TC276-2015 - SF - MTG.06.00 - Memoriu Tehnic General 30.08.2018

BENEFICIAR:
COMUNA VITOMIRESTI, JUDETUL OLT
REABILITARE, MODERNIZARE, EXTINDERE SI

DOTARE ASEZAMANT CULTURAL, SAT DEJESTI,
COMUNA VITOMIRESTI, JUDETUL OLT
SAT DEJESTI, COMUNA VITOMIRESTI, JUDETUL OLT
STUDIU DE FEZABILITATE
TC276-2015
2016
FOAIE DE SEMNATURI
FUNCTIA NUME SEMNATURA

Sef proiect: arh. AUREL IONESCU
Proiectanti: arh. ANDREEA BIRCEA

ing. GABRIEL NASTASIE
des. VIOLETA DOROBANTU
ec. FLORIN IANCU
BORDEROU GENERAL
A. PIESE SCRISE
1. FOAIE DE TITLU
2. LISTA DE SEMNATURI
3. BORDEROU GENERAL
4. STUDIU DE FEZABILITATE
B. PIESE DESENATE
B.1. PLAN GENERAL

NR PIESE DESENATE DENUMIRI PLANSE SCARA
1 INCADRARE IN ZONA U00.00 1:2000
2 PLAN DE SITUATIE U01.00 1:200
B.2. RELEVEU
1 SITUATIE EXISTENTA - PLAN PARTER AR 01.00 1:100
2 SITUATIE EXISTENTA - PLAN INVELITOARE AR 02.00 1:100
3 SITUATIE EXISTENTA - FATADA 1, 2 AR 04.00 1:50
4 SITUATIE EXISTENTA - FATADA 3, 4 AR 05.00 1:50
B.3. ARHITECTURA
1 SITUATIE PROPUSA - PLAN PARTER A 01.00 1:50
2 SITUATIE PROPUSA - PLAN INVELITOARE A 02.00 1:50
3 SITUATIE PROPUSA - SECTIUNE A-A A 03.00 1:50
4 SITUATIE PROPUSA - FATADA 1 A 04.00 1:50
B.4. REZISTENTA
1 PLAN CONSOLIDARE FUNDATII CAMIN R1.01.00 1:50
2 PLAN ARMARE FUNDATII CAMIN R1.02.00 1:50
3 PLAN SAPATURA SI FUNDATII CORP ANEXA R1.03.00 1:50
4 Sectiuni fundatii corp anexa R1.04.00 1:25
5 PLAN COFRAJ CENTURI DE B.A. COTA R2.01.00 1:50
+3.90m CAMIN CULTURAL
6 SECTIUNI CARACTERISTICE CONSOLIDARE R2.02.00 1:25
PERETI DE ZIDARIE CAMIN CULTURAL 1/2
7 SECTIUNI CARACTERISTICE CONSOLIDARE R2.03.00 1:25
PERETI DE ZIDARIE CAMIN CULTURAL 1/2
8 PLAN CONSOLIDARE PERETI STRUCTURALI R2.04.00 1:50
DE ZIDARIE CAMIN
9 PLAN COFRAJ PLANSEU CORP ANEXA COTA R2.05.00 1:50
+3.10m
10 PLAN SARPANTA CAMIN CULTURAL R3.01.00 1:50
11 PLAN SARPANTA CORP ANEXA R3.02.00 1:50
B.5. INSTALATII
1 PLAN SITUATIE RETELE HIDROEDILITARE Is01.00 1:500
2 PLAN PARTER INSTALATII SANITARE Is.02.00 1:50
3 PLAN PARTER INSTALATII TERMICE It01.00 1:50
4 PLAN PARTER INSTALATII ELECTRICE Ie01.00 1:50
CUPRINS
REABILITARE, MODERNIZARE, EXTINDERE SI DOTARE ASEZAMANT CULTURAL, SAT DEJESTI, COMUNA VITOMIRESTI,
JUDETUL OLT.................................................................................................................... 1
SAT DEJESTI, COMUNA VITOMIRESTI, JUDETUL OLT ................................................... 1
1 DATE GENERALE .................................................................................................... 7
2 INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL....................................................... 7
2.1 SITUATIA ACTUALA SI INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI ................................. 7
2.2 DESCRIEREA INVESTITIEI: ............................................................................................................................. 8
a) Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung (in cazul in care
au fost elaborate in prealabil ) privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum
si scenatiul tehnico-economic selectat ......................................................................................................... 8
b) Scenariul tehnico-economic prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse ................................. 9
c) Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz ................................................................ 13
3 DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI .................................................................................. 15

A. ZONA SI AMPLASAMENTUL ............................................................................................................... 15
B. STATUTUL JURIDIC AL TERENULUI CARE URMEAZA SA FIE OCUPAT ...................................................... 15
C. SITUATIA OCUPARII DEFINITIVE PE TEREN :SUPRAFATA TOTALA, REPREZENTAND TERENURI
INTRAVILAN/EXTRAVILAN ....................................................................................................................... 15
D. STUDII DE TEREN ........................................................................................................................ 16
E. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIILOR DIN CADRUL OBIECTIVULUI DE INVESTITII,
SPECIFICE DOMENIULUI DE ACTIVITATE SI VARIANTELE CONSTRUCTIVE DE REALIZARE A INVESTITIEI CU
RECOMANDAREA VARIANTEI OPTIME PENTRU APROBARE ........................................................................... 17
F. SITUATIA EXISTENTA A UTILITATILOR SI ANALIZA DE CONSUM ........................................................... 35
G. CONCLUZIILE EVALUARII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ................................................................ 36
3.1 DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE; GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI.................................................. 37
4 COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI.......................................................... 38

4.1 VALOAREA TOTALA CU DETALIEREA PE STRUCTURA DEVIZULUI GENERAL ..................................................................... 38
4.2 ESALONAREA COSTURILOR COROBORATE CU GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI. ..................................................... 50
4. ANALIZA COST - BENEFICIU .................................................................................... 51

4.1. IDENTIFICAREA INVESTITIEI SI DEFINIREA OBIECTIVELOR, INCLUSIV SPECIFICAREA PERIOADEI DE
REFERINTA ............................................................................................................................................... 51
4.2. ANALIZA OPTIUNILOR ...................................................................................................................... 53
4.3. ANALIZA FINANCIARA, INCLUSIV CALCULAREA INDICATORILOR DE PERFORMANTA ECONOMICA ............. 54
4.4. ANALIZA ECONOMICA, INCLUSIV CALCULAREA INDICATORILOR DE PERFORMANTA ECONOMICA.............. 64
4.5. ANALIZA DE SENZITIVITATE ............................................................................................................. 70
4.6. ANALIZA DE RISC ............................................................................................................................ 74
5. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI........................................................... 75

6. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI
76
6.1. NUMAR DE LOCURI DE MUNCA CREATE IN FAZA DE EXECUTIE ............................................................. 76
6.2. NUMAR DE LOCURI DE MUNCA CREATE IN FAZA DE OPERARE .............................................................. 76
7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO – ECONOMICI AI INVESTITIEI................. 76

8. AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU .................................................................. 78
MEMORIU TEHNIC
1 DATE GENERALE
Denumirea obiectului de investitii: REABILITARE, MODERNIZARE, EXTINDERE SI DOTARE
ASEZAMANT CULTURAL IN SATUL DEJESTI, COMUNA
VITOMIRESTI, JUDETUL OLT
Amplasamentul: SAT DEJESTI, COMUNA VITOMIRESTI, JUDETUL OLT
Beneficiarul investitiei: COMUNA VITOMIRESTI, JUDETUL OLT
Elaboratorul documentatiei: S.C. TRANSCOM CARAIMAN S.R.L.
Numar proiect: TC276-2015
Faza proiect: S.F.
2 INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1 SITUATIA ACTUALA SI INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU
IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Prin tema de proiectare, prevede, la cererea beneficiarului comuna VITOMIRESTI, judetul Olt, s-a
intocmit documentatia necesara realizarii investitiei ‘’REABILITARE, MODERNIZARE, EXTINDERE SI
DOTARE ASEZAMANT CULTURAL’’, in satul Dejesti, comuna Vitomiresti, judetul Olt.
Asezamantul Cultural este amplasat in satul Dejesti, comuna Vitomiresti, judetul Olt.
Comuna Vitomiresti este asezata din punct de vedere geografic in partea nordica a judetului Olt.
Comuna este asezata in regiunea deluroasa a Platformei Cotmeana din Podisul Getic, avand o
suprafata de 4596 ha. Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Vitomirestiapartine
depresiunii getice pericarpatice umpluta de materialele sedimentare aluvionare carate din Carpati
in cursul timpului de apele erei tertiare, sedimentate, avand o varsta pliocen-paternara.
Hidrografic, comuna apartine de bazinul Oltului. Apele comunei au un drenaj general vestic, fiind
colectate de Valea Trepteanca care conflueaza cu Oltul la circa 2Km de centrul comunei Olanu,
judetul Valcea. Clima este caracteristica zonei de deal, cu ierni friguroase si veri calde, scotand in
evidenta caracterul temperat-continental al ei, existand numeroase variatiuni generate de
miscarile de aer ce trece la intervale neregulate. Covorul vegetal al comunei este format din paduri
amestecate de foioase, cuprinzand in mare esente tari ca: stejarul cu variantele lui, carpenul,
ulmul, iar pe vai esente mai moi cum ar fi: arinul, salcia si plopul.
Terenul pe care se afla amplasat asezamantul cultural din satul Dejesti, comuna Vitomiresti este
situat in intravilanul comunei si are o suprafata de 1700 [mp].
| TC276-2015_SF_MTG.06.00 - MEMORIU TEHNIC GENERAL 30.08.2018 7

2.2 DESCRIEREA INVESTITIEI:
a) Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen

lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil ) privind situatia actuala, necesitatea si
oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenatiul tehnico-economic selectat
Nu a fost elaborat in prealabil un studiu de prefezabilitate.
NECESITATEA SI OPORTUNITATEA PROMOVARII INVESTITIEI
REABILITAREA, MODERNIZAREA, EXTINDEREA SI DOTAREA Asezamantului Cultural sunt absolut

necesare avand in vedere ca in comuna nu mai exista alt spatiu adecvat pentru festivitati,
activitati culturale si spectacole sau pentru alte ocazii deosebite la care sa participe un numar
insemnat de cetateni.
In vedere regenerarii si dezvoltarii rurale, pentru sporirea si conservarea atractivitatii cultural-

artistice, conservarea patrimoniului istoric si cultural, pentru pastrarea identitatii locale, pentru
promovarea valorilor artistice pentru revitalizarea comunei, este necesar asigurarea unui mediu
adecvat desfasurarii de astfel activitatii.
 intaririi rolului asezamintelor culturale si transformarea acestora in centre
comunitare de acces la informatie si cultura si de coeziune sociala;
 diversificarea ofertei culturale;
 cresterea gradului de acces si participare a populatiei rurale la viata culturala.
Patrimoniul cultural al satului romanesc reprezinta o sursa importanta de dezvoltare atat la

nivel regional cat si la nivel local, capitalul simbolic fiind esential pentru identitatea culturala
reprezentata prin valori, obiceiuri si indeletniciri, credinte si simboluri impartasite de catre
comunitate.
Manifestarea identitatii culturale, a traditiilor si a obiceiurilor este influentata de regiune, care
reprezinta mai mult decat o locatie geografica.
Date fiind acestea, mentinerea identitatii culturale trebuie sa includa cativa factori, cum ar fi
educatia si consumatorii de cultura. In acest sens, protejarea mostenirii rurale este extrem de
importanta in ceea ce priveste dezvoltarea turismului rural ca modalitate de promovare a satelor
romanesti, cu un efect pozitiv asupra atragerii turistilor si cu beneficii economice pentru populatia
locala.
Conservarea traditiilor, culturii, obiceiurilor din mediul rural si promovarea specialitatilor
culinare si a bauturilor traditionale reprezinta mijloace de crestere a potentialului turistic in multe
alte tari. Romania are activitati culturale semnificative care nu sunt exploatate din lipsa de
organizare, promovare si dezvoltare.
O infrastructura moderna reprezinta punctul de pornire cheie in transformarea zonelor rurale
in zone atractive, in care cetatenii sa-si desfasoare activitatea economica si sa traiasca.
Principalele domenii care necesita atentie sunt:
 Infrastructura fizica de baza – strazile/drumurile comunale; retelele de alimentare
cu apa si de canalizare/tratare a apelor reziduale; infrastructura de alimentare cu energie
electrica/termica si gaze;
8 | TC276-2015_SF_MTG.06.00 - MEMORIU TEHNIC GENERAL 30.08.2018

 Serviciile comunitare de baza – facilitati pentru copii si varstnici; servicii de
transport public; facilitati de petrecere a timpului liber si sport etc; centre comunitare,
camine culturale si alte facilitati culturale;
 Pastrarea si conservarea patrimoniului rural si a identitatii culturale, traditiilor si
obiceiurilor.
Renovarea si dezvoltarea satelor si mai ales, imbunatatirea infrastructurii, ameliorarea calitatii
aerului si apei nu sunt doar o cerinta esentiala pentru imbunatatirea calitatii vietii si cresterea
atractivitatii zonelor rurale, ci si un element foarte important pentru dezvoltarea activitatilor
economice si pentru protectia mediului.
Satele si zonele rurale trebuie sa ajunga in situatia de a putea concura eficient pentru atragerea
de investitii, in paralel cu asigurarea unor servicii adecvate pentru comunitate si a altor servicii
sociale aferente, pentru populatia locala.
La cladirea analizata se propun urmatoarele modificari: cladirea existenta va fi extinsa cu un

spatiu necesar amplasarii grupurilor sanitare, diferentiate pe sexe, a vestiarului si a camerei
centralei termice cu scopul crearii unor conditii mai bune celor ce isi desfasoara activitatea in
cadrul sau, implicit cu scopul promovarii valorilor culturale traditionale.
b) Scenariul tehnico-economic prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse

- scenarii propuse (minimum doua);
- scenariul recomandat de catre elaborator;
- avantajele scenariului recomandat;
Prin tema de proiectare, prevede, la cererea beneficiarului comuna VITOMIRESTI, judetul Olt, s-
a intocmit documentatia necesara realizarii investitiei ‘’REABILITARE, MODERNIZARE, EXTINDERE
SI DOTARE ASEZAMANT CULTURAL’’, in satul Dejesti, comuna Vitomiresti, judetul Olt.
Terenul pe care se afla amplasat asezamantul cultural din satul Dejesti, comuna Vitomiresti este
situat in intravilanul comunei si are o suprafata de 1700 [mp].
Vecinatatile Asezamantului Cultural sunt:
 la Sud: - STRADA LEANDRULUI

 la Est: - TEREN AGRICOL
 la Nord: - CENTRU DE RESURSE PENTRU POMICULTURA; ISUF VASILICA
 la Vest: - STRADA LIBERTATII
Amplasamentul este in Comuna Vitomiresti, sat Dejesti, pe Strada Libertatii, pe o suprafata de

1700.00 mp. Se incadreaza in teren din intravilan (TDI) cu categoria de folosinta curti si
constructii (CC). Constructiile existente pe amplasament C1, C2 se incadreaza, in Constructii
administrative si social culturale (CAS). Aceste cladiri sunt in regim parter.
Intervenţiile propuse se referă la întregul corp de clădire.
Lucrarile de interventie pentru Centrul de Pomicultura sunt in sarcina U.A.T. si nu fac obiectul
acestei investitii.
Pentru reabilitare, modernizare, extindere şi dotare cămin cultural în satul Dejeşti, comuna
Vitomireşti, jud. Olt, se vor realiza următoarele măsuri:

SCENARIUL NR. 1 – varianta minimala
Varianta minimala - Expertiza Tehnica
1.În situaţia în care sunt necesare modificari ale golurilor de uşi şi ferestre acestea vor avea la
partea superioara buiandrugi din beton armat ce vor rezema minim 25 cm de o parte şi de alta a
golului.
2. Înlocuirea planşeului de lemn existent cu un planşeu din lemn cu grinzi de lemn ecarisat
dimensionate corespunzător.
3. Zidurile portante se vor subzidi pe tronsoane alternante de 1,25-1,30 m lungime şi se vor
consolida prin cămăşuire cu plasă sudată Ø6 mm cu ochiuri 100x100 mm pe ambele feţe.
Consolidarea cu plase sudate se va realiza cu o tencuială cu mortar M100-T sau torcretată în
grosime de 5-6 cm grosime . Deasemenea tot prin subzidire pe tronsoane alternante de 1,25 –
1,30 m lungime se va realiza la nivelul fundatiei o hidroizolaţie pentru eliminarea igrasiei.
4.În situaţia în care după îndepărtarea tencuielii existente se descoperă fisuri acestea se vor
injecta cu mortar M100-T sau răşină epoxidică.
5. Înlocuirea învelitorii existente cu o învelitoare nouă din ţiglă metalică pe o şarpantă nouă din
lemn ecarisat dimensionată corespunzător.
6. Recompartimentarile interioare propuse ce presupun demolarea unor pereţi sau crearea altora
noi se vor face cu preverederea de grinzi şi stâlpi de beton armat repectiv fundaţii dimensionate
corespunzător.În cazul compartimentărilor cu gips carton acestea se pot face direct pe placa
suport slab armată a parterului.
7. În toate încăperile căminului cultural se vor executa pardoseli corespunzătoare fiecărei
destinaţii pe o placă suport din beton slab armat de 10-12 cm grosime.
8. În jurul clădirii se va executa un trotuar de 1 m lăţime cu pante spre exterior pentru
îndepărtarea apelor din precipitaţii de fundaţiile clădirii.
9. Elementele de lemn ale şarpantei se vor ignifuga din 2 în 2 ani cu soluţie ignifugă omologată de
pompierii militari şi se vor solidariza cu cuie, scoabe, cleşti şi colţare metalice multicui.
10. Montarea de jgheaburi, parazăpezi şi burlane care sa asigure o scurgere corespunzatoare a
apelor pluviale pe terenul beneficiarului.
11.Refacere finisaje interioare şi exterioare.
12.Înlocuirea tâmplăriei existente cu tâmplărie din lemn stratificat, PVC sau aluminiu.
13.Reabilitare şi modernizare instalaţie termică, apă-canalizare, sanitară şi electrică.
14.Reabilitare termică cu vată minerală bazaltică sau polistiren expandat la faţade şi polistiren
extrudat la soclu.
15.Extinderea propusă se va realiza pe o structură de rezistenţă independentă de cea a clădirii
existente, cu fundaţii excentrice, la aceeşi cotă pe latura comună şi rost de lucru de minim 5 cm.
16. La extindere fundaţiile vor fi din beton armat cu centuri din beton armat dimensionate
corespunzător.
17. La extindere structura de rezistenţă va fi realizată din zidărie portantă cu stâlpi din beton
armat, planşeu din beton armat peste parter cu grinzi şi centuri din beton armat dimensionate

corespunzător, învelitoare din ţiglă metalică pe şarpantă din lemn realizată unitar odată cu
schimbarea învelitorii şi şarpantei la corpul de clădire existent.
• Varianta 3, Audit Energetic
o Se va realiza o pardoseală de tip gresie în spațiile de circulație și în grupurile sanitare și din
parchet laminat în rest, termoizolată cu un strat de 5 cm de polistiren extrudat;
o Se va monta tâmplărie exterioară din PVC cu geamuri tip termopan;
o Se va termoizola planșeul peste parter cu 15 cm de vată minerală tip 60;
o Se va termoizola fața exterioară a pereților exteriori cu 10 cm de polistiren expandat;
Principalele consumuri energetice evidenţiate prin calcul pentru varianta 3 de reabilitare sunt:
• Necesarul de căldură: 14100 kWh/an;
• Consumul anual total pentru încălzire: 23700 kWh/an;
• Consumul anual specific pentru încălzire: 152.10 kWh/m2an;
• Consumul total anual specific: 159.30 kWh/m2an;
• Consumul anual total: 24900 kWh – economie de 63.54%;
• Notarea energetică: 93.6;
• Clasa energetică: B;
• Perioada de încălzire: 190 zile;
• Durata de recuperare a investiției: 6.88 ani.
Pe lângă masurile de reabilitare termică pentru fiecare din variantele de reabiliare propuse se vor
adopta următoarele măsuri:
• Înlocuirea totală a becurilor cu incandescenţă cu becuri economice fluorescente;
• Montarea unor robineţi cu temporizare care duc la un consum redus de apă rece şi caldă;
• Reabilitarea instalației electrice;
• Realizarea unei instalații de încălzire cu corpuri de încălzire tip radiatoare de oțel cu agent
termic produs de o centrală termică cu lemne;
• Realizarea unei instalații de producere a apei calde menajere furnizate de un boiler
termoelectric, cuplată cu o baterie de panouri solare.
SCENARIUL NR. 2 – varianta maximala

Varianta maximala - Expertiza Tehnica
1.Înlocuirea planşeului de lemn existent cu un planşeu din beton armat pe cadre din beton armat
şi centuri din beton armat dimensionate corespunzător.
2.În situaţia în care sunt necesare modificari ale golurilor de uşi şi ferestre acestea vor avea la
partea superioara buiandrugi din beton armat ce vor rezema minim 25 cm de o parte şi de alta a
golului.
3. Zidurile portante se vor subzidi pe tronsoane alternante de 1,25-1,30 m lungime şi se vor

Consolidarea cu plase sudate se va realiza cu o tencuială cu mortar M100-T sau torcretată în
grosime de 5-6 cm grosime . Deasemenea tot prin subzidire pe tronsoane alternante de 1,25 –
1,30 m lungime se va realiza la nivelul fundatiei o hidroizolaţie pentru eliminarea igrasiei.
4.În situaţia în care după îndepărtarea tencuielii existente se descoperă fisuri acestea se vor
injecta cu mortar M100-T sau răşină epoxidică.
5. Înlocuirea învelitorii existente cu o învelitoare nouă din ţiglă metalică pe o şarpantă din lemn
ecarisat dimensionată corespunzător.
6. Recompartimentarile interioare propuse ce presupun demolarea unor pereţi sau crearea altora
noi se vor face cu preverederea de grinzi şi stâlpi de beton armat repectiv fundaţii dimensionate
corespunzător.În cazul compartimentărilor cu gips carton acestea se pot face direct pe placa
suport slab armată a parterului.
7. În toate încăperile căminului cultural se vor executa pardoseli corespunzătoare fiecărei
destinaţii pe o placă suport din beton slab armat de 10-12 cm grosime.
8. În jurul clădirii se va executa un trotuar de 1 m lăţime cu pante spre exterior pentru
îndepărtarea apelor din precipitaţii de fundaţiile clădirii.
9. Elementele de lemn ale şarpantei se vor ignifuga din 2 în 2 ani cu soluţie ignifugă omologată de
pompierii militari şi se vor solidariza cu cuie, scoabe, cleşti şi colţare metalice multicui.
10. Montarea de jgheaburi, parazăpezi si burlane care sa asigure o scurgere corespunzatoare a
apelor pluviale pe terenul beneficiarului.
11.Refacere finisaje interioare şi exterioare.
12.Înlocuirea tâmplăriei existente cu tâmplărie din lemn stratificat, PVC sau aluminiu.
13.Reabilitare şi modernizare instalaţie termică, apă-canalizare, sanitară şi electrică.
14.Reabilitare termică cu vată minerală bazaltică sau polistiren expandat la faţade şi polistiren
extrudat la soclu.
15.Extinderea propusă se va realiza pe o structură de rezistenţă independentă de cea a clădirii
existente, cu fundaţii excentrice, la aceeşi cotă pe latura comună şi rost de lucru de minim 5 cm.
16. La extindere fundaţiile vor fi din beton armat cu centuri din beton armat dimensionate
corespunzător.
17. La extindere structura de rezistenţă va fi realizată din zidărie portantă cu stâlpi din beton
armat, planşeu din beton armat peste parter cu grinzi şi centuri din beton armat dimensionate
corespunzător, învelitoare din ţiglă metalică pe şarpantă din lemn realizată unitar odată cu
schimbarea învelitorii şi şarpantei la corpul de clădire existent.
• Varianta 2, Audit Energetic
o Se va realiza o pardoseală de tip gresie în spațiile de circulație și în grupurile sanitare și din
parchet laminat în rest, termoizolată cu un strat de 5 cm de polistiren extrudat;
o Se va monta tâmplărie exterioară din PVC cu geamuri tip termopan;
Principalele consumuri energetice evidenţiate prin calcul pentru varianta 2 de reabilitare sunt:
• Necesarul de căldură: 38500 kWh/an;
• Consumul anual total pentru încălzire: 64600 kWh/an;

• Consumul anual specific pentru încălzire: 413.90 kWh/m2an;
• Consumul total anual specific: 421.10 kWh/m2an;
• Consumul anual total: 65700 kWh – economie de 3.62%;
• Notarea energetică: 67.7;
• Clasa energetică: E;
• Perioada de încălzire: 227 zile;
• Durata de recuperare a investiției: 35.08 ani.
Pe lângă masurile de reabilitare termică pentru fiecare din variantele de reabiliare propuse se vor
adopta următoarele măsuri:
• Înlocuirea totală a becurilor cu incandescenţă cu becuri economice fluorescente;
• Montarea unor robineţi cu temporizare care duc la un consum redus de apă rece şi caldă;
• Reabilitarea instalației electrice;
• Realizarea unei instalații de încălzire cu corpuri de încălzire tip radiatoare de oțel cu agent
termic produs de o centrală termică cu lemne;
• Realizarea unei instalații de producere a apei calde menajere furnizate de un boiler
termoelectric, cuplată cu o baterie de panouri solare.
SCENARIUL RECOMANDAT DE CATRE ELABORATOR
Se va propune pentru elaborare SCENARIUL nr.1 .
AVANTAJELE SCENARIULUI RECOMANDAT
Expertiza tehnică optează pentru soluţia minimală aceasta fiind şi cea mai economică.
Având în vedere economia de energie, amortizarea convenabilă (în limita a 10 ani) a investiției și
sporirea gradului de confort realizate prin varianta 3, auditorul energetic propune adoptarea
variantei 3 ca soluție de reabilitare termică și energetică a clădirii.
c) Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz
Cladirea Caminului Cultural situat in satul Dejesti, comuna Vitomiresti, judetul Olt este o cladire cu
regim de inaltime Parter, cu o forma de litera “L”, regulata in plan ce se poate inscrie intr-un
dreptunghi cu laturile 8.90 X 21.70 Este compusa din doua corpuri:
 Corpul 1 apartine Camerei Agricole – nu face obiectul prezentei investitii

 Corpul 2 cladirea Caminului cultural propriu-zis.
Cladirea are un regim de inaltime parter cu cota la cornise +4,30 si cota maxima a invelitorii +7,30.
Din punct de vedere arhitectural si functional cladirea corespunde relativ scopului pentru care a
fost executata raspunzand exigentelor de calitate ale perioadei 1950-1960.

Din punct de vedere al instalatiilor cladirea nu este prevazuta cu instalatiile necesare.
Referitor la aspectul arhitectural al cladirii nu se pot face niciun fel de observatii fiind vorba de o
cladire realizata fara proiect tehnic.
Cladirea Asezamantului Cultural a fost construita in perioada 1950-1960.
Structura de rezistenta este alcatuita din zidarie portanta si planseu de lemn peste parter.
Invelitoarea este din tabla pe astereala si sarpanta din ferme de lemn rotund.
Fundatiile sunt continui sub zidurile portante.
La cladirea asezamantului s-au executat in trecut lucrari de reparatii locale a invelitorii, lucrari care
insa nu au dat rezultatele asteptate.
De asemenea, s-au mai executat lucrari de intretinere curenta ca vopsitorii locale, zugraveli si
reparatii feronerie la usi si ferestre.
Cladirea initiala are un acoperis in patru ape, cu inaltimea la streasina de circa 5,00 m (4.40 m fata
de ±0.00m),
Structura constructiei este formata din pereti structurali de zidarie de caramida simpla cu
grosimea de 37.5cm. Peretii nefiind incadrati de elemente de inramare de beton armat- stalpisori
si centuri au o rezistenta si capacitate de deformare redusa.
Fundatiile sunt din caramida si au o adancime de 60cm
Alcatuirea cladirii este defectuoasa, nefiind respectate principalele prevederi ale codurilor privind
structurile din zidiarie. Se remarca, in special, distantele mari intre peretii structurali pe directia
transversala, si descarcarea planseelor doar pe peretii longitudinali, lasand peretii transversali
existenti nelestati, ceea ce are drept consecinta scaderea capacitatii lor de rezistenta.

3 DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI
A. ZONA SI AMPLASAMENTUL
INCADRARE IN ZONA SI LOCALITATE:
JUDETUL: Olt
UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA: Comuna Vitomiresti, Sat Dejesti
ADRESA CORPULUI DE PROPRIETATE Sat Dejesti, Comuna Vitomirest, Judetul Olt
Asezamantul Cultural este amplasat in zona centrala a satului Dejesti, pe drumul judetean 678B.
B. STATUTUL JURIDIC AL TERENULUI CARE URMEAZA SA FIE OCUPAT
Terenul pe care este amplasat Asezamantul Cultural apartine Comunei Vitomiresti.
C. SITUATIA OCUPARII DEFINITIVE PE TEREN :SUPRAFATA TOTALA, REPREZENTAND

TERENURI INTRAVILAN/EXTRAVILAN
Descrierea terenului:
Terenul are urmatoarea destinatie : teren din intravilan (TDI) cu categoria de folosinta curti si
constructii (CC). Constructiile existente pe amplasament C1, C2 se incadreaza in Constructii
administrative si social culturale (CAS).
SUPRAFATA TOTALA TEREN S= 1700.00 mp

Suprafata construita existenta – C1 Sce= 183.00 mp
Suprafata desfasurata supraterana existenta – C1 Sde= 183.00 mp
Suprafata construita TOTALA Sce= 287.00 mp
Suprafata desfasurata TOTALA Sde= 287.00 mp
P.O.T. existent = 16,89% C.U.T. existent = 0.16
Vecinatatile:
 la Sud: - STRADA LEANDRULUI
 la Est: - TEREN AGRICOL
 la Nord: - CENTRU DE RESURSE PENTRU POMICULTURA; ISUF VASILICA
 la Vest: - STRADA LIBERTATII
Accesele se realizeaza de pe latura vest, din Strada Libertatii.

D. STUDII DE TEREN
- studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere
in sistem de referinta national;
CARACTERIZAREA AMPLASAMENTULUI
STUDII TOPO. Acesta a fost intocmit de un topometru autorizat si reda situatia amplasamentului
in plan, fiind indicata si situatia nivelmentului pe verticala a terenului pe zona studiata. Studiile
topografice s-au realizat in sistemul de referinta national stereo 70 si cuprind planurile
topografice cu amplasamentele reperelor si obiectivelor de investitie. Din punct de vedere
topografic, terenul este aproximativ plan si orizontal, cu denivelari nesemnificative.
STUDII GEO. Conform Studiului Geotehnic, avem urmatoarele caracteristici ale amplasamentului:
Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul cercetat face parte din podisul Cotmeana,
subunitate a Podisului Getic.
Din punct de vedere geologic depozitele cercetate apartin Cuaternarului, Pleistocen, fiind
constituite din formatiuni argiloase.
Nivelul hidrostatic: Panza freatica nu a fost interceptata pana la adancimea de 6[m]. Din forajele
de adancime efectuate in zona, a rezultat prezenta apei la adancimi de peste 50 [m].
Adancimea de inghet – dezghet pentru aceasta zona este cuprinsa intre 0,80 – 0,90 [m].
Viteza vantului mediata pe un minut, la 10 [m] deasupra terenului pentru un I.M.R. egal cu 50 de
ani (I.M.R. reprezentand Intervalul Mediu de Recurenta) este v = 35 [m/s]. Presiunea de
referinta a vantului mediata pe durata a 10 [min], masurata la inaltimea de 10 [m] deasupra
pamantului este de 0.5 [kPa], corespunzand unui I.M.R. egal cu 50 de ani, conform Codului de
proiectare.
Conform Codului de proiectare seismica partea a – I –a, P 100/ 1-2013, amplasamentul se

gaseste intr-o zona de hazard seismic de valoare constanta la care corespund – ag = 0.25g si o
valoare a perioadei de colt Tc a spectrului de raspuns elastic, egala cu 0.70 [s].
Presiunea conventionala de calcul Pconv1 = 300 [Kpa] pentru gruparea fundamentala de calcul
(tabel 15, anexa B din STAS 3300/2-85). Aceasta presiune corespunde unor incarcari centrice,
unei adancimi de fundare de 1.00 [m] si unor latimi de 1.00 [m]. Pentru alte adancimi si latimi
presiunea conventionala se calculeaza conform STAS 3300/2-85.

E. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIILOR DIN CADRUL OBIECTIVULUI DE
INVESTITII, SPECIFICE DOMENIULUI DE ACTIVITATE SI VARIANTELE CONSTRUCTIVE DE
REALIZARE A INVESTITIEI CU RECOMANDAREA VARIANTEI OPTIME PENTRU APROBARE
CARACTERISTICILE CONSTRUCTIEI EXISTENTE – C1 – CAMIN CULTURAL

Obiectivul studiat are functiunea de Camin Cultural, reprezentat de o constructie in regim parter,
alipita la calcan de o alta constructie, C2, care nu face parte din prezentul proiect.
SCURT ISTORIC:
Anul edificarii: circa 1950-1960
Autorul lucrarii: nu este cunoscut;
PARTICULARITATI ALE CONSTRUCTIEI:

Dimensiuni maxime 8.90 X 21.70 m
Regim de inaltime Parter
Inaltime maxima - coama 7.30 m
Inaltime maxima - streasina 4.30 m
Inaltime libera maxima 3.75 m
Arie construita C1= 183.00m2
Arie desfasurata C1= 183.00m2
DESCRIEREA STRUCTURALA:
Cladirea Caminului Cultural situata in sat Dejesti, Comuna Vitomiresti, judetul Olt este o
constructie cu un singur nivel. Este invecinata pe latura nordica de o cladire cu functiunea de
Camera Agricola. Cele doua cladiri au construite alipite la calcan.
Cladirea propriu-zisa are 2 incaperi, dintre care:

 sala propriu-zisa
 scena aferenta
si centuri au o rezistenta si capacitate de deformare redusa. Cladirea grupurilor sanitare s-a
realizat ulterior, fara perete de calcan. Accesul in cladirea grupurilor sanitare s-a realizat din
exterior, fapt ce creaza discomfort in utilizarea lor.
Cladirea Caminului Cultural are un planseu pe sipci, suspendat de ferme din lemn in doua ape, iar
peste grupurile sanitare este un planseu din grinzi de lemn.
Fundatiile sunt din caramida si au o adancime de 60cm.

La cladirea asezamantului s-au executat in trecut lucrari de reparatii locale a invelitorii, lucrari
care insa nu au dat rezultatele asteptate.
De asemenea, s-au mai executat lucrari de intretinere curenta ca vopsitorii loale, zugravei si
Cladirea are un acoperis in patru ape, cu inaltimea la streasina de circa +4,30 m (fata de ±0.00m).
STILUL
Stilul arhitectonic: nu prezinta un stil clar;
Elemente de patrimoniu decorative: nu prezinta elemente decorative.
SITUATIA EXISTENTA- STAREA DE CONSERVARE:

Alcatuirea cladirii este defectuoasa, nefiind respectate principalele prevederi ale codurilor privind
structurile din zidiarie. Se remarca, in special, distantele mari intre peretii structurali pe directia
transversala, si descarcarea planseelor doar pe peretii longitudinali, lasand peretii transversali
existenti nelestati, ceea ce are drept consecinta scaderea capacitatii lor de rezistenta.
FUNCTIONAL
Accesul se realizeaza pe latura vestica, direct in sala de festivitati. Scena, spatiu aferent salii de
festivitati, se afla la o cota de +0.90m fata de cota finita a salii de festivitati. Cele doua spatii
comunica direct.
Aceste spatii, nu indeplinesc exigentele de calitate, neavand facilitati pentru persoanele cu
dizabilitati sau alte spatii tehnice necesare.
Obiectivul prezinta urmatoarea zonificare functionala :
Denumire spatiu Suprafata utila [U] H - util [U]

P01 Sala de festivitati 124.45 mp 3.75 m
P02 Scena 31.60 mp 2.85 m
CARACTERISTICILE CONSTRUCTIEI PROPUSE

Conform analizei a situatiei existente din sit si programul functional propus, se propune crearea
unei extinderi pe latura estica a cladirii, ce va gazdui functiunile anexe ce deservesc in mod direct
Caminul cultural, si anume: grupuri sanitare separate pe sexe, grupuri sanitare pentru persoane
cu dizabilitati, vestiare pentru actori(cu grup sanitar si dus), depozit recuzita si centrala termica.
Conform H.G.R. 766/97 CATEGORIA DE IMPORTANTA "C"

Conform P100/2013 CLASA DE IMPORTANTA III
Conform P118/2013 GRAD DE REZISTENTA LA FOC III
PARTICULARITATI ALE CONSTRUCTIEI PROPUSE:

Dimensiuni maxime 10.60 X 8.80 m
Regim de inaltime Parter
Inaltime maxima - coama 7.50 m
Inaltime maxima - streasina 2.80 m
Inaltime libera maxima 2.95 m
Arie construita = 90.35 m2
Arie desfasurata = 90.35 m2
Arie construita TOTAL = 273.35 m2
Arie desfasurata TOTAL = 273.35m2
P.O.T. existent = 16.89%
C.U.T. existent = 0.16
P.O.T. propus = 22.21%
C.U.T. propus = 0.22
ELEMENTE DE TRASARE
SUPRAFATA TOTALA TEREN S= 1700.00 mp

Suprafata construita extindere propusa Scp= 90.35 mp
Sdp= 90.35 mp
Suprafata construita TOTALA Sce= 377.35 mp
Suprafata desfasurata TOTALA Sde= 377.35 mp
P.O.T. existent = 16,89% C.U.T. existent = 0.16
P.O.T. propus = 22.21% C.U.T. propus = 0.22
Se vor realiza urmatoarele retrageri fata de limita de proprietate:

- in zona de nord – 9.23 m;
- in zona de est - 4.88 m, respectiv 8.00m;
- in zona de vest – 5.36m, respectiv 5.68m;
- in zona de sud – 13.23m, respectiv 13.80m.
Intre cele doua corpuri alipite la calcan si extinerea propusa se realizeaza o distanta de 2.00m.
Cota ±0.00m, este considerata la pardoseala finita a parterului.
FUNCTIONAL

Prin tema de proiectare se cere reabilitarea, modernizarea dotarea, cat si extinderea
Asezamantului Cultural din satul Dejesti, comuna Vitomiresti, judetul Olt.
Accesul principal se realizeaza din latura Vestica, printr-o platforma de acces si o rampa pentru
persoane cu dizabilitati. Se realizeaza accesul in sala, printr-un vestibul care asigura legatura cu
zona de garderoba. Din sala de festivitati se face legatura cu corpul anexa, ce cuprinde grupuri
sanitare separate pe sexe, grupuri sanitare pentru persoane cu dizabilitati, vestiare pentru actori
(cu grup sanitar si dus), depozit recuzita si centrala termica. Centrala termica prezinta un acces
separat, doar prin exterior.
Trebuie mentionat cel de-al doilea acces secundar, nou creat, pentru situatii de urgenta si pentru
personal.
Conform temei de proiectare, au fost asigurate urmatoarele spatii, dimensionate conform

normativelor in vigoare, dupa cum urmeaza:
Denumire spatiu Suprafata utila [U] H - util [U]

P01 Vestibul 17.30 mp 3.65 m
P02 Garderoba 6.00 mp 3.65 m
P03 Sala de festivitati 97.50 mp 3.65 m
P04 Scena 30.85 mp 3.65 m
P05 Hol 10.35 mp 2.80 m
P06a Vestiar actori 15.90 mp 2.80 m
P06b Dus actori 2.50 mp 2.80 m
P06c Grup sanitar actori 3.20 mp 2.80 m
P07 Depozit recuzita 7.40 mp 2.80 m
P08 Grup sanitar dizabilitati 4.10 mp 2.80 m
P09 Hol 2.90 mp 2.80 m
P10 Grup sanitar femei 3.85 mp 2.80 m
P11 Grup sanitar barbati 3.85 mp 2.80 m
P12 Centrala termica 12.25 mp 2.80 m
SUPRASTRUCTURA SI INFRASTRUCTURA
Cladirea Caminului Cultural situata in sat Dejesti, Comuna Vitomiresti, judetul Olt este o
constructie cu un singur nivel. Este invecinata pe latura nordica de o cladire cu functiunea de
Camera Agricola. Cele doua cladiri au construite alipite la calcan.
Cladirea propriu-zisa are 2 incaperi, dintre care:

 sala propriu-zisa
 scena aferenta
si centuri au o rezistenta si capacitate de deformare redusa. Cladirea grupurilor sanitare s-a
realizat ulterior, fara perete de calcan. Accesul in cladirea grupurilor sanitare s-a realizat din
exterior, fapt ce creaza discomfort in utilizarea lor.
Cladirea Caminului Cultural are un planseu pe sipci, suspendat de ferme din lemn in doua ape, iar
peste grupurile sanitare este un planseu din grinzi de lemn.

Fundatiile sunt din caramida si au o adancime de 60cm.
La cladirea asezamantului s-au executat in trecut lucrari de reparatii locale a invelitorii, lucrari
care insa nu au dat rezultatele asteptate.
De asemenea, s-au mai executat lucrari de intretinere curenta ca vopsitorii loale, zugravei si
Cladirea are un acoperis in patru ape, cu inaltimea la streasina de circa +4,30 m (fata de ±0.00m).
Pentru consolidare s-a optat pentru varianta minimala, respectiv camasuirea peretilor pe ambele
fete plecand cu armatura din fundatii noi pe ambele fete ale acestora. Pe zona de alipire cu
camera Agricola, consolidarea se va realiza DOAR pe fata interioara a peretelui caminului cultural.
INFRASTRUCTURA
Pentru realizarea lucrarilor de consolidare a fundatiilor sunt necesare urmatoarele operatii
tehnologice:
1. Perimetral se va sapa un sant cu latimea de aproximativ 80cm, pana la atingerea cotei
fundatiilor existente (aprox. 60cm fata de CTN).
2. In vederea atingerii adancimii de inghet sunt necesare lucrari de subbetonare a fundatiilor
existente. Subbetonarea se va realiza in tronsoane de 1.00m turnate alternant.
3. Se toarna un strat de beton de egalizare C8/10 cu dimensiunile de aprox. 30x30cm.
4. Se buciardeaza suprafata fundatiei existente in vederea conlucrarii dintre camasa de b.a. si
fundatia existenta.
5. Se monteaza carcasele de armatura pentru grinda de b.a. C20/25 cu dimensiunile de
30x30cm si a camasii de b.a. in grosime de 10cm C20/25.
6. La cota -0.05m se va realiza o centura de b.a. cu dimensiunile de aprox. 15x20cm.
7. Se toarna grinzile de b.a. 30x30cm C20/25 si camasa de b.a. 10cm grosime.
8. Pentru consolidarea fundatiilor pe interiorul cladirii se vor repeta operatiile tehnologice ma
sus amintite.
9. Ultimii 15cm de pamant se vor sapa manual, pentru a nu deranja terenul de fundare si
numai inainte de turnarea betonului de egalizare.
10. Inainte de turnarea betonului de egalizare, pamantul din groapa de fundare se va
compacta cu talpa vibranta.
11. Grosimea stratului de egalizare C8/10 este de aprox. 30cm.
12. Inainte de turnarea betonului de egalizare, se va anunta inginerul geotehnician pentru
certificarea naturii terenului de fundare.
13. Se vor lua masuri pentru evitarea colectarii apelor pluviale in gropile de fundare.
14. Trotuarul din jurul constructiei va avea o latime minima de 80cm si se prevede cu o panta
de min 2% spre exterior.
15. La atingerea cotei de fundare, se va anunta in mod obligatoriu inginerul geotehnician in
vederea certificarii naturii terenului de fundare.

SUPRASTRUCTURA:
Pentru consolidare, sunt necesare urmatoarele operatii tehnologice:
1. Se desfac tencuielile de pe suprafata cu ciocan si dalta sau cu dalta electrica cu percutie;
2. Se curata cu perii de sarma mecanice suprafata zidariei, pana la indepartarea totala a stratului
superficial colmatat cu mortar;
3. Se adancesc rosturile orizontale ale zidariei prin indepartarea mortarului pe o adancime de min.
1.0 cm;
4. Se identifica traseele eventualelor fisuri si se injecteaza fisurile cu lapte de ciment;
5. In cazul in care peretele prezinta crapaturi (inclinate, verticale sau orizontale) sau dislocari ale
zidariei, se desface zidaria pe traseul crapaturilor si se reface cu caramizi intregi de aceeasi
dimensiune cu cele din zidaria existenta, cu mortar de marca de min. M100T;
6. Se face releveul planeitatii peretelui cu firul cu plumb si se determina grosimea stratului de
camasuiala astfel incat abaterile negative la grosime sa fie mai mici de 10 mm (local pe max. 20%
din suprafata peretelui);
7.Se perforeaza cu rotopercutorul, de regula in caramizi, gauri Φ8-14 mm, dintr-o parte in alata a
zidariei - 6 buc/m2 - in care vor fi introduse bare de armatura cu rol de conectori, iar gaurile dupa
ce au fost suflate de praf si umezite se vor umple cu mortar M100T;
8. Se monteaza in aceste gauri conectorii din cupoane de otel beton, care au rol si de distantieri si
de care se vor lega plasele de armatura (ø5/100 STNB);
9. Se spala suprafata peretelui cu jet de apa sub presiune, pana la indepartarea tuturor urmelor de
praf sau alte impuritati;
10. Se monteaza plasele de armatura/retea de bare si se innadesc cu mustatile de armatura din
fundatii, conform detaliilor din proiect;
11. Se monteaza eventuale trasee de tuburi electrice;
12. Se spala cu jet de apa sub presiune golurile orizontale din pereti prin care trec armaturile la
intersectii si se betoneaza pana la umplere completa;
13. Se intocmesc procesele verbale de lucrari ascunse intre reprezentantii constructorului si cei ai
beneficiarului;
14. Se executa camasuiala peretelui pe ambele fete ale peretilor pentru peretii interiori si pe fata
interioara pentru peretii exteriori, prin aplicarea cu pompa (sub presiune) a unei tencuieli de
mortar-ciment, marca M100T, de maxim 5cm grosime. Mortarul trebuie sa umple complet
rosturile dintre caramizi;
15. Dupa punere in lucrare a mortarului M100T se vor lua toate masurile pentru a asigura timp de
minimum 7 zile o temperatura a mediului ambient in minimum +5ºC precum si o umectare a
suprafetei camasuielii prin stropirea cu apa a acesteia. SUPRAFATA CAMASUIELII PROASPETE ESTE
INTERZIS SA FIE PRELUCRATA (CU MISTRIA SAU DREPTARUL, etc) PENTRU A SE EVITA
DERANJAREA STRUCTURII SI A ADERENTEI DE SUPRAFATA SUPORT;
16. Se reface tencuiala.
Detaliile de consolidare a peretilor sunt prezentate in piesele desenate, din prezenta
documentatie.
17. Golurile nou create se vor borda cu buiandrugi din b.a.
Sarpanta se va reface in totalitate. Sarpanta se va realiza din ferme de lemn de rasionoase de
calitatea 1-a. In urma calculelor de dimensionare si verificare, au rezultat urmatoarele dimensiuni
pentru elementele fermelor:
 Talpa inferioara 15x15cm – lemn de rasinoase calitatea 1-a
 Talpa superioara 15x15cm – lemn de rasinoase calitatea 1-a
 Diagonale si montanti 15x15cm – lemn rasionoase calitatea 1-a.

Pentru preluarea incarcarilor de la nivelul invelitorii (tigla metalica) se vor dispune capriori cu
sectiunea de 8x12cm dispusi la pas de 60cm. Acesteia descarca la panele de coama si intermediare
ce au sectiunea de 15x15cm. Pentru asigurarea acoperisului in plan longitudinal, se vor dispune
contrafise cu sectiunea de 15x15cm.
Fermele acoperisului se vor ancora de centura de b.a. cu ajutorul mustatilor ф6/60 OB37,
montatre conform planselor din prezenta documentatie.
SUPRASTRUCTURA SI INFRASTRUCTURA – CORP NOU CREAT

In vederea modernizarii cladirii, proiectul de arhitectura prevede o serie de lucrari ce afecteaza
structura de rezistenta. Practic, se vor executa lucrari ce includ marirea suprafetei cladirii,
rezultand o suprafata total ace se poate inscrie intr-un dreptunghi cu laturile de 22,00 x17,00m.
Prin corpul de cladire nou creat vor rezulta grupuri sanitare separate pe sexe, grupuri sanitare
pentru persoane cu dizabilitati, vestiare pentru actori (cu grup sanitar si dus), depozit recuzita si
centrala termica, cu un acces separat, doar din exterior.
Structura de rezistenta este realizata din pereti structurali de zidarie confinata cu stalpisori de
beton armat si centuri de beton armat C25/30. In urma calculelor de dimensionare si verificare,
pentru samburii de beton armat a a rezultat sectiunea de 25x25cm armati cu bare longutidinale
4ф14 PC52 si transversal cu etr. Ф8/15 PC52.
Centurile au sectiunea de 25x30cm C25/30 si se vor arma cu bare longitudinale 2x3ф14 PC52 si
transversal cu etr. Ф8/15 PC52. In vederea preluarii incarcarilor de la nivelul acoperisului, la
partea superioara a peretilor, se va realiza o placa de beton armat in grosime de 15cm C25/30,
armata pe ambele directii cu bare independente PC52, dupa cum urmeaza:
 Ф8/15 PC52 la partea inferioara, pe ambele directii;
 Ф10/15 PC52 la partea superioara, calareti.
De asemenea, placa de beton armat asigura conlucrarea spatiala a peretilor structurali de zidarie
confinata cu samburi si centuri de beton armat.
Structura de rezistenta a corpului de cladire nou creat se va realiza independent de cladirea
caminului cultural, prein asigurarea unui rost seismic de 10cm grosime.
Corpul de cladire nou creat va avea fundatii de beton armat realizat din grinzi de fundare continue
pe cele doua directii.
Sistemul de fundare este realizat din fundatii continue de beton armat dispuse pe cele doua
directii principale ale cladirii. In urma calcului de dimensionare si verificare au rezultat
urmatoarele sectiuni pentru fundatii:
 Talpa de beton armat – 50 x 80 cm – C20/25
 Cuzinet de beton armat – 30 x75 cm – C20/25
La cota – 0.05 se va realiza o placa suport pardoseala cu grosimea de 10 cm, armata cu plase
sudate STNB Ø6/150 x Ø6/150.
Sistemul de fundare nou creat se va crea comun cu sistemul de fundare consolidat al structurii
existente.
INCHIDERI EXTERIOARE SI INTERIOARE

Pentru corpul existent, inchiderile exterioare, se pastreaza si se camasuiesc cu 5 cm pe ambele
fete. Se realizeaza si un sistem termoizolant din polistiren expandat cu grosimea de 10 cm. Peretii
de compartimentare interiori existenti se vor camasui cu 5 cm, iar cei noi se vor realiza placi de
gips carton pe o structura metalica, cu vata minerala intre cele doua fete.

Pentru corpul nou creat, inchiderile exterioare se vor realiza din caramida de 25 cm, ce va fi
tencuita, gletuita si vopsita cu lavabila alba, iar la exterior se va aplica un sistem termoizolant de
polistiren expandat cu grosimea de 10 cm.
Peretii interiori pentru corpul nou creat se vor realiza din caramida de 25 cm si din gips carton. In
zonele umede, se vor folosi placi de gips carton rezistente la umezeala.
Zonele vitrate isi vor pastra tamplaria din PVC, cu sticla termoizolanta dublu stratificata, iar usile
de acces se vor reface din tamplarie PVC, cu termoizolanta dublu stratificata securizata.
Invelitoarea va fi refacuta in patru ape si va gazudui cele doua corpuri alipite, pe structura tip
ferme de lemn cu un consum redus de metal, cu o panta de 30°. Pentru corpul nou creat,
invelitoarea se realizeaza in doua ape, cu o panta de maxim 14°, cu sarpanta din lemn pe scaune.
Materialul folosit va fi tigla metalica de culoare gri (RAL 7022). Se specifica si un sistem de
colectare a apelor cu jgheaburi si burlane, precum si parazapezi (RAL 7022). Intradosul cornisei
este lemn aparent tratat cu lac special.
FINISAJE EXTERIOARE
Finisajele la peretii exteriori vor fi tencuiala decorativa aplicata peste sistemul termoizolant. Zona
soclului se delimiteaza de restul elevatiei printr-o finisare cu decorativa de soclu.
Terasele de acces, cat si treptele exterioare vor avea ca finisaj gresie antiderapanta. In zona de
acces se vor realiza balustrade din inox.
Zonele vitrate nou propuse se vor realiza din PVC, cu sticla termoizolanta dublu stratificata, iar
usile de acces se vor realiza din tamplarie PVC, cu termoizolanta dublu stratificata securizata.
Acoperisul va avea invelitoarea din tigla metalica de culoare gri (RAL 7022), cu pazie (RAL 7022),
si sistem de colectare a apelor cu jgheaburi si burlane, precum si parazapezi (RAL 7022).
Intradosul cornisei este lemn aparent tratat cu lac special.
FINISAJE INTERIOARE
Peretii interiori vor fi tencuiti, gletuiti si vopsiti cu lavabila alba (RAL 9003) si vor avea placari
ceramice in spatiile umede pe inaltimea de h=2.10m. Tavanele se vor finisa cu placari duble din
gips carton.
Pardoselile se vor finisa in functie de functiunea fiecarui spatiu, astfel, se diferentiaza

urmatoarele tipuri de finisaje:
 Covor PVC pentru trafic intens – in spatiile principale (sala de festivitati, circulatii, etc) ;
 Gresie antiderapanta – in spatiile umede;
 Parchet natural – scena;
 Beton sclivisit – in zona de centrala termica.
Tamplaria interioara va fi din PVC.

AMENAJARE EXTERIOARA
Se propune realizarea trotuarului de protectie la o latime de 1.00 m, cu o extindere in zona de
acces. Se realizeaza din beton simplu de 10 cm in panta de 1%, pe strat de nisip si bordat de
elemente prefabricate. Cota acestuia va corespunde cu -0.45 fata de cota ±0.00m a pardoselii
finite.
In zona accesului principal se propune un trotuar de acces ce va face legatura cu trotuarul public,
care intra in sarcina U.A.T. Acesta se va realiza tot din beton simplu de 10 cm, cu strat de nisip de
10 cm si bordat de elemente prefabricate.
INSTALATII INTERIOARE
INSTALATII TERMICE
Proiectul de instalatii termice, pentru amplasamentul studiat se compune din urmatoarele

sectiuni:
A. Instalatii termice interioare.
B. Centrala termica.
INSTALATIA TERMICA INTERIOARA

Alimentarea cu energie termica incalzire se va face dintr-o centrala termica propusa, ce va
functiona pe combustibil solid. Aceasta are o capacitate de 60 KW.
In spatiul destinat centralei termice se va asigura: suprafata vitrata de explozie (2% din
volumul incaperii).
S-a propus solutia de alimentare cu agent termic a corpurile de incalzit - distributie
inferioara clasica bitubulara, conductele de distributie agent termic pozate la pardoseala,
ingropate la trecerea prin zona usilor.
Corpurile de incalzire propuse sunt radiatoarele din otel, tip panou [22K] avand inaltimea H
= 600mm.
Fixarea acestora de elementele de constructie se va face cu ajutorul suportilor de
sustinere. Fiecare corp de incalzire s-a prevazut cu robinet coltar de reglaj, atat pe tur cat si pe
retur.
Robinetul de reglaj de pe retur are rolul de echilibrare hidraulica, de izolare a corpului de
restul instalatiei de incalzire cat si de golire a radiatorului, in caz de interventie.
Dezaerisirea instalatiei de incalzire se va realiza prin dezaeratoarele automate montate la
partea superioara a coloanelor si prin dezaeratoarele manuale montate pe radiatoare.
Instalatia termica interioara se va executa din teava de polipropilena montata
aparent sub corpurile de incalzire si fixata de elementele de constructie cu bratari specifice.
Evacuarea aerului din instalatie se va face prin dezaeratoare automate montate pe coloane
si prin dezaeratoare manuale montate pe radiatoare.
Conductele care traverseaza peretii, plafoanele, se vor proteja in tevi de protectie.
Dupa incheierea procesului de montaj se va trece la urmatoarea faza, executarea probelor
de etanseitate la presiune (proba la rece), de dilatare-contractare (proba la cald) si de eficacitate a

instalatiei de incalzire centrala functionand cu apa calda 90O/70O C executata in sistem bitubular
precum si spalarea acesteia.
Pe toata durata executiei lucrarilor de incalzire centrala proiectate se vor respecta masurile
de protectia muncii in vigoare.
CENTRALA TERMICA
Alimentarea cu caldura a imobilului se face de la centrala termica cu combustibil
solid propusa, cu puterea utila de 60 kW, montata intr-o incapere corespunzatoare separata
de restul cladirii tirajul va fi natural, prin racordarea cazanului la un cos de fum din inox.
Centrala termica va fi echipata cu:
- 1 cazan de incalzire functionind cu combustibil solid cu gazeificare cu puterea
termica de 60 kW.
- 1 vas de expansiune inchis, preincarcare 3 bar, volum de 80 litri
Pentru circuitul principal de incalzire se va folosi o pompa ce va functiona independent
legata la automatizarea cazanului.
Se va folosi pompa de recirculare pentru cazan.
Cosul de fum, cu diametrul de 250 mm, H = 7 m, fiind termoizolat cu vata minerala
groasa de min. 10 cm si protejat termic fata de toate elementele de structura si finisaje invecinate.
Pe racordul de tur al cazanului s-au prevazut a se monta doua supape de siguranta
si un robinet de sectionare iar pe racordul de retur s-au prevazut a se monta robineti de
sectionare, un separator de namol si 2 manometre pentru masurarea pirderii de presiune in
separator. Pe racordurile pompelor s-au prevazut a se monta robinete de sectionare si
clapete de retinere.
Alimentarea cu apa rece se va realiza din instalatia de apa ce se va realiza in
incinta printr-un racord din teava din PE 100 D=40 mm montata ingropat si din teava din
otel zincat Ф 11/4`` in centrala termica. Pe racordul de apa rece la intrarea in centrala
termica s-a prevazut un robinet de sectionare pentru oprirea alimentarii cu apa in caz de
necesitate.
Pe racordul de umplere al instalatiei de incalzire, de Ф1/2 ``, s-au prevazut a se
monta robinete de inchidere, separator de impuritati, filtru anticalcar si clapeta de retinere.
Golirea instalatiei de incalzire se va face prin robinetul de golire cu racord portfurtun ce
se va monta pe cazan.
Pentru preluarea apei provenite din golirea utilajelor, de la evacuarea supapelor de
siguranta si de la vana de descarcare s-au prevazut palnii de colectare si un sifon de
pardoseala Dn 100, racordat la fosa septica propusa.
Aerisirea instalatiei din centrala termica se va face prin dezaeratoarele montate pe
instalatii.
Pe toata durata executiei lucrarilor de incalzire centrala proiectate se vor respecta masurile
de protectia muncii in vigoare.
APARATE DE AER CONDITIONAT – unitate monosplit cu invertor
Sala de spectacole va beneficia si de o instalatie de climatizare tip split.
Parametrii tehnici si functionali:

- Capacitate 12000 BTU/R4 10A
- Functioneaza in regim de pompa de caldura (incalzire + racire)
- Agent frigorific R4 10A
- Tensiunea de alimentare 230/50 V/Hz
- Puterea de racire/incalzire 3,52/4,40 kw
- Consum racire/incalzire 1080/1180 W
- Curent absorbit racire/incalzire 4,9/5,3 A
- Debit aer 680 mc/zi
- Dezumidificare 1,2 l/zi
- Nivel zgomot 28 – 39 db
- Dimensiuni unitate interna UI: 815 x 280 x 215 mm
- Dimensiuni unitate externa UE: 760 x 590 x 285 mm
- Greutate unitate 10/41,5 kg
Aceste aparate sunt prevazute cu o gama extinsa de functii care sunt disponibile pe
telecomanda aparatului.
VERIFICARI SI PROBE
Verificarea instalatiei de incalzire se face pe intreaga instalatie si eventual pe aparate sau parti din
instalatie.
Principala verificare se face prin urmatoarele probe:
- Proba la rece
- Proba la cald
- Proba de eficacitate
Proba la rece se efectueaza la presiunea de 1,5 presiunea de regim, dar nu mai mica de 5 bari, la
instalatii montate aparent si la cele mascate sub finisaje uzuale.
Proba la rece poate incepe imediat dupa punerea instalatiei sub presiune, prin controlul
rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor. La imbinarile sudate controlul se face prin ciocanire,
iar la restul imbinarilor prin examinare cu ochiul liber.
Masurarea presiunii de proba incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea instalatiei sub presiune si
se face cu manometru inregistrator sau cu manometru indicator cu clasa de precizie de 1,6 prin
citiri la intervale de 10 minute. Durata probei este de 3 ore.
Rezultatele probei la rece se considera corespunzatoare daca pe toata durata probei, manometrul
nu a indicat variatii de presiune si daca in instalatie nu se constata fisuri, crapaturi, scurgeri de apa
la imbinari si presgarnituri.
Rezultatele se inscriu in procesul verbal al instalatiei.

Proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii, a modului de comportare a elementelor
instalatiei la dilatare contractare, a circulatiei agentului termic. Proba la cald se face la presiunea
de 2.5 bari.
Pentru efectuarea probei la cald instalatia se umple cu apa de la sursa definitiva. Sursa de
caldura va asigura debitul, presiunea si temperatura agentului termic potrivit prevederilor din
proiect.
Odata cu proba la cald se efectueaza reglajul instalatiei.
Proba la cald comporta 2 faze.
In faza I, dupa ce apa a atins in instalatie nivelul corect, se ridica temperatura ei la 50oC si se
mentine la aceasta temperatura in limitele variatiei de ± 5oC. Daca instalatia este cu circulatie prin
pompe, acestea se vor pune in functiune.
Dupa 2 ore de functionare se face un control atent la toate corpurile de incalzire constatand cu
mana sau cu termometru de contact temperatura la partea superioara si la partea inferioara
a corpului de incalzire. Nu se admit diferente mai mari de 5oC intre corpurile de incalzire.
In faza II se ridica temperatura agentului termic la valoarea nominala si dupa 2 ore de functionare
se verifica daca nu apar pierderi de apa la imbinari, la corpuri de incalzire si armaturi.
Se verifica daca dilatarile sunt preluate in sensul prevazut in proiect, astfel incat sa nu apara
neetanseitati, iar punctele fixe sa nu sufere deplasari.
Se verifica daca se face o buna dezaerisire a instalatiei. In timpul functionarii se urmareste cum
lucreaza pompele, motoarele electrice, cuplajele dintre ele si cum se comporta armaturile.
La racirea instalatiei se examineaza din nou toata instalatia spre a se controla etanseitatea.
Dupa terminarea examinarii si dupa racirea instalatiei la temperatura ambianta, se reia proba,
procedandu-se la o noua incalzire facandu-se un control identic cu cel descris mai sus.
Rezultatele probei se consemneaza intr-un proces verbal.
Proba de eficacitate a instalatiei se efectueaza pentru a vedea daca instalatia efectueaza in

incaperi gradul de incalzire prevazut prin proiect. Ea se executa cu toata instalatia in functiune si
numai dupa ce toata cladirea a fost terminata.
INSTALATII DETECTARE, SEMNALIZARE SI AVERTIZARE INCENDIU
Normativul P118/3-2015, cap.3.3, punctul 3.3.1, alin 1), lit c) – spune ca echiparea cu instalatii de
semnalizare a incendiilor se prevad in mod obligatoriu la „cladiri de cultura cu mai mult de trei
niveluri supraterane sau cu aria construita mai mare de 600 mp cu peste 300 persoane”.
În această situaţie nu este necesara echiparea cu instalatii de semnalizare a incendiilor.

INSTALATII ELECTRICE
1. Alimentarea cu energie electrica si distributia acesteia in cladire
Pentru alimentarea cu energie electrica a obiectivului, se va intocmi un studiu de solutie de catre o
persoana sau firma autorizata A.N.R.E. si agreata de S.C. Electrica S.A.
Bilantul consumului de energie electrica stabilit pe baza consumatorilor electrici este:
- Pi - puterea instalata 15,678 KW

- Pc - puterea ceruta 10,72 KW
- Un - tensiunea de alimentare 3x400/230V ca 50Hz
Alimentarea cu energie electrică se va face din reteaua stradala, de la stalpul cel mai
apropiat, în proiect fiind prevăzut un cablu LES tip CYAbY 5x25mmp, până la BMP-100A (blocul de
măsură şi protecţie trifazat indirect de 100A), conform planşelor atasate. Din BMPTi-100A, se
alimentează tabloul electric general "TEG" amplasat in holul de acces, iar din acesta sunt
alimentate tablourile: TECT; TEP; TESc.
Circuitele de iluminat normal sunt prevăzute a fi realizate cu cabluri de energie tip CYY-f
3x1,5 mmp, cele de prize cu cabluri CYYf 3x2,5mmp. Circuitele pentru luminatul de securitate,
consumatorii vitali, se vor realiza cu cabluri de tip NHxH cu izolaţie minerală rezistente la
temperatură, timp de minim 30 minute de la apariţia unui incendiu.
2. Instalaţiile electrice de iluminat, prize şi forţă

Iluminatul din încăperi este prevăzut a fi realizat cu CIL (corpuri de iluminat) echipate cu
surse fluorescente tubulare sau compacte.
Instalaţia de iluminat interior este realizata cu corpuri de iluminat echipate cu lampi
fluorescente montate incastrat in tavanul fals. S-a ales un sistem de iluminat adecvat, in care fluxul
luminos se distribuie armonios si asigura un climat de confort vizual.
Comenzile iluminatului se realizează local prin intermediul comutatoarelor sau
întrerupătoarelor dispuse la uşile de acces in încăperi, la o inaltime de montaj de 0.8 m sau la
cererea beneficiarului.
Nivelurile de iluminare au fost calculate conform normativului in vigoare (PE 136), ele
putand fi diminuate sau majorate, dupa dorinta, prin folosirea de lampi cu intensitate mai mare
sau mai mica, circuitele fiind dimensionate astfel incat sa permita acest lucru.
Tipurile de CIL prevăzute asigură o iluminare conformă cu prevederile normativului NP-
061-02 şi corespund cerinţelor de influenţe externe din încăperi.
Instalatiile de iluminat se vor executa cu cablu tip CYY-F, montate ingropat/aparent in
tuburi de protectie IPY sau Coppex si montat in pat cablu in zonele cu tavan fals si zona sala, in
functie de tipul finisajului din spatiul respectiv.
Corpurile de iluminat destinate pentru iluminatul din zona tehnica si grupuri sanitare se vor
alege cu grad de protectie IP56.
Circuitele de iluminat au fost stabilite astfel incat distantele traseelor sa fie cat mai mici, iar
pierderile de tensiune sa se incadreze in limitele admise.
Dispunerea corpurilor de iluminat a avut in vedere structura constructiei, realizandu-se
astfel un grad ridicat de uniformitate vizuala. Corpurile de iluminat sunt montate aparent sau
ingropat in functie de locul de amplasare, distributia electrica se face aparent sau ingropat in tub
de protectie de tip IPY (sau coppex).

Gradul de protectie al corpurilor de iluminat s-a ales in functie de destinatia incaperii unde
sunt montate astfel:
1. in spatiile comune s-au ales corpuri de iluminat cu grad de protectie IP 20;
2. in zonele cu degajari de umiditate (grupuri sanitare, spatii tehnice, etc) s-au ales
corpuri de iluminat cu grad de protectie IP 56.
In zonele cu exterioare s-au ales corpuri de iluminat cu grad de protectie IP 44.
Instalatia de iluminat de securitate
Iluminatul de securitate pentru evacuare
Conform Normativului I7-7.23.7. - iluminatul de siguranţă se face cu corpuri de iluminat tip
luminobloc montate deasupra usilor de evacuare si cu corpuri de iluminat echipate cu kit de
emergenta pentru grupurile sanitare mai mari de 8 mp si grupurile sanitare pentru persoane cu
disabilitati, si pentru incaperile cu mai mult de 50 persoane.
Iluminatul de securitate pentru evacuare va fi în funcţiune pe toată durata în care sunt
prezente persoane în încăpere.
Aparatele pentru iluminatul de siguranţă pentru evacuare sunt echipate cu un tub
fluorescent de 8W şi baterie locală autonomie 2h cu timp de intrare in functiune max. 5s pentru
cladiri pentru cultura. Vor avea inscripţia EXIT.
Iluminatul de securitate impotriva panicii
Conform Normativului I7-7.23.9. - iluminatul de securitate impotriva panicii se va face cu
corpuri de iluminat normal echipate cu kit de emergenta pentru incaperi publice cu peste 100
persoane si incaperile cu suprafata mai mare de 60mp.
Corpurile de iluminat sunt echipate cu un tub fluorescent de 36W şi baterie locală
autonomie 2h.
Corpurile de iluminat de securitate impotriva panicii sunt prevazute cu comanda automata
si manuala de punere in functiune dupa caderea iluminatului normal, cu timp de functionare 2h si
timp de intrare in functiune max. 5s.
Iluminatul de siguranţă pentru continuarea lucrului
Conform Normativului I7 - iluminatul de siguranţă va fi cu corpuri de iluminat tip
luminobloc pentru camera centrala termica.
Aparatele pentru iluminatul de siguranţă sunt echipate cu un tub fluorescent de 36W şi
baterie locală autonomie 3h, pana la terminarea activitatilor de risc (min. 3h) si timp de intrare in
functiune max. 0.5-5s.
Cablurile folosite pentru circuitele de iluminat de siguranta sunt din cupru cu intarziere a
propagarii flacarii in manunchi (7.23.12) cu dublă izolaţie din PVC, tip CYY-f 1,5/2,5 mmp, montate
ingropat si protejate în tuburi de PVC.
Instalatii de prize -230/400 V - 50 Hz.

Tipurile de prize cat si racordurile electrice au fost stabilite in funcţie de destinaţia
încăperilor cât şi de eventuali consumatori electrici ce se dispun de regula intr-o cladire.
Toate prizele sunt prevazute cu contact de protectie, si disjunctoare diferentiale, astfel
incat orice defect sa realizeza scoaterea de sub tensiune a lor.
Alimentarea acestora se realizeaza prin intermediul cablurilor electrice de tip CYY-F
3x2,5mmp, in tub de protectie IPY sau Coppex si pat de cablu.

In dimensionare s-a tinut cont de pierderile de tensiune. Datorita schemei de distributie
aleasa aceste pierderi de tensiune sunt neglijabile.
Prizele sunt duble sau simple cu montaj, sub tencuială sau în dozele de pardoseală.
3. Instalaţia electrică de legare la pământ

Instalaţia electrică de legare la pământ, se va executa şi verifica conform prevederilor I7-
2011 şi STAS 12604/5-90.
Priza de legare la pământ se va realiza perimetral cu electrozi ţeavă OL-ZN 2 1/2"x3m,
legaţi între ei şi piesele de separaţie PS1-PS8 cu platbandă OL-ZN 40x4mm.
Priza de pământ este comună pentru LE. şi LP.T. Rezistenţa de dispersie a prizei de legare la
pământ va fi Rd<1,0ohmi. Legarea la pământ a P.D.A. se face cu platbandă OL-ZN 25x4mm,
montată sub placajul faţadelor nord şi sud.
Toate tablourile electrice, utilajele cu acţionare electrică, se vor lega la nulul de protecţie
"PE" al coloanelor de alimentare şi suplimentar la priza de legare la pământ. In camera tablou
general, centrala termica, pentru egalizarea potenţialelor utilajelor electrice cu carcase metalice,
se va monta platbandă OL-ZN 25x4mm pe contur încăpere, la care se vor lega utilajele.
4. Instalaţia electrică de protecţie împotriva trăsnetelor (I.P.T.)
Pentru protecţia împotriva trăsnetelor conform I7-2011 art. 6.2.2.6 lit. a., al. 1, camine
culturale cu capacitate mai mica de 400 locuri, nu este necesar a se evidenţia măsurile de
protecţie cele mai potrivite ce trebuiesc luate în funcţie de componentele de risc total "RT" şi în
funcţie de aspectele tehnico-economice ale diferitelor măsuri de protecţie.
Pentru fiecare tip de pierdere, există un număr de măsuri de protecţie care, individual sau
în combinaţie, realizează condiţia R<RT, RT are valorile în tabel 6.10 (I7-2011). Riscurile şi
componentele de risc se determină conform 6.2.1.1.3 şi tabel 6.6 din I7-2011. Evaluarea riscului se
face conform 6.2.12 luându-se în considerare:
- procedura de bază;
- structura de luat în considerare;
- serviciul de luat în considerare.
La cererea beneficiarului se prevedea un sistem de protectie impotriva traznetului tip SPT
Clasa IV (0.2), se va monta o retea de platbanda din platbanda Ol-Zn 25x 4mm, avand rolul de a
capta descarcarile atmosferice. Acesta se va lega la priza de pamant prin sa se coborari cu
platbanda Ol-Zn 25x4 si piese de separatie.
5. Instataţlile electrice împotriva şocurilor electrice

Protecţia împotriva şocurilor electrice este realizată în proiect prin următoarele măsuri:
- prevederea schemei de legare la pământ de tip TNS (nul lucru "IM" separat de protecţie
"PE") începând de la BMPTi;
- au fost prevăzute disjunctoare echipate cu relee magneto-termice având caracteristica "C"
de declanşare, care asigură timpi de declanşare conform tabel 4.1 (17-2011);
- au fost prevăzute disjunctoare cu protecţie diferenţială (combinate), având lAn =
300mA/AC selectiv la BMPTi şi lAn = 30mA/AC pentru circuitele de prize, iluminat normal, iluminat
securitate care stau permanent sub tensiune si circuitele de consumatori vitali;
- lungimea circuitelor electrice de distribuţie, este sub limita maximă admisă, ţinând cont de
legătura între: curent, secţiune şi caracteristica de declanşare disjunctor;
- toate tablourile electrice, utilajele şi aparatele electrice care intră în raza de manipulare, se
vor lega la nulul de protecţie şi suplimentar la pământ (h = 2m orizontal şi 2,5m vertical);

- tablourile electrice se vor executa şi verifica conform prevederilor: PE116/94 si SREN
60439.1.
INSTALATII SANITARE
Situatia existenta
In prezent caminul cultural nu dispune de un spatiu avand functiunea de grup sanitar.
Situatia proiectata
Alimentarea cu apa a grupului sanitar propus si a centralei termice proiectata se va realiza
de la reteaua de alimentare cu apa existenta a comunei, prin executarea unui bransament cu
diametrul de 63 [mm] din PE80 SDR17,5.
La limita de proprietate se propune un camin (CW1) in care sunt montate caminul
apometru si armaturi de inchidere si golire.
Adancimea de montare a conductei se va face sub adancimea de inghet, respectiv de
0.90 [m], distanta masurata intre cota amenajata a terenului, si generatoarea superioara a
conductei de apa.
Pentru montarea conductei de apa, constructorul, inainte de inceperea lucrarii va organiza
locul de munca cu indicatoare rutiere, va identifica si jalona traseul, va stabili prin sondaj in
prezenta delegatilor societatilor detinatoare de retele edilitare in zona, existenta canalizatiilor
subterane, in vederea pozarii conductelor de apa numai la distantele impuse de Normativele in
vigoare.
Tehnologia de executie implica:
- amenajarea traseului (desfacerea pavajelor, asezarea materialului dislocat)
- Saparea propriu – zisa a santului, cu luarea masurilor pentru depozitarea provizorie a
pamantului
- Finisarea si netezirea santului
- Asternerea stratului de nisip
- Transportul materialului rezultat
- Latimea santului pentru montarea conductei va fi De +20 [cm]
- Latimea desfacerii pavajelor va fi cu 15 [cm] mai mare decat latimea santului
- Dimensiunile gropilor de pozitie de intregire a conductei vor fi:
- latime = latime sant + 0,6 [m]
- lungime = 1,2 [m]
- adancime = adancime conducta + 0,6 [m]
- Adancimea minima de montaj a conductei va fi de 0,9 [m] (calculata de la generatoarea
superioara a conductei)
- Fundul santului se acopera cu un strat de 10-15 [cm] de nisip de granulatie de 0,3 – 0,8
[mm]
- Saparea santului se face cu putin timp inainte de montarea conductei
- Lucrarile de imbinare ale conductelor se vor efectua de regula in afara santului. Se
recomanda ca imbinarea sa se efectueze in tronsoane de 100 –500 [m]. Imediat dupa
trecerea timpului de racire a sudurilor, tronsonul se introduce serpuit in sant si se

acopera cu nisip (se utilizeaza nisip pana se realizeaza un strat minim de 10 cm
deasupra conductei)
- Dupa stratul de nisip acoperirea conductei se efectueaza cu straturi subtiri cu pamant
maruntit, prin compactare dupa fiecare strat
- Acoperirea conductei (pentru primii 50 [cm] deasupra conductei) se efectueaza in
perioada racoroasa a zilei, pe zone de 20 – 30 [m], avansand intr-o singura directie, pe
cat posibil in urcare
- Tevile de polietilena se vor monta pe cat posibil pe mijlocul santului
- Temperatura optima de prelucrare a materialelor din polietilena atat in atelierele de
prefabricare cat si pe santier este de + 15 + 30 C. Nu este recomandabila prelucrarea
mecanica a conductelor la temperaturi sub 5 C
- Nu se efectueaza montaje de conducte la temperaturi sub 5ᵒ C
- In timpul montajului se evita expunerea conductelor din PE un timp indelungat la
actunea razelor solare.
- Efectuarea imbinarilor sudate (polifuziune, electrofuziune, sau sudura cap la cap) poate
fi realizata pe santier in locuri uscate, fara praf, curenti de aer cu temperaturi cuprinse
intre 5 - 40° C
- In situatia in care aceste conditii nu exista se realizeaza corturi mobile in interiorul
carora se realizeaza conditiile impuse pentru efectuarea in bune conditii a sudurii.
Intersectia traseului conductei de apa cu alte canalizatii subterane se realizeaza de
regula perpendicular pe axul instalatiei traversate functie de situatia din teren,
conducta montandu-se in tub de protectie.
- imbinarea tevilor si fitingurilor se realizeaza cu aparate de sudura care au fost
agrementate in Romania de catre institute autorizate
- deasupra conductei pe toata lungimea traseului la o inaltime de 25 [cm] de
generatoarea superioara a conductei este obligatorie montarea unei benzi sau grile de
avertizare din PE de culoare albastra cu o latime minima de 15 *cm+ si inscriptionata „
APA”
- Inainte de punerea in functiune conductele de apa se supun la incercari de rezistenta si
etanseitate.
Proba la presiune a conductelor se efectueaza la o presiune de 1,5 presiunea de regim,
insa minim 6 [bari], timp de 60 [minute]. Proba se efectueaza dupa aerisirea instalatiei. Proba de
presiune se efectueaza conform datelor producatorului.
Dupa montarea tuturor echipamentelor hidraulice se va executa proba de etanseitate a
imbinarilor la presiunea de lucru, dupa care se va realiza spalarea si dezinfectarea instalatiei.
Instalatiile interioare de alimentare cu apa rece se compune din urmatoarele sectiuni:
 Dotarea cu obiecte sanitare.
 Alimentarea cu apa rece.
 DOTAREA CU OBIECTE SANITARE

Dotarea cu obiecte sanitare a grupurilor sanitare, armaturi si accesorii necesare la punctele
de consum s-a facut in conformitate cu prevederile Normativului I9, in functie de destinaţia
cladirii, numarul de persoane, regimul de furnizare a apei, pentru a se asigura conditiile de igiena
şi gradul de confort cerut de standardele in vigoare.

Prezentul proiect a fost intocmit în baza prevederilor cuprinse în STAS 1478 şi normativul
pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare I9. La baza proiectării instalaţiilor sanitare
interioare stau planurile de arhitectură a clădirii, cu poziţionarea grupurilor sanitare şi ale
obiectelor sanitare.
Obiectele sanitare si accesoriile aferente cu care sunt echipate grupurile sanitare noi sunt:
- lavoar, respectiv lavoar persoane cu handicap din porţelan sanitar;
- vas de closet, respectiv vas de closet persoane cu handicap din porţelan sanitar;
- pisoar din portelan sanitar;
- etajera din porţelan sanitar;
- oglinda din semicristal;
- porthârtie din porţelan sanitar;
- săpunieră din porţelan sanitar.
 ALIMENTAREA CU APA RECE SI CALDA
Conductele de alimentare cu apa rece si calda la grupurile sanitare si centrala termica s-au
prevazut a se executa din conducte de polietilena de inalta densitate, avand diametre cuprinse
intre ½ -1’’(Dn20- Dn32).
Montarea conductelor in pereti se va realiza in slituri acoperite cu tencuiala, sliturile fiind
suficient de largi pentru a permite dilatarea tevilor.
Dupa incheierea procesului de montaj se vor efectua probele de etanseitate si presiune.
Legaturile de la robinetele de trecere (colt) la obiectele sanitare vor fi racorduri flexibile.
Obiectele sanitare vor fi echipate cu armaturi din alama nichelate sau inox.
Prepararea apei calde menajere se va face intr-un boiler electric de 120 l propus amplasat
in grupul sanitar pentru persoane cu dizabilitati si de la sistemul de panouri solare montat pe
acoperis.
Conductele montate in nise, vor fi termoizolate cu saltele prefabricate din poliuretan sau
armaflex autoadezive.
 CANALIZAREA APELOR UZATE MENAJERE

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare si centrala termica vor fi evacuate
prin intermediul tuburilor din PVC – KG, Dn 110, 160 mm intr-un bazin colector vidanjabil.
Conducta de canalizare se va monta pe un pat de nisip de 10 [cm] grosime si va fi acoperita
cu un strat de nisip de 10 [cm] si, in completare, cu pamant maruntit, rezultat din sapatura.
Apele uzate menajere de la obiectele sanitare vor fi colectate de conductele de canalizare
prin intermediul sifonului de pardoseala cu Dn 50 [mm] si evacuate la reteaua exterioara.
Conductele de canalizare interioare sunt din PP cu Dn 32 - 110 [mm]. Iesirile din cladire se vor
executa din tuburi de polipropilena cu diametrul 110 [mm].

 HIDRANTI INTERIORI SI EXTERIORI DE INCENDIU
Conform art. 4.1. lit.h), hidranţii interiori sunt obligatorii numai la clădirile pentru cultură cu
mai mult de 200 persoane sau pentru cele cu mai mult de 3 niveluri supraterane şi aria construită
mai mare de 600 mp.
În această situaţie nu sunt necesari hidranţi interiori de incendiu.
Conform art. 6.1. (4) lit.g) clădirea va fi dotată cu un hidrant exterior care va asigura un
debit de 5 l/s. Acesta va fi montat pe racordul la conducta de 110 mm şi va fi amplasat la o distanţă
mai mare de 5,00 m faţă de clădire.
F. SITUATIA EXISTENTA A UTILITATILOR SI ANALIZA DE CONSUM

- necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii;
- solutii tehnice de asigurare cu utilitati;
SITUATIA EXISTENTA
In cazul existent, asigurarea utilitatilor se rezuma la alimentarea cu energie electrica, prin racord la
reteaua existenta.
ANALIZA DE CONSUM
Necesarul de utilitati
Determinarea cerintei de apa potabila in scopuri igienico-sanitare :

Qs = Kp * Ks qzi * Ni
Kp = 1,10 coeficient pentru pierderi
Ks = 1,02 coeficient pentru nevoile proprii ale sistemului de apa – canal
Qzi1 = 60 l/om si zi pentru personal tehnico-administrativ
Qzi2 = 200 l/om si zi pentru un artist pe zi
Qzi3 = 22 l/om si zi pentru public
N1 = 6 numarul de personal tehnico-administrativ

N2 = 15 numarul de actori in spectacol
N3 = 90 numarul publicului
Qs = 1,10 * 1,02 (60 l/om si zi * 6 pers. + 200 l/om si zi * 15 pers. + 22 l/om si zi *90 pers.)
Qs = 5.340 l/zi = 5,34 mc/zi
Conditiile de confort si cele igienico-sanitare vor fi asigurate prin realizarea unei instalatii
interioare proprii de incalzire si apa calda menajera in cladire. In acest scop se va monta o centrala
termica in incaperea special destinata in acest scop . Capacitatea centralei termice este de 60 kW,
asigurand in total necesarul de energie termica pentru incalzire, si functioneaza pe combustibil
solid .
Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va face de catre S.C. CEZ S.A., sau orice alta
societate ce a fost autorizata de S.C. CEZ S.A. pentru a executa racorduri din retelele ce
apartin furnizorului de energie.
Se estimeaza urmatoarele consumuri de energie electrica :
- Putere activa instalata : Pi = 15,678 kW

- Putere maxima absorbita Pa = 10,72kW
SOLUTII TEHNICE DE ASIGURARE CU UTILITATI

Solutii tehnice de asigurare
SITUATIA PROPUSA
Asigurarea utilitatilor se va face atat in regim propriu cat si prin racord la retelele existente. Astfel:
 Alimentarea cu apa – reteaua de alimentare cu apa a comunei;
 Canalizare – bazin colector vidanjabil;
 Alimentarea cu energie electrica - Racord la reteaua existenta
 Centrala termica – pe lemne – propus.
 Boiler, Panouri solare – pentru incalzirea apei.
G. CONCLUZIILE EVALUARII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
PROTECTIA AERULUI
Emisiile de poluanti atmosferici rezultate din arderea lemnului la centrala termica se incadreazain
normele de limitare a emisiilor pentru instalatiile de ardere. Centrala termica va fi racordata la un
cos de fum.
PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTELOR SI VIBRATIILOR
Nivelul de zgomot produs se analizeaza atit in timpul executiei obiectivului cat si in timpul
functionarii lui. Cunoasterea surselor si a nivelului de zgomot si vibratii are importanta in
evaluarea impactului produs asupra mediului, in special asupra asezarilor umane din zona, si in
alegerea cailor de diminuare a acestui impact. Pe parcursul executiei obiectivului se vor genera
zgomote si vibratii datorita urmatoarelor surse :
• utilaje specifice in constructii
• utilaje de transport
Surse de zgomote si vibratii produse de acestea limitate intr-un interval orar permis, iar distanta
dintre imobile este suficient de mare ca sa nu fie derajati vecinii.
PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR
Nu este cazul.
PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI
Infiltrarea in sol a apelor meteorice se va face dupa trecerea lor prin separatoarele de hidrocarburi
si uleiuri.Functionarea obiectvului proiectat nu produce un impact negativ asupra solului si
subsolului fiind racordat la reteaua proprie de canalizare.
PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE
Nu este cazul, nu sunt afectate.

PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC
Asezari umane in zona nu sunt afectate.
GOSPODARIREA DESEURILOR
Tipul: deseuri de tip menajer. Aceste deseuri se vor colecta in containere speciale -europubele-
amplasate in curtea engleza si prin grija beneficiarului, se vor transporta la o halda de gunoi
menajer amenajata.
GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE

Nu este cazul.
LUCRARI DE RECONSTRUCTIE ECOLOGICA
Conform Legii nr. 137/1995 pe durata executiei lucrarilor se vor lua toate masurile
necesarepentru:
1. prevenirea poluarii factorilor de mediu - aer, apa, sol - cu praf si pulberi, ape uzate, betoane,
mortare, resturi metalice, materiale plastice, ambalaje etc.
2. nu se vor depozita materiale de constructie pe domeniul public.
La sfarsitul investitiei, se vor amenaja spatiile verzi din incinta astfel incit sa se redea
functionalitatea proiectata a suprafetelor afectate sau ocupate temporar.
PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
Nu se impune un plan de monitorizare.
3.1 DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE; GRAFICUL DE REALIZARE A

INVESTITIEI
Etapele principale pentru implementarea proiectului sunt:

1. Etapa premergatoare
Aceasta etapa cuprinde toate procedurile necesare in vederea contractarii fondurilor pentru
executia lucrarii si procedurile de selectare la nivel regional si national.
Etapa privind realizarea proiectului tehnic:
 lansarea licitatiei pentru servicii de proiectare;
 stabilirea comisiei de evaluare a licitatiei;
 selectarea ofertelor de servicii de proiectare;
 elaborarea raportului de evaluare;
 stabilirea castigatorului si incheierea contractului de proiectare;
 realizarea proiectului tehnic si insusirea lui;
 intocmirea documentelor pentru licitatia de lucrari.

2. Licitatia privind executia de lucrari:
 lansarea licitatiei:
 stabilirea comisiei de evaluare a licitatiei;
 selectarea ofertelor;
 elaborarea raportului de evaluaare;
 validarea raportului de evaluare;
 stabilirea castigatorului si incheierea contractului de executie;
 publicarea rezultatului licitatiei;
 predarea amplasamentului.
3. Etapa realizarii executiei:
Executia efectiva a lucrarilor va dura 12 luni, iar implementarea proiectului va dura 24 de luni.
4. Etapa finala
 receptia la terminarea lucrarii.
GRAFICUL DE EXECUTIE A
INVESTITIEI
Anul I al implementarii
Denumirea capitolelor de cheltuieli
L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L11 L12
Capitolul 1. Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
Capitolul 2. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului x x
Capitolul 3. Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica x x x x x x x x x
Capitolul 4. Cheltuieli pentru investitia de baza- total din care: x x x x x x x x x
4.1 Constructii si instalatii x x x x x x x x
4.2 Montaj utilaj tehnologic x x
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj x
4.4 Utilaje si echipamente fara montaj, mijloace de transport
4.5 Dotari x
Capitolul 5. Alte cheltuieli - total, din care:
5.1 Organizare de santier x
5.2 Comisioane, taxe x
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute x x x x x x x x x x x x
Capitolul 6. Cheltuieli pentru darea in exploatare
Durata de realizare a investitiei este de 12 luni, din care 2 luni proiectare si 10 luni executie
4 COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI

4.1 VALOAREA TOTALA CU DETALIEREA PE STRUCTURA DEVIZULUI GENERAL

NOTA DE CALCUL
PRIVIND CHELTUIELILE NECESARE REALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITII
REABILITARE, MODERNIZARE, EXTINDERE SI DOTARE ASEZAMANT
CULTURAL, SAT DEJESTI, COMUNA VITOMIRESTI, JUDETUL OLT
NR. CAP. DENUMIRE PRET

CRT. DEVIZ ACTIVITATE MII LEI
3.1 STUDII DE TEREN 17,500
1 STUDII TOPO 7,500
STUDII GEOTEHNICE 10,000
2 3.2 CHELTUIELI AVIZE, ACORDURI SI AUTORIZATII 2,000
3.3 PROIECTARE SI INGINERIE 18,140
3
3.3.1 SF/DALI+PTH+DTAC+DDE 18,140
4 3.4 CHELTUIELI PENTRU LICITATIE 3,000
5 3.5 CONSULTANTA 16,047
3.6 CHELTUIELI PENTRU SUPRAVEGHEREA TEHNICA 9,107
6 DIRIGINTE 4,554
PROIECTANT 4,554
5.1 ORGANIZARE DE SANTIER 8,282
7 5.1.1 LUCRARI DE CONSTRUCTII 8,282
5.1.2 CHELTUIELI CONEXE ORGANIZARERII SANTIERULUI 0,000
5.2 COMISIOANE, TAXE, COTE LEGALE,COSTUL CREDITULUI 6,481
COTA AFERENTA INSPECTORATULUI DE STAT IN CONSTRUCTII
8 3,354
5,2 PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
ALTE TAXE 3,126
9 5.3 CHELTUIELI DIVERSE SI NEPREVAZUTE 107,055
5.4 COTA C.N.I. 34,076
TOTAL 221,688

DEVIZ FINANCIAR CAPITOLUL 3
REABILITARE, MODERNIZARE, EXTINDERE SI DOTARE ASEZAMANT CULTURAL, SAT DEJESTI, COMUNA

CURS EURO 18.06.2018 4,6662

NR. DENUMIREA CAPITOLELOR SI VALOARE fara T.V.A. T.V.A. VALOARE inclusiv T.V.A.
CRT. SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Mii Lei Mii Euro Mii Lei Mii Lei Mii Euro
1 2 3 4 5 6 7
I CAPITOLUL 3. CHELTUIELI PENTRU PROIECTARE SI ASISTENTA TEHNICA
Studii de teren - total din care 17,500 3,750 3,325 20,825 4,463
3.1 Studii topo 7,500 1,607 1,425 8,925 1,913
Studii geotehnice 10,000 2,143 1,900 11,900 2,550
Taxe pentru obtinere avize,
3.2 2,000 0,429 0,380 2,380 0,510
acorduri, autorizatii
Proiectare si Inginerie - total din care 18,140 3,888 3,447 21,587 4,626
3.3
SF/DALI+PTH+DTAC+DDE 18,140 3,888 3,447 21,587 4,626
Organizarea procedurilor de achizitie
3.4 3,000 0,643 0,570 3,570 0,765
publica
3.5 Consultanta - total din care 16,047 3,439 3,049 19,096 4,092
Asistenta tehnica - total din care 9,107 1,952 1,730 10,837 2,323
3.6 Asistenta tehnica diriginte 4,554 0,976 0,865 5,419 1,161
Asistenta tehnica proiectant 4,554 0,976 0,865 5,419 1,161
TOTAL CAPITOL 3 65,794 14,100 12,501 78,295 16,779

DEVIZ FINANCIAR CAPITOLUL 5
REABILITARE, MODERNIZARE, EXTINDERE SI DOTARE ASEZAMANT CULTURAL, SAT DEJESTI, COMUNA
CURS EURO 18.06.2018 4,6662

NR. DENUMIREA CAPITOLELOR SI VALOARE fara T.V.A. T.V.A. VALOARE inclusiv T.V.A.
CRT. SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Mii Lei Mii Euro Mii Lei Mii Lei Mii Euro
1 2 3 4 5 6 7
I CAPITOLUL 5. ALTE CHELTUIELI
5.1 Organizare de santier - total din care 8,282 1,775 1,574 9,856 2,112
Lucrari de constructii si instalatii aferente
5.1.1 8,282 1,775 1,574 9,856 2,112
otganizarii de santier
5.1.2 Cheltuieli conexe organizarii de santier 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Comisionane taxe - total din care 6,481 1,389 0,000 6,481 1,389
Cota aferenta inspectoratului de stat in
5.2 constructii pentru controlul calitatii 3,354 0,719 0,000 3,354 0,719
lucrarilor de constructii
Alte taxe 3,126 0,670 0,000 3,126 0,670
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 107,055 22,943 20,340 127,395 27,302
5.4 COTA C.N.I. 34,076 7,303 6,474 40,550 8,690
TOTAL CAPITOL 5 155,894 33,409 28,388 184,282 39,493

Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj
NR. PRET FARA

DENUMIRE U.M CANTITATE TOTAL
CRT TVA
1 Cazan pe combustibil solid, cu gazeificare Q=60 KW BUC 1 20881,85 20881,85
2 Boiler electric 120 BUC 1 715,00 715,00
3 Cos fum d=200 mm 20 ml BUC 1 3501,35 3501,35
4 Vas de expansiune inchis, V=80 L BUC 1 594,00 594,00
5 Pompa circulatie cazan tur/retur BUC 1 521,00 521,00
6 Pompa circulatie agent termic BUC 1 689,23 689,23
7 Vana amestecatoare cu trei cai d= 1 1/4" BUC 1 256,40 256,40
8 Vana termica de siguranta BUC 1 245,00 245,00
9 Aer conditionat 12000 btu BUC 2 2985,00 5970,00
10 Panou solar complet incl. montaj BUC 1 9359,17 9359,17
TOTAL 42733,00
Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj

U.A.T.
NR. CRT DENUMIRE U.M CANTITATE PRET FARA TVA TOTAL

1 Bazin vidanjabil buc 1 20000,00 20000,00
TOTAL 20000,00

Dotari - echipament tehnic minim necesar
NR. PRET FARA

DENUMIRE U.M CANTITATE TOTAL
CRT TVA
1 Videoproiector c(2000-4500 ansi lumen) BUC 1 4348,24 4348,24
2 PC BUC 1 1848,73 1848,73
3 Monitor BUC 1 420,16 420,16
4 Ecran proiectie BUC 1 482,35 482,35
5 Orga lumini BUC 1 831,93 831,93
6 Proiector lumini 500 W BUC 2 383,33 766,66
7 Amplificator cu mixer BUC 1 512,61 512,61
8 Boxe active BUC 4 485,00 1940,00
9 Microfon BUC 3 98,00 294,00
10 Stativ microfon BUC 3 293,28 879,83
TOTAL DOTARI 12.324,51
Alte dotari - conform prevederilor Temei de proiectare,

11 Masa machiaj BUC 3 584,03 1752,10
12 Masa din lemn BUC 2 198,39 396,78
13 Scaun tip invitat - sala BUC 90 152,94 13764,71
14 Scaun tip invitat BUC 3 63,54 190,62
15 Cos gunoi interior BUC 4 3,84 15,36
19 Duap cu rafturi BUC 4 345,83 1383,32
20 Cuier BUC 8 27,50 220,00
21 Cortina BUC 1 1115,00 1115,00
Alte dotari - conform prevederilor Temei de proiectare,

1 Cos gunoi exterior – U.A.T. BUC 4 150,000 600
TOTAL 600
Dotari PSI
NR.
DENUMIRE U.M CANTITATE PRET FARA TVA TOTAL
CRT
14 Stingator portabil cu praf si CO2 BUC 4 135,000 540
15 Panou PSI complet echipat BUC 1 708,602 708,602

4.2 ESALONAREA COSTURILOR COROBORATE CU GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI.
Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei.
Anul I al implementarii
Denumirea capitolelor de cheltuieli Total
L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L11 L12
Capitolul 1. Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Capitolul 2. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 21,616 21,616 0,000 0,000 43,231
Capitolul 3. Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica 32,907 10,407 2,248 2,248 2,248 2,248 2,248 2,248 2,248 2,248 2,248 2,248 65,794
3.1 Studii de teren 17,500 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 17,500
3.2 Taxe pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii 2,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,000
3.3 Proiectare şi inginerie 9,070 9,070 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 18,140
3.4 Organizarea procedurilor de achizitie 3,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 3,000
3.5 Consultanta 1,337 1,337 1,337 1,337 1,337 1,337 1,337 1,337 1,337 1,337 1,337 1,337 16,047
3.6 Asistenţă tehnică 0,000 0,000 0,911 0,911 0,911 0,911 0,911 0,911 0,911 0,911 0,911 0,911 9,107
Capitolul 4. Cheltuieli pentru investitia de baza - total, din care: 0,000 0,000 49,107 49,107 49,107 49,107 49,107 49,107 58,037 120,770 82,118 49,107 604,674
4.1 Constructii si instalatii 0,000 0,000 49,107 49,107 49,107 49,107 49,107 49,107 49,107 49,107 49,107 49,107 491,069
4.2 Montaj utilaje tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 8,930 8,930 0,000 0,000 17,860
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 62,733 0,000 0,000 62,733
4.5 Dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 33,011 0,000 33,011
Capitolul 5. Alte cheltuieli - total, din care: 15,402 8,921 17,203 8,921 8,921 8,921 8,921 8,921 8,921 8,921 8,921 8,921 155,894
5.1 Organizare de santier 0,000 0,000 8,282 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 8,282
5.2 Comisioane, taxe 6,481 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 6,481
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 8,921 8,921 8,921 8,921 8,921 8,921 8,921 8,921 8,921 8,921 8,921 8,921 107,055
5.4 Cota C.N.I. 34,076 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 34,076
TOTAL cheltuieli 48,310 19,329 68,558 60,276 60,276 60,276 60,276 60,276 90,822 153,555 93,287 60,276 869,592

4. ANALIZA COST - BENEFICIU
4.1. IDENTIFICAREA INVESTITIEI SI DEFINIREA OBIECTIVELOR, INCLUSIV

SPECIFICAREA PERIOADEI DE REFERINTA
Tema de proiectare prevede reabilitarea, modernizarea, extinderea si dotarea

caminului cultural din comuna Vitomiresti, sat Dejesti.
Prin proiectul ce a generat documentatia studiului de fezabilitate, se urmareste
modernizarea infrastructurii de baza la scara mica, prin reabilitarea, modernizarea,
extinderea si dotarea caminului cultural din comuna Vitomiresti, sat Dejesti.
România se confrunta cu o discrepanta majora intre mediul rural si mediul urban in
ceea ce priveste infrastructura sociala si fizica. Pregatirea si mentinerea la un nivel adecvat a
infrastructurii este fundamentala pentru dezvoltarea economica, sociala si generala
echilibrata, la nivel regional.
Infrastructura fizica de baza slab dezvoltata, in majoritatea comunelor este una
dintre cauzele care limiteaza dezvoltarea serviciilor de baza in spatiul rural (facilitati
culturale, recreationale, de ingrijire a copiilor si batrânilor, servicii de transport public etc).
In majoritatea comunelor si satelor, acestea sunt slab dezvoltate sau in unele cazuri,
aproape inexistente.
Este nevoie de o infrastructura corespunzatoare pentru ca zonele rurale sa atraga
investitii si sa ramâna competitive pentru crearea de noi intreprinderi. De asemenea,
acestea ar putea contribui la crearea unor locatii mai atractive, a unor locuri de munca si a
unor conditii de trai mai bune, in zonele rurale. Cu toate acestea, din cauza densitatii
scazute a populatiei, in zonele rurale (peste jumatate din media nationala), se manifesta un
interes scazut pentru investitii datorat infrastructurii deficitare.
O componenta importanta a vietii satului este cultura, domeniu care poate contribui
in mod specific la cresterea gradului de atractivitate a satului pentru populatia tânara.
Mijloacele prin care se transmite cultura in mediul rural sunt: caminele si alte asezaminte
culturale, bibliotecile, cinematografele, radioul, televiziunea si internetul. In ultimii 10-15 ani
s-a putut constata o continua degradare a mediului cultural al României pe fondul reducerii
sprijinului financiar acordat domeniului, atât din partea bugetului public, cât si din partea
finantatorilor privati.
In spatiul rural, activitatea culturala este organizata in jurul caminului/centrului
cultural al comunei/satului. Majoritatea caminelor culturale, caselor de cultura si a altor
asezaminte culturale se afla intr-o stare continua de degradare, neputând oferi astfel,
servicii culturale populatiei rurale, aspect ce se rasfrânge si asupra situatiei educationale a
acesteia. Pe fondul lipsei de mijloace financiare, numeroase asezaminte culturale din spatiul
51
rural nu si-au mai putut desfasura activitatea din cauza starii inaintate de degradare. Astfel,
in anul 2002 din totalul de 6.147 de camine culturale existente in tara, doar 1.874 mai
puteau desfasura activitati culturale.
In multe zone rurale aceasta situatie a capatat aspecte alarmante, unde majoritatea
caminelor culturale (cca. 97%) desi beneficiaza de un sediu propriu dotarea este
nesatisfacatoare (pentru cca. 80%) sau si-au incetat activitatea si servesc altor destinatii.
Situatia bibliotecilor este caracterizata si ea de o tendinta descendenta, mai mult sau
mai putin asemanatoare cu a altor domenii din viata culturala a satelor, si cu toate ca in anul
2005 se inregistra un numar de 8.239 de biblioteci, doar o mica parte desfasura activitati
specifice (INS, 2005).
Patrimoniul cultural al satului românesc reprezinta o sursa importanta de dezvoltare
atât la nivel regional cât si la nivel local, capitalul simbolic fiind esential pentru identitatea
culturala reprezentata prin valori, obiceiuri si indeletniciri, credinte si simboluri impartasite
de catre comunitate.
Manifestarea identitatii culturale, a traditiilor si a obiceiurilor este influentata de
regiune, care reprezinta mai mult decât o locatie geografica. Date fiind acestea, mentinerea
identitatii culturale trebuie sa includa câtiva factori, cum ar fi educatia si consumatorii de
cultura. In acest sens, protejarea mostenirii rurale este extrem de importanta in ceea ce
priveste dezvoltarea turismului rural ca modalitate de promovare a satelor românesti, cu un
efect pozitiv asupra atragerii turistilor si cu beneficii economice pentru populatia locala.
Conservarea traditiilor, culturii, obiceiurilor din mediul rural si promovarea
specialitatilor culinare si a bauturilor traditionale reprezinta mijloace de crestere a
potentialului turistic in multe alte tari. România are activitati culturale semnificative care nu
sunt exploatate din lipsa de organizare, promovare si dezvoltare.
Proiectul propus are in vedere reabilitarea, modernizare, dotarea si extinderea
caminului cultural - sat Dejesti, Comuna Vitomiresti, Jud. Olt. Prin reabilitarea,
modernizarea, dotarea si extinderea caminului cultural se doreste reinvierea traditiilor
lasate mostenire de strabuni, cultivarea spiritului popular autohton dar si contribuirea la
cresterea gradului de educatie in mediul rural. O infrastructura moderna reprezinta punctul
de pornire cheie in transformarea zonelor rurale in zone atractive, in care cetatenii sa-si
desfasoare activitatea economica si sa traiasca la standarde ridicate.

O infrastructura moderna reprezinta punctul de pornire cheie in transformarea
zonelor rurale in zone atractive, in care cetatenii sa-si desfasoare activitatea economica si sa
traiasca.
 Infrastructura fizica de baza – strazile/drumurile comunale; retelele de alimentare cu
apa si de canalizare/tratare a apelor reziduale; infrastructura de alimentare cu
energie electrica/termica si gaze;
 Serviciile comunitare de baza – facilitati pentru copii si vârstnici; servicii de transport
public; facilitati de petrecere a timpului liber si sport etc; centre comunitare, camine
culturale si alte facilitati culturale;
 Pastrarea si conservarea patrimoniului rural si a identitatii culturale, traditiilor si
obiceiurilor.
Renovarea si dezvoltarea satelor si mai ales, imbunatatirea infrastructurii,
ameliorarea calitatii aerului si apei nu sunt doar o cerinta esentiala pentru imbunatatirea
calitatii vietii si cresterea atractivitatii zonelor rurale, ci si un element foarte important
pentru dezvoltarea activitatilor economice si pentru protectia mediului. Satele si zonele
rurale trebuie sa ajunga in situatia de a putea concura eficient pentru atragerea de investitii,
in paralel cu asigurarea unor servicii adecvate pentru comunitate si a altor servicii sociale
aferente, pentru populatia locala
4.2. ANALIZA OPTIUNILOR
Analiza financiara are rolul de a furniza informatii cu privire la fluxurile de intrari si

iesiri, structura veniturilor si cheltuielilor necesare implementarii proiectului dar si de-a
lungul perioadei previzionate, in vederea determinarii durabilitatii financiare.
Modelul teorectic utilizat este Modelul DCF - Discounted Cash Flow (Cash Flow
Actualizat) care cuantifica diferenta dintre veniturile si cheltuielile generate de proiect pe
durata sa de functionare, ajustand aceasta diferenta cu un factor de actualizare, operatiune
necesara pentru a „aduce” o valoare viitoare in prezent. In aceasta metoda fluxurile non-
monetare, cum ar fi amortizarea si provizioanele, nu sunt luate in consideratie.
Analiza financiara isi propune sa surpinda impactul global al proiectului prin
estimarea reducerilor inregistrate la nivelul diferitelor capitole de costuri si a plusului de
venituri. Pentru aceasta se vor lua in calcul doua scenarii de evolutie:
Scenariul “fara proiect”

Acest scenariu presupune ca proiectul nu se implementeaza. Analiza este construita
pe baza costurilor actuale de operare si a veniturilor obtinute- daca este cazul, in
concordanta cu situatia reala a obiectivului de investitii, daca sunt suficiente date valide.
53
Scenariul “cu proiect”
Acest scenariu presupune ca proiectul va fi pe deplin implementat. Investitia
propusa va avea ca rezultat o scadere certa a costurilor curente de intretinere si o crestere a
anumitor categorii de venituri.
Atat veniturile cat si cheltuielile vor fi ajustate dupa metoda incrementala, care se
bazeaza pe comparatia dintre scenariile „cu proiect” si „fara proiect”. Aceasta diferenta
dintre cele doua fluxuri de numerar se actualizeaza in fiecare an si este comparata cu
valoarea prezenta a investitiei, pentru a se stabili daca valoarea actualizata neta (VAN) a
proiectului are o valoare pozitiva sau negativa.
Sunt propuse doua variante ale acestei solutii pentru consolidare, respectiv:
 realizarea de cadre de beton armat – solutia maximala
 camasuirea tuturor peretilor pe ambele fete si plecand cu armatura din fundatii noi,
executate pe ambele fete ale peretilor si refacerea integrala a acoperisului – solutia
minimala
SCENARIUL RECOMANDAT DE CATRE ELABORATOR
Se va propune pentru elaborare SCENARIUL nr.1 .
AVANTAJELE SCENARIULUI RECOMANDAT
Varianta minimala este mai ieftina si nu presupune lucrari de demolare si asigura

securitatea muncii, nu modifica sistemul constructiv existent ci il imbunatateste. De
asemenea, varianta adoptata asigura peretii contra aparitiei fisurilor din alte cauze, decat
cele seismice si consolideaza fundatiile bine.
4.3. ANALIZA FINANCIARA, INCLUSIV CALCULAREA INDICATORILOR DE

PERFORMANTA ECONOMICA
Analiza financiara are rolul de a furniza informatii cu privire la fluxurile de intrari si

iesiri, structura veniturilor si cheltuielilor necesare implementarii proiectului dar si de-a
lungul perioadei previzionate, in vederea determinarii durabilitatii financiare.
Modelul teorectic utilizat este Modelul DCF - Discounted Cash Flow (Cash Flow
Actualizat) care cuantifica diferenta dintre veniturile si cheltuielile generate de proiect pe
durata sa de functionare, ajustand aceasta diferenta cu un factor de actualizare, operatiune
necesara pentru a „aduce” o valoare viitoare in prezent. In aceasta metoda fluxurile non-
monetare, cum ar fi amortizarea si provizioanele, nu sunt luate in consideratie.
Analiza financiara va evalua in special:
1. Profitabilitatea financiara a investitiei si a contributiei proprii investite in proiect;

2. Cantitatea optima de interventie financiara din partea fondurilor structurale;
3. Durabilitatea financiara a proiectului in conditiile interventiei financiare din partea
fondurilor structurale.
1.Profitabilitatea financiara a investitiei se determina cu indicatorii: (i) VANF/C

(venitul net actualizat calculat la total valoare investitie); si (ii) RIRF/C (rata interna de
rentabilitate calculata la total valoare investitie). Total valoare investitie include totalul
costurilor eligibile si ne-eligibile din Devizul de cheltuieli.
Pentru ca un proiect sa necesite interventie financiara din partea fondurilor
structurale, VANF/C trebuie sa fie negativ iar RIRF/C mai mica decat rata de actualizare
(RIRF/C < 8). Proiectele care au acesti indicatori buni se pot sustine si fara interventia din
partea Fondurilor structurale, deci nu vor fi finantate.
Profitabilitatea contributiei proprii investite in proiect se determina considerand
numai contributia proprie la proiect si se masoara prin VANF/K si RIRF/K. A fost considerat
proportia capitalului investit in proiect la nivelul contributiei locale (0%) si contributiei
nationale (20%), urmand ca in functie de rezultate sa se determine corect proportia de grant
in capitolul 6, functie de recomandarile Comisiei Europene (Documentul de lucru nr. 4) dar
si functie de informatiile disponibile la momentul elaborarii documentatiei.
Analiza financiara are drept scop calculul urmatorilor indicatori specifici:
Valoarea Actualizata Neta (VAN)

Dupa cum o va demonstra matematic si formula de mai jos, VAN indica valoarea
actuala – la momentul zero – a implementarii unui proiect ce va genera in viitor diverse
fluxuri de venituri si cheltuieli.
n
CFt VRn
VAN    I
t 1 1  k  1  k t 0
t
unde:
CFt
o reprezinta cash flow-ul generat de proiect in anul “t” – diferenta dintre
veniturile si cheltuielile efective;
VRn
o reprezinta valoarea reziduala a investitiei in ultimul an de analiza;
o I0 reprezinta investitia necesara pentru implementarea proiectului
Cu alte cuvinte, un indicator VAN pozitiv arata faptul ca veniturile viitoare vor excede
cheltuielile, toate aceste diferente anuale „aduse” in prezent – cu ajutorul ratei de
actualizare – si insumate reprezentand exact valoarea pe care o furnizeaza indicatorul.
55
Rata Interna de Rentabilitate (RIR)
RIR reprezinta rata de actualizare la care VAN este egala cu zero. Altfel spus, aceasta
este rata interna de rentabilitate minima acceptata pentru proiect, o rata mai mica indicand
faptul ca veniturile nu vor acoperi cheltuielile.
RIR negativa poate fi acceptata pentru anumite proiecte in cadrul programelor de
finantare externa - dar numai datorita faptului ca acest tip de investitii reprezinta o
necesitate, fara a avea insa capacitatea de a genera venituri (sau genereaza venituri foarte
mici): drumuri, camine, retele de canalizare, retele de alimentare etc. Acceptarea unei RIR
financiara negativa este totusi conditionata de existenta unei RIR economice pozitiva -
acelasi concept, aplicat asupra beneficiilor si costurilor socio-economice.
Raportul Cost/Beneficiu (RCB)

Raportul cost-beneficiu este un indicator complementar al VAN, comparand valoarea
actuala a beneficiilor viitoare cu valoarea actuala a costurilor viitoare, incluzand valoarea
investitiei:
VAN  I 0 VAN
RCB   1
I0 I0
Deoarece toti indicatorii mentionati depind intr-o foarte mare masura de rata de
actualizare si de durata de prognoza se prezinta in continuare o scurta explicitare a valorilor
alese.
Orizontul de previziune
Durata de viata a proiectului de investitie, ce se va derula pe parcursul a 12 luni, se
estimeaza functie de durata de viata a elementelor componente, avand in vedere ca este un
proiect cu doua componente distincte.
Recomandarile Comisiei Europene in baza observatiilor statistice asupra proiectelor
similare indica urmatoarele nivele pe sectoare de activitate.
Avand in vedere ca nivelul recomandat de Comisiei Europene este asimilabil in
intervalul indicat de legislatia noastra, faptul ca proiectul este o combinatie relevanta de
componente de infrastructura absolut necesare conceptului de proiect, se alege un orizont
de previziune care sa acopere la nivel minim valorile recomandabile pentru fiecare sector in
parte si totodata impreuna. Astfel, orizontul de previziune ales este de 25 de ani.
Rata de actualizare
In vederea actualizarii la zi a fluxurilor nete viitoare necesare calcularii indicatorilor
specifici (VPN, RIR, etc) se estimeaza aceasta rata la nivelul costului de oportunitate a
capitalului investitie pe termen lung.

Avand in vedere ca acest capital este directionat catre un proiect de investitie cu
impact major asupra comunitatii locale si adreseaza un serviciu de utilitate publica nivelul
de referinta este recomandat la nivelul de 5%.
Acest procent a fost identificat ca fiind incadrat intr-un interval rezonabil la nivelul
unor esantioane reprezentative de proiecte similare in spatiul european si implementate cu
succes din surse publice.
Pentru aprecierea ratei economice de rentabilitate cand se considera si implicatiile,
impactul proiectului din punct de vedere socio-economic, se va utiliza rata de 5% in vederea
calcularii indicatorilor de performanta.
Cresterea sensibila a ratei de actualizare se datoreaza unor riscuri suplimentare
avute in considerare pentru ca proiectul adreseaza direct problematici de mediu, care de
multe ori comporta riscuri suplimentare.
Observatii:
OBS 1. Pentru proiectul propus in cadrul orizontului de previziune a fost considerata
valoarea reziduala a investitiei din urmatoarele considerente, avand un impact deosebit
asupra indicatorilor financiari de performanta.
Investitia este orientata catre un obiect de utilitate publica pentru care valoarea
capitalului dupa un orizont de previziune de 25 de ani, care include inlocuiri succesive si
reparatii capitale la majoritatea componentelor investitionale, reprezinta doar 20% din
valoarea estimata a investitiei.
Pentru activele aflate in patrimoniul autoritatilor publice, in conformitate cu
legislatia in vigoare, nu se calculeaza amortizarea si nu se poate calcula o valoare ramasa
reala. Nu exista o piata reala in care sa se evalueze activele dupa orizontul de previziune de
25 de ani, dar se poate lua in cosiderare ca o valoare de lichidare din partea proprietarilor
de capital nivelul de 20%.
Obs 2. In proiectiile financiare se vor utiliza preturi reale la momentul intocmirii
prezentei documentatii, exprimate in mii lei, in baza informatiilor statisitice disponibile.
Obs 3. Rata co-finantarii reprezinta cota procentuala care defineste cat din costurile
eligibile ale proiectului sunt acoperite de finantarea Uniunii Europene.
Evolutia prezumata a costurilor de operare directe si indirecte si a celorlalte costuri

Acest cost este justificat de inginerii care au facut Studiul de fezabilitate, pe capitole
conform Devizului general si a devizelor pe obiecte. Calcularea costurilor de intretinere a
fost efectuata pe baza preturilor pietii locale sau cand acestea nu au fost disponibile, pe
baza preturilor pietii regionale sau nationale.
Costurile de operare sunt costuri aditionale generate de utilizarea investitiei, dupa
terminarea constructiei proiectului. In cazul prezentat aceste costuri de operare constau in:
57
(i) Forta de munca; (ii) Materiale; (iii) Intretinere; (iv) Costuri administrative. In continuare
sunt prezentate in detaliu fiecare din aceste categorii de costuri.
Elementele de cost pentru perioada de exploatare au fost estimate pentru
obiectivele de investitie functie de modul de operare. Proiectul de investitie presupune in
perioada de operare intretinere curenta si periodica in vederea asigurarii duratei de viata
recomandata. Intretinerea anuala estimata va reduce pericolul degradarii.
Costurile cu forta de munca se refera la costurile salariale corespunzatoare unei
echipe de interventie, respectiv salariati angajati permanent. Costurile cu materii prime,
materiale si energia electrica au fost ajustate direct proportional cu relevanta proiectului
propus dar si cu efectele generate de implementarea acestuia.
Prin proiect se doreste exploatarea in continuare in sarcina operatorului local.
Pentru determinarea indicatorilor economico financiari au fost luate in considerare atat
costurile de operare si intretinere, definite ca fiind costurile aditionale generate de utilizarea
investitiei dupa finalizarea investitiei si care constau in principal in costuri cu intretinerea
caminului, costul muncii pentru intretinerea si functionarea caminului, alte costuri
administrative, cat si veniturile. In continuare sunt prezentate principalele categorii de
costuri si venituri, precum si modalitatile de determinare a acestora pe durata de viata a
proiectului, orizontul analizei, de 25 ani.
Evolutia prezumata a veniturilor

Pentru fiecare tip de activitate cat si pentru fiecare categorie de beneficiari, costurile
de operare si intretinere in timpul perioadei de functionare a proiectului vor fi acoperite din
venituri. Sursa de venituri care sa acopere costurile de operare si intretinere este constituita
din taxa. Exista mai multe surse devenituri care sa acopere costurile de operare si
intretinere.
Acestea sunt:
 Venituri din organizarea de spectacole cultural artistice;
 Venituri din proiectii cinematografice;
 Venituri din evenimente gazduite;
 Subventii buget local pentru intretinere
In ultimul an de calculatie, valoarea reziduala a infrastructurilor este adaugata la
intrarea financiara anterioara, care este calculata, pur si simplu, ca o cota proportionala
vietii utile reziduale a costului investitiei, reevaluat in conformitate cu inflatia (20% din
valoarea investita pentru constructie piata respectiv 206,72 mii lei).

Total costuri de operare si intretinere, pe elemente ( mii lei )
Nr. Orizontul de timp al analizei

Componenta
Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 Salarii personal angajat 0 69.95 71.35 72.77 74.23 75.71 77.23 78.77 80.35 81.96 83.59 85.27 86.97 88.71 90.49 92.29 94.14 96.02 97.94 99.90 101.90 103.94 106.02 108.14 110.30
2 Servicii apa si canalizare 0 1.66 1.69 1.72 1.76 1.79 1.83 1.86 1.90 1.94 1.98 2.02 2.06 2.10 2.14 2.19 2.23 2.27 2.32 2.37 2.41 2.46 2.51 2.56 2.61
3 Electricitate 0 5.47 5.58 5.69 5.81 5.92 6.04 6.16 6.29 6.41 6.54 6.67 6.80 6.94 7.08 7.22 7.36 7.51 7.66 7.82 7.97 8.13 8.29 8.46 8.63
5 Cheltuieli intretinere 0 4.20 4.28 4.37 4.46 4.55 4.64 4.73 4.82 4.92 5.02 5.12 5.22 5.33 5.43 5.54 5.65 5.77 5.88 6.00 6.12 6.24 6.37 6.49 6.62
6 Alte cheltuieli 0 39.60 40.39 41.20 42.02 42.86 43.72 44.60 45.49 46.40 47.33 48.27 49.24 50.22 51.23 52.25 53.30 54.36 55.45 56.56 57.69 58.84 60.02 61.22 62.45
7 Total cost anual 0 120.88 123.29 125.76 128.27 130.84 133.46 136.13 138.85 141.63 144.46 147.35 150.29 153.30 156.37 159.49 162.68 165.94 169.26 172.64 176.09 179.62 183.21 186.87 190.61
Estimarea costurilor de intretinere si operare

(preturi curente, anul 2018)
Valoare
Nr. Cost Total cost anual
Elemente de cost Unitati unitara
Crt. lunar lei mii lei
lei
1 Salarii personal angajat 3.00 1943 5829 69.95
2 Servicii apa si canalizare 30.00 4.60 138 1.66

3 Electricitate 95.00 4.80 456 5.47
5 Cheltuieli intretinere 1.00 350 350 4.20
6 Alte cheltuieli 1.00 3300 3300 39.60
TOTAL 120.88
59
* aceste costuri se presupune ca intervin dupa expirarea perioadei de garantie a lucrarii estimate
la 3 ani.
60
TOTAL COSTURI DE INVESTITIE (MII LEI)
Orizontul de timp al analizei

Nr ELEMENTE DE COST 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 Obtinerea si amenajarea terenului
Asigurarea utilitatilor necesare
2 51.445 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
obiectivului
3 Proiectare si asistenta tehnica 78.295 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 Investitia de baza 719.561 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
5 Alte cheltuieli de investitie 184.282 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Probe tehnologice, teste si predare

6 0
la beneficiar
7 Total active tangibile 1033.583 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8 Licente
9 Patente
10 Total cheltuieli preoperationale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
11 Costuri de investitie (1) 1033.583 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
12 Numerar
13 Clienti
14 Stocuri
15 Datorii curente
| TC276-2015_SF_MTG.06.00 - MEMORIU TEHNIC GENERAL 30.08.2018

16 Fond de rulment
17 Variatia fondului de rulment (2) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
18 Inlocuire echipamente
19 Valoarea reziduala (20%) -206.72
20 Alte elemente (3) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -206.72
21 Total costuri = 1+2+3 1033.583 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -206.72
Estimarea veniturilor nete din exploatare ( mii lei )
Nr Elemente Orizontul de timp al analizei
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
Venituri din
1 0 49.00 49.98 50.98 52.00 53.04 54.10 55.18 56.29 57.41 58.56 59.73 60.93 62.14 63.39 64.65 65.95 67.27 68.61 69.98 71.38 72.81 74.27 75.75 77.27
spectacole
Venituri din
2 0 30.50 31.11 31.73 32.37 33.01 33.67 34.35 35.03 35.74 36.45 37.18 37.92 38.68 39.46 40.24 41.05 41.87 42.71 43.56 44.43 45.32 46.23 47.15 48.10
seri cinematografice
Venituri din
3 evenimente culturale 0 7.50 7.65 7.80 7.96 8.12 8.28 8.45 8.62 8.79 8.96 9.14 9.33 9.51 9.70 9.90 10.09 10.30 10.50 10.71 10.93 11.14 11.37 11.59 11.83
gazduite
4 Venituri din taxe 0 5.50 5.61 5.72 5.84 5.95 6.07 6.19 6.32 6.44 6.57 6.70 6.84 6.98 7.11 7.26 7.40 7.55 7.70 7.86 8.01 8.17 8.34 8.50 8.67
5 Subventii de la bugetul local 0 35.50 36.57 37.66 38.79 39.96 41.15 42.39 43.66 44.97 46.32 47.71 49.14 50.61 52.13 53.70 55.31 56.97 58.68 60.44 62.25 64.12 66.04 68.02 70.06
Total venituri
6 0 128.00 130.92 133.90 136.95 140.08 143.28 146.56 149.91 153.35 156.87 160.47 164.15 167.93 171.79 175.75 179.80 183.95 188.20 192.55 197.00 201.57 206.24 211.02 215.93
anuale
de investitie si mentenanta de mai jos.
FLUX CUMULAT ( MII LEI )

Nr Elemente Orizontul de timp al analizei
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 Resurse financiare 1033.58 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Venituri 0 128.0 130.9 133.9 137.0 140.1 143.3 146.6 149.9 153.3 156.9 160.5 164.2 167.9 171.8 175.7 179.8 183.9 188.2 192.5 197.0 201.6 206.2 211.0 215.9
Total intrari
3 1033.58 128.0 130.9 133.9 137.0 140.1 143.3 146.6 149.9 153.3 156.9 160.5 164.2 167.9 171.8 175.7 179.8 183.9 188.2 192.5 197.0 201.6 206.2 211.0 215.9
de numerar
Costuri de operare
4 0 120.88 123.29 125.76 128.27 130.84 133.46 136.13 138.85 141.63 144.458 147.347 150.294 153.3 156.366 159.493 162.683 165.937 169.256 172.641 176.094 179.615 183.208 186.872 190.61
si intretinere
Total cost de
5 1033.58 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
investitie
6 Dobanzi 0
Rambursarea
7 0
imprumutului
8 Taxe 0
Total iesiri
9 1033.58 120.88 123.29 125.76 128.27 130.84 133.46 136.13 138.85 141.63 144.46 147.35 150.29 153.30 156.37 159.49 162.68 165.94 169.26 172.64 176.09 179.62 183.21 186.87 190.61
de numerar
Total flux
10 0.0 7.1 7.6 8.1 8.7 9.2 9.8 10.4 11.1 11.7 12.4 13.1 13.9 14.6 15.4 16.3 17.1 18.0 18.9 19.9 20.9 22.0 23.0 24.2 25.3
de numerar
Flux de numerar
11 7.12 14.75 22.89 31.56 40.80 50.63 61.06 72.13 83.85 96.26 109.38 123.24 137.86 153.29 169.54 186.66 204.67 223.62 243.53 264.44 286.39 309.42 333.57 358.89
Sustenabilitatea proiectului este redata de fluxul cumulat al veniturilor si costurilor
61
cumulat
Ultima linie, cea referitoare la fluxul cumulat de numerar, prezinta valori pozitive
pentru fiecare an, ceea ce dovedeste ca proiectul este durabil din punct de vedere financiar
(vezi tabelul anterior).
Rezultatele analizei financiare
Variabile cheie, rate si tinte de performanta.
Variabilele cheie care influenteaza nivelul FRR a capitalului sunt: variatia nivelului
costurilor de intretinere si mentenanta, variatia nivelului cheltuielilor pentru realizarea
investitiei si variatia veniturilor.
Principalii indicatori de performanta
Principalii indicatori de performanta financiara ce urmeaza a fi calculati in analiza

financiara sunt:
 rata interna de rentabilitate a capitalului;
 valoarea neta actualizata financiara a capitalului;
 raportul beneficii/cost al capitalului.
Rezultatele analizei financiare cost beneficiu

Principalii indicatori, respectiv RFR si NPV raportate la investitie sunt asa cum era de
asteptat la un proiect de infrastructura, negative, in schimb, RFR si NPV raportate la capital
sunt pozitive. Nivelul acestora si modul cum au fost calculate sunt redate in tabelele
urmatoare:
 In tabelele urmatoare, rata de actualizare pentru NPV a fost considerata egala cu
8% .
 FRR/c este un numar negativ dar aproape de 0 (-0,03), semnificând faptul ca
proiectul nu este posibil de a fi realizat de catre beneficiar fara o proportie
majoritara de grant (fonduri nerambursabile) si ca proiectul nu genereaza venituri
suficiente pentru a fi considerat o investitie rentabila financiar.
 FNPV/C are o valoare negativa de aprox. -78,00 mii lei.
 Raportul Cost beneficiu este subunitar 0,23 aratand faptul ca investitia nu este
rentabila daca este facuta numai din fonduri proprii sau imprumutate fara o
proportie de grant.

CALCULUL RATEI INTERNE DE RENTABILITATE FINANCIARE A CAPITALULUI INVESTIT(MII LEI)
Nr. Elemente Orizontul de timp al analizei
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 Venituri 0.0 128.0 130.9 133.9 137.0 140.1 143.3 146.6 149.9 153.3 156.9 160.5 164.2 167.9 171.8 175.7 179.8 183.9 188.2 192.5 197.0 201.6 206.2 211.0 215.9
2 Valoare reziduala 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 206.7
3 Total venituri 0.0 128.0 130.9 133.9 137.0 140.1 143.3 146.6 149.9 153.3 156.9 160.5 164.2 167.9 171.8 175.7 179.8 183.9 188.2 192.5 197.0 201.6 206.2 211.0 422.6
Costuri de operare
4 0.0 120.9 123.3 125.8 128.3 130.8 133.5 136.1 138.8 141.6 144.5 147.3 150.3 153.3 156.4 159.5 162.7 165.9 169.3 172.6 176.1 179.6 183.2 186.9 190.6
si intretinere
5 Contributia locala 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
6 Contributia nationala 206.72 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
7 Total cheltuieli 206.72 120.9 123.3 125.8 128.3 130.8 133.5 136.1 138.8 141.6 144.5 147.3 150.3 153.3 156.4 159.5 162.7 165.9 169.3 172.6 176.1 179.6 183.2 186.9 190.6
8 Flux de numerar net -206.72 7.1 7.6 8.1 8.7 9.2 9.8 10.4 11.1 11.7 12.4 13.1 13.9 14.6 15.4 16.3 17.1 18.0 18.9 19.9 20.9 22.0 23.0 24.2 232.0
Rata interna de rentabilitate

9 financiara a capitalului 6.2%
(FRR/k)
Venitul net actualizat

10 al capitalului 59.81 lei
(FNPV/k)
Raportul
11 Beneficii/ Cost 1.74
(B/Ck)
CALCULUL RATEI INTERNE DE RENTABILITATE FINANCIARE A INVESTITIEI

Nr Elemente
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 Venituri 0 128.0 130.9 133.9 137.0 140.1 143.3 146.6 149.9 153.3 156.9 160.5 164.2 167.9 171.8 175.7 179.8 183.9 188.2 192.5 197.0 201.6 206.2 211.0 215.9
2 Total venituri 0 128.0 130.9 133.9 137.0 140.1 143.3 146.6 149.9 153.3 156.9 160.5 164.2 167.9 171.8 175.7 179.8 183.9 188.2 192.5 197.0 201.6 206.2 211.0 215.9
3 Total venituri actualizate 116.1 113.1 110.2 107.3 104.5 101.8 99.2 96.6 94.1 91.7 89.4 87.1 84.8 82.6 80.5 78.4 76.4 74.5 72.57 70.71 68.91 67.15 65.43 63.76
4 Costuri de operare si intretinere 0.0 120.9 123.3 125.8 128.3 130.8 133.5 136.1 138.8 141.6 144.5 147.3 150.3 153.3 156.4 159.5 162.7 165.9 169.3 172.6 176.1 179.6 183.2 186.9 190.6
5 Total cost de investitie 1033.58 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -206.717
6 Total cheltuieli 1033.58 120.9 123.3 125.8 128.3 130.8 133.5 136.1 138.8 141.6 144.5 147.3 150.3 153.3 156.4 159.5 162.7 165.9 169.3 172.6 176.1 179.6 183.2 186.9 -16.1
7 Total cheltuieli actualizate 0.0 109.6 106.5 103.5 100.5 97.6 94.8 92.1 89.5 86.9 84.5 82.0 79.7 77.4 75.2 73.1 71.0 69.0 67.0 65.1 63.2 61.4 59.6 57.9 -4.8
Rata interna de rentabilitate

9 -0.03
financiara a investitiei (FRR/C)
Venitul net actualizat al

10 -78.00 lei
investitiei (FNPV/C)
63
11 Raportul beneficii cost (B/Cc) 0.23
FIRR/k este pozitiva (6,20%), mai mare dar destul de apropiata de rata de actualizare
recomandata (5%), ceea ce inseamna ca proportia de grant ceruta este cea potrivita pentru
a face proiectul suportabil pentru beneficiar. FNPV/k este pozitiv, de aprox. 59,81 mii lei.
Raportul Beneficiu / Cost al capitalului investit (B/C k)este mai mare ca 1 (1,74).
CONCLUZII
In concluzie la analiza financiara se desprind urmatoarele:
Fluxul cumulat de numerar, prezinta valori pozitive pentru fiecare an, ceea ce
dovedeste ca proiectul este durabil din punct de vedere financiar, si Comuna Vitomiresti are
pregatita o strategie optima pentru intretinerea acestei investitii.
FRR/c este un numar negativ dar aproape de 0 (-0,03%), semnificând faptul ca
proiectul nu este posibil de a fi realizat de catre beneficiar fara o anumita proportie de grant
(fonduri nerambursabile) si ca proiectul nu genereaza venituri suficiente pentru a fi
considerat o investitie rentabila financiar. FNPV/C are o valoare negativa de aprox. -78,00
mii lei. Raportul Cost beneficiu este subunitar 0,23 aratand faptul ca investitia nu este
rentabila daca este facuta numai din fonduri proprii sau imprumutate fara o proportie de
grant.
FIRR/k este pozitiva (6,20 %), mai mare dar destul de apropiata de rata de actualizare
recomandata (5%), ceea ce inseamna ca proportia de grant ceruta este cea potrivita pentru
a face proiectul suportabil pentru beneficiar. FNPV/k este pozitiv, de aprox. 59,81 mii lei.
Raportul Beneficiu / Cost al capitalului investit (B/C k)este mai mare ca 1 (1,74).
Comuna Vitomiresti isi asuma raspunderea pentru finantarea reabilitarea,
modernizare si dotare camin cultural (cheltuielile de intretinere curenta sunt sarcina
beneficiarului) si astfel indeplineste cerinta de durabilitate a proiectului.
4.4. ANALIZA ECONOMICA, INCLUSIV CALCULAREA INDICATORILOR DE

PERFORMANTA ECONOMICA
Necesitatea analizei economice rezida din faptul ca avem nevoie de un instrument cu

care sa masuram impactul economic, social si de mediu al proiectului asupra localitatii si in
regiune. Baza pentru dezvoltarea analizei economice o constituie tabelele analizei
financiare. Pentru determinarea performantelor economice, sociale si de mediu ale
proiectului este necesar sa fie facute o serie de corectii, atat pentru costuri, cat si pentru
venituri in 3 etape:
a. Corectiile fiscale
Taxele indirecte, daca au fost incluse in costuri (de explemplu TVA, atunci cand a fost
inclusa in costurile eligibile si / sau in costurile de operare si intretinere, ca si obligatiile
angajatorului relative la salarii, sau orice subventii, daca au fost incluse in costuri). Aceasta

deoarece ele constituie venit la nivelul bugetului de stat / local, cu alte cuvinte, daca
judecam la nivelul societatii, ele reprezinta doar o mutare dintr-un buget in altul si se
compenseaza.
b. Corectiile pentru externalitati

Impactul proiectului in economie si mediu trebuie luat in considerare:
Impact negativ, care se include in analiza la pozitia costuri economice. Putem avea
astfel de costuri pe perioada constructiei. De exemplu: pe perioada realizarii investitiei se
creaza un disconfort temporar pentru locuitorii comunei;
Impact pozitiv, care se include in analiza la pozitia beneficii. Putem avea astfel de
beneficii:
 Pe perioada constructiei. De exemplu: numar de locuri de munca temporare, pe
perioada constructiei;
 Pe perioada de viata a proiectului. De exemplu: numar de locuri de munca pe
perioada de operare
c. Corectiile pentru transformarea preturilor de piata in preturi contabile

(preturile umbra)
In multe cazuri preturile de pe piata nu reflecta preturile adevate ale marfurilor, fiind
distorsionate de diferite politici protectioniste sau de subventionare. Astfel valorile incluse
in analiza financiara ascund aceste aspecte si imaginea formata este eronata din punct de
vedere al societatii. Aceste elemente de distorsionare a pietii, cum ar fi taxele vamale,
trebuie eliminate in cadrul analizei economice.
Pe de alta parte preturile umbra trebuie sa reflecte si costul de oportunitate si
disponibilitatea de a plati a consumatorilor pentru bunurile sau serviciile oferite de
infrastructura respectiva.
Preturile umbra se calculeaza prin aplicarea unor factori de conversie asupra
preturilor utilizate in analiza financiara. Acestia se determina separat pentru forta de munca
(luand in consideratie si rata somajului din zona) si pentru bunurile care sunt comerciabile
(luand in consideratie taxele vamale si diferitele subventii pentru export, de exemplu).
FCS  M  X  /M  TM    X  TX  unde:
FCS = factor de conversie standard;

M = valoarea totala a importurilor in preturi CIF la granita;
X = valoarea totala a exporturilor in preturi FOB la granita;
65
TM = valoarea taxelor vamale totale aferente importurilor;
SM = valoarea totala a subventiilor pentru importuri;
TX = valoarea totala a taxelor la export;
SX = valoarea totala a subventiilor pentru exporturi.
Pentru simplificarea calculelor se va folosi pentru valoarea factorului de conversie

standard, valoarea medie de circa 0,8. In baza informatiilor disponibile pentru anul 2005 a
fost calculat indicatorul FCS pentru Romania la un nivel de 0.99, nivel ce indica, prin
comparatie cu nivelul mediu FCS, urmatoarele valori de aplicat asupra fluxurilor financiare:
 Pentru costurile de investitie, avand in vedere ca este suficient de greu de apreciat
ponderea materialelor de constructiie din import si cele autohtone in totalul necesar
pentru investitie, daca se va folosi forta de munca calificata sau nu, etc se stabileste
CF= 0,873 dupa ce se va deduce TVA din valoarea totala.
 Pentru costurile de operare (materii prime si materiale, salarii, etc) FC este 0,785.
 Materiale: Daca se ia in calcul ca toate materialele importate sunt din UE, pentru
care nu se percepe nici un fel de taxa, atunci FC este 1. Daca se utilizeaza materialele
locale FC este 0,99. Drept pentru care nu este necesara aplicarea unei corectii pentru
materii prime si materiale
 Salarii: Piata este considerata nedistorsionata la nivelul muncii calificate. Munca ne-
calificata antreneaza dupa sine un nivel mediu pentru FC, dar se apreciaza ca
numarul celor atrasi in perioada de implementare care nu au calificare este
insignifiant. Drept pentru care nu este necesara aplicarea unei corectii pentru salarii.
Rata de actualizare utilizata in analiza economica se numeste rata sociala de

actualizare. Pentru perioada 2007 – 2013 Comisia recomanda utilizarea unei rate de
actualizare sociale de 5.5% pentru tarile de coeziune. Pentru fiecare proiect trebuie
determinati urmatorii indicatori economici, pentru intreaga valoare a proiectului:
 Venitul net actualizat economic (ENPV). Acesta trebuie sa fie pozitiv;
 Rata interna de rentabilitate economica (ERR). Aceasta trebuie sa fie mai mare sau
egala cu rata sociala de actualizare (5.5%);
 Raportul beneficii/cost (B/C). Acesta trebuie sa fie mai mare decat 1.
Pentru a identifica si masura efectele socio-economice pe care proiectul le va

genera, in perioada de implementare, cat si in perioada de operare, au fost considerate
urmatoarele premize:
 Ritmul de crestere economica al zonei asumat prin estimare nu se modifica
substantial pe urmatorii 25 ani;

 Nu vor exista miscari masive sociale generate de o restructurare industriala care sa
reduca impactul asupra grupurilor tinta vizate;
 Nu va exista la nivel national o evolutie nefavorabila si/sau intarzieri ale
componentelor programului de finantare care sa influenteze derularea proiectului;
 Pentru estimarea elementelor de beneficiu si cost socio-economic se vor respecta
prin proiect prioritatile strategiei nationale de dezvoltare regionala;
 Se considera atat efectele directe cat si cele de multiplicare ale proiectului asupra
indivizilor si mediului.
1. Ipoteze in evaluarea costurilor socio-economice pe perioada de implementare si

operare a proiectului
In aprecierea elementelor necesare analizei, din punct de vedere al impactului
economic pe care il va avea proiectul, au fost considerate urmatoarele ipoteze de lucru
mentinute pe toata perioada de viata economica a proiectului de investitie:
 Se vor lua toate masurile posibile pentru diminuarea influentelor santierelor de
lucrari asupra traficului in perioada de constructie-montaj, prin colaborarea stransa a
tuturor factorilor implicati;
 Accesul prioritar la licitatiile lucrarilor de intretinere si prestatiilor de servicii curente
aferente proiecului pentru microintreprinderi si IMM-uri;
2. Estimarea elementelor de venit si de cost

Elementele de venit si de cost de natura socio-economica generate de proiect,
enumerate anterioar, sunt estimate in continuare:
Costuri socio-economice
Cheltuielile socio-economice, pe perioada de constructie, sunt in cea mai mare parte
necuantificabile, pentru ca depind de comportamentul psihologic al unui numar mare de
indivizi, si astfel, se considera a fi elemente ne-monetare;
Beneficii socio-economice
In continuare sunt enumerate succint beneficiile socio-economice directe si indirecte
identificacte pentru acest tip de proiect, incat sa se defineasca cat mai complet impactul
socio-economic proiectului:
 Cresterea nivelului de trai al populatiei rezidente in localitatile invecinate locatiei de
proiect:
 Crearea locurilor de muna temporare pe perioada de implementare a proiectului –
direct.
67
 Cresterea veniturilor bugetului local din impozitul pe venit – indirect.
 Cresterea volumului investitiilor atrase – indirect.
Beneficii si Costuri economice

Principalele categorii de beneficii ale proiectului considerate in evaluarea EIRR sunt:
 Creare de noi locuri de munca temporare si reducerea somajului;
 Crearea de noi locuri de munca permanente;
 Cresterea atractivitatii zonei pentru investitii;
 Imbunatatirea conditiilor de mediu si sanatate pentru populatie;
 Imbunatatirea conditiilor de viata pentru locuitorii satelor.
Costurile economice
Costurile considerate sunt cele de investitii, precum şi cele de intretinere şi reparatii
pentru durata proiectului.
Costurile economice de Capital precum şi cele Recurente (intretinere şi reparatii)
sunt determinate de politicile de intretinere adoptate şi incluse.
Alte beneficii socio-economice non-monetare:

 Atragerea altor investitii in zona.
Au fost considerate pentru analiza economico-sociala doar o parte din componentele

monetare care au influenta directa. Pentru determinarea acestor beneficii s-a aplicat acelasi
concept de analzia incrementala, respectiv se estimeaza beneficiile in cazul diferentei intre
cazul “cu proiect” si “fara proiect”.
Analiza beneficiu/cost (rata economica a rentabilitatii - ERR)

Proiectul atinge o rata interna de rentabilitate economica (RIRE) de 17,38% şi o
valoare neta prezenta (NPV) de 705,07 mii lei.
Proiectul este considerat economic fezabil deoarece EIRR depãseste nivelul minim
considerat la proiectele de infrastructura de 16%.

CALCULUL RATEI INTERNE DE RENTABILITATE ECONOMICA A INVESTITIEI
CF Orizontul de timp al analizei

Nr. Elemente
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 Corectii fiscale 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Cresterea gradului de
2 educatie a locuitorilor 0.0 109.5 115.0 119.6 123.2 125.7 128.2 130.7 133.4 136.0 138.7 141.5 144.4 147.2 150.2 153.2 156.2 159.4 162.6 165.8 169.1 172.5 176.0 179.5 183.1
comunei
Crearea de noi locuri

3 0.0 5.8 6.1 6.4 6.6 6.7 6.8 7.0 7.1 7.2 7.4 7.5 7.7 7.8 8.0 8.2 8.3 8.5 8.7 8.8 9.0 9.2 9.4 9.6 9.7
de munca
Imbunatatireaconditiilor de
4 0.0 131.786 138.4 143.9 148.2 151.2 154.2 157.3 160.4 163.7 166.9 170.3 173.7 177.1 180.7 184.3 188.0 191.7 195.6 199.5 203.5 207.6 211.7 215.9 220.3
viata pentru locuitorii satelor
5 Total beneficii 0.0 247.2 259.5 269.9 278.0 283.5 289.2 295.0 300.9 306.9 313.1 319.3 325.7 332.2 338.9 345.6 352.6 359.6 366.8 374.1 381.6 389.2 397.0 405.0 413.1
Costuri de operare si
6 0.8 0.0 94.9 96.8 98.7 100.7 102.7 104.8 106.9 109.0 111.2 113.4 115.7 118.0 120.3 122.7 125.2 127.7 130.3 132.9 135.5 138.2 141.0 143.8 146.7 149.6
intretinere
Total costuri de
7 0.9 1033.58 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 -206.7
investitie
8 Total cheltuieli 1033.58 94.9 96.8 98.7 100.7 102.7 104.8 106.9 109.0 111.2 113.4 115.7 118.0 120.3 122.7 125.2 127.7 130.3 132.9 135.5 138.2 141.0 143.8 146.7 -57.1
Rata interna de
10 rentabilitate economica a 17.38%
investitiei (ERR)
Venitul net actualizat al

11 705.07 lei
investitiei ( ENPV )
Raportul beneficii cost

12 4.09
(B/Cc)
CF = factor de conversie de la valori financiare la valori economice
Estimarea beneficiilor socio economice generate de implementarea proiectului(mii lei)

Pret
Nr. Elemente UM Cant. (mii
lei) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
Cresterea
1 gradului de educatie pers. 2282 0.048 0.0 109.5 115.0 119.6 123.2 125.7 128.2 130.7 133.4 136.0 138.7 141.5 144.4 147.2 150.2 153.2 156.2 159.4 162.6 165.8 169.1 172.5 176.0 179.5 183.1
a locuitorilor comunei
Crearea de noi locuri de

2 pers. 3 1.943 0.0 5.8 6.1 6.4 6.6 6.7 6.8 7.0 7.1 7.2 7.4 7.5 7.7 7.8 8.0 8.2 8.3 8.5 8.7 8.8 9.0 9.2 9.4 9.6 9.7
munca
Imbunatatirea conditiilor
nr.
3 de viata pentru 2282 0.055 0 131.8 138.4 143.9 148.2 151.2 154.2 157.3 160.4 163.7 166.9 170.3 173.7 177.1 180.7 184.3 188.0 191.7 195.6 199.5 203.5 207.6 211.7 215.9 220.3
inv.
locuitorii satelor
4 TOTAL BENEFICII ANUALE 0.0 247.2 259.5 269.9 278.0 283.5 289.2 295.0 300.9 306.9 313.1 319.3 325.7 332.2 338.9 345.6 352.6 359.6 366.8 374.1 381.6 389.2 397.0 405.0 413.1
69
4.5. ANALIZA DE SENZITIVITATE
Prezentul subcapitol face o analiza amanuntita a senzitivitatii luand cazul de baza ca

referinta si studiind tendintele indicatorilor financiari in functie de evolutia variabilelor
relevante ale caminului cultural. Variabilele alese au fost pe de o parte cele care pot fi greu
de prezis si pe de alta parte cele ale caror efecte asupra fezabilitatii economice si
durabilitatii financiare a proiectului sunt considerate ridicate.
Selectarea variabilelor cheie ale modelului

In continuare se va evalua gradul de variatie a acestor indicatori la variabilele de
influenta. Pentru fiecare categorie de venituri si cheltuieli se va considera o variatie de 1% si
se vor calcula variatiile corespunzatoare induse indicatorilor de eficienta. Se va evalua o
variatie a cantitatii estimate, preturile unitare considerandu-se reale apriori. Tabelul
urmator contine evaluarea gradului de influenta asupra eficientei investitiei pentru fiecare
dintre factorii de influenta.
Cantitate Cantitate RIR RIR Variatia VNP VNP Variatia
Nr. Factori de influenta UM Variatie
initiala modificata initial modificat RIR initial modificat VNP
Cresterea
1 gradului de educatie pers. 2282 1.00% 2304.82 17.38% 17.50% 0.12% 705.07 710.93 0.83%
a locuitorilor comunei
Crearea de noi locuri de

2 pers. 3 1.00% 3.03 17.38% 17.38% 0.00% 705.07 705.38 0.04%
munca
Imbunatatirea conditiilor de
3 pers. 2282 1.00% 2304.82 17.38% 17.52% 0.14% 705.07 712.13 0.99%
viata pentru locuitorii satelor
4 Total costuri de investitie mii lei 1,033.58 1.00% 1043.92 17.38% 17.21% -0.17% 705.07 703.34 -0.25%
17.55% VARIATIA VNP LA O MODIFICARE CU 1% A FACTORILOR DE INFLUENTA

VARIATIA RIR LA O MODIFICARE CU 1% A FACTORILOR DE INFLUENTA 713
17.50%
712
17.45% 711
VNP INITIAL
710 VNP MODIFICAT
17.40%
709
17.35% 708
707
17.30% RIR INITIAL
706
RIR MODIFICAT
17.25% 705
704
17.20%
FACTORI DE INFLUENTA 703
FACTORI DE INFLUENTA
17.15%
702
0 1 2 3 4 5 0 1 2 3 4 5
Pentru o variatie de 1% a fiecarui factor de influenta, grupati in categorii de venituri

si de costuri s-au obtinut variatiile corespondente ale RIR (Rata Interna de Rentabilitate) si
VNP (Valoare Neta Prezenta). Tabelul precedent arata ca, pentru o variatie pozitiva a
veniturilor, indicatorii de eficienta ai investitie vor evolua in acelasi sens, pe cand intre
categoriile de costuri, pe de o parte si RIR si VNP, pe de alta parte exista o relatie de inversa
proportionalitate. Pentru o evaluare cat mai corecta a importantei fiecarui factor de
influenta au fost analizate si ponderile lor in total venituri si in total costuri.

Aceste valori au fost comparate cu variatiile induse
-12.22%
41.61%
50.06%
2.21%
50%
pentru RIR si VNP, rezultand coeficienti de corelatie foarte
apropiati de 1 pentru cele doua perechi de serii statistice. Acest
-9.77%
33.29%
40.05%
1.77%
40%
lucru duce la concluzia evidenta ca o data cu cresterea ponderii
unei categorii de venituri sau costuri in valoarea totala creste si
-7.33%
24.97%
30.04%
Variatia VAN la o modificare a factorilor de influenta cu
1.33%
30%
gradul de senzitivitate al RIR si VNP la aceasta variabila. “Guide
to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects” recomanda, asa
-4.89%
16.64%
20.02%
0.89%
20%
cum am vazut mai devreme, selectarea acelor variabile care
-2.44%
10.01%
induc o variatie de cel putin 1% a RIR la o modificarea a valorii
8.32%
0.44%
10%
indicatorului de influenta de 1%. Se observa ca variatia nici
-10.01%
-8.32%
-0.44%
2.4%
-10%
unuia dintre factorii de influenta nu induce o variatie a RIR mai
mare decat cea indicata in ghid. Se vor utiliza pentru analiza
-16.65%
-20.03%
-0.89%
4.9%
-20%
cele mai importante categorii de costuri si beneficii.
-24.97%
-30.04%
-1.33%
7.3%
-30%
SENZITIVITATE RIR
-33.29%
-40.05%
-1.77%
9.8%
-40%
20%
12.2%
-41.61%
-50.06%
-2.22%
-50%
15%
10%
5%
-5.92%
5.73%
0.31%
6.87%
50%
0%
-5%
-5.03%
4.60%
0.25%
5.52%
40%
-10%
-15%
-20%
-4.02%
3.47%
0.19%
4.16%
30%
Variatia RIR la o modificare a factorilor de influenta cu
-50% -40% -30% -20% -10% 0% 10% 20% 30% 40% 50%
Cresterea gradului de educatie a locuitorilor comunei
-2.88%
2.32%
0.12%
2.79%
20%
Crearea de noi locuri de munca
Imbunatatirea conditiilor de viata pentru locuitorii satel or
-1.55%
1.17%
0.06%
1.40%
10%
Total costuri de investitie

-1.19%
-0.06%
-1.43%
-10%
1.85%
SENZITIVITATE VAN
-2.39%
-0.13%
-2.88%
-20%
4.12%
80%
60%
-3.62%
-0.19%
-4.38%
-30%
6.98%
40%
20%
0%
10.73%
-4.87%
-0.25%
-5.91%
-40%
-20%
-40%
-60%
15.91%
-6.16%
-0.31%
-7.51%
-50%
-80%
-50% -40% -30% -20% -10% 0% 10% 20% 30% 40% 50%
Crearea de noi locuri de munca

educatie a locuitorilor comunei
Imbunatatirea conditiilor de viata pentru locuitorii satelor

Factori de influenta
Imbunatatirea conditiilor
Cresterea gradului de educatie alocuitorilor comunei

viata pentru locuitorii
Cresterea gradului de
Crearea de noi locuri

de munca
satelor
Nr
4
1
71
Analiza senzitivitatii la scenariile propuse. Scenariile: cu si fara finantare
Fara realizarea proiectului, situatia asezamantului cultural va fi urmatoarea:

 Va continua degradare intr-un ritm accelerat, costurile de intretinere si utilizare a
acestuia devenind mult mai mari decat in prezent;
 Nerealizarea investitiei va avea efecte negative asupra traditiilor si culturii locale,
asupra gradului de cultura si educatie.
 Scaderea populatiei „insetata” de cultura si migrarea populatiei catre zone care
ofera un nivel de cultura mai ridicat.
Dupa realizarea proiectului estimam:

Realizarea acestui proiect are urmatoarele efecte pozitive:
 Proiectul va conduce la cresterea capacitatii tehnice a solicitantului.
Scenariile cel mai rau si cel mai bun caz

Analiza de senzitivitate releva o sensibilitate medie a eficientei investitie la valoarea
costului de constructie.
 Prin impactul cumulat al factorilor cheie in cel mai rau caz se obtine o valoare a RIR
de 9.10 % si al VPN de 405.80 mii lei.
 Prin impactul cumulat al factorilor cheie in cel mai bun caz se obtine o valoare a RIR
de 25.66 % si al VPN de 1004.34 mii lei.
Prin urmare proiectul pastreaza un grad mare de rentabilitate economica chiar si la o

variatie crescatoare semnificativa a celei mai importante categorie de costuri.
Acestea conduc la concluzia ca investitia are o rentabilitate solida, nefiind afectata
de variatiile individuale semnificative ale variabilelor cheie ale modelului.
Analiza de senzitivitate determina si valorile indicatorilor de performanta ai
investitiei pentru cea mai nefavorabila situatie, precum si pentru cel mai avantajos caz.
Pentru aceasta s-au considerat variatii absolute de 20%, favorabile si nefavorabile ale
variabilelor cheie si s-au calculat valorile corespondente pentru RIR si VNP.
Aceasta variatie de [-20%, 20%] poate fi considerata ca fiind intervalul maxim de
variatie a factorilor care influenteaza modelul.

Scenariul "In cel mai rau caz"
VNP
RIR
Nr. Factori de influenta Variatie (mii lei)
( % ) "rau"
"rau"
0 Varianta de baza 0 17.38% 705.07
1 Cresterea gradului de educatie a locuitorilor comunei -20.00% 14.99% 587.71
2 Crearea de noi locuri de munca -20.00% 17.25% 698.82
3 Imbunatatirea conditiilor de viata pentru locuitorii satelor -20.00% 14.50% 563.87
4 Total costuri de investitie 20,00% 14.50% 670.61
5 Impactul cumulat al factorilor de influenta 9.10% 405.80
Scenariul "In cel mai bun caz"
VNP
RIR
Nr. Factori de influenta Variatie (mii lei)
( % ) "bun"
"bun"
0 Varianta de baza 0 17.38% 705.07
1 Cresterea gradului de educatie a locuitorilor comunei 20.00% 19.70% 822.42
2 Creare de noi locuri de munca 20.00% 17.50% 711.31
3 Imbunatatirea conditiilor de viata pentru locuitorii satelor 20.00% 20.17% 846.26
4 Total costuri de investitie -20.00% 21.50% 739.52
5 Impactul cumulat al factorilor de influenta 25.66% 1004.34
30.00%
VARIATIA RIR PENTRU CEL MAI "BUN" SI CEL MAI "RAU" CAZ
25.00%
20.00%
15.00%
10.00%
RIR
( % ) "rau"
5.00%
RIR
( % ) "bun"
0.00% FACTORI DE INFLUENTA
0 1 2 3 4 5 6
1200.00
VARIATIA VNP PENTRU CEL MAI "BUN" SI CEL MAI "RAU" CAZ
1000.00
800.00
600.00
400.00 VNP
(mii lei)
"rau"
200.00 VNP
(mii lei)
"bun" FACTORI DE INFLUENTA
0.00
0 1 2 3 4 5 6
73
4.6. ANALIZA DE RISC
Analiza riscului consta in studierea probabilitatii ca un proiect sa obtina o

performanta satisfacatoare ca si variabilitate a rezultatului in comparatie cu cea mai buna
comparatie facuta. Scopul analizei senzitivitatii este de a selecta variabilele critice si
parametrii modelului, care este acela ale carui variatii, pozitive sau negative, comparate cu
valoarea utilizata ca cea mai buna estimare in cazul de baza, au cel mai mare efect asupra
ratei interne a rentabilitatii sau asupra valorii actuale nete.
Criteriile care vor fi adoptate pentru alegerea variabilelor critice difera in functie de
proiectul specific si trebuie sa fie corect evaluate caz cu caz. Analiza socio-economica a dus
la obtinerea urmatorilor indicatori de eficienta ai investitiei:
Rata Interna de Rentabilitate Economica 17.38 %

Venitul Net Actualizat 705.07 mii lei
Raportul Beneficii Actualizate/Costuri Actualizate 4.09
Riscurile financiare aferente obiectivului de investitii vizeaza urmatoarele

evenimente:
 schimbari demografice sau socio-economice care afecteaza cererea pentru activitati
culturale si implicit recuperarea investitiei;
 lipsa fondurilor necesare de la bugetul local pentru a asigura finantarea cheltuielilor
neeligibile;
 eventuale cresteri de preturi pentru servicii si echipamente
Riscuri de proiectare, constructie si receptie a lucrarilor

Daca proiectul nu poate permite asigurarea serviciilor de proiectare, constructie si
receptie a lucrarilor la costul estimat se poate ajunge la cresterea pe termen lung a
costurilor suplimentare si/sau la imposibilitatea asigurarii serviciilor pe termen lung.
Beneficiarul are obligatia sa incheie contracte, cu toti furnizorii de materiale, in care
sa fie clar stipulata conditia de pret/calitate a acestora. Beneficiarul are obligatia sa incheie
contract, cu constructorul, in care sa fie clar stipulata conditia de calitate a lucrarii si graficul
de realizare a acestora. Costurile rezultate din schimbarea cerintelor beneficiarului pe
durata executarii contractului vor fi suportate integral de beneficiar.
Riscuri de operare
Nivelul de colectare al taxelor si tarifelor pentru serviciul este cel previzionat in
proiect.
Risc legal si de politica a autoritatii publice
Schimbarile legislative/de politica generala sau adresate in mod direct proiectului
care afecteaza negativ proiectul inducand costuri operationale sporite vor determina
majorarea taxei si tarifelor de catre Comuna. Intra in responsabilitatile Comunei si sa

cunoasca orice cadru statutar de reglementari ce ar putea afecta costurile operationale.
Riscul ca deprecierea tehnica sa fie mai mare decat cea prevazuta, intra in responsabilitatea
Comunei.
Risc institutional
Schimbarile determinate de alegerile democratice in anii electorali care ar putea
afecta viziunea initiala a proiectului si desfasurarea lui asa cum a fost ea initial prevazuta.
Forta majora
Daca o situatie de forta majora impiedica sau intarzie total sau partial
implementarea proiectului de catre oricare din partile contractante, partea astfel afectata
va fi exonerata de indeplinirea obligatiilor sale, dar numai in masura si numai pentru
perioada in care aceasta indeplinire este impiedicata sau intarziata de situatia de forta
majora.
Forta majora reprezinta orice situatie exceptionala neprevazuta sau eveniment in
afara controlului partilor, care ii impiedica pe oricare dintre ei sa isi indeplineasca oricare din
obligatiile contractuale si care nu poate fi atribuita unei erori sau neglijente din partea lor
(sau din partea contractorilor lor, agentílor sau angajatilor) si se dovedeste insurmontabila
in ciuda eforturilor facute.
Defecte in echipamente sau materiale sau intarzieri in asigurarea disponibilitatii lor,
conflicte de munca, greve sau dificultati financiare nu pot fi invocate ca forta majora.
Concluzii la analiza de risc si senzitivitate

Analizele de risc si senzitivitatea au evidentiat integritatea si stabilitatea modelului
de analiza socio-economica. Acest lucru duce la acceptarea ipotezelor de lucru considerate
si la faptul ca, chiar in conditiile unor variatii nefavorabile ale factorilor de influenta
investitia va ramane in continuare rentabila.
5. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI
Sursele de finanţare a investiţiei Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în

conformitate cu legislaţia în vigoare şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri
de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat,
fonduri externe nerambursabile şi alte surse legal constituite.
Comuna va asigura cheltuielile de operare ulterioara a investitiei (dupa executia
obiectivului, la intervale regulate de timp, se vor intreprinde lucrari de intretinere a spatiului
amenajat, igienizarea generala a aleilor; aceste lucrari se vor executa de catre personal
angajat si specializat al primariei; se va asigura paza obiectivului)
75
6. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN
REALIZAREA INVESTITIEI
6.1. NUMAR DE LOCURI DE MUNCA CREATE IN FAZA DE EXECUTIE
Obiectul acestor estimari este evidentierea efectelor economice directe, indirecte si

induse asupra locurilor de munca. Toate persoanele ce lucreaza pentru proiect (specialisti,
ingineri, operatori de echipamente, proiectanti, muncitori) reprezinta angajarea directa a
fortei de munca. Persoanele care sunt incluse in circuitul economic al proiectului fara a avea
o implicare directa, beneficiaza de efecte indirecte asupra locurilor de munca prin efectul
multiplicator (ex. fabricantii de materiale de constructii, soferi de camioane, personal
administrativ). Efectele induse ale locurilor de munca sunt determinate de sporirea
consumului angajatilor directi si indirecti pe seama salariilor primite, ceea ce duce la
sporirea veniturilor agentilor economici si implicit a activitatii acestora.
Pe perioada executiei (12 luni) se vor creea 15 locuri de munca. Personalul angajat
atat in faza de executie cat si in faza de operare va fi in principal din zona. Se va da o atentie
deosebita principiului egalitatii de sanse in sensul ca se va angaja personal si din randul
romilor si femeilor.
6.2. NUMAR DE LOCURI DE MUNCA CREATE IN FAZA DE OPERARE
Numar de locuri de munca create in faza de operare: 3 locuri de munca.
7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO – ECONOMICI AI INVESTITIEI
Indicator
1. Valoare totala investitie
1.033,583 mii lei
inclusiv TVA
din care C+M, fara TVA 560,442 mii lei
2. Esalonarea investitiei Toata investitia se realizeaza in anul I
3. Durata de realizare in 12 luni
4. Capacitati:
Indicatori calitativi
Din punct de vedere calitativ, proiectul va contribui la manifestarea identitatii
culturale, a traditiilor si a obiceiurilor. Conservarea traditiilor, culturii, obiceiurilor din mediul
rural si promovarea specialitatilor culinare si a bauturilor traditionale reprezinta mijloace de

crestere a potentialului turistic in multe alte tari. România are activitati culturale
semnificative care nu sunt exploatate din lipsa de organizare, promovare si dezvoltare.
Indicatori cantitativi
In analiza socio-economica, internalizarea costurilor de mediu si sociale a fost
realizata pe baza concluziilor studiilor anterioare publicate de CE. Principalii indicatori
financiari si socio-economici sunt prezentati in continuare, pentru o comparare usoara si
rapida:
INDICATORI FINANCIARI CARE SE REFERA LA INVESTITII
Fara obtinerea finantarii
FRR/C -0,03%
FNPV/C -78.00 mii lei
INDICATORI FINANCIARI CARE SE REFERA LA CAPITAL
FRR/K 6,20 %
FNPV/K 59,81 mii lei
INDICATORI ECONOMICI CARE SE REFERA LA INVESTITII
Dupa obtinerea finantarii
ERR/C 17,38 %
NPV/C 705,07 mii lei
Din rezultatele prezentate in tabelul anterior, se concluzioneaza ca tinand cont de

beneficiile sociale si de mediu ale proiectului propus, modelul financiar ajustat prezinta
rezultate mai interesante decat rezultatele obtinute prin metoda clasica, fapt care justifica
chiar mai mult necesitatea investiri.
77
8. AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU
1. avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea si oportunitatea investitiei;

2. certificatul de urbanism;
3. avize de principiu privind asigurarea utilitatilor (energie termica si electrica, gaz
metan, apa-canal, telecomunicatii etc.);
4. acordul de mediu;
5. alte avize si acorduri de principiu specifice.
Proiectant de specialitate:
S.C. TRANSCOM CARAIMAN S.R.L.

TC276-2015 - SF - MTG.06.00 - Memoriu Tehnic General 30.08.2018

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TC276-2015 - SF - MTG.06.00 - Memoriu Tehnic General 30.08.2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BENEFICIAR:

COMUNA VITOMIRESTI, JUDETUL OLT

REABILITARE, MODERNIZARE, EXTINDERE SI

SAT DEJESTI, COMUNA VITOMIRESTI, JUDETUL OLT

FUNCTIA NUME SEMNATURA

Proiectanti: arh. ANDREEA BIRCEA

B.1. PLAN GENERAL

3 DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI .................................................................................. 15

4 COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI.......................................................... 38

4. ANALIZA COST - BENEFICIU .................................................................................... 51

5. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI........................................................... 75

7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO – ECONOMICI AI INVESTITIEI................. 76

2 INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

| TC276-2015_SF_MTG.06.00 - MEMORIU TEHNIC GENERAL 30.08.2018 7

a) Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen

Nu a fost elaborat in prealabil un studiu de prefezabilitate.

NECESITATEA SI OPORTUNITATEA PROMOVARII INVESTITIEI

REABILITAREA, MODERNIZAREA, EXTINDEREA SI DOTAREA Asezamantului Cultural sunt absolut

In vedere regenerarii si dezvoltarii rurale, pentru sporirea si conservarea atractivitatii cultural-

Patrimoniul cultural al satului romanesc reprezinta o sursa importanta de dezvoltare atat la

8 | TC276-2015_SF_MTG.06.00 - MEMORIU TEHNIC GENERAL 30.08.2018

La cladirea analizata se propun urmatoarele modificari: cladirea existenta va fi extinsa cu un

b) Scenariul tehnico-economic prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse

Vecinatatile Asezamantului Cultural sunt:

 la Sud: - STRADA LEANDRULUI

Amplasamentul este in Comuna Vitomiresti, sat Dejesti, pe Strada Libertatii, pe o suprafata de

| TC276-2015_SF_MTG.06.00 - MEMORIU TEHNIC GENERAL 30.08.2018 9

10 | TC276-2015_SF_MTG.06.00 - MEMORIU TEHNIC GENERAL 30.08.2018

SCENARIUL NR. 2 – varianta maximala

| TC276-2015_SF_MTG.06.00 - MEMORIU TEHNIC GENERAL 30.08.2018 11

12 | TC276-2015_SF_MTG.06.00 - MEMORIU TEHNIC GENERAL 30.08.2018

SCENARIUL RECOMANDAT DE CATRE ELABORATOR

Se va propune pentru elaborare SCENARIUL nr.1 .

AVANTAJELE SCENARIULUI RECOMANDAT

c) Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz

 Corpul 1 apartine Camerei Agricole – nu face obiectul prezentei investitii

| TC276-2015_SF_MTG.06.00 - MEMORIU TEHNIC GENERAL 30.08.2018 13

Fundatiile sunt din caramida si au o adancime de 60cm

14 | TC276-2015_SF_MTG.06.00 - MEMORIU TEHNIC GENERAL 30.08.2018

B. STATUTUL JURIDIC AL TERENULUI CARE URMEAZA SA FIE OCUPAT

Terenul pe care este amplasat Asezamantul Cultural apartine Comunei Vitomiresti.

C. SITUATIA OCUPARII DEFINITIVE PE TEREN :SUPRAFATA TOTALA, REPREZENTAND

SUPRAFATA TOTALA TEREN S= 1700.00 mp

Accesele se realizeaza de pe latura vest, din Strada Libertatii.

| TC276-2015_SF_MTG.06.00 - MEMORIU TEHNIC GENERAL 30.08.2018 15

Conform Codului de proiectare seismica partea a – I –a, P 100/ 1-2013, amplasamentul se

16 | TC276-2015_SF_MTG.06.00 - MEMORIU TEHNIC GENERAL 30.08.2018

CARACTERISTICILE CONSTRUCTIEI EXISTENTE – C1 – CAMIN CULTURAL

PARTICULARITATI ALE CONSTRUCTIEI:

Cladirea propriu-zisa are 2 incaperi, dintre care:

Fundatiile sunt din caramida si au o adancime de 60cm.

| TC276-2015_SF_MTG.06.00 - MEMORIU TEHNIC GENERAL 30.08.2018 17

SITUATIA EXISTENTA- STAREA DE CONSERVARE:

Obiectivul prezinta urmatoarea zonificare functionala :

Denumire spatiu Suprafata utila [U] H - util [U]

CARACTERISTICILE CONSTRUCTIEI PROPUSE

Conform H.G.R. 766/97 CATEGORIA DE IMPORTANTA "C"

PARTICULARITATI ALE CONSTRUCTIEI PROPUSE:

18 | TC276-2015_SF_MTG.06.00 - MEMORIU TEHNIC GENERAL 30.08.2018

SUPRAFATA TOTALA TEREN S= 1700.00 mp

Se vor realiza urmatoarele retrageri fata de limita de proprietate:

| TC276-2015_SF_MTG.06.00 - MEMORIU TEHNIC GENERAL 30.08.2018 19

Conform temei de proiectare, au fost asigurate urmatoarele spatii, dimensionate conform