Bilanţul

Etimologic, cuvântul bilanţ corespunde noţiunii de cântar cu două talere, presupune a se

afla în echilibru, derivând din cuvântul „bi” şi „lanx”.
Bilanţul reprezintă o grupare a mijloacelor întreprinderii pe tipuri şi surse de formare a
acestora în expresie bănească la o dată determinată.
Bilanţul contabil la data întocmirii prezintă starea patrimoniului întreprinderii. Datele
bilanţului contabil se obţin cu ajutorul evidenţei integrale, sistematice şi exacte. Toate
informaţia inclusă în bilanţul contabil se bazează pe perfectarea documentară şi reflectarea în
conturile contabile a operaţiunilor economice.
Aceasta permite oglindirea reală şi obiectivă a situaţiei patrimoniului
Bilanţul contabil constă din două părţi: partea stângă numită activ şi partea dreaptă
numită pasiv. În activul bilanţului se reflectă mijloacele grupate pe tipurile acestora ( active), în
pasiv – pe sursele de formare ( pasive). Prin urmare, atât în activul, cât şi în pasivul bilanţului
sunt grupate aceleaşi mijloace numai că după diverse criterii, de aceea totalurile activului şi
pasivului trebuie să fie întotdeauna egale. Dacă activul se notează cu litera A, iar pasivul cu litera
P, vom obţine egalitatea:
A=P
Bilanţul contabil constă din 5 capitole: două capitole în activ şi trei capitole în pasiv. În
partea stângă a bilanţului sunt plasate activele grupate pe perioada de exploatare a acestora în
active imobilizate ( cap.I ) şi active circulante ( cap. II). În partea dreaptă sunt indicate sursele de
finanţare: proprii ( cap. III ) şi împrumutate, adică datoriile ( cap. IV şi V). Datoriile se
subdivizează în datorii pe termen lung şi datorii curente. De aici obţinem următoarea relaţie:
A = CP + D
Capitolele constau din subcapitole care arată grupa de active sau pasive inclusă într-un
capitol sau altul. Fiecare element al activului sau pasivului este prezentat prin posturi distincte
care arată starea lui la data întocmirii bilanţului contabil.
Posturile de activ sunt grupate în bilanţ în sensul creşterii lichidităţii mijloacelor, adică
începând de la cele mai puţin lichide, cum sunt imobilizările necorporale şi terminând cu cele
mai lichide – numerarul.
Pasivele sunt grupate în sensul creşterii exigibilităţii datoriilor, adică a restituirii
datoriilor de către întreprindere. Astfel se aranjează capitalul propriu, datoriile pe termen lung şi
datoriile curente.

1. Tipuri de modificări în bilanţ sub influenţa operaţiunilor economice.

Operaţiunile economice efectuate în cadrul întreprinderii influenţează asupra totalului
general şi structurii bilanţului contabil. Pentru a studia tipurile de modificări în activul şi pasivul
bilanţului vom prezenta la început bilanţul iniţial simplificat.
Bilanţ la 01.01.20XX
Activ Suma, lei Pasiv Suma, lei
123 Mijloace fixe 15 000 311 Capital social 25 000
217 Mărfuri 7 000 322 Rezerve statutare 10 000
221 Creanţe comerciale 13 500 521 Datorii comerciale 3 000
241 Casa 500 523 Avansuri primite curente 5 000
242 Conturi curente în monedă 10 000 531 Datorii faţă de personal privind 3 000
naţională retribuirea muncii
Total active 46 000 Total pasive 46 000

Există patru tipuri de modificări în bilanţ sub influenţa operaţiunilor economice.

 Primul tip de modificări – valoarea unui activ creşte, iar valoarea celui de al doilea activ
scade. În acest caz se produc modificări numai în cadrul activului bilanţului, iar totalul rămâne
fără schimbări.
A+x–x=P
Exemplul 1. Casieria a primit de pe contul curent în monedă naţională numerar în sumă
de 5 000 lei. În urma acestei operaţiuni s-a mărit numerarul în casierie, iar mijloacele băneşti pe
contul curent s-au micşorat cu aceeaşi sumă.
A Casa + 5 000
A Conturi curente în monedă naţională - 5 000
După înregistrarea acestei operaţiuni în bilanţul contabil nou, în comparaţie cu cel
precedent, modificările s-au produs numai în structura activelor bilanţului, pasivul rămânând
neschimbat.
Întrucât cu aceeaşi sumă s-a mărit postul „Casa” şi respectiv s-a micşorat postul „Conturi
curente în monedă naţională”, totalurile activului şi pasivului în ansamblu au rămas aceleaşi.
Bilanţul după prima operaţiune
Activ Suma, lei Pasiv Suma, lei
123 Mijloace fixe 15 000 311 Capital social 25 000
217 Mărfuri 7 000 322 Rezerve statutare 10 000
221 Creanţe comerciale 13 500 521 Datorii comerciale 3 000
241 Casa 5 500 523 Avansuri primite curente 5 000
242 Conturi curente în monedă 5 000 531 Datorii faţă de personal privind 3 000
naţională retribuirea muncii
Total active 46 000 Total pasive 46 000

46 000 +5 000 – 5000 = 46 000, adică 46 000 = 46 000

Al doilea tip de modificări are loc în cazul când valoarea unui pasiv creşte, iar a celui
de-al pasiv se micşorează. În acest caz modificările se produc numai în cadrul pasivului
bilanţului, iar totalul lui rămâne fără schimbări. Acest tip de modificare poate fi redat prin
formula:
A=P+x-x
Exemplul 2. Capitalul social în valoare de 10 000 lei a fost majorat pe seama rezervelor
statutare. În rezultatul acestei operaţiuni capitalul social s-a mărit, iar rezervele s-au micşorat cu
aceeaşi sumă.
După înregistrarea operaţiunii date în bilanţ, în comparaţie cu cel precedent, s-a modificat
numai structura pasivului bilanţului, iar activul a rămas acelaşi.
P Capital social +10 000
P Rezerve statutare - 10 000

Bilanţul după a doua operaţiune

Activ Suma, lei Pasiv Suma, lei
123 Mijloace fixe 15 000 311 Capital social 35 000
217 Mărfuri 7 000 322 Rezerve statutare -
221 Creanţe comerciale 13 500 521 Datorii comerciale 3 000
241 Casa 5 500 523 Avansuri primite curente 5 000
242 Conturi curente în monedă 5 000 531 Datorii faţă de personal privind 3 000
naţională retribuirea muncii
Total active 46 000 Total pasive 46 000

Substituind valoarea corespunzătoare vom obţine:

46 000 = 46 000 + 10 000 – 10 000 sau 46 000 = 46 000
 Cel de-al treilea tip de modificări se produce în cazul majorării unui post de activ şi
concomitent un post de pasiv. Acest tip de modificare poate fi redat prin relaţia:
A+x=P+x
Exemplul 3. S-au procurat mărfuri de la furnizori în valoare de 8 000 lei. Ca rezultat al
acestei operaţiuni, se majorează valoarea mărfurilor intrate cu 8 000 lei şi concomitent cresc
datoriile faţă de furnizori aferent facturilor comerciale.
După efectuarea operaţiunii economice menţionate în bilanţul nou, s-a modificat atât
activul , cât şi pasivul. Deci, s-a majorat postul „Mărfuri” deoarece la întreprindere au intrat
mărfuri în valoare de 8 000 lei şi s-a majorat şi postul „Datorii comerciale” cu 8 000 lei la suma
datoriilor pentru mărfurile intrate.
Bilanţul după a treia operaţiune
Activ Suma, lei Pasiv Suma, lei
123 Mijloace fixe 15 000 311 Capital social 35 000
217 Mărfuri 15 000 322 Rezerve statutare -
221 Creanţe comerciale 13 500 521 Datorii comerciale 11 000
241 Casa 5 500 523 Avansuri primite curente 5 000
242 Conturi curente în monedă 5 000 531 Datorii faţă de personal privind 3 000
naţională retribuirea muncii
Total active 54 000 Total pasive 54 000
În rezultat obţinem următoarea relaţie:
46 000 + 8 000 = 46 000 + 8 000, adică 54 000 = 54 000
Cel de-al patrulea tip de modificări se produce în cazul când se micşorează
concomitent un post de activ şi un post de pasiv. Acest tip de modificări poate fi redat prin
relaţia:
A–x=P–x
Exemplul 4. Din casă s-a achitat salariul unui lucrător în sumă de 3 000 lei. Ca rezultat al
acestei operaţiuni se micşorează numerarul în casă cu 3 000 lei şi respectiv scade datoria faţă de
salariaţi cu 3 000 lei. Deci, s-a micşorat cu 3 000 lei postul de activ „Casa” şi concomitent postul
de pasiv „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”.
Bilanţul după a patra operaţiune
Activ Suma, lei Pasiv Suma, lei
123 Mijloace fixe 15 000 311 Capital social 35 000
217 Mărfuri 15 000 322 Rezerve statutare -
221 Creanţe comerciale 13 500 521 Datorii comerciale 11 000
241 Casa 2 500 523 Avansuri primite curente 5 000
242 Conturi curente în monedă 5 000 531 Datorii faţă de personal privind
naţională retribuirea muncii -
Total active 51 000 Total pasive 51 000

Substituind sumele necesare primim: 54 000 - 3 000 = 54 000 – 3000, adică 51 000 = 51 000