușurința
cu care teleangajații îți îndeplineau sarcinile comunicând cu colegii și superiorii de la locul
de muncă și variabila independentă identificată prin ajutorul primit de către teleangajați din
partea superiorilor pentru a utiliza mai eficient platformele de comunicare digitală, prima
variabilă influențând-o pe cea de-a doua. Variația variabilei independente explică variația
variabilelor dependente în procent de 37%, respectiv 35%.

Tabelul 8 - Corelația dintre utilizarea metodelor de comunicare digitală prin mesaje text și
audio transmise instant și variabila procesului de acomodare în telecomunicarea cu colegii

32
Ipoteza 7: Există o legătură între angajații care prefera să lucreze în regim de
telemuncă și îndeplinirea sarcinilor de muncă.

Conform tabelului numărul 9, există o corelație în care variabila dependentă reprezentată de

ușurința cu care telesalariații își îndeplineau sarcinile din punct de vedere al comunicării cu
colegii, care este influențată de variabila independentă care prezintă preferința angajaților
pentru telemuncă în detrimentul întoarcerii la birou. Variația variabilei independente
explică variația variabilei dependente în procent de 71%.

Tabelul 9 - Corelația dintre ușurința îndepliniri sarcinilor telecomunicând cu colegii și

preferința pentru telemuncă a angajaților

Ipoteza 8: Respondenții preferă să lucreze pe viitor în regim de telemuncă în urma

experienței de telemuncă preferată și în prezent.

Din tabelul numărul 10 reiese că există o corelație între variabila dependentă care este
influențată de variabila independentă. Variabila dependentă în acest caz este părerea
angajaților din perspectiva comunicării în telemuncă văzută ca și o posibilă alegere pentru
viitor, variabila independentă este reprezentată de ușurința cu care teleangajații își
îndeplineau sarcinile din punct de vedere al comunicării cu colegii. Variația variabilei
independente explică variația variabilei dependente în procent de 74%.

33
 Tabelul 10 - Corelația dintre telemuncă văzută de angajați ca și o alegere pentru viitor și
preferința angajaților pentru telemuncă în detrimentul întoarcerii la birou

Ipoteza 9: Între telemunca evaluată ca și o alegere pentru viitor și preferința angajaților

pentru aceasta evaluată din punct de vedere al echilibrului între viața personală și viața
profesională există o legătură.

Între variabila dependentă: mulțumirea angajaților privind echilibrul dintre viața personală
și profesională în regim de telemuncă și variabila independentă: părerea angajaților din
perspectiva comunicării în care telemunca este văzută ca și o alegere pentru viitor există o
corelație, potrivit tabelului numărul 11, prin care prima variabilă o influențează pe cea dea
doua. Variația variabilei independente explică variația variabilei dependente în procent de
59%.

34
 Tabelul 11- Corelația dintre echilibrul între viața profesională și cea personală și părerea
angajaților despre telemuncă ca fiind de viitor

Ipoteza 10: Există o legătură între angajații care prefera să se întoarcă la birou și
îndeplinirea sarcinilor de muncă.

Între variabilele dependente reprezentate de ușurința îndeplinirii sarcinilor din punct de

vedere al telecomunicării cu colegii și ușurința îndeplinirii sarcinilor din punct de vedere al
telecomunicării cu superiorii și variabila independentă reprezentată de preferința
angajaților din punct de vedere al comunicării pentru munca la birou există o corelație
conform tabelului 12 în care variabilele dependente sunt influențate de variabila
independentă. Variația variabilei independente explică variația variabilelor dependente în
procent de 62% și 66%.

35
Tabelul 12- Corelația dintre ușurința îndeplinirii sarcinilor cu colegii și superiorii
telelucrând și preferința angajaților pentru munca la birou

36
Ipoteza 11: Nu există o legătură între angajații cărora le-a lipsit interacțiunea directă cu
colegii și superiorii de la birou în timpul practicatorii telemuncii conform tabelului
numărul 13.
Regresia liniară dintre variabile nu a dovedit o legătură între regimul de telemuncă și lipsa
interacțiunii cu colegii sau cu superiorii (p>0,05).

Tabel 13- Legătura între angajații cărora le-a lipsit interacțiunea directă cu colegii și
superiorii de la birou în timpul practicării telemuncii

37
Concluzii și propuneri

Concluzii
În urma studiului realizat se identifică o serie de concluzii referitoare la conținutul
lucrării, elaborarea acesteia, studiul realizat, ipotezele și obiectivele cercetării prin care se
confirmă sau infirmă viabilitatea acestora.
Obiectivele acestei analize au fost alese pentru a stabili gradul de satisfacție legat
de comunicarea online al angajaților care au practicat telemunca, pentru a identifica
metodele de comunicare digitală alese și folosite de aceștia pentru a-și îndeplini sarcinile,
pentru a se determina impactul implementării telemuncii în timpul pandemiei de Covid-19
asupra perspectivei și eficienței angajaților, pentru a determina implicarea superiorilor în
procesul de acomodare suferit de angajați și ajutorul oferit către aceștia în telecomunicare,
și pentru a stabili care sunt preferințele angajaților în raport cu telemunca și munca la
birou în ceea ce privește comunicarea la locul de muncă.
În urma analizei descriptive a rezultatelor s-au observat câteva elemente importante
date de frecvența sau proporția variabilelor.
Cei mai mulți respondenți ca și frecvență au lucrat în regim de telemuncă doar în
timpul pandemiei de Covid-19.
Majoritatea respondenților ca și frecvență ar prefera dacă ar avea posibilitatea de a
alege, să lucreze zilnic în regim de telemuncă.
Cei mai mulți dintre respondenți nu au resimțit reducerea comunicării în telemuncă.
Respondenții tineri s-au adaptat mai ușor procesului de telecomunicare.
Majoritatea respondenților consideră mai avantajoasă telemunca și o văd ca pe o
alegere de viitor în ceea ce privește modul de desfășurare al muncii.
Dintre metodele de comunicare digitală, majoritatea respondenților preferă
convorbirile telefonice, video-conferința și mesajele text transmise instantaneu.
Cu o frecvență mai ridicată, teleangajații chestionați consideră că, comunicarea
digitală reprezintă un avantaj.
Prin întrebarea deschisă opțională din chestionar s-a identificat că cele mai multe
provocări în telecomunicare au fost de natură tehnică, provocate de factori externi.
Telemunca este considerată oportună în comunicarea cu familia de teleangajații care
nu au copii sau persoane vârstnice în grijă.
Din punct de vedere al îndepliniri sarcinilor de muncă atât cu superiorii cât și cu
colegii, telemunca este preferată.

38
 Majoritatea angajaților au fost mulțumiți de echilibrul dintre viața profesională și
viața personală în sistemul de telemuncă.
Mulți dintre respondenți consideră telemunca ca fiind oportună în comunicarea cu
familia și apropiații.
Majoritatea respondenților preferă telemunca în detrimentul întoarcerii la birou din
punct de vedere al comunicării.

Propuneri
Rezultatele cercetării sunt limitate de numărul de respondenți, iar într-o perspectivă
viitoare se recomandă folosirea unui eșantion mai mare. Un dezavantaj al unei
cercetării de acest tip, care ar trebui reanalizat, este lipsa de motivație a persoanelor
chestionate, în sensul în care majoritatea ezită să răspundă inițial, deși sunt
informați că oferă un răspuns anonim, acest lucru fiind precizat la începutul
chestionarului, sau răspund într-un timp destul de îndelungat din diferite motive.

O astfel de analiză ar trebui realizată periodic, reluând ipotezele care s-au justificat
în prima parte pentru a se putea realiza o comparație între acestea din mai multe
perspective precum impactul asupra eficienței și modul în care teleangajații se
raportează în telemuncă.

Rezultatele acestei cercetări ar fi de ajutor managerilor companiilor din care provin

angajații chestionați, dar ar putea fi relevante și pentru alte companii în care se
practică telemunca. Prin realizarea unei analize similare managerii pot evalua
alegerea angajaților lor în ceea ce privește preferința pentru telemuncă, impactul
acesteia asupra comunicării și părerea acestora în raport cu viața profesională și
personală în regim de telemuncă.

Se recomandă managerilor să pună accent pe comunicarea informală cu angajații

pentru a le putea înțelege mai bine nevoile sau nemulțumirile legate de
desfășurarea comunicării la locul de muncă.

39
Bibliografie
Athanasiadou, C., & Theriou, G. (2021). Telework: systematic literature review and future
research agenda. Volume 7, Issue 10, 1-18. doi:10.1016/j.heliyon.2021.e08165
Beauregard, A. T., Basile, K. A., & Canónico, E. (2019). Telework: Outcomes and
Facilitators for Employees. 3-4. doi:10.1017/9781108649636.020
Belzunegui-Eraso, A., & Erro-Garcés, A. (2020). Teleworking in the Context of the
Covid-19 Crisis. Sustainability 2020, 1-18. doi:10.3390/su12093662
Buomprisco, G., Ricci, S., Perri, R., & De Sio, S. (2021). Health and Telework: New
Challenges after COVID-19 Pandemic. European Journal of Environment and
Public Health, 1-5. doi:10.21601/ejeph/9705
Cakula, S., & Pratt, M. (2021). Communication Technologies in a Remote
Workplace. Baltic J. Modern Computing, 9, 210-219.
doi:10.22364/bjmc.2021.9.2.05
Carauș , V. (2020). Modalități moderne de comunicare managerială în întreprinderile
vinicole din Republica Moldova. Paradigme moderne în dezvoltarea economiei
naţionale şi mondiale, 394-399. doi:978-9975-152-69-3
Ceacîr, I. (2021). Cultura organizațională în perioada pandemiei de Coronavirus.
Patrimoniul de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabilede mâine .
Chang, Y., Chien, C., & Shen, L.-F. (2021). Telecommuting during the coronavirus
pandemic: Future time orientation as a mediator between proactive coping and
perceived work productivity in two cultural samples. Personality and Individual
Differences, 1-6. doi:10.1016/j.paid.2020.110508
Chelcea, S. (2001). Metodologia cercetării sociologice. București: EDlTURA
ECONOMICĂ.
Darren, G., & Mallery, P. (2010). SPSS/Windows Step by Step: A Simple Guide and
Reference. Boston .
Francoise, C., Elif, B., & Abid, G. (2020). E-Leadership and Teleworking in Times of
COVID-19 and Beyond: What We Know and Where Do We Go. Frontiers in
Psychology, 11, 1-11. doi:10.3389/fpsyg.2020.590271
Jalagat, R. C., & Jalagat, A. M. (2019). Rationalizing remote working concept and its
implications on employee productivity. Global Journal of Advanced
Research, 6(3), 95-100.
Jean, V. A., Chivu, L., Franc, I. V., & Sima, V. (2020). Practici şi exigenţe în
scrierea lucrărilor ştiinţifice. București: Editura Expert.
Kocot, D., Maciaszczyk, M., Kocot, M., Kwasek, A., & Depta, A. (2021).
Multidimensional Aspects Affecting the Level of Employee Satisfaction with
Remote Work. European Research Studies Journal, XXIV(3B), 576-591.
doi:10.35808/ersj/2483
Legea 55. (2020, mai 15). Legislatie.
doi:https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/225620
Legea 81. (2018, martie 30). Legislatie. Preluat de pe Portal Legislativ:
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/199418
López-Igual, P., & Rodríguez-Modroño, P. (2020). Who is Teleworking and Where from?
Exploring the Main Determinants of Telework in Europe. Sustainability. 2020, 3.
doi:10.3390/su12218797

40
Martin, L., Hauret, L., & Fuhrer, C. (2022). Digitally transformed home office impacts on
job satisfaction, job stress and job productivity. COVID-19 findings. PLOS ONE,
1-23. doi:10.1371/journal.pone.0265131
Mello, J. A. (2007). Managing Telework Programs Effectively. Employ Respons Rights,
247-261. doi:10.1007/s10672-007-9051-1
Mihailov, T. (2019). Munca la domiciliu și telemunca - forme atipice de muncă. Tribuna
tânărului cercetător. Administrarea Publică, CZU : 349.245, 157-161.
Munteanu, O. (2020). Adaptarea psihosocială la locul de muncă. Integrare prin cercetare
si inovare., 226-230.
Negulescu, O. H., & Doval, E. (2021). Ergonomics and time management in
remote working from home. Acta technica Napocensis. 64 (1-S1), 102-103.
Nemțeanu, M. S., Dabija, D. C., & Stanca, L. (2021). The Influence of Teleworking on
Performance and Employees. 428-429. doi:10.24818/EA/2021/58/601
Nguyen, M. H., Gruber, J., Fuchs, J., Marler, W., Hunsaker, A., & Hargittai, E. (2020).
Changes in Digital Communication During the COVID-19 Global Pandemic:
Implications for Digital Inequality and Future Research. Social Media + Society,
6(3), 1-6. doi:10.1177/2056305120948255
Nilles, J. M. (1998). Managing Telework: Strategies for Managing the Virtual
Workforce. Canada: John Wiley & Sons, Inc.
Ozimek, A. (2020). The Future of Remote Work. SSRN Electronic Journal, 1-7.
doi:10.2139/ssrn.3638597
Popovici, V., & Popovici, A. L. (2020). Remote Work Revolution:Current Opportunities
and Challenges for Organizations. Economic Sciences Series, XX(1), 468-472.
Sulă, N., & Chiriac , N. (2017). Aspectele generale privind munca la domiciliu
reglementate de cadrul juridic național și cel internațional. Conferința Tehnico-
Çtiințifică a Colaboratorilor, Doctoranzilor și Studenților, Universitatea Tehnică a
Moldovei, 424-426. doi:78-9975-45-500-8
Șandor, S. D. (2010). Metode şi tehnici de cercetare în ştiinţele sociale. Suport de curs
pentru învățământ la distanță, 1-283.
Traian, I. L. (2021). Statistica -curs. Facultatea de Business.
Zito, M., Ingusci, E., Cortese, C. G., Giancaspro, M. L., Manuti, A., Molino, M., . . .
Russo, V. (2021). Does the End Justify the Means? The Role of Organizational
Communication among Work-from-Home Employees during the COVID-19
Pandemic. International Journal of Enviromental Reseach and Public Health, 1-
20. doi:10.3390/ijerph18083933

41
Anexa - chestionar

42
Comunicarea în telemuncă https://forms.office.com/Pages/DesignPageV2.aspx?origin=NeoPortalP...

Comunicarea în telemuncă

Bună ziua!

Completarea chestionarului va dura aproximativ 4 minute.

• Acest chestionar are ca scop identificarea corelației între comunicare și

telemuncăpentru a stabili cum se desfășoară comunicarea în regimul de
telemuncă.
• Telemunca este o formă de organizare a muncii care se desfășoară exclusiv în afara
biroului angajatorului și reprezintă realizarea sarcinilor de la locul de muncă cu
ajutorul tehnologiei de telecomunicații.
• Nu se cer datele personale de identificare, informațiile fiind folosite pentru cercetarea
realizată în elaborarea lucrării de licență.

* Obligatoriu

1. Când ați început să lucrați în regim de telemuncă? *

Pentru prima dată în timpul pandemiei Covid-19

Anterior pandemiei Covid-19

Nu am lucrat sub forma telemuncă până în prezent

2. Vă rog alegeți un răspuns pentru fiecare din următoarele afirmații: *

4 3 2 o
zile/săptăm zile/săptăm zile/săptăm dată/săptă Dac
Zilnic ână ână ână mână caz

1 din 12 21/06/2022, 09:13

Comunicarea în telemuncă https://forms.office.com/Pages/DesignPageV2.aspx?origin=NeoPortalP...

În prezent
lucrez în
regimul
telemuncă

Dacă aș avea
posibilitatea
să aleg aș
lucra în
regimul
telemuncă

3. Vă rog alegeți un răspuns pentru fiecare din următoarele afirmații: *

Dezacord
Acord total Acord Indiferent Dezacord total

Mi-a lipsit
interacțiunea
față în față
cu colegii de
muncă în
perioada în
care am
lucrat de
acasă.

În perioada în
care am
lucrat de
acasă mi-a
lipsit
interacțiunea
cu superiorii
de la locul de
muncă

4. Vă rog alegeți un răspuns pentru fiecare din următoarele afirmații: *

Dezacord
Acord total Acord Indiferent Dezacord total

2 din 12 21/06/2022, 09:13

Comunicarea în telemuncă https://forms.office.com/Pages/DesignPageV2.aspx?origin=NeoPortalP...

Am simțit
reducerea
comunicării
cu colegii de
muncă,
telecomunicâ
nd.

Am simțit
reducerea
comunicării
cu superiorii,
telecomunicâ
nd.

5. Vă rog alegeți un răspuns pentru fiecare din următoarele afirmații: *

Dezacord
Acord total Acord Indiferent Dezacord total

Din punct de
vedere al
comunicării la
locul de
muncă
consider mai
avantajoas
ă munca
la birou.

Din punct de
vedere al
comunicării la
locul de
muncă
consider mai
avantajoasă
telemunca.

6. Vă rog alegeți un răspuns pentru fiecare din următoarele afirmații: *

3 din 12 21/06/2022, 09:13

Comunicarea în telemuncă https://forms.office.com/Pages/DesignPageV2.aspx?origin=NeoPortalP...

Dezacord
Acord total Acord Indiferent Dezacord total

A fost
ușor procesul
de
acomodare în
comunicarea
online cu
colegii,
telecomunicâ
nd.

A fost
ușor procesul
de
acomodare în
comunicarea
online cu
superiorii,
telecomunicâ
nd.

7. Vă rog alegeți un răspuns pentru fiecare din următoarele afirmații:

*

Dezacord
Acord total Acord Indiferent Dezacord total

A fost ușor să
îmi
îndeplinesc
sarcinile
telecomunicâ
nd, din punct
de vedere al
comunicării
cu colegii de
muncă.

A fost ușor să
îmi
îndeplinesc
sarcinile

4 din 12 21/06/2022, 09:13

Comunicarea în telemuncă https://forms.office.com/Pages/DesignPageV2.aspx?origin=NeoPortalP...

telecomunicâ
nd, din punct
de vedere al
comunicării
cu superiorii.

8. În ce măsură folosiți următoarele modalități de comunicare

pentrurealizarea sarcinilor de serviciu? *

Deloc Rar Uneori Des Mereu

Video-
conferință
folosind
platforme
dedicate
(Microsoft
Teams,
Webex,
Zoom,
Google, etc.)

Mesaje text
trimise
instantaneu
(WhatsApp,
Messenger,
Viber,
Telegram
etc.)

Mesaje audio
trimise
instantaneu
(WhatsApp,
Messenger,
Viber,
Telegram
etc.)

Convorbiri
telefonice

Email-ul

5 din 12 21/06/2022, 09:13

Comunicarea în telemuncă https://forms.office.com/Pages/DesignPageV2.aspx?origin=NeoPortalP...

Google Docs
/ Drive /etc

9. Vă rog alegeți un răspuns pentru fiecare din următoarele afirmații: *

Dezacord
Acord total Acord Indiferent Dezacord total

Din punctul
meu de
vedere,
superiorii au
încercat să
mă ajute să
utilizez mai
ușor
metodele
digitale,
telecomunicâ
nd.

Din punctul
meu de
vedere,
comunicarea
digitală m-a
avantajat în
loc să mă
dezavantajez
e.

10. Vă rog alegeți un răspuns pentru fiecare din următoarele afirmații: *

Dezacord
Acord total Acord Indiferent Dezacord total

Modul meu
de
comunicare
s-a
îmbunătățit

6 din 12 21/06/2022, 09:13

Comunicarea în telemuncă https://forms.office.com/Pages/DesignPageV2.aspx?origin=NeoPortalP...

în perioada în
care am
lucrat de
acasă.

Este dificil de
gestionat un
conflict din
viața
personală,
lucrând în
regim de
telemuncă.

Telemunca
este
oportună în
comunicarea
cu familia și
apropiații.

11. Vă rog alegeți un răspuns pentru fiecare din următoarele afirmații: *

Dezacord
Acord total Acord Indiferent Dezacord total

Relațiile cu
prietenii și
familia s-au
răcit în
perioada în
care am
lucrat de
acasă.

Relațiile cu
colegii și
superiorii
s-au răcit în
perioada în
care am
lucrat de
acasă.

7 din 12 21/06/2022, 09:13

Comunicarea în telemuncă https://forms.office.com/Pages/DesignPageV2.aspx?origin=NeoPortalP...

Vă rog alegeți un răspuns pentru fiecare din următoarele afirmații

Dezacord
Acord total Acord Indiferent Dezacord total

Din punct de
vedere al
comunicării
aș prefera
sistemul
telemuncă în
detrimentul
întoarcerii la
birou.

Din punct de
vedere al
eficienței
comunicării
în
desfășurarea
activității
mele
consider că
este
oportună
întoarcerea la
birou.

13. Vă rog alegeți un răspuns pentru fiecare din următoarele afirmații:

*

Dezacord
Acord total Acord Indiferent Dezacord total

Consider că
părerea mea
legată de
întoarcerea la
birou este
luată în
considerare
ținându-se
cont de
preferințele
mele

8 din 12 21/06/2022, 09:13

Comunicarea în telemuncă https://forms.office.com/Pages/DesignPageV2.aspx?origin=NeoPortalP...

Consider că,
din
perspectiva
comunicării,
telemunca ar
putea fi o
alegere
pentru viitor.

14. Cât de mulțumit/ă sunteți de echilibrul dintre viața personală și cea

profesională în regimul telemuncă? *

15. Din punct de vedere al comunicării ce provocări ați identificat în

desfășurarea telemuncii? (opțional)

16. În cadrul companiei am o poziție de conducere *

Da

Nu

17. Dacă funcția dvs include coordonarea unei echipe, câte persoane fac parte
din echipa respectivă? *

Nu coordonez o echipă

1-3 persoane

9 din 12 21/06/2022, 09:13

Comunicarea în telemuncă https://forms.office.com/Pages/DesignPageV2.aspx?origin=NeoPortalP...

4-10 persoane

Mai mult de 10 persoane

18. Genul Dumneavoastră: *

Masculin

Feminin

Altul

Prefer să nu răspund

19. Vârsta Dumneavoastră (ani împliniți): *

18-25 ani

26-35 ani

36-45 ani

46-55 ani

peste 55 ani

20. Nivelul Dvs. de studii finalizate

*

Liceal

Postliceal (colegiu)

Universitar

Postuniversitar (master)

Doctorat

10 din 12 21/06/2022, 09:13

Comunicarea în telemuncă https://forms.office.com/Pages/DesignPageV2.aspx?origin=NeoPortalP...

21. Studii în curs de finalizare

*

Nu studiez acum

Postliceal (colegiu)

Universitar

Postuniversitar (master)

Doctorat

22. Mediul Dvs. de proveniență

*

Rural

Urban

Suburban

Nu știu/nu răspund

23. Domeniul în care lucrați:

*

24. Dimensiunea companiei în care lucrați (ca și număr de angajați):

*

11 din 12 21/06/2022, 09:13

Comunicarea în telemuncă https://forms.office.com/Pages/DesignPageV2.aspx?origin=NeoPortalP...

<10

11-50

51-250

>250

25. Familia Dvs. este compusă din

*

0 1 2 3 4 >=

Număr copii
sub 2 ani

Număr copii
între 2-11 ani
împliniți

Număr
adolescenți
(12-17 ani
împliniți)

Număr adulți
(exclus
pensionari)

Număr
pensionari

Acest conținut nu este creat sau susținut de Microsoft. Datele remise de dvs. vor fi trimise fostului proprietar.

Microsoft Forms

12 din 12 View publication stats

21/06/2022, 09:13