Curtea de Apel BACĂU - Secţia A II-a Civilă, de Contencios Administrativ Şi Iscal (D Amânări)

Hotă râ re nr.
123/2011 din 11/08/2011 - Contencios administrativ şi fiscal -

anulare act administrativ
Curtea de Apel BACĂU - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal
(D amânări)
Dosar nr. XXXXXXXXXXX

ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECŢIA COMERCIALĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV Ş I FISCAL
Sentinţa n r. 123/2011
Şedinţa secretă de la 11 August 2011
Completul compus din:
P_________ : M___ G_______ C_______ - judecător
Grefier : L_____- D______ D______
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a venit spre pronunţare acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Ş____ V____
A_______ în contradictoriu cu pârâţii M_________ ADMI NISTRAŢIEI ŞI I_________, I____________
G______ AL POLIŢIEI R_____ şi I____________ DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI N____ , având ca obiect
anulare act administrativ .
Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa secretă din data de 04 august 2011, fiind consemnate în încheierea
de şedinţă întocmită în aceeaşi zi şi care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A:
– deliberând –
Asupra acţiunii în contencios administrativ de faţă constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bacău sub nr. XXXXXX/25.03.2011 reclamantul Ş____ V____
A_______ a chemat în judecată pârâţii M_________ Administraţiei şi I_________, I____________ G______ al
Poliţiei R_____ şi I____________ de Poliţie al Judeţului N____ în contradictoriu cu care a solicitat:
În motivarea acţiunii , reclamantul a invocat: motive de nulitate a ordinului nr. II/2046 din 11.01.2011 ca act
administrativ prin care s-a dispus încetarea raporturilor de serviciu; motive de nelegalitate a ordinului, ca act
administrativ de sancţionare, şi a actelor premergătoare; motive de netemeinicie a sancţiunii „destituirea din
poliţie” cu referire la fiecare faptă reţinută în actul de sancţionare; încălcarea principiului proporţionalităţii
sancţiunii aplicate; motive privind solicitarea de daune morale.
Acţiunea a fost completată sub aspectul motivelor de nelegalitate şi netemeinicie prin cererile depuse la
termenele din 25.03.2011, 12.05.2011 şi 9.06.2011.
• Sub primul aspect – motive de nulitate a ordinului nr. II/2046 din 11.01.2011 ca act administrativ prin care
s-a dispus încetarea raporturilor de serviciu – reclamantul a susţinut că ordinul nu a fost emis în baza unui act
administrativ de sancţionare, conform art. 60, art. 61 alin. 1 şi art. 69 alin. 1 lit. G) din Legea nr. 360/2004, texte
de la care nu există nicio derogare care să aibă în vedere nivelul ierarhic al funcţiei deţinute în cadrul instituţiei
de şeful care a aplicat sancţiunea contestată. Din aceste dispoziţii rezultă că actul de sancţionare şi actul prin
care se dispune încetarea raporturilor de serviciu sunt acte distincte, succesive, cel din urmă fiind condiţionat
Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 1/54

Document Lege5 - Copyright © 2024 Indaco Systems.
de expirarea unui termen de 5 zile de la comunicarea actului de sancţionare.
• În privinţa motivelor de nelegalitate a ordinului, ca act administrativ de sancţionare şi a actelor
premergătoare, reclamantul a invocat următoarele:
A. Dacă s-ar considera că ordinul nr. II/2046 din 11.01.2011 este actul administrativ de sancţionare prevăzut de
art. 62 alin. 1 din OMAI nr. 400/2004, ordinul este lovit de nulitate.
1. Art. 57 lit. A şi b din Legea nr. 360/202 care prevede abaterile p_____ care a fost sancţionat are 3 teze, în
privinţa sa reţinându-se forma de comportare necorespunzătoare în societate, dar toate faptele reţinute în ordin
şi care nu pot fi încadrate la art. 57 lit. B sunt în legătură cu serviciul. Ordinul cuprinde o înşiruire a celor 20 de
abateri disciplinară fără a se arăta, în drept, care din cele două abateri prevăzute la art. 57 lit. A şi b., cu
excepţia primei situaţii.
2. Actul de sancţionare este nul p_____ că p_____ faptele de la punctele 4, 5, 6, 8, 9, 10, 11, 14, 15, 16, 17 şi
20 nu sunt prevăzute prevederile legale pe care le-a încălcat, contrar dispoziţiilor art. 62 alin. 2 lit. B din OMAI
nr. 400/2004.
3. Ordinul nu cuprinde, p_____ niciuna dintre faptele reţinute ca abateri, motivele p_____ care au fost înlăturate
apărările formulate în timpul cercetării prealabile şi în faţa consiliului de disciplină, astfel cum se prevede prin
art. 62 alin. 2 lit. C din Ordinul M__ 400/2004.
4. Potrivit art. 62 alin. 2 lit. D din OMAI nr. 400/2004 se cuprinde obligatoriu în actul de sancţionare temeiul legal
în baza căruia se aplică sancţiunea. Ordinul prevede texte care nu au legătură cu temeiul aplicării sancţiunii, nu
prevede textul care conferă ministrului dreptul de a aplica sancţiuni disciplinare.
5. Potrivit art. 62 alin. 2 lit. E in OMAI nr. 400/2004 se cuprinde obligatoriu în actul de sancţionare termenul în
care sancţiunea disciplinară poate fi contestată. Calea contestaţiei este prevăzută de art. 61 alin. 1 din Legea
nr. 360/2002, text care vorbeşte de sancţiuni aplicate şi nu de sancţiuni propuse, iar efectele actului de
sancţionare nu se pot produce decât după epuizarea acestei etape.
6. Potrivit art. 62 alin. 2 lit. E in OMAI nr. 400/2004 se cuprinde obligatoriu în actul de sancţionare instanţa
competentă la care poate fi contestat act administrativ. Menţiunea din ordin este de natură a crea confuzii şi nu
răspunde cerinţelor art. 62 alin. 2 lit. F).
7. Potrivit art. 62 alin. 2 lit. E in OMAI nr. 400/2004 sancţiunea disciplinară privind destituirea din poliţie nu
poate fi aplicată în situaţia în care poliţistul se află în incapacitate temporară de muncă stabilită prin certificat
medical obţinut conform legii. La data de 11.01.2011 se afla în concediu medical conform adeverinţei nr.
17/11.01.2011 eliberată de Centrul medical judeţean N____, ca urmare a scrisorii medicale din 10.01.2011
depusă la I____________ de Poliţie al Judeţului N____ în aceeaşi zi.
8. Ordinul nr. II/11.01.2011 a fost emis cu încălcarea art. 65 alin. 3 şi 6 din OMAI nr. 400/2004 întrucât nu i s-a
acordat dreptul de a contesta măsura sancţionării, deşi acest drept este prevăzut expres de Statutul poliţistului.
Dacă s-ar fi respectat dispoziţiile art. 59 şi 60 din Legea nr. 360/2002 invocate în ordin nu s-ar m__ fi încălcat
cele expuse la punctul anterior, ar fi formulat contestaţia în timpul concediului medical şi până la soluţionare
concediu medical s-ar fi epuizat.
9. Nu este stabilită data săvârşirii faptelor constatate pe linie profesională (pct. 20) care au făcut obiectul
cercetării prealabile nr. S/xxxxxx/30.11.2011, astfel că nu se poate stabili dacă au fost respectate termenele
legale p_____ constatarea, cercetarea prealabilă şi aplicarea sancţiunii.
10. Prin completarea la acţiune din 30.05 .2011 reclamantul a invocat ca motiv de nulitate a ordinului nr.
II/2046/2011 lipsa avizului Procurorului G______ p_____ eliberarea sa din structura poliţiei judiciare din care
făcea parte, conform art. 6 din Legea nr . 364/2004 coroborat cu art. 3 din OMAI nr. 1504/2006 şi Ordinul
Procurorului G______ nr. 262/2008, după ce i-a fost înmânată încheierea c onsiliului la 08.01.2011 până la
emiterea o rdinului de destituire ; n u i-a fost înmânat şi nu există un asemenea aviz.
11. Prin completarea la acţiune din 30.05.2011 reclamantul a invocat ca motiv de nulitate a ordinului nr.

II/2046/2011, care i-a fost comunicat la data de 18.01.2011, lipsa semnăturii ministrului la data certificării
p_____ conformitate cu originalul. Nesemnarea ordinului înainte de a fi pus în aplicare atrage nulitatea acestuia
m__ ales în condiţiile în care şi-a produs efectul chiar cu data emiterii, fără a fi semnat de ministru, astfel cum
este certificat.
B. În privinţa motivelor de nulitate a actelor prealabile încetării raporturilor de serviciu, reclamantul a susţinut
următoarele:
1. Ministrul administraţiei şi i_________ nu are nicio competenţă legală în a da ordinul de cercetare prealabilă,
art. 20 alin. 3 din OMAI nr. 400/2004 referindu-se la „dispoziţia de zi pe unitate emisă de şeful competent”.
Conducerea ministerului este prevăzută la pct. 1 în anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 179/2002;
punctul 1 nu este prevăzut la art. 20 din OMAI nr. 400/2004. Nerespectarea acestor dispoziţii atrage nulitatea
absolută a tuturor actelo r efectuate ulterior.
Prin ordin, ministrul a devenit „şeful care a dispus” cercetarea sa prealabilă, iar conform art. 36 şi 44 şi 44 din
OMAI nr. 400/2004, ar fi trebuit să primească şi raportul de cercetare prealabilă p_____ a dispune, după caz,
clasarea materialelor, aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 17 lit. A şi b sau sesizarea
şi consultarea consiliului de disciplină. Ceea ce a ignorat ministrul este că procedura derogatorie prevăzută de
art. 37 din OMAI nr. 400/2004 se urmează doar atunci actele întocmite de ofiţerii care fac parte din structurile
corpurilor de control constituie acte de cercetare prealabilă; în cazul său a fost o cercetare prealabilă în regim
normal conform art. 19 şi 20 din OMAI nr. 400/2004.
Prin urmare, dispoziţiile I.G.P.R. 5208/3.12.2010 şi 510/4.01.2011 prin care s-au numit consiliile de disciplină
sunt nule p_____ că şeful I.G.P.R. nu era competent să le emită.
2. Cele 3 ordine ale ministrului administraţiei şi i_________ – S/4193/17.11.2010, S/II/4237/25.11.2010 şi
S/II/4257/30.11.2010 prin care s-a dispus cercetarea sa prealabilă sunt nule întrucât nu prevăd p_____ ce
anume trebuie să fie cercetat prealabil, care sunt faptele care i s-au imputat.
3. În cauză, consiliul s-a constituit prin dispoziţia 5208/3.12.2010 a şefului I.G.P.R. care nu este şeful care a
dispus cercetarea prealabilă. Teza a II-a ar fi fost valabilă doar în condiţiile art. 37 din OMAI nr. 400/2004.
4. S-au încălcat dispoziţiile art. 49 alin. 2 din OMAI nr. 400/2004, fiind numite comisii de disciplină diferite care
au analizat separat o faptă unde erau implicaţi m__ mulţi poliţişti din aceeaşi unitate.
5. S-au încălcat dispoziţiile art. 51 din OMAI nr. 400/2004. Cercetarea prealabilă în legătură cu care s-a întocmit
raportul S/xxxxxx/14.12.2010 trebuia suspendată. În perioada 1-9 decembrie s-a aflat în concediu medical, pe
data de 10 decembrie a efectuat investigaţii medicale la Iaşi , iar la data de 13 decembrie a făcut investigaţii
medicale la Spitalul M__ D. Gerota în urma cărora i s-a recomandat concediu medical 14 zile. Cercetarea a fost
suspendată şi reluată la data de 10 decembrie, fără a se face cercetări privind încetarea cauzelor suspendării şi
fără a se întocmi procesele-verbale conform anexelor 2 şi 3 din Dispoziţia I.G.P.R. nr. 386/18.07.2006. Astfel o
parte din actele efectuate sunt întocmite în timp ce activitatea de cercetare era suspendată ori trebuia să fie
suspendată.
6. Încheierea Consiliului din 7.01.2011întrucât au fost încălcate prevederile art. 48 alin. 2 din OMAI nr.
400/2004. Procesul-verbal nu a fost întocmit în timpul lucrărilor, ci ulterior, în absenţa sa, a doua zi fiindu-i
prezentat spre semnare.
7. S-au încălcat normele referitoare la incompatibilitatea membrilor consiliului de disciplină. Persoana pe care a
recuzat-o în şedinţa din 5.01.2011 îndeplineşte cerinţele de incompatibilitate prevăzute de art. 22 lit. H) şi art.
46 alin. 3 lit. G) din OMAI nr. 400/2004. Adjuncţi inspectorului g______ i-au fost întotdeauna şefi nemijlociţi în
înţelesul art. 22 lit. H) şi implicit şefi ierarhici în înţelesul art. 46 alin. 3 lit. G).
8. S-au încălcat normele referitoare la desemnarea ofiţerului cu cercetarea prealabilă prin Ordinul ministrului nr.
S/II/4237/25.11.2010. Comisarul şef I_____ C_____, deşi era incompatibil, a fost numit ofiţer cu cercetarea
prealabilă şi a acceptat această calitate contrar dispoziţiilor art. 22 alin. 1 teza I din OMAI nr. 400/2004 întrucât

anterior formulase sesizări împotriva sa (raportul xxxxxx/24.11.2010) contrar art. 4 alin. 2 din OMAI nr.
533/2005. Necunoscând conţinutul şi semnatarul actului de sesizare nu a formulat o cerere de recuzare.
9. Nerespectarea dreptului la apărare. Nu i s-au comunicat copii certificate p_____ conformitate cu originalul
din dosarul de cercetare disciplinară, deşi art. 70 alin. 4 din OMAI nr. 400/2004 prevede principiul că actele
întocmite pe parcursul cercetării disciplinare nu constituie informaţii clasificate. Dreptul său de a lua cunoştinţă
de conţinutul dosarului de 2141 pagini şi raportul de cercetare prealabilă nr. S/xxxxxx/14.12.2010 împreună cu
procesul-verbal de respingere a obiecţiunilor s-a materializat doar în ziua de 5.01.2011, întru-un interval de timp
scurt. De asemenea, sunt de reţinut dispoziţiile art. 4 alin. 2 din OMAI nr. 533/2005.
Pe parcursul cercetării prealabile şi a Consiliului, citaţiile nu i-au fost înmânate personal conform art. 27 alin. 2
din OMAI nr. 400/2004. Prin înştiinţarea sa, în unele cazuri, în aceeaşi zi, despre anumite proceduri disciplinare
nu şi-a putut exercita dreptul la apărare în mod efectiv.
Nu s-a audiat nici un martor din cei pe care i-a propus şi nici nu s-a verificat conţinutul înscrisurilor propuse ca
probă în cea de-a treia sa cercetare care viza activitatea profesională. Durata efectivă a lucrărilor Consiliului de
disciplină, în privinţa sa, a fost de 3 zile, fapt care denotă lipsă de imparţialitate a membrilor consiliului.
10. A fost încălcat principiul confidenţialităţii datelor şi informaţiilor obţinute în perioada cercetării disciplinare
prevăzut la art. 25 alin. 3 din OMAI nr. 400/2004. Redactarea raportului de cercetare prealabilă nr.
S/256.653/2010 şi imprimarea acestuia s-a făcut de o altă persoană care, practic, a desfăşurat o activitate
proprie numai organului de cercetare prealabilă, fără a fi numită printr-o dispoziţie.
11. Prin notele de şedinţă depuse la termenul din 12.05.2011, reclamantul a susţinut următoarele: cercetarea
prealabilă finalizată cu raportul xxxxxx/22.11.2010 este nelegală întrucât au fost încălcate dispoziţiile art. 21
coroborat cu art. 11 alin. 4 din OMAI nr. 318/2007; a doua cercetare prealabilă, finalizată cu raportul
xxxxxx/29.11.2010 este nelegală întrucât au fost încălcate dispoziţiile art. 22 alin. 1 lit. A) din OMAI nr.
400/2004; a treia cercetare prealabilă, finalizată cu raportul S/xxxxxx/14.12.2010 este nelegală întrucât au fost
încălcate dispoziţiile art. 25 alin. 3 din OMAI nr. 400/2004; toate cele trei cercetări prealabile sunt nelegale
întrucât au fost încălcate prevederile art. 59 alin. 5 din Legea nr. 360/20 02.
• În privinţa motivelor de netemeinicie a dispunerii sancţiunii, reclamantul a susţinut următoarele:
1. În privinţa primei abateri este de constatat că Instrucţiunile nr. 171/2001 sunt emise în perioada când poliţiştii
aveau calitatea de militari şi trebuie coroborate cu dispoziţiile art. 82 alin. 2 din Legea nr. 360/2002.
Încă de la data de 25.11.2010 presa centrală a furnizat informaţii neadevărate şi neverificate, fără a i se cere
părerea. Deşi au fost acuzaţii grave la adresa sa, de la nivel central nu s-a intervenit prompt p_____ a se
prezenta opiniei publice că aspectele fuseseră deja verificate de către I.G.P.R şi M.A.I., acceptându-se
denigrarea unui poliţist. Este de reţinut rezoluţia de NUP dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău
la data de 12.11.2010 exact pe aceste aspecte, trimise Corpului de control al ministrului care a constatat că nu
se confirmă şi le-a trimis spre conexare parchetului care primise deja plângeri cu acelaşi conţinut. Aceste
acuzaţii repetate în mass-media, în condiţiile în care nu există o luare de poziţie a I.G.P.R. şi M.A.I. pot fi de
natură să ducă la scăderea gradului de încredere în sistemul poliţienesc.
Atitudinea din 16.11.2010 a fost provocată de aceste acuzaţii şi a avut scopul de a înlătura orice dubiu asupra
corectitudinii sale, p_____ a nu afecta imaginea Poliţiei R_____.
Atitudinea de pasivitate a reprezentanţilor I.G.P.R. şi M.A.I. a reprezentat, de fapt, încălcarea Dispoziţiilor
Secretarului de Stat, şef la Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică din M.A.I. nr. I/1231/2.04.2009 şi nr.
xxxxx/4.11.2009. Aplicarea acestor nome obligatorii ar fi făcut inutilă intervenţia sa.
Sancţionarea sa p_____ că şi-a exprimat poziţia în legătură cu acuzaţiile care i-au fost aduse şi cu opiniile din
presă constituie o îngrădire nejustificată în exercitarea dreptului la exprimare prevăzut dispoziţiile art. 10 din
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Din punctul de vedere al autorului discursului incriminat, nu este
important ca acesta să fie ziarist profesionist, protecţia art. 10 fiind acordată şi altor persoane care îşi exprimă

opiniile în mass-media; sunt de reţinut hotărârile date în cauzele Thorgeirson c. Islandei, Castells c. Spaniei,
Seurot c. Franţei (care se referă la agenţii publici) şi Grigoriades c. Greciei (care se referă la libertatea de
exprimare a militarilor).
A dorit să exprime faptul că cetă ţeanul este în siguranţă în municipiul Piatra N____ şi să înlăture opiniile
conform cărora ar exista mulţi interlopi. În privinţa activităţii de cămătărie intenţia sa a fost aceea de a atenţiona
asupra inadecvării legislaţiei cu realităţile, exprimarea fiind plastică, însă scopul ei, categoric nu a fost
denigrarea nimănui.
Afirmaţia sa retorică a fost pe măsura emoţiei şi indignării cauzate de faptele invocate în articolele şi
reportajele false despre persoana sa. Art. 10 invocat nu portejează doar substanţa ideilor şi a informaţiilor
exprimate, ci şi forma în care sunt exprimate (cauza Oberschlick c. Austriei), libertatea de exprimare incluzând
şi posibilitatea de a recurge la o anumită doză de exagerare sau chiar de provocare.
Orice restrângere a libertăţii de exprimare trebuie să fie prevăzută de lege, îngrădirile fiind cele prevăzute la art.
10 par. 2 din Convenţie.
Nu i se poate atrage răspunderea disciplinară p_____ diferitele interpretări care au fost date cuvintelor sale şi
p_____ imaginea distorsionată pe care a încercat să o creeze presa.
Expresiile adresate reporterilor au fost exprimate ca urmare a provocării şi au fost proporţionale cu indignarea
sa faţă de relatările presei. Presa a abundat de informaţii denigratoare neverificate, apelative şi glume proaste
cu trimitere la numele său, nefiind interesată să analizeze aspecte legate de funcţia publică şi de realitatea
faptelor prezentate.
Cu privire la această faptă, prin completarea din 25.03.2011, reclamantul a menţionat că regret ă profund
replicile din conferinţa de presă din 16.11.2010, rostit e pe fondul unei încărcături emoţionale legate de acuze
grave şi nefondate care i-au fost aduse l ui , familiei şi poliţiştilor nemţeni şi nu p_____ fapte fizice şi a făcut o
comparaţia cazul declaraţiei chestorului de poliţie L____ P___ din conferinţa de presă din 28.01.2011 ,
declaraţie care a creat o percepţie negativă în rândul jurnaliştilor şi a opiniei publice generând numeroase
articole, ştiri video dar şi comentarii deosebit de negative la adresa întregii poliţii r_____.
2. Referitor la cea de-a doua abatere este de constatat că prezenţa sa în sala în care se aflau şefii de post a
fost determinată de faptul că această sală era singura cale de acces între sala de videoconferinţă şi biroul său.
Printre cei prezenţi se aflau C______ G_______ – vicepreşedintele SNPPC - Biroul teritorial N____,
G________ M_____ – preşedintele Corpului N_______ al Poliţiştilor - Biroul teritorial N____ şi Z______
A_____ – vicepreşedintele SNAP Central, care au invitat presa să meargă în sala alăturată p_____ declaraţii.
În calitatea lor de reprezentanţi ai unor organizaţii sindicale şi profesionale, aceştia au dreptul de a face
declaraţii de presă. Dacă nu le-ar fi permis exercitarea acestui drept ar fi produs o ingerinţă în prevederile Legii
nr. 54/2003 unde o astfel de faptă este calificată ca infracţiune prin art. 53 alin. 1 lit. b).
Dorinţa vicepreşedintelui SNPPC de a avea o discuţie cu presa a fost exprimată încă de când se aflau în
conferinţa de presă, iar precizarea sa finală, care reprezintă acuzaţia care i s-a adus, a fost o continuare a
răspunsului dat solicitării ca, în numele SNPPC, să facă declaraţii de presă.
Nu a informat şefii de post despre faptul că este ameninţat cu destituirea, ci le-a spus că tot ce se vehiculează
în presă cu privire la persoana sa este fals. În actele de cercetare disciplinară în baza căror probe s-a reţinut că
ar fi incitat poliţiştii la o anumită conduită şi le-ar fi permis să i a cuvântul. Atitudinea acestora de a se adresa
presei, deşi similară, a fost sancţionată diferit: mustrare scrisă p_____ A_____ Z______, diminuarea drepturilor
salariale p_____ G_______ C______, p_____ Ma rcel G________ dispunându-se clasarea.
Precizări în legătură cu la această faptă au fost făcute de reclamant prin completarea din 25.03.2011, după cum
urmează:
A permis liderilor organizaţiilor sindicale şi profesionale să discute cu presa în virtutea drepturilor pe care
aceştia le au şi ca urmare a solicitării lor exprese , neavând posibilităţi de a le interzice acest drept. Aceştia nu

se supun autorizării conform Ordinului M__ nr. 319/2002 , cum greşit s-a reţinut în actul de sancţionare.
Momentul susţinerii conferinţei de presă a fost decis în dimineaţa zilei de 16.11.2010, când fusese depăşită
situaţia de criză generată de asasinatul din data de 14.11.2011 din Piatra N____, autorul fiind prins şi arestat în
24 de ore de la comiterea faptei. Asasinatul din 14.1 1.2010 a fost intens mediatizat, M__ şi I___ nu numai că
nu au avut nici o reacţie legată de asasinat , dar nici nu au aplicat Dispoziţiile Secretarului de Stat, Şef al
Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică din M__ nr. 1/1231/02.04.2009 şi nr. xxxxx/04.11.2009. Decizia
susţinerii conferinţei de presă a luat-o p_____ a prezenta mass-media modul în care poliţiştii nemţeni au reuşit
să identifice şi reţină autorul asasinatului. Mass-media, pe fondul unor informaţii false, a prezenta t aspecte
grave despre el şi m__ mulţi poliţişti nemţeni. I s -a imput at în mod greşit încălcarea unei atribuţii cu caracter
g______ din fişa postului privind „îmbunătăţirea stării şi practicii disciplinare în rândul efectivelor" în condiţiile în
care în anul 2010 datorită măsurilor pe care le-am dispus s-au redus la jumătate faţă de 2009 sancţiunile
disciplinare.
3 . Cea de-a treia faptă a fost reţinută în mod greşit întrucât , în conformitate cu prevederile art. 79 din OMAI
xxxxx/17.08.2006 , a solicitat verbal Unităţii Teritoriale de Analiză a Informaţiilor (UTAI) subordonată IPJ N____,
întocmirea semestrială a analizelor privind activităţile de culegere a informaţiilor şi de supraveghere a
persoanelor aflate în atenţie la nivelul IPJ N____ pe anul 2009 şi semestrul I 2010. Deşi rapoartele de analiză
au fost rezoluţionate de către adjunctul său , A______ I___, cel care asigura coordonarea activităţii UTAI,
ulterior a analizat materialele prezentate în şedinţele de consiliu ale IPJ N____ din 15.03.2010 şi 19.07.2010 şi
a dispus măsuri exprese de remediere a neajunsurilor identificate. Ulterior, materialele de analiză au fost
transmise în copie către serviciile şi subunităţile teritoriale p_____ luarea de măsuri de remediere a
neajunsurilor constatate. Potrivit concluziilor din nota controlului tematic efectuat la IPJ N____ în perioada 17 -
23.11.2010 a reieşit că activitatea pe linia culegerii de informaţii a fost foarte bună înregistrându-se o
îmbunătăţire semnificativă a indicatorilor din acest an comparativ cu indicatorii an ului trecut. Această activitate
a constituit o preocupare constantă astfel încât, pe ordinea de zi a şedinţelor săptămânale ale c onsiliului de c
onducere exist a un punct distinct care prive a activităţi desfăşurate de compartimentele operative în domeniul
schimbului de informaţii, completării supravegherii suspecţilor, documentării cauzelor aflate în lucru şi
organizării de acţiuni . Tot în cadrul şedinţelor de c onsiliu problematica a fost dezbătută şi s-au transmis
dispoziţii consemnate în trei registre de procese-verbale de şedinţă din perioada octombrie 2009 - octombrie
2010 la date: 05.10.2009 , 09.11.2009 , 16.11.2009, 11.01.2010, 05.02 , 03.03, 08.03, 15.03 , 25.03, 16.04 ,
21.04, 03.05, 04.05, 15.05, 17.05, 20.05, 07.06 , 14.06 , 21.06, 28.06, 19.07, 09.08, 16 .08, 07.09, 13.09,
18.10, 25.10 . Oricum, nu există certitudinea că cel care a consemnat procesele-verbale a reuşit să noteze
absolut tot ce s-a discutat, membrii consiliului de conducere nu contrasemna u acele procese verbale, nu este
nicio dispoziţie în ac est sens ; şedinţele nu sunt înregistrate audio sau stenodactilografiate, procesul-verbal de
şedinţă fiind un sumar al activităţilor desfăşurate şi nu o redare în proporţie de 100% a activităţii, lucru ce ar fi
de altfel imposibil.
Nicio normă nu impune ca formă, analiza scrisă sau conţinutul standardizat al acesteia. Nu există consecinţa
faptei invocate, rezultatele activităţii informative fiind foarte bune.
Nu s-a stabilit data săvârşirii faptei.
4. Interesul în activitatea de destructurare a grupurilor infracţionale este o faptă greşit reţinută. I se pune în
sarcină efectul omorului comis în Piatra N____ ca fiind o dovadă a activităţii desfăşurate la I.PJ. N____ ,
ignorându-se flagrant principiul răspunderii p_____ fapta proprie.
Interesul său şi a celor doi adjuncţi a fost în permanenţă unul crescut în ceea ce priveşte destructurarea
grupărilor infracţionale. Astfel, analizele întocmite de către lucrătorii compartimentului Grupări Infracţionale
Nestructurate (GIN) au fost prezentate, dezbătute şi s-au dispus măsuri în cadrul şedinţelor grupului de lucru
din 20.01.2010, 30.04, 12.08 şi 25.10.2010, consemnate în registrul de procese-verbale special constituit la

Serviciul de Investigaţii Criminale (SIC) al IPJ N____. Măsurile dispuse cu această ocazie au fost transmise în
mod direct şi notate în agendele personale de către participanţi, inclusiv de către cei care au în supraveghere
grupări infracţionale nestructurate. De asemenea , problematica a fost abordată în şedinţele SIC de la data de:
05.01.2010, 09.02, 19.04, 11.05, 01.06, 21.06, 09.07, 11.08, 31.08, 10.09, 14.09, 16.09 şi 14.10.2010, existând
consemnări în registrul constituit la nivelul serviciului, despre care era în permanenţă informat de adjunctul
A______ I___, dispunându-i verbal diferite măsuri de eficientizare. Totodată , activitatea a fost tratată în cadrul
şedinţelor de c onsiliu din perioada octombrie 2009 - octombrie 2010 astfel: 05.10.2009 , 29.10.2009,
16.11.2009, 11.01.2010 , 26.01, 05.02, 15.03 , 25.03, 21.04. , 03.05, 15.05, 31.05, 26.07, 09 .08 , 23.08, 30.08,
07.09, 13.09, 25.10 . M odalitatea de activare în g rup de lucru a fost reglementat ă prin dispoziţia sa scrisă
încă din 19.09.2006 (dispoziţiile 570/19.09.2006, xxxxx/18.04.2008, xxxxx/11.01.2008, xxxxx/19.06.2008,
xxxxx/12.08.2008, 624/04.11.2009). M__ mult, prin dispoziţia 119/20.02.2009 a fost stabilit un cadru strict de
urmat în situaţia scandalurilor produse în locuri publice. Î n cadrul controlului tematic nu s-a făcut nici o referire
la modul concret în care a evoluat starea conflictuală dintre membrii a două grupări aflaţi în evidenţa IPJ
N____, activitatea fiind centrată doar pe identificarea unor neajunsuri de ordin formal, cu toate că incidentul
violent soldat cu împuşcarea mortală a numitului M_____ G_______ C______ şi reţinerea în 24 de ore de la
comiterea faptei a autorului C_____ C_______, a stat la originea demarării verificărilor. Un ofiţer din cadru I___
- Direcţia de Investigaţii Criminale a întocmit nota nr. xxxxx/15.11.2010 ; prin descrierea şi precizarea
activităţilor desfăşurate se dovedeşte faptul că poliţiştii IPJ cu atribuţii în acest domeniu, coordonaţi de el şi cei
doi adjuncţi, şi-au îndeplinit corect atribuţiile potrivit competenţelor şi posibilităţilor de lucru pe care le au. A
utorul asasinatului din 14.11.2010 a fo st arestat la data de 10.02.2008 p_____ o incendiere şi deţinere ilegală a
unui pistol marca Glock 9mm şi muniţie letală aferentă (în vederea comiterii de fapte violente pe care nu a m__
reuşit să le concretizeze). Poliţiştii ce au lucrat la caz şi p_____ prinderea autorului asasinatului din 14.10.2010,
sub coordonarea sa au fost recompensaţi de I___ cu felicitări scrise.
5. Actul de sancţionare nu prevede care sunt dispoziţiile legale încălcate în ceea ce priveşte sistemul propriu de
stabilire, urmărire şi îndeplinire a sarcinilor dispuse în şedinţele consiliului de conducere al inspectoratului.
Dimpotrivă, a pus la punct un sistem extrem de eficient. Astfel, în ordinele de zi ale şedinţelor se planifică
stadiul îndeplinirii sarcinilor din şedinţa anterioară. S-au respectat dispoziţiile art. 11 şi 12 din Regulamentul de
organizare şi funcţionare a consiliului de conducere al I.P.J. N____ nr. xxxxx/2008. Notele de sarcini şi Stadiul
realizării acestora au acelaşi conţinut se conexează conform pct. 5 din capitolul C din PRO PG 01. Notele de
sarcini dispuse în şedinţele consiliului sunt astfel finalizate cu notele privind Stadiul realizării acestora.
6. Cu privire la lipsa de preocupare p_____ actualizarea Dispoziţiei nr. xxxxx/14.10.2008 şi a anexei p_____
aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Consiliului de conducere al I.P.J. N____.
La nivelul inspectoratului au fost emise, până în 2010, Dispoziţiile nr. xxxxx/6.03.2008 şi nr. xxxxx/14.10.2008
care au ca anexe Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de conducere al I.P.J. N____. Fostul
şef al Serviciului Cercetări Penale a devenit , prin restructurarea Poliţiei R_____ , şeful Centrului de Reţinere şi
Arest Preventiv – C___ . Acesta a participat şi participă la toate şedinţele Consiliului de Conducere al IPJ , iar
ofiţerul psiholog a fost invitat să participe ori de câte ori situaţia a impus-o, în funcţie de problemele dezbătute şi
de posibilităţile acestuia comparativ cu activităţile zilnice, IPJ N____ având un singur ofiţer psiholog. Astfel, cu
bună-credinţă, se poate constata că activitatea Consiliului de Conducere nu a fost perturbată în niciun mod.
Nu se prevede legătura de cauzalitate între neactualizarea unei dispoziţii şi efectele ce pot constitui fapta care
ar putea fi considerată abaterea mea disciplinară şi nici nu se indică norma încălcată.
Nu s-a stabilit data săvârşirii faptei .
7. Cu privire la abaterea constând în aceea că nu a res pectat prevederile art. 3 pct.

1, pct. 2, pct. 3 şi pct. 6 din Dispoziţ ia I___ nr. S/38.526/26.10.2009.
Chiar în cuprinsul încheierii Consiliului de disciplină s-a reţinut că prin Dispoziţia şefului de inspectorat nr. 624
din 04.11.2009 a fost constituit grupul de lucru pe linia grupurilor infracţionale care generează conflicte stradale
, deci s -a conformat dispoziţiei I___ nr. S/38.526/26.10.2009, a constituit grupul de lucru şi a dispus un număr
de patru şedinţe ale grupului de lucru, participând la două dintre acestea, atunci când am avut posibilitatea.
Grupările infracţionale au fost discutate şi repartizate nominal. Participarea a fost m__ amplă deoarece trebuiau
desfăşurate activităţi de culegere a informaţiilor de către toate structurile operative. Nu este nici o prevedere
care să impună constituirea unui regi stru separat de procese-verbale. Săptămânal, există un punct separat la
şedinţa c onsiliului de c onducere cu privire la schimbul de informaţii.
O altă dovadă a preocupării sale în privinţa sca ndalurilor ce se pot ivi în locuri publice este că încă din data de
20.02.2009, a emis Dispoziţia nr. 119 prin care a stabilit un cadru strict de urmat , cu 8 luni înainte de apar iţia
dispoziţiei I___ ale cărei norme este acuzat că le-a r fi încălcat. A uti lizat astfel un management proactiv,
neaşteptând soluţii „de la centru". Astfel, la apariţia dispoziţiei I___ nr. S/38.526/26.10.2009, lucrătorii IPJ
N____ cu atribuţii în domeniu erau obişnuiţi, aplicând deja multe din prevederile acesteia.
Î n următoarele şedinţele de c onsiliu au fost date dispoziţii pe linia monitorizării şi coordonării activităţilor
desfăşurate pe linia grupărilor infracţionale care generează conflicte stradale: 11.01.2010, 15.03, 25.03 09.08 ,
23.08, 30.08 , 07.09, 13.09 , 25.10 .
Lunar, analiza personal evoluţia lucrărilor privind GIN, inclusiv a celor care ar fi putut genera conflicte stradale,
prin consultarea aplicaţiei EGI (Evidenţa Grupărilor Infracţionale) ce are o secţiune intitulată „raport măsuri
efectuate în perioada...", creată tocmai p_____ debirocratizare şi modernizarea managementului. Aceste
rapoarte obţinute printr-un simplu „click" erau prezentate/discutate cu adjunctul pe investigaţii criminale şi ofiţerii
de caz, dispoziţia indicând obligaţia „analizează lunar rezultatele obţinute" şi nu organizarea de şedinţe lunare.
8. Cu privire la fapta constând în aceea că , în mod greşit, la data de 15.03.2010, prin
Dispoziţia nr. 135 l-a sancţionat cu mustrare scrisă pe comisar ul N______ C_________
p_____ abaterea prev ăzută în art. 5 7 lit. b teza I din Legea nr. 360/2002 .
Prin rapoartele comisarului N______ şi agentului S_______ se consemnează că raportul informativ în cauză,
de la data completării, adică din 19.01.2009 până la data înaintării 30.03.2009, „a stat" la comisarul N______ şi
nu cum se prevede în mod fals în dispoziţia I___ nr. 1864/08.04.2010 că „raportul informativ în cauză a rămas
asupra agentului principal de poliţie S_______ C_______".
Fapta p_____ care acesta a fost sancţionat a fost nediseminarea informaţiei către structura competentă BAEST
în termenul prev ăzut de art. a rt. 77 alin. 1 şi 46 alin. 2 din OMAI xxxxx/2006 adică nu de îndată, ci după
trecerea unui termen de 70 de zile. Chiar din faza de cercetare prealabilă rezultă că raportul în cauză a rămas
la comisar ul N______ din data de 15.01.2009 până la 30.03.2009 când 1-a înaintat structurii competente.
Această faptă disciplinară a comisarului N______ constând în omisiunea de a înainta raportul formaţiunii
competente a valorifica informaţia, se caracterizează prin prelungirea în chip natural a inacţiunii ce constituie
elementul material al abaterii disciplinare de la expirarea termenului "de îndată" când a avut loc consumarea
faptei şi până la epuizarea faptei adică 30.03.2009.
Fapta sa de a-1 sancţiona pe comisarul N______ nu a fost săvârşită cu rea credinţă, astfel încât nu poate fi
angajată răspunderea sa . Acesta a dispus de căile legale de atac, ca urmare a exercitării recursului ierarhic,
I___, a admis contestaţia şi a anulat actul administrativ de sancţionare emis de mine.
Foarte importantă este şi prevederea de la art. 7 pct. 8 din Instrucţiunile M__ 1111/2005 privind activitatea de
asistenţă juridică din M__ conform cu care consilierul juridic al unităţii avizează eventuala dispoziţie de
sancţionare emisă la finalizarea procedurii disciplinare. Acest aviz dat de consilierul juridic este unul p_____
legalitate, iar motivul p_____ care dispoziţia de sancţionare a comisarului N______ a fost anulată de I___ a
vizat tocmai nelegalitate a . E ventuala neglijenţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu trebuie cercetată în

sarcina consilierului juridic căruia îi incumbă cercetarea legalităţii dispoziţiei de sancţionare. O altă interpretare,
conform căreia consilierului juridic nu i-ar reveni răspunderea p_____ avizele de legalitate date, face ca
atribuţiile sale să fie pur formale şi în contradicţie flagrantă cu art. 11 din OMAI 400/2004 .
9. Cu privire la fapta constând în aceea că în anul 2010 a manifestat
superficialitate cu ocazia întocmirii şi aprobării Programului de prevenire a scurgerii de
info rmaţii clasificate al IPJ N____.
N u a fost funcţionarul de securitate al IPJ N____, această funcţie care implică şi responsabilitatea în ce
priveşte prevenirea scurgerilor de informaţii clasificate revenindu-i pe întreaga perioadă în care am îndeplinit
funcţia de inspector şef, adjunctului Bezim Stelică. Acesta avea atribuţiile prevăzute de art. 31 din HG
585/2002. La nivelul IPJ N____ a fost întocmit, avizat şi aprobat conform dispoziţiilor legale Planul de Prevenire
a Scurgerii Informaţiilor Clasificate (PPSIC) nr. xxxxx/2008. Acesta a fost actualizat constant, fiind folosite foi de
calc, în ceea ce priveşte Capitolul IV pct. 3 - prezentarea persoanelor care au sau urmează să aibă acces la
informaţii clasificate, pe nivel uri de secretizare. La începutul anului 2010 a fost conceput şi întocmit PPSIC nr.
xxxxxx/31.03.2010, actualizat cu modificările din legislaţia privind protecţia informaţiilor clasificate aplicabilă la
nivelul inspectoratului şi care conţine o creştere a volumului informaţiilor conţinute de program , creştere bazată
pe o activitate desfăşurată într - o perioadă de m__ multe săptămâni p_____ colectarea datelor necesare.
Acest program a fost înaintat către Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) N____, prin adresa nr.
S/2881 din 13.04.2010, în două exemplare, în vederea avizării , p rin adresa nr. S/1.676.948/11.05.2010 fiind
restituit neavizat, cu menţionarea aspecte lor care necesitau a fi refăcute. Astfel , s-a întocmit nou l program
înregistrat cu nr. xxxxxxxx/26.07.2010, compus la rândul său din 54 pagini şi 7 anexe cu un total de 100 pagini,
înaintat către SIPI spre avizare, prin adresa nr. S/3116 din 24.09.2010.
Desfăşurarea tuturor acestor activităţi a fost afectată de fluctuaţiile de personal în registrate la nivelul Structurii
de Securitate a inspectoratului, în cursul lunii februarie 2010 fiind numit în funcţia de ofiţer p_____ protecţia
informaţiilor clasificate un alt ofiţer, care nu a putut desfăşura activităţi cu documente clasificate strict secret
până în cursul lunii aprilie 2010, când i-a fost eliberat certificatul de acces la informaţii clasificate corespunzător.
De asemenea, în această perioadă lucrătorii au desfăşurat activităţi de instruire şi control, au actualizat
permanent evidenţele pe această linie, au prelucrat notele primite de SIPI N____ şi au desfăşurat activităţile
necesare p_____ autorizarea şi revalidarea accesului la informaţii clasificate p_____ toţi lucrătorii
Inspectoratului.
Nu s-a stabilit în actul de sancţionare care este data săvârşirii acestei abateri întrucât până la data de
24.09.2010, când a înaintat spre avizare SIPI N____ programul respectiv, au fost desfăşurate consta n t
activităţi pe această linie de către ofiţerii cu atribuţii, apoi aşteptându-se avizarea care nu s-a realizat până la
data controlului. Nefiind însă stabilită data săvârşirii faptei disciplinare , această presupusă abatere nu poate
exista.
Nu se prevede legătura de cauzalitate între eventuala superficialitate a actualizării unui document şi efecte le
ce po t constitui faptă disciplinară. Nu este definită superficialitatea în cazul dat şi ce anume trebuia făcut în
concret p_____ a se considera că lucrurile nu sunt superficiale.
10. Cu privire la fapta constând în aceea că nu a acordat atenţia cuvenită modului
de întocmire a documentelor privind rezultatul verificărilor în sesizările SIPI N____
şi a aprobat în mod eronat rapoartele de verificare înregistrate nr.
S/xxxxx/22.03.2010 şi nr. S/xxxxx/16.07.2010 .
SIPI N____ ori DGIPI nu au făcut nicio notă sau observaţie împotriva sa sau în ce priveşte colaborarea. Nu s-a
stabilit data săvârşirii faptei.
O . G . nr. 27/2002, OMAI nr. 190/2004 , Procedura I___ - PRO-PG 05 privind soluţionarea petiţiilor îndreptate
poliţiştilor şi personalului contractual din stru cturile I___, nu prevăd în mod expres faptul că la soluţionarea

notelor de la structurile de informaţii trebuie îndeplinite aceleaşi formalităţi ca şi în cazul petiţiilor; î n actele
normative menţionate se face referire doar la petiţii. N otele SIPI, fiind confidenţiale din punct de vedere al
sursei de informare, nu pot fi date spre consultare lucrătorului verificat ca şi în cazul petiţiilor, astfel că nu poate
fi îndeplinită această formalitate. Soluţionarea notelor SIPI nu este expres reglementată.
Nu a aprobat cu uşurinţă rapoartele de verificare nr. S/xxxxx/03.03.2010, şi S/xxxxx/07.07.2010 prin aceea că
erau aplicate atenţionări de către ofiţerul din C_____________ de Inspecţie Internă, întrucât acesta a
consemnat în materialul de verificare, pe lângă celelalte constatări, faptul că i-a atenţionat pe cei trei lucrători
de politie în sensul de a le atrage atenţia verbal cu privire la îndatoririle de serviciu. Astfel , a aprobat acele
rapoarte în cunoştinţă de cauză şi după ce au fost făcute verificări. Nu a fost o măsură de atenţionare conform
art. 15 lit. a din OMAI 400/2004. S impla atenţionare verbală din partea ofiţerului însărcinat a face verificări,
consemnată în materialul întocmit nu poate constitui „atenţionarea" în sensul art. 15 lit. a din OMAI 400 /2004 .
11. Cu privire la fapta constând în aceea că nu a acordat atenţia cuvenit ă modului
de întocmire a Dispoziţiei zilnice pe unitate .
Conform art. 3 şi 4 din OMAI nr. 382/05.02.2003 proiectul DZU se redactează de către şeful Compartimentului
Secretar iat , pe calculator sau într-un registru special constituit, de către persoana stabilită. La nivelul IPJ
N____, au fost desemnaţi, p_____ redactarea DZU, ofiţerii de serviciu, prin fişa postului, întrucât structura de
Secretariat este prevăzută numai cu două funcţii de agent, iar volumul de muncă nu a permis redactarea DZU
de către aceştia. Modalitatea de punere în aplicare a prevederilor OMAI 382/2003, prin ofiţerii de serviciu, a fost
stabilită de la data primirii acestui ordin, adică din 2003, iar la nivel de ţară sunt m__ multe judeţe care folosesc
aceeaşi practică . Nu a existat o procedură în acest sens până la data controlului din perioada 1 7 - 23.11.2010.
Î n ceea ce priveşte introducerea în DZU a Comisiei p_____ drepturile omului şi drept umanitar, conform OMAI
448/1999, persoanelor cu drept de hrănire, aşa cum prevedere art. 19 din Regulamentul S/310/21.12.2009,
precum şi dotarea cu armament art. 3 din OMAI 54/2001, au fost emise Dispoziţii ale şefului IPJ N____ cu nr.
721/29.12.2009, 1198/23.07.2010, întocmite de către C_____________ Juridic, respectiv cu nr.
S/xxxxx/28.01.2010 întocmită de Serviciul Logistic .
Î n încheierea Consiliului, se retine nesemnarea unor DZU, dar nu se specifică câte şi care sunt acestea şi nu
se indică o normă pe care a r fi încălcat-o. Se specifică doar în încheiere că „p_____ unele fapte" a intervenit
prescripţia.
Nu se prevede legătura de cauzalitate între eventuala neacordare a atenţiei cuvenite chiar prin nesemnarea
unor documente şi efectele (care nu sunt indicate) ce pot constitui faptă disciplinară. Deşi nu există noţiunea de
faptă reţinută parţial, i s -a reţin ut parţial fapta fără a se preciza data săvârşirii faptei .
12. Cu privire la fapta constând în aceea că nu a acordat atenţia cuvenită modului de planificare şi executare a
controalelor de fond şi tematice, precum şi a documentaţiei întocmite în acest sens.
Notele de constatare întocmite de servicii şi compartimente cu ocazia controalelor de fond şi modul de
înregistrare a acestora sunt în responsabilitatea exclusivă a celor care întocmesc materialul, îl înregistrează şi îl
prezintă structurii verificate . Nu avea posibilitatea şi timpul necesar p_____ a controla până şi datele de
înregistrare ale materialelor, din moment ce acestea erau văzute anterior de şefii de servicii şi apoi de adjunctul
care participa la efectuarea controlului şi întocmea efectiv materialul final. Î ntârzierea întocmirii notelor de
constatare şi a raportului final se datorează unor cauze obiective cum ar fi: volum mare de activităţi curente,
concedii, misiuni urgente şi altele însă , important este că s-au efectuat chiar şi în aceste condiţii.
Î n raportul cu concluziile controlului M__, se specifică eronat faptul că cele 4 planuri de control de fond au
aceleaşi obiective, acestea fiind întocmite de cei 2 adjuncţi care coordonau şi participau la efectuarea
controlului, stabilind obiectivele în funcţie de specificul fiecărei structuri ce urma sa fie verificată. Planurile de
control au fost întocmite în conformitate cu prevederile OMAI 318/2007 şi Metodologiei de evaluare a unităţilor
de poliţie, anex ă la Dispoziţia I___ 386/18.07.2006, fiind stabilite atât obiective generale cât şi specifice. După

finalizarea acestor controale de fond, p_____ care s-au făcut multe menţiuni inclusiv în şedinţele de Co nsiliu,
le-a aprobat.
Un punct distinct pe ordinea de zi a şedinţelor de Consiliu era întotdeauna prezentarea de către şefii de
servicii/birouri/ compartimente judeţene şi subunităţi a rapoartelor privind controalele tematice, de fond etc.
Efectuate de la ultima şedinţă la zi, precum şi a activităţilor cu caracter informai efectuate de cadrele cu funcţii
de conducere cu atribuţii .
Cu privire la controalele tematice este de precizat că au fost întocmite două planuri de control după cum
urmează: la data de 06.05.2010 a fost dispus un control tematic la Poliţia Mun. Piatra N____, Poliţia Mun.
R____, Poliţia or. B____, Poliţia or. Târgu N____ şi Poliţia or. R_____, în vederea verificării modului de
completare şi implementare a fişelor statistice A B, D; la data de 12.05.2010 a fost întocmit un plan de control
tematic la aceleaşi subunităţi pe linia prevenirii şi combaterii fenomenului imigraţiei ilegale. Astfel, au fost
efectuate în total un număr de 11 controale tematice din care unul la Centrul de reţinere şi Arest Preventiv şi nu
2 cum greşit a reţinut ofiţerul cu cercetarea prealabilă şi Cons iliul de disciplină. A u fost efectuate diverse
controale inopinate dar care nu au fost luate în calcul.
N u i-au fost luate în considerare precizările din raportul din 13.12.2010, partea finală unde se poate observa că
situaţia operativă a IPJ N____ este una foarte bună comparativ cu celelalte judeţe. D e asemenea, fiecare şef
de subunitate, serviciu, birou, efectuează controale tematice periodic, cu privire la activitatea desfăşurată de
subordonaţi.
M__ nu a prezentat şefului IPJ N____ rezultatul controlului tematic realizat în noiembrie 2010 conform art. 21
coroborat cu art. 13 alin 1 din OMAI 318/2007 .
Nu se prevede legătura de cauzalitate între eventuala neacordare a atenţiei cuvenite şi efectele ce pot constitui
fapta care poate fi considerată abatere disciplinară. Nu s-a stabilit data săvârşirii faptei .
13. Cu privire la fapta constând în aceea că a aprobat cu superficialitate Registrul de riscuri al IPJ N____, fără
a verifica conţinutul acestuia.
Î n ceea ce priveşte identificarea riscurilor la nivelul IPJ N____ p_____ întocmirea Registrului de Riscuri , abia
la data de 14.09.2010 pe aplicaţia INTRAPOL a I___, link-ul „Standarde şi Proceduri” a fost postat standardul
administrativ SMAI A 006 Managementul Riscului, Principii generale, Registrul de Riscuri şi Procedura p_____
întocmirea şi actualizarea Registrului de Riscuri, documente aprobate la nivelul Direcţiei Management Logistic
din M__ şi intrate în vigoare la data d e 01.02.2007.
Consultarea unităţilor de poliţie teritoriale s-a făcut la data de 08.04.2010 cu privire la propunerile şi observaţiile
referito are la acest standard şi procedură de lucru. Aşa se justifică şi faptul că paşii p_____ actualizarea
Registrului d e Riscuri nu au fost cunoscuţi şi reglementaţi p_____ a fi urmaţi în elaborarea documentului.
Conform Dispoziţiei Secretarului G______ al Ministrului nr. 467.109 din 20.11.2006, prin care a fost înaintat
SMAI - A nr.006 întocmit de către Direcţia Management logistic se dispunea, pe lângă măsura difuzării
standardului , ca aceasta din urmă să asigure şi asistenţă tehnică şi metodologică privind implementarea
standardului, însă această „asistenţă" a apărut abia l a data de 14.09.2010, IPJ N____ asumându-şi deja cu c
irca 1 an şi 3 luni anterior întocmirea acestuia, fiind printre primele judeţe din ţară care au întocmit Registrul de
Riscuri.
Cu toate acestea, la data de 04.06.2009 a fost constituit Registrul de riscuri al IPJ N____ cu nr. xxxxx, care
semestrial a fost supus evaluării şi actualizării, prin corespondenţă cu toate structurile IPJ, dar şi prin analize în
cadrul şedinţelor de Consiliu ale IPJ. Nu se prevede la art. 22 cap. IV din anexa SMAI nr. 006/2006 că şedinţele
semestriale trebuie să fie organizat e doar în acest scop .
G reşit s-a reţinut că nu a dispus revizuirea Registrului de Riscuri al IPJ N____ după intrarea în vigoare a noului
R__ al inspectoratului . Nu se prezintă nicio probă în acest sens, este un simplu enunţ.
Fapta ce i se impută este abstractă, încercându-se a se prezenta unele activităţi pe care nu le-a r fi făcut, deşi a

arătat în apărări că le-a făcut, cum ar fi consultarea unităţilor de poliţie teritoriale. Nu se indică „profunzimea" ce
se impunea şi precizarea consecinţelor concrete a le faptelor.
Prin încheierea Consiliului de Disciplină xxxxxx din 30.10.2010, p_____ o faptă similară, abaterea nu a fost
reţinută ; cu alte cuvinte, un alt consiliu de disciplină a constat că registrul de riscuri trebuia întocmit din 2007,
deci este o faptă prescrisă din punct de vedere disciplinar şi nu se poate reţine fapta p_____ că avea registrul
de riscuri întocmit.
Nu se prevede legătura de cauzalitate între eventuala aprobare cu superficialitate a Registrului de Riscuri şi
efectele faptei care poate fi considerată abaterea sa disciplinară. Nu se stabileşte data săvârşirii faptei .
14. Cu privire la fapta constând în aceea că nu a dispus şi urmărit sa fie întocmită/modificată/completată, în
termenul legal, fişa postului în cazul cms. Şef Sauciniţanu M_____ .
Fişa postului p_____ comisarul şef Sauciniţanu M_____ a fost întocmită la 16.10.2009. Prin noul R__ nr.
S/xxxxxx/17.03.2010 nu s-a modificat nimic cu privire la atribuţiuni sau poziţia în statul de funcţii al IPJ N____.
După primirea noului R__ a fost constituită Comisia de analiză a posturilor conform OMAI 665/2008 - anexa 1,
ce a impus activităţi laborioase de actualizare p_____ circa 1040 fişe ale postului, care au presupus activităţi ce
au condus în mod inevitabil, însă într-un singur caz din cele 1040, la depăşirea celor 30 de zile. Fişa postului a
fost totuşi actualizat ă la data de 21.06.2010, după evaluarea de către Comisie, ofiţerul semnând de luare la
cunoştinţă la aceeaşi dată. Prin neactualizarea fişei postului ofiţerului în ziua emiteri R__ nu a fost influenţată
negativ activitatea ori responsabilităţile acestuia, fiind în vigoare, din 17.03.2010 până în 21.06.2010, în
interiorul termenului legal de un an, vechea fişă a postului.
Nu se prevede legătura de cauzalitate între eventuala neîntocmire într-un anumit termen şi efectele ce pot
constitui faptă disciplinară. Nu se stabileşte data săvârşirii faptei din moment ce totuşi fişa postului a fost
întocmită de fapt .
15. Cu privire la fapta constând în aceea că nu a solicitat structurii teritoriale de
informaţii date de interes în organizarea activităţii de menţinere a ordinii şi siguranţei
publice .
Colaborarea cu SIPI N____ în planul schimbului de informaţii se realizează ori de câte ori există date de interes
p_____ cele două structuri, m__ ales în cazul activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice. IPJ N____
a solicitat SIPI N____ date şi informaţii concrete în toate situaţiile în care existau semnalări care ar fi putut
aduce atingere acestui segment de activitate. Nu se prevede în Ordinul nr. II/2046/11.01.2011 nicio normă pe
care a r fi încălcat-o printr-o eventuală nesolicitare de la SIPI N____ a unor date de interes în organizarea
activităţii de menţinere a ordinii şi siguranţei publice cu ocazia întocmirii Planului Unic de Ordine şi Siguranţă
Publică pe anul 2010. Nicio normă nu prevede în mod expres că inspectorul ş ef trebuia să solicite scris SIPI,
strict p_____ întocmirea documentului invocat, anumite date. Î n cuprinsul 15 lit. c din anexa la Dispoziţia
Adjunctului Şefulu i DOSP din M__ nr. 1/1226/06.05.2010 de punere în aplicare a OMAI 60/2010, invocat în
încheierea xxxxx din 07.01.2011, se prevede generic „Şeful IPJ solicită structurii SIPI date de interes operativ
necesare organizării şi executării activităţii de menţinere a ordinii şi liniştii publice'' . P_____ identificarea
zonelor de risc a folosit informaţiile proprii IPJ N____ obţinute în decursul timpului , dar a folosit şi datele de
interes furnizate de SIPI cum ar fi notele S/xxxxx/30.12.2009, S/xxxxxxx/17.03.2010 şi S/xxxxx/24.12.2009 cu
privire la situaţii de risc din colonia Săvineşti învecinată cartierului S_______ din Piatra N____ şi membrii unei
grupări infracţionale din R____.
Astfel, a identificat zonele de risc pe care le-a inclus în Planului Unic de Ordine şi Siguranţă Publică pe anul
2010. Prin Poliţia Mun. R____ a solicit at SIPI N____ , cu adresa xxxxxx/07.01.2010, dacă deţin e date de
interes în ce priveşte activitatea clanului „T_____" ce acţionează în zona de risc _____________________ ;
ulterior au fos t solicitate date, cu adres ele S/xxxxxx/17.09.2010 la SRI N____ , S/2555/13.08.2010 la Serviciul
Operaţiuni Speciale Bacău şi xxxxxx/19.08.2010 la SIPI N____. Acest Plan a fost aprobat de p refect în luna

martie 2010.
Nu se prevede legătura de cauzalitate între o eventuală nesolicitare de informaţii şi efectele ce pot constitui
faptă disciplinară. Nu se stabileşte data săvârşirii faptei.
16. Cu privire la fapta constând în aceea că a rezoluţionat şi aprobat
clasarea petiţiei nr. 4023/05.07.2010, în condiţiile în care era reclamat ag. ş ef
G_____ L________ p_____ săvârşirea infracţiunii de şantaj.
P etiţia cu numărul 4023/14.07.2010 formulată de către P_________ M____ nu a fost înregistrată la penal
întrucât pet iţionara nu a formulat plângere penală sub as pectul săvârşirii vreunei infracţiuni; deşi folosea
termen ii de ameninţare şi şantaj, nu rezultau elemente constitutive ale acest or infracţiuni şi menţiona că nu
doreşte să depună plângere penală, ci doar tragerea la răspundere disciplinară a agentului. D e aceea, a
repartizat petiţia Compartimentului de control intern cu rezoluţia „ audiaţi petenta şi clarificaţi dacă doreşte să
facă plângere penală p_____ art. 193 C . P__. Şi dacă este cazul întocmiţi proces-verbal de sesizare din oficiu
p_____ art. 193 C . P__.; raport cu propuneri şi comunicare'" . Î n urma audierii de către ofiţerii
Compartimentului control intern, aceasta a precizat foarte clar că nu doreşte să depună plângere penală
împotriva agentului şi nici nu au existat motive p_____ sesizarea din oficiu privind infracţiunea de şantaj .
Înregistrarea la penal a unei petiţii atrage consecinţe juridice, cum ar fi formularea din partea poliţistului cercetat
de plângerii p_____ săvârşirea infracţiunii de denunţare calomnioasă. Din aceste motive, în cazul în care din
cuprinsul petiţiei nu rezultă fără echivoc că se formulează plângere penală, petentul este reaudiat p_____
exprimarea tară dubii a poziţiei sale. Există chiar o recomandare a I___, nr. xxxxxx/13.03.2007 care dispune c
ă, p entru înregistrarea corectă a fenomenului infracţional şi evitarea creşterii artificiale a numărului de dosare
penale, se va proceda la analiza temeinică a petiţiilor, dispunerea verificării aspectelor ce vizează presupuse
fapte de natură penală şi administrarea corectă a mijloacelor de probă din care rezultă date şi indicii temeinice
privind existenţa unor infracţiuni . Legea 202/2010 confirmă că o sesizare trebuie să îmbrace o anumită formă
p_____ a i se da curs.
N u s-a prevăzut legătura de cauzalitate între eventuala neînregistrare la penal în condiţiile în care pet iţionara
nu a dorit acest fapt şi efectele faptei care poate fi considerată abaterea sa disciplinară. Nu s-a stabilit data
săvârşirii faptei .
17. Cu privire la fapta constând în aceea că a aprobat cu superficialitate analiza nr.
S/xxxxxx/06.10.2010 privind activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute de poliţiştii ce
compun Serviciul de investigaţii criminale pe linia muncii informative în 9 luni 2010.
La data aprobării analizei, adjunctul A______ I___ , care răspundea nemijlocit de această activitate era în
concediu de odihnă, fapt p_____ care a preluat temporar responsabilitatea Serviciului de Investigaţii Criminale.
Astfel, a aprobat o analiză, deci nu a făcut o activitate negativă. N u există o standardizare a analizelor care să
-l fi obligat să procedez e în alt mod; l-a încunoştinţat pe adjunctul A______ I___ la întoarcerea din concediu
despre acest fapt. A naliza nu era neapărat obligatorie la o perioadă de 9 luni, aşa cum a fost întocmită, ci doar
semestrial con form art. 79 din OMAI nr. xxxxx/2006 şi tocmai realizarea acestei activităţi în afara perioadei
impuse de Ordin, denotă interesul sporit acordat domeniului analizei şi nu superficialitate.
Aprecierea din încheierea Consiliului nu are susţinere cu probe . Î n aceeaşi încheiere se prevede că membrii
Consiliului nu au reţinut ca abatere disciplinară fapta menţionată la acest punct din r aportul de c ercetare p
realabilă . Deci , într-o situaţie se poate să se constate realitatea, respectiv faptul că nu răspundea nemijlocit de
întreaga activitate a IPJ N____ , iar în altă situaţie nu. Serviciul de Investigaţii Criminale care a generat analiza
în cauză, era în subordinea nemijlocită a adjunctului său , A______ I___ şi nicio normă nu prevede identificarea
unor disfuncţii la întocmirea unei analize.
Nu s-a prevăzut legătura de cauzalitate între eventuala aprobare cu superficialitate şi efectele ce pot constitui
faptă disciplinară. Nu există consecinţa faptei invocate, rezultatele muncii informative fiind foarte bune după

cum au şi fost prezentate de comisar ul şef D____ C_________, cadrelor cu funcţii de conducere din IPJ
N____, în nota de prezentare a controlului tematic, la data de 23.11.2010.
18. Cu privire la fapta constând în aceea că nu a dispus prin DZU
persoanele responsabile cu activitatea de arhivare, aşa cum prevede art. 3 din
OMAI nr. 650/2005 .
Î n anul 2008, activitatea de arhivare a documentelor IPJ N____ a fost transferată de la Serviciul Management
Resurse Umane la Serviciul Cazier Judiciar, S_________ şi Evidenţă Operativă. Ulterior , a fost organizat
concurs p_____ ocuparea unei funcţii de agent III, postul fiind creat special p_____ activitatea de arhivă, în
tematică regăsindu-se problematic a de arhivă la data publicării anunţului. Agentul numit are , prin fişa postului,
următoarele atribuţii principale: organizarea, asigurarea şi conducerea tuturor activităţilor specifice pe linie de
arhivă; răspunde nemijlocit de executarea corespunzătoare a tuturor sarcinilor cei îi revin în acest domeniu;
organizarea depozitului de arhivă după criteriile stabil ite conform Legii nr. 16/1996. Sunt de reţinut art. 27 şi 36
din OMAI nr. 650/2005, prevederi menţionate şi în art. 36 din Dispoziţia I___ S/xxxxx din 15.12.1993, privind
organizarea Fondului Arhivistic al unităţilor de poliţie . Î n statul de organizare al unităţii la nivelul serviciilor şi la
toate subunităţile teritoriale sunt prevăzute compartimente de secretariat, documente clasificate şi arhivă care
sunt încadrate fie cu agenţi de poliţie, fie cu personal contractu al, iar această activitate, de arhivare, până la
predarea la depozitul arhiva IPJ, cade în sarcina acestora, prin fişa postului.
Nu s-a prevăzut legătura de cauzalitate între eventuala lipsă a unei dispoziţii prin care să numesc persoane
responsabile cu arhivarea (în condiţiile în care această activitate decurge firesc din fişa postului) şi efectele ce
pot constitui faptă disciplinară. Nu s-a stabilit data săvârşirii faptei.
19. Cu privire la fapta constând în aceea că nu a manifestat preocupare p_____
pune rea în aplicare a art. 12 alin. 1 din OMAI nr. 1519/28.11.2006 .
Î n calitate de inspector şef, desfăşura un volum foarte mare de activităţi, însă după ce i s-a precizat , la data de
23.11.2010 , că un proces-verbal datat 04.08.2010 îi fusese prezentat de adjunctul Bezim, acesta i-a confirmat
că i 1-a prezentat spre avizare cu câteva zile în ainte , spunându-i că activitatea a fost în fapt efectuată, dar s-
au strecurat unele greşeli pe care le-a remediat. Pot fi situaţii când unele documente se refac datorită unor
greşeli de redactare. S -a asigurat, m__ întâi, cu privire la faptul că în vara anului 2010 au fost efectuate în fapt
controalele la gestionarii de chitanţe despre care se consemnase în procesul-verbal respectiv. Această
activitate nu era în coordonarea sa nemijlocită, ci a adjunctului Bezim Stelică. Ultimele controale au fost
efectuate la data de 28.07.2010 la agent şef C____ M_____ - gestionar în cadrul Poliţiei oraş T ârgu N____ şi
la data de 29.07.2010 la agent şef adjunct B_____ A____ - gestionar în cadrul Poliţiei Municipiului R____.
Practic, a avizat un proces-verbal p_____ o activitate care chiar s-a efectuat.
Consiliul nu a formulat nicio argumentare p_____ respingerea apărărilor sale.
20. Cu privire la fapta constând în aceea că a manifestat formalism cu ocazia aprobării documentelor
programatice, pe linia investigării fraudelor .
La data de 14.01.2010 a fost primit la IPJ N____ de la I___ - DIF (Direcţia de Investigare a Fraudelor) planul de
acţiune STOP EVAZIUNE având ca scop prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, în baza căruia , la nivelul
judeţului , a fost întocmit un plan propriu de acţiune în care au fost angrenate şi cele două instituţii
coparticipante, respectiv Garda Financiară - Secţia Neam, şi Direcţia judeţeană p_____ Ac cize şi Operaţiuni
Vamale N____, a dispus constituirea grupului de lucru reprezentat de şefii instituţiilor implicate cât şi a
efectivelor. P_____ IPJ N____, activitatea era în coordonarea sa şi în responsabilitatea adjunctului A______
I___ . După întocmirea planului, acesta a fost difuzat către instituţiile coparticipante, cât şi către Poliţia
Municipiului R____, respectiv Poliţia Oraşului Târgu N____ unde există structuri de investigare a fraudelor. La
data de 20.01.2010, prin adresa nr. S/l xxxxx a solicitat date de interes de la SIPI N____ şi Serviciului Român
de Informaţii - Direcţia Judeţeană N____.

La datele de 26.01.2010, 02.02.2010 şi la data de 05.02.2010, grupul de lucru s-a întrunit la sediul IPJ N____
p_____ a se analiza datele şi informaţiile, modul concret de acţiune, şedinţe de analiză care au fost conduse de
către adjunctul A______ I___ . Au fost stabilite măsuri concrete de acţiune şi domeniile prioritare p_____ a se
obţine rezultate la nivelul judeţului N____, despre toate acestea fiind informat la înt oarcerea din concediu.
Problematica evaziunii fiscale şi a traficului cu ţigări a fost abordată periodic în cadrul şedinţelor de Consiliu
fiind dispuse măsuri p_____ eficientizare conform proceselor-verbale de şedinţă din 15.02.2010, 22.02, 02.03,
08.03, 2 6.04, 03.05, 04.05, 07.05, 10.05, 15.05, 17.05, 26.05, 31.05, 21.06, 26.07, 02.08, 16.08, 23.08,
07.09,13.09, 16.09, 01.11.2010.
L a data de 12.02.2010, a fost primit planul de acţiune TERMINUS având ca obiect prevenirea şi combaterea
traficului ilegal cu ţigări provenite din magazinele Duty-Free , plan care a fost rezoluţionat de către adjunctul
A______ I___ întrucât se afla în concediu de odihnă. S ub coordonarea sa , la nivelul judeţului N____ , a fost
întocmit un plan comun de acţiune cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice N____ în care au fost cooptate şi
structurile ANAF, stabilindu-se un grup de lucru, chiar în condiţiile în care planul nu prevedea acest lucru. A
transmis sarcini concrete şi modalităţi de punere în aplicare a acestor planuri de acţiune p_____ cei doi
adjuncţi, dar şi p_____ poliţiştii implicaţi în activitatea concretă de verificare şi constatare. Urmare a acestor
măsuri a constat că de la o perioadă la alta, indicatorii de performanţă se îmbunătăţeau.
Î n luna martie a solicitat efectuarea unor analize operaţionale de la UTAI N____ , fiind întocmite şi înaintate trei
rapoarte, respectiv S/xxxxxx/22.04.2010 p_____ perioada 01.01.xxxxxxxxxxxxxxx10, nr. S/xxxxxx/17.05.2010
p_____ perioada 01.01 -06.05.2010 şi nr. xxxxxxx/17.06.2010, datele fiind exploatate în cadrul activităţilor
operative. Activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute au făcut obiectul raportărilor zilnice sau după caz
periodice, aşa cum s-a solicitat de către I___.
La data de 03.03.2010 a fost primit planul de acţiune WHIT E SMOKE p_____ prevenirea şi combaterea
ilegalităţilor referitoare la tranzacţiile intracomunitare şi comercializarea tutunului şi produselor din tutun la nivel
naţional , fiind întocmit planul propriu de acţiune în comun cu cele două instituţii principale angrenate în această
activitate, respectiv Garda Financiară şi Direcţia Judeţeană p_____ Accize şi Operaţiuni Vamale N____. D__
fiind faptul că se stabilise deja grupul de lucru p_____ evaziune fiscală şi combaterea ilegalităţilor din tutun în
cadrul planului de acţiune "Terminus", la acea dată a considerat că nu era necesar a cuprinde în plan aceleaşi
persoane p_____ a face parte din grupul de lucru . La data de 07.05.2010 la nivelul judeţului N____ a fost
întocmită dispoziţia nr. S/l 520 de constituire a grupului de lucru pe această linie, apoi a dispus întocmirea unui
plan propriu de acţiune "Ţigareta V" în comun cu Parchetul de pe lângă Tribunal ul N____, SRI N____, SIPI
N____ , Garda Financiară şi DAOV N____, în baza căruia s-a acţionat până la apariţia Planului N_______ de
Acţiune şi a celorlalte documente privind constituirea Grupului de Lucru Interinstituţional.
Î n urma dispoziţiilor date la nivelul UTAI N____ au fost elaborate un număr de 11 pachete analitice din care 4
în 2009, ce au vizat contrabanda cu ţigări, evaziunea fiscală, produse energetice, alcool, cereale şi analize
operaţionale în 5 dosare de urmărire informativă privind grupări de mare criminalitate ce operează în domeniul
economico-financiar. Pe linia traficul ui ilicit cu ţigări au fost solicitate 27 şi executate 25 de supravegheri
operative şi investigaţii, 4 hărţi relaţionale, 5 interceptări telefonice şi 26 de percheziţii ce au condus la:
2.201.477 ţigarete confiscate din care 803.540 în 2009, 72 de capturi din care 29 în 2009, dosare înregistrate
42 din care 4 în 2009, dosare în care s-a început urmărirea penală 31 din care 2 în 2009, dosare declinate 4,
persoane reţinute 5, persoane arestate 2 şi vehicule indisponibilizate 4.
Î n ceea ce priveşte activitatea de constatare pe linie de evaziune fiscală, situaţia la nivelul Serviciului de
Investigare a Fraudelor în trimestrul I 2010 nu este cea prezentată în materialul de control. Astfel, în primul
trimestru 2009, efectivele de investigare a fraudelor au constatat un număr de 82 infracţiun i.
Î ncepând cu 01.01.2010, Direcţia Evidenţă Operativă şi Cazier Judiciar a schimbat situaţiile statistice, iar
activitatea de constatare era reprezentată doar de dosarele în care s-a dispus începerea urmăririi penale, fără a

m__ centraliza şi dosarele penale în care s-a dispus declinarea competenţei. Î n domeniul investigării fraudelor,
în primul trimestru 2010 au fost constatate un număr de 80 infracţiuni de evaziune fiscală în dosare în care s-a
dispus începerea urmăririi penale, iar în situaţia privind infracţiunile declinate au fost înregistrate un număr de 5
infracţiuni, totalul fiind de 85 fapte de evaziune fiscală, cu 3 m__ multe decât în perioada de comparaţie. În
acest context, se poate constata că numărul faptelor de evaziune fiscală nu a scăzut cu 10,22% ci a crescut cu
3,66%.
L a o infracţiune economico-financiară nu se poate începe urmărirea penală în momentul sesizării întrucât
presupune verificări laborioase. Indicatorul corect de apreciere este cel privind sesizările din cadrul acţiunii
(trimestrul I 2010) şi anume: 767 infracţiuni economico-financiare (+163 faţă de 2009), 143 evaziune fiscală
(+73 fată de 2009) unde IPJ N____ a ocupat locul 16 din 43 pe ţară. (dublu fată de 2009)
Î n aceeaşi situaţie se află şi numărul persoanelor cercetate. S-a constatat că acestea au cunoscut o scădere
cu 3,12%, ori în primul trimestru al anului 2009 au fost cercetate un număr de 66 persoane iar în aceeaşi
perioadă a anului 2010 fiind cercetate 68 persoane, 65 p_____ care s-a dispus începerea urmăririi penale şi 3
p_____ care s-a declinat competenţa rezultând în fapt un +3%.
L a finele trimestrului I, judeţul N____ se situa în rata criminalităţii pe locul 17 (15,29 infracţiuni), sensibil
apropiat de media pe tară la acest capitol (15,37).
Cu ocazia controlului tematic efectuat la IPJ N____ imediat după asasinatul din 14.11.2010, activitatea pe linie
economico - financiară şi nu numai, a fost „tăiată" în două segmente, fără a se reţine locurile pe care s-a situat
judeţul N____ în ceea ce priveşte rata criminalităţii, cu referire şi la evaziunea fiscală, domeniu în care a
cunoscut o creştere constantă.
Nu s-a prevăzut legătura de cauzalitate între un eventual formalism, deşi am înregistrat rezultate foarte bune pe
linia investigării fraudelor şi efectele ce pot constitui faptă disciplinară. Nu s-a stabilit data săvârşirii faptei.
• Reclamantul a m__ susţinut că, prin aplicarea sancţiunii „destituirea din poliţie”, s-a încălcat principiul
proporţionalităţii sancţiunii aplicate în raport de gravitatea unei eventuale abateri săvârşite.
Sub acest aspect se impun a fi reţinute dispoziţiile art. 14 şi 39 lit. e) din OMAI nr. 400/2004.
În cuprinsul Ordinului de sancţionare nu este cuprins nici un element din cele prevăzute la art. 14, lit. a -g.
Caracterul, gravitatea, cauzele şi consecinţele abaterilor nu au fost analizate în mod individual p_____ fiecare
faptă, nerealizându-se o diferenţiere în funcţie de criteriile prevăzute în lege între abateri. L a fiecare dintre cele
20 de fapte reţinute la cauze de netemeinicie, ma re parte dintre faptele imputat e nu au produs consecinţe
juridice.
Gradul de vinovăţie - factor deosebit de important în stabilirea sancţiunii ce urmează a fi aplicată unei persoane
cercetate - n u a fost analizat individual p_____ fiecare fap tă, făcându-se doar menţiunea că acesta este dat
de funcţia pe care a ocupat-o.
P rincipalul criteriu de individualizare şi alegere a sancţiunii aplicabile avut în vedere la luarea sancţiunea a fost
faptul că neluarea unei masuri ferme ar crea premisele generalizării unei atitudini necorespunzătoare printre
poliţişti şi ar induce opiniei publice impresia de tolerare a unor comportamente necorespunzătoare. Acesta nu
este un criteriu legal de individualizare a sancţiunii în detrimentul celor prevăzute de art. 14 din Ordinul M__
400/2004 şi în lipsa analizării acestora.
Nu se face nicio referire la activitatea sa anterioară , cu excepţia unor menţiuni scurte ale ofiţerului cu
cercetarea prealabilă privind calificativele obţinute în decursul anilor. Nu a m__ fost sancţionat disciplinar
niciodată în carieră, a reprezentat cu cinste România la 2 misiuni internaţionale, în Bosnia şi Kosovo, trei grade
profesionale, i-au au fost acordate înainte de termen p_____ merite deosebite, în anii 2002, 2004, 2005 şi 2006
a obţinut calificati vul „excepţional” , începând cu anul 2006 a avut salariu de merit şi excelenţă fiindu-i acordate
numeroase premii în bani. Nu s-a luat în calcul nici vasta s a pregătire profesională în domeniul poliţienesc,
juridic, management, cursu ri destinate inspectorilor şefi; este singurul ofiţer din Poliţia Română c ar e a absolvit

Centrul de Studii p_____ Securitate „G_____ C. Marshall" la nivel de senior ce este adresat ambasadorilor,
miniştrilor, parlamentarilor şi ofiţerilor cu grade sau funcţii de g______.
Nu a fost luat în considerare nici faptul că a cerut să fi e pus la dispoziţia unităţii după declaraţiile făcute,
p_____ a se separa imaginea sa de cea a M__ şi nu a m__ apărut niciodată public din data de 16.11.2010 . Nu
a fost pus în balanţă, în nicio situaţie, volumul mare de activitate conferit de funcţia deţinută.
Prin aplicarea acestei sancţiuni vădit disproporţionat ă i se interzice dreptul de a practica singura meserie -
poliţist - p_____ care s -am pregătit din 1990.
R esponsabilităţile despre care s-a susţinut că nu şi le-ar fi asumat şi cărora nu le-a r fi dat curs în anul 2010,
au fost asumate şi ş i-a îndeplinit foarte bine îndatoririle pe aceasta linie în anii anteriori, dovada fiind rezultatele
controalelor tematice şi evaluările sa le. A ceastă cercetare disciplinară a fost un simulacru, o formalitate,
decizia destituirii sale fiind impusă p_____ considerente care nu au legătură cu activitatea sa .
• În ceea ce priveşte daunele morale , reclamantul a susţinut următoarele:
Prin actele emise în procedura cercetării disciplinare şi p rin ordinul atacat i-a fost produs un prejudiciu moral,
fiind lezate valori ce privesc o noarea, demnitatea, reputaţia, i-a fost afectat ă familia, a fost expus în mod
excesiv şi denigrator. Atât starea sa de sănătate, cât şi a soţiei au fost influenţate negativ, soţia sa fiind în
situaţia de a renunţa la sarcină. Copilul său a trebuit s ă suporte comentarii răutăcioase, de natură a-1 confuza
şi a-i crea un disconfort vizibil . I -a fost distrusă reputaţia profesională. Acest prejudiciu i-a fost cauzat prin
conduita culpabilă a celor implicaţi în cercetarea prealabilă şi prin expunerea mediatică ce a avut concursul
deplin al comunicatorilor din cadrul primilor doi pârâţi.
Î n privinţa criteriilor de stabilire a daunelor morale, Î nalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost constantă în a
decide că acestea se stabilesc prin apreciere, în raport cu consecinţ ele negative suferite de victimă pe plan
fizic şi psihic, importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost
percepute consecinţele vătămării, măsura în care a fost afectată situaţia familia l ă, profesională şi socială. Î n
cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiţiei aprecierii rezonabile.
1. Nerespectarea atât pe parcursul cercetării prealabile, cât şi pe parcursul judecării cauzei de către Consiliul
de Disciplină a normelor ce privesc legala sa ci tare a condus la încălcarea principiului confidenţialităţii
procedurii disciplinare statuat la art. 25 alin. 3 din OMAI 400/2004, dar şi a vieţii private prevăzute de art. 26 din
Constituţie şi art. 8 din CEDO, art. 21 din Codul Bunei Administraţii aprobat prin Recomandarea CM/R__ (2007)
7 a Comitetului Miniştrilor din statele membre ale Consiliului Europei şi a art. 28 din Constituţie respectiv
secretul corespondenţei, vătămări care atrag răspunderea civilă delictuală atât a Ministerului Administraţiei şi
I_________ , cât şi a Inspectoratului G______ al Poliţiei R_____ .
Pe parcursul judecării cauzei disciplinare de către Consiliu, s-a folosit o metodă de citare „din mână în mână".
Vătămarea ce i s-a produs se datorează faptului că informaţii confidenţiale din procedura cercetării prealabile şi
activitatea Consiliului au ajuns la îndemâna oricui şi apoi a presei . Acest lucru a fost posibil urmare a
nerespectării procedurii de citare reglementate de art. 27 alin. 2 din OMAI 400/2004 .
2. O altă faptă ilicită care atrage răspunderea civilă delictuală a primului pârât o constituie nerespectarea
prezumţiei de nevinovăţie prevăzute de art. 45 alin 2 din Legea 360/2002 , dar şi a art. 4 din OMAI 319/2002
privind mediatizarea, cu scopul de a forma opiniei publice o imagine de persoană vinovată în privinţa sa.
La data de 25.11.2010 chestor ul principal de poliţie V_________ A____ a prez entat în conferinţ a de presă
concluzii cu privire la vinovăţia sa şi cu privire la sancţiunea ce i se va aplica , deşi cercetarea prealabilă nu se
încheiase. D eşi nu există nicio prevedere legală care să permită prezentarea publică în cadrul unei conferinţe
de presă a concluziilor unui raport de cercetare prealabilă, prin comunicarea către presă a situaţiilor descrise
m__ sus ca şi cum ar fi definitive, i s-a cauzat în mod iremediabil o vătămare a dreptului de a beneficia de o
bună reputaţie.
La data de 11 .01.2011, cel de-al doilea pârât , prin chestor ul de poliţie G_____ L____ P___, a prezentat , în

conferinţă de presă transmisă de principalele posturi de televiziune , faptul finalizării procedurilor privind
verificarea unor abateri, cercetarea prealabilă şi judecarea sa în Consiliul Superior de Disciplină al Inspectorat
ului G______ al Poliţiei R_____, prin reţinerea unui număr de 33 d e abateri disciplinare. Î n sarcina s a au fost
reţinute un număr de două abateri disciplinare constând în 20 de situaţii, iar mărirea în mod considerabil a
numărului de abateri în scopul creării unei impresii eronate, a fost de natură a-i afecta reputaţia, imaginea,
prestigiul profesional.
Fapta ilicită a primilor doi pârâţi , se încadrează în tipicitatea obiectivă a interdicţiei prevăzute de art. 45 alin 2
din Legea 360 2002. Această conferinţă de presă organizată doar p_____ a se prezenta Ordinul ministrului în
privinţa sa a finalizat acţiunea premeditată de eliminare a sa din sistem fără a se ţine cont, a se analiza sau
motiva respingerea multiplelor apărări pe care le-a prezentat.
Î ncepând cu data de 25.11.2010 posibilităţile sale de viaţă familială şi socială au fost alterate. Odată cu
tratamentul degradant la care a fost supus de către pârât , prin oferirea de date neadevărate presei scrise şi
audiovizuale , a început şi izolarea s a socială.
Faptele ilicite ale celor primilor doi pârâţi au fost comise în vederea acceptării de către opinia publică a măsurii
de destituir ii sale din poliţie .
3. Un alt aspect care constituie faptă ilicită îl constituie omisiunea de a prezenta în mod public, în urma
numeroaselor controale efectuate asupra sa cu privire la legăturile ce le-a r avea cu G_______ M_____,
infirmarea acuzelor, încălcând u-se prevederile Dispoziţiilor Secretarului de Stat nr. 1/1231/02. 04.2009 şi nr.
xxxxx/04.11.2009, prevederi conform cărora ar fi trebuit să se stabilească un mod reacţie referitor la acuzele ce
i se aduceau, constituirea unui grup de lucru, adoptarea unei poziţii ofic iale p_____ apărarea imaginii sa le ,
cât şi a instituţiei. Cu toate că IPJ N____, prin biroul de presă a trimis prin email informări în combaterea
acuzelor aduse poliţiştilor nemţeni, nimeni nu a aplicat aceste norme. Î n acest sens este şi rezoluţia de NUP
dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău la data de 12.11.2010 , în dosarul 701/P/2010 .
Este de reţinut şi răspunsul dat de chestor ul de poliţie G_____ L____ P___ c u ocazia conferinţei de presă
susţinută la Piatra N____ în data de 24.11.2010, la întrebarea dacă a re legături cu familia Mar aru, declaraţie
acestuia atingându-şi scopul de a -l denigra şi de a genera articole de presă cum ar fi „ş eful poliţiei confirmă
legătura lui Ş____ cu clanul M_____" . Aceste aspecte au fost verificate de M__ şi I____________ G______ al
Poliţiei R_____. Imobilul din ______________________ a fost cumpărat de M_____ G_______ C______, în
timp ce locuia acolo în baza unui contract de închiriere, dar a intrat în posesia de fapt după ce i-a expirat
contractul său de închiriere. Toate aceste aspecte erau cunoscute conducerii M__ şi I___, dar nu le-au făcut
publice p_____ că nu şi-ar m__ fi putut duce la capăt cu acelaşi „succes" planul de eliminare a sa din sistem.
Faptele celor două pârâte instituţii publice au fost comise cu scopul de a ascunde opiniei publice informaţii
adevărate, dar care l -ar fi pus într-o postură care nu ar m__ fi justificat măsura ce se hotărâse a se lua
împotriva sa.
Fiecare dintre aceste fapte ilicite au produs consecinţe negative majore pe care le-a suferit în plan fizic şi
psihic, consecinţele vătămării fiind percepute cu o intensitate majoră, fiindu-i afectată întreaga situaţie familia l
ă, profesională şi socială. Aici se adaugă un şir neîntrerupt de nopţi nedormite, soţia sa, din cauza acuzelor
nefondate , a dezvoltat o stare g______ de rău ce a condus la renunţarea sarcinii de 10 săptămâni, afecţiunile
medicale de care sufer ă s-au accentuat dezvoltându-se într-un ritm galopant cele referitoare la polidiscopatie,
fiind chiar diagnosticat cu hipertensiune arterială şi tahiaritmie şi mult e altele.
Valorile lezate au o importanţă deosebită întrucât este ofiţer de poliţie de carieră, a avut o evoluţie şi o
ascensiune cu mult peste medie, ajungând ca înainte de a împlini vârsta de 35 de ani să deţin ă funcţia de
inspector şef şi gradul profesional de comisar şef de poliţie, a fost apreciat numai cu calificative de „foarte bine”
şi „excepţional”; s-a pregătit p_____ a ajunge la nivelul profesional la care era înaintea declanşării procedurii
disciplinare încă de la vârsta de 18 ani, statul român a investit foarte mult în pregătirea sa şi niciodată nu s -a

gândit să renunţ e la această carieră.
La aprecierea cuantumului despăgubirilor urmează a se avea în vedere şi faptul că a fost persoană publică pe
o perioadă de 4 ani şi jumătate, fiind o persoan ă onorabilă şi respectată, prin destituirea din politie şi
mediatizarea procedurii disciplinare, prezentarea unor informaţii nereale sau incomplete, i-a fost afectat ă grav
imaginea.
Î n toată perioada în care a ocupat funcţia de inspector şef al IPJ N____ activitatea inspectoratului de poliţie a
fost în permanenţă apreciată pozitiv de toate forurile superioare, dar şi de către conducerile tuturor instituţiilor
colaboratoare şi partenere IPJ N____. Toate bilanţurile anuale sau semestriale au beneficiat întotd eauna de
aprecieri pozitive .
Reclamantul a m__ arătat că nu are acces la documentele pe care le-a invocat, le cunoaşte din activitatea pe
care a desfăşurat-o ca inspector şef şi le-a invocat în toate rapoartele c a apărări . Totodată, a precizat că t oate
aspectele care i se impută pe linie profesională nu pot fi încadrate ca abateri disciplinare, acestea fiind
constatări care , în unele cazuri , pot impune anumite recomandări din partea forurilor superioare IPJ N____.
Din acest motiv nici nu s-a putut stabil i data săvârşirii faptelor , multe au fost retrase pe parcursul procedurilor
disciplinare, chiar după ce au fost anunţate în conferinţă de presă. Scopul multitudinii de acuze, care au fost
retrase chiar de acuzatori într-o proporţie m__ mare de 50%, nu poat e fi decât acela de a -l discredita p_____
a se motiva cumva sancţiunea dură ce urma a se lua împotriva mea.
În completare, ca practică judiciară, reclamantul a invocat sentinţa civilă nr. 381/CA din 10.11.2010 pronunţată
de Curtea de Apel C________, Secţia Comercială, Maritimă şi Fluvială, C_________ Administrativ şi Fiscal , d
ecizia nr. 617 din 25.08.2007 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, Secţia Comercială, de C_________
Administrativ şi Fiscal .
Întâmpinările pârâţilor
Pârâtul I____________ G______ al Poliţiei R_____ a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de
chemare în judecată p_____ următoarele motive:
Prin Ordinul nr. II/2046 din 11.01.2011 reclamantul a fost sancţionat disciplinar cu „destituirea din poliţie”
p_____ comiterea abaterilor disciplinare reglementate de art. 57. Lit. a) şi b) din Legea nr. 360/2002, prima
abatere (conduita adoptată de reclamant cu ocazia conferinţei de presă din 16.11.2010) fiind reţinută prin
raportul de cercetare prealabilă nr. 253.234 din 22.11.2010, iar faptele care reprezintă cea de-a doua, prin
rapoartele de cercetare prealabilă nr. 253.312/29.11.2010 (fapta de a fi permis poliţiştilor să ia cuvântul în faţa
reprezentanţilor mass-media) şi nr. S/256.563/1.12.2010 (fapte reţinute pe linia managementului în perioada
anului 2010). Faptele reţinute prin cele trei rapoarte au fost analizate într-un singur Consiliu superior de
disciplină, constituit la nivelul Inspectoratului G______ al Poliţiei R_____.
Ministrul administraţiei şi i_________ a dispus cercetarea prealabilă şi constituirea consiliului de disciplină cu
respectarea dispoziţiilor art. 45 alin. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004.
Lucrările consiliului trebuiau să aibă în vedere toţi poliţiştii a căror cercetare a fost finalizată prin raportul de
cercetare prealabilă nr. 253.234/22.11.2010 întocmit de Corpul de Control al Ministrului. În raport de dispoziţiile
art. 49 alin. 2 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004, susţinerile reclamantului sunt neîntemeiate deoarece toţi poliţişti
provin din aceeaşi unitate şi au fost cercetaţi p_____ abateri disciplinare diferite.
Este neîntemeiată susţinerea privind incompatibilitatea preşedintelui consiliului de disciplină deoarece
comisarul şef de poliţie M______ L_____ I__ nu este şeful unităţii ierarhic superioare celei în care este încadrat
poliţistul cercetat. Se au în vedere dispoziţiile art. 8 alin. 1 din Legea nr. 218/2002.
Procesul-verbal şi Încheierea Consiliului Superior de Disciplină i-au fost prezentate reclamantului spre
semnare la data de 8.01.2011, dezbaterile având loc la data de 7.01.2011. Din art. 48 alin. 2 din Ordinul M.A.I.
nr. 400/2004 rezultă că lucrările consiliului se reflectă în consemnările din procesul-verbal şi încheierile de
şedinţă, fără ca norma juridică să impună vreun termen de redactare.

La dispunerea sancţiunii au fost avute în vedere dispoziţiile art. 59 alin. 8 din Legea nr. 360/2002. Poliţistul a
adus grave prejudicii imaginii Poliţiei R_____ afectându-i credibilitatea prin comportamentul necorespunzător
din cadrul conferinţei de presă din 16.11.2010 şi cu ocazia interviurilor acordate în mass-media.
Prin comportarea necorespunzătoare în serviciu, poliţistul şi-a compromis imaginea proprie, astfel încât
exercitarea autorităţii publice conferită de statutul funcţiei a devenit imposibilă. Menţinerea reclamantului în
funcţie ar fi creat premisele generalizării unei astfel de atitudini în rândul poliţiştilor şi crearea în rândul opiniei
publice a impresiei de tolerare a unor astfel de comportamente.
Din punct de vedere profesional poliţistul a dat dovadă de neglijenţă şi superficialitate în îndeplinirea atribuţiilor
de serviciu, prin eludarea şi încălcarea prevederilor legale, fapt ce adus la crearea posibilităţii manifestării
grupurilor criminale şi afectarea gravă a climatului de siguranţă publică.
Privarea reclamantului de plata drepturilor salariale este consecinţa firească a executării actului administrativ
de destituire din poliţie.
P_____ acordarea daunelor morale este necesară o atingere adusă existenţei fizice a persoanei, integrităţii
corporale şi sănătăţii, cinstei, demnităţii şi onoarei, prestigiului profesional, dar şi ca reclamantul să dovedească
aceste atingeri. Suma solicitată de reclamant ca daune morale este neîntemeiată, nejustificată şi excesivă.
M_________ Administraţiei şi I_________ a considerat ca neîntemeiată acţiunea, sens în care a făcut
următoarele precizări transmise p_____ termenele din 8.04.2011 (volumul II), 29.04.2011 (volumul II) şi
9.06.2011 (volumul XI):
I. În privinţa motivelor de nelegalitate şi nulita te ale Ordinului nr. II/2046/11.01.2011:
Ca urmare a celor trei rapoarte de cercetare prealabilă şi a Încheierii Consiliului Superior de Disciplină în
sarcina reclamantului s-au reţinut abaterile prevăzute de art. 57 lit. a) şi b) din Legea nr. 360/2002.
Aplicarea sancţiunii disciplinare „destituirea din poliţie” se face potrivit art. 60 alin. 2 din Legea nr. 360/2002,
competenţa de a dispune această măsură fiind prevăzută de art. 69 alin. 1 lit. g) din aceeaşi lege. Coroborând
aceste dispoziţii rezultă că, în raport de gradul profesional deţinut de reclamant,competenţa atât p_____
aplicarea sancţiunii disciplinare, cât şi p_____ dispunerea încetării raporturilor de serviciu la destituirea din
poliţie aparţine ministrului administraţiei şi i_________, aspect care a determinat emiterea unui singur act
administrativ, respectiv Ordinul nr. II/2046/11.01.2011. Sunt de reţinut dispoziţiile art. 17 lit. e) din Ordinul M.A.I.
nr. 400/2004 în raport de care nu se impunea emiterea a două acte administrative distincte care ar fi produs
acelaşi rezultat: destituirea din poliţie – încetarea raporturilor de serviciu a reclamantului.
În ceea ce priveşte imposibilitatea contestării actului de sancţionare determinată de faptul neemiterii actului
este de reţinut că sancţiunea disciplinară a fost aplicată reclamantului de către ministrul administraţiei şi
i_________, cu incidenţa art. 61 alin. 3 din Legea nr. 360/2002, cu precizarea că art. 61 alin. 1 nu acoperă
situaţia în care poliţistului i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară destituirea din poliţie de către ministrul
administraţiei şi i_________ având în vedere că la nivelul acestui minister nu există persoana abilitată legal să
soluţioneze contestaţie, respectiv şeful ierarhic superior ministrului.
În ceea ce priveşte faptul că sancţiunea i-a fost aplicată reclamantului pe perioada cât acesta se afla în
incapacitate temporară de muncă este de menţionat că, deşi art. 36 din Legea nr. 188/1999 interzice acest
lucru, în cauză este necesar a se cerceta cu exactitate momentul informării de către reclamant a angajatorului
cu privire la situaţia medicală. Din datele expuse de reclamant nu rezultă ca anume a depus acesta la I.P .J.
N____ şi nici data depunerii documentelor respective. În condiţiile în care la data de 10.01.2011 a depus
scrisoarea medicală şi ulterior, la data de 11.01.2011 i-a fost eliberată adeverinţa de salariat nu îi configura
ipoteza în care legea îi acordă beneficiul neîncetării raporturilor de serviciu decât din iniţiativa acestuia,
respectiv a neaplicării sancţiunii disciplinare privind destituirea din poliţie. M__ mult, reclamantul nu a probat că
la data emiteri actului contestat, m_________ s-ar fi aflat în posesia documentului care atesta situaţia sa
medicală.

Referitor la faptul că actul administrativ nu menţionează termenul legal în care sancţiunea poate fi aplicată şi
instanţa competentă este de constatat principiul potrivit căruia nimeni nu se poate prevala de necunoaşterea
legii. Reclamantul nu a fost în vreun fel prejudiciat, acesta atacând actul în termenul legal şi la instanţa
competentă. Lipsa acestor menţiuni nu determină nulitatea absolută, instanţa competentă şi termenul de
contestare fiind prevăzute de lege şi au efect în virtutea dispoziţiilor legale în materie.
Referitor la pct. III.A.2, ordinul detaliază prima abatere disciplinară prevăzută de art. 57 lit. a), iar restul faptelor
sunt reţinute ca abateri prevăzute de art. 57 lit. b).
Referitor la pct. III.A.2 şi A.3, art. 62 Ordinul nr. 400/2002 prevede menţiunile pe care trebuie să le cuprindă
actul administrativ de sancţionare, însă Legea nr. 360/2002 nu stabileşte sancţiunea care intervine în lipsa unor
menţiuni. Sancţiunea nu poate fi nulitatea absolută motivat şi de faptul că apărările şi obiecţiile reclamantului au
fost cuprinse atât în rapoartele de cercetare prealabilă, cât şi în Încheierea nr. xxxxx/7.01.200 a Consiliului
superior de disciplină.
Susţinerile de la punctul III.A.4 sunt total eronate întrucât ordinul cuprinde toate dispoziţiile legale în baza căruia
a fost emis .
II. În ceea ce priveşte motivele de nulitate a actelor prealabile încetării raporturilor de serviciu:
În privinţa susţinerilor de la pct. III.B.1 şi III.B.3 sunt de reţinut dispoziţiile art. 58 alin. 1 şi 2, art. 59 alin. 3 din
Legea nr. 360/2002 şi ale art. 26 alin. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004, prevederile art. 20 alin. 3 din acelaşi
ordin, cele ale art. 1 pct. II lit. c) din Ordinul M.A.I. nr. 600/2005, funcţia deţinută de reclamant la data constatării
abaterilor şi normele de competenţă instituit e prin Ordinul nr. 600/2005.
În privinţa susţinerilor de la pct. III.B.2, contrar susţinerilor reclamantului, prevederile anexei 1 la Dispoziţia I.G
.P.R. nr. 386/2006 nu sunt aplicabile activităţilor desfăşurate de către ofiţeri Corpului de Control al Ministrului,
cadrul legal aplicabil acestora fiind reprezentat de Legea nr. 360/2002 şi Ordinul M.A.I. nr. 400/2004, acte care
prevăd, ca o condiţie imperativă la emiterea dispoziţiei de zi pe unitate, nominalizarea ofiţerului care va efectua
cercetarea prealabilă.
În ceea ce priveşte susţinerile de la pct. III.B.5 sunt de reţinut dispoziţiile art. 24 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004.
Astfel, la data de 30.11.2010 a fost transmisă, prin fax, la dispeceratul I.P.J. N____, înştiinţarea nr.
253.379/2010 care urma să fie adusă la cunoştinţa reclamantului p_____ ca acesta să se prezinte la data de
2.12.2010, ora 14 00 , la sediul Corpului de Control al Ministrului în scopul luări la cunoştinţă a materialului de
sesizare. Reclamantul s-a aflat în concediu medical în perioada 1.12 – 2.12.2010, condiţii în care, la data de
2.12.2010 a fost transmisă dispeceratului I.P.J. N____ înştiinţarea nr. xxxxxx/2.12.2010 prin care reclamantul
urma să se prezinte, în acelaşi scop, la data de 6.1.2010, semnând de luare la cunoştinţă la data de 3.12.2010.
La data de 6.12.2010 reclamantului i s-a prezentat materialul de sesizare, prilej cu are a menţionat că în
săptămâna respectivă se află în concediu medical, iar pe data de 10.12.2010 trebuie să meargă din nou la
control, motiv p_____ care a fost stabilită data de 13.12.2010 ca dată de prezentare a raportului cu precizări
privind aspectele reţinute în sarcina reclamantului în actul de sesizare. Ulterior, reclamantul s-a prezentat la
Centrul medical judeţean N____ unde i-a fost eliberat certificatul medical seric CCMAC nr. xxxxxxx valabil
p_____ perioada 6.12.2010 – 9.12.2010. P_____ acest motiv, în temeiul art. 24 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004,
s-a dispus suspendarea procedurii de cercetare prealabilă, reluarea acesteia având loc la dat a de 10.12.2010.
Referitor la nerespectarea procedurii de citare este de constatat că aceasta s-a realizat prin înştiinţările nr.
xxxxxx/17.11.2010, nr. 253.261/25.11.2010 şi nr. 253.387/2.12.2010 transmise la I.P .J. N____, fiind prezentate
reclamantului care a semnat de luare la cunoştinţă, fără obiecţii şi s-a prezentat de fiecare dată în ziua, locul şi
ora stabilite în citaţii. Astfel, au fost respectate dispoziţiile art. 27 alin. 1 şi 2 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004.
În privinţa susţinerilor de la pct. III.B.8 sunt de reţinut dispoziţiile art. 22 alin. 1 lit. a) din Ordinul M.A.I. nr.
400/2004 şi faptul că reclamantul, deşi a cunoscut că actul de sesizare a fost întocmit de poliţistul care urma să
efectueze cercetarea prealabilă, nu a formulat în scris cerere de recuzare, în termenul de 2 zile de la luarea la

cunoştinţă a conţinutului dispoziţiei de desemnare. M__ mult, în procesul-verbal de prezentare a raportului de
cercetare prealabilă, semnat şi de reclamant, acesta a precizat că nu are obiecţii.
În ceea ce priveşte susţinerile de la pct. III.B.10 sunt de reţinut dispoziţiile art. 25 alin. 3 din Ordinul M.A.I. nr.
400/2004, dispoziţii avute în vedere de către Consiliul Superior de Disciplină.
Cu privire la criticile formulate de reclamant în legătură cu activităţile Consiliului Superior de Disciplină sunt de
făcut următoarele menţiuni:
Constituirea consiliului s-a dispus conform art. 45 alin. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004, ministrul fiind acela
care a dispus şi cercetarea prealabilă. Au fost respectate exigenţele acestor dispoziţii, în sensul că constituirea
consiliului a fost dispusă de către ministru, inspectorul g______ al Poliţiei R_____ nominalizând doar membrii
acestuia.
În raport de dispoziţiile art. 49 alin. 2 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 nu sunt fondate susţinerile reclamantului
deoarece, deşi poliţiştii a căror cercetare a fost finalizată prin raportul de cercetare prealabilă nr.
253.312/29.11.2010 provin din aceeaşi unitate, aceştia nu au fost cercetaţi p_____ aceeaşi abatere
disciplinară, în sarcina lor fiind reţinute situaţii total distincte.
Din art. 48 alin. 2 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 rezultă că lucrările consiliului se reflectă în procesul-verbal şi
încheierile de şedinţă, fără ca norma să impună vreun termen de redact are.
Este neîntemeiată susţinerea privind incompatibilitatea preşedintelui consiliului de disciplină deoarece
comisarul şef de poliţie M______ L_____ I__ nu este şeful unităţii ierarhic superioare celei în care este încadrat
poliţistul cercetat. Se au în vedere dispoziţiile art. 8 alin. 1 din Legea nr. 218/2002.
III. Sunt nefondate, de asemenea, motivele de netemeinicie a dispunerii sancţiunii disciplinare „destituirea din
poliţie”. În esenţă, reclamantul nu a gestionat în mod corespunzător criza mediatică; a încălcat dispoziţiile art.
12 şi 13 din H.G. nr. 991/2005, intervenţiile sale publice determinând reacţia Asociaţiei Procurorilor din România
şi având impact negativ din punct de vedere mediatic; a minimalizat realizările Poliţiei N____, a făcut afirmaţii
că unii procurori împrumută bani şi că M_____ a avut calitatea de victimă în dosarele gestionate de I.P.J.
N____; abaterea reglementată de art. 57 lit. b) a fost reţinută p_____ fapta din raportul de cercetare prealabilă
nr. 253.315/29.11.2010 în legătură cu criza mediatică prilejuită de permisiunea dată poliţiştilor să discute cu
presa, deşi nu erau abilitaţi legal în acest sens.
Cu privire la motivele de netemeinicie, p_____ termenul din 28.04.2011, pârâtul a depus o completare la
întâmpinare, refer itor la faptele III-XX.
IV. Propunerea de aplicare a sancţiunii disciplinare „destituirea din poliţie” a fost motivată de gradul de
vinovăţie a reclamantului conferit de responsabilitatea acestuia în calitate de inspector-şef al I.P.J. N____. De
asemenea, s-au avut în vedere dispoziţiile art. 59 alin. 8 din Legea nr. 360/2002.
Menţinerea reclamantului în funcţie ar fi creat premisele generalizării unei astfel de atitudini în rândul poliţiştilor
şi crearea în rândul opiniei publice a impresiei de tolerare a unor astfel de comportamente.
Din punct de vedere profesional poliţistul a dat dovadă de neglijenţă şi superficialitate în îndeplinirea atribuţiilor
de serviciu, prin eludarea şi încălcarea prevederilor legale, fapt ce adus la crearea posibilităţii manifestării
grupurilor criminale şi afectarea gravă a climatului de siguranţă publică.
V. Solicitarea reclamantului de reintegrare în funcţie nu este întemeiată având în vedere că eliberarea sa din
funcţie s-a realizat ca urmare a voinţei exprese a reclamantului, materializată prin raportul personal nr.
791/18.11.2010 conform art. 22 alin. 8 din Legea nr. 360/2002. O eventuală hotărâre judecătorească de anulare
a ordinului contestat ar putea avea ca efect doar repunerea reclamantului în poziţia de poliţist pus la dispoziţia
unităţii.
VI. Susţinerile reclamantului cu privire la neînmânarea citaţiei de către ofiţerul desemnat cu cercetarea
prealabilă nu sunt întemeiate şi nici de natură a-i prejudicia imaginea.
În conferinţa de presă din 25.11.2010 directorul g______ al Corpului de Control al Ministrului a prezentat

concluziile rezultate în urma controlului tematic efectuat la I.P .J. N____ şi, întrucât se finalizase cercetarea
prealabilă desfăşurată în perioada 17 – 22.11.1010, au fost prezentate şi concluziile rezultate în urma cercetării.
Au fost prezentate deficienţele manageriale ale conducerii I.P.J. N____ şi Poliţiei mun. Piatra N____, ocazie cu
care s-a precizat că ministrul administraţiei şi i_________ a aprobat declanşarea cercetării prealabile a şefului
inspectoratului şi a adjuncţilor acestuia. Totodată, s-a precizat faptul că ministrul a dispus sesizarea Consiliului
Superior de Disciplină p_____ judecarea reclamantului. Astfel, se poate observa că această conferinţă de
presă nu a avut scopul de a induce opiniei publice o imagine de persoană vinovată a reclamantului, pe timpul
desfăşurării activităţii fiind prezentat managementul exercitat de conducerea I.P.J. N____, concluziile cercetării
prealabile şi procedura care urma să se desfăşoare.
Reclamantul nu a făcut dovada daunelor morale pretinse, astfel cum prevede art. 1169 din Codul civil. P_____
acordarea daunelor morale este necesară o atingere adusă existenţei fizice a persoanei, integrităţii corporale şi
sănătăţii, cinstei, demnităţii şi onoarei, prestigiului profesional, dar şi ca reclamantul să dovedească aceste
atingeri. Suma solicitată de reclamant ca daune morale este neîntemeiată, nejustificată şi excesivă.
I____________ de Poliţie al Judeţului N____ a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive motivat de
faptul că niciunul dintre actele contestate nu sunt emise de acest pârât.
Probe administrate
În cauză, pârâţii au depus, în conformitate cu art. 13 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, documentaţia care a stat la
baza actelor administrative contestate., documentaţie care cuprinde şi informaţii clasificate. La solicitarea
reclamantului a fost încuviinţată administrarea probei cu înscrisuri, altele decât cele depuse de pârâţi. Totodată,
au fost audiaţi, la cererea reclamantului, martorii B___ V_____ B_____, B______ C_______ L______,
Z______ A_____ şi C______ M____.
Motivele de fapt şi de drept p_____ care , conform art. 261 pct. 5 din Codul de procedură civilă, curtea
de apel pronunţă hotărârea.
În conformitate cu art. 137 din Codul de procedură civilă, m__ întâi, se impune a fi analizată excepţia lipsei
calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul I____________ de Poliţie al Judeţului N____.
Excepţia se reţine a fi nefondată dat fiind că acestei părţi i s-a specificat, prin cererea de chemare în judecată,
calitatea de pârâtă doar în ceea ce priveşte capătul de cerere prin care s-a solicitat plata despăgubirilor
materiale reprezentând drepturile salariale cuvenite până la reintegrarea efectivă în funcţie. Excepţia a fost
motivată de pârâtul I____________ de Poliţie al Judeţului N____ prin aceea că nu este emitentul actelor a
căror anulare se cere, fără a ţine, astfel, seama de faptul că este pârât doar în privinţa drepturilor salariale.
Având în vedere acest din urmă aspect, prin încheierea din 23.06. 2011, în temeiul art. 137 alin. 1 din Codul de
procedură civilă, instanţa a dispus unirea excepţie cu fondul, p_____ a se face dovada persoanei care face
plata drepturilor salariale (fila 180 verso, vol. II al instanţei). În aceste condiţii, pârâtul I____________ de Poliţie
al Judeţului N____, prin notele de şedinţă depuse p_____ termenul din 14.07.2011, a formulat o nouă apărare,
întemeiată pe dispoziţiile art. 20, art. 21, art. 27 lit. c) şi art. 29 alin. 1-4 din Legea nr. 500/2002, precum şi pe
dispoziţiile Ordinului M.A.I. nr. S/192/2010.
Acest din urmă act nu va fi avut în vedere de instanţă întrucât nu a fost depus la dosar.
Legea nr. 500/2002 este aplicabilă în cauză, din dispoziţiile acesteia (art. 20) coroborate cu cele ale Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007, rezultând, într-adevăr, calitatea miniştrilor de ordonatori principali de
credite şi calitatea conducătorilor instituţiilor cu personalitate juridică din subordinea ministerului, de ordonatori
secundari şi terţiari de credite. Însă, faptul că şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului N____ are doar
calitatea de ordonator terţiar de credite nu-l lipseşte de calitate procesuală atâta vreme cât obligarea sa la
plată s-a solicitat a fi făcută în solidar cu ordonatorii principal şi secundar de credite. Această plată în solidar nu
contravine dispoziţiilor art. 21 alin. 3 din Legea nr. 500/2002 care prevăd că o rdonatorii terţiari de credite
utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate .

În ceea ce priveş te fondul cauzei , analiza instanţei urmează a fi făcută conform structurii motivării cererii de
chemare în judecată.
Reclamantul Ş____ V____ A_______ a fost numit în funcţia de inspector şef al Inspectoratului de Poliţie al
Judeţului N____ prin Ordinul nr. S/II/26.06.2002 al ministrului administraţiei şi i_________, iar ca urmare a
cererii sale formulate în baza art. 22 alin. 8 din Legea nr. 360/2002, înregistrată la I.P .J. N____ sub nr.
791/18.11.2010, a fost pus la dispoziţia unităţii prin ordinul nr. II/4223/23.11.2010 al ministrului administraţiei şi
i_________; prin acelaşi ordin a fost eliberat din funcţia de inspector şef.
Prin Ordinul ministrului administraţiei şi i_________ nr. II/2046 din 11.01.2011 , reclamantului, comisar şef de
poliţie Ş____ V____ A_______, i-au încetat raporturile de serviciu, ca urmare a sancţionării disciplinare cu
„destituirea din poliţie" p_____ „comportare necorespunzătoare în societate care aduce atingere onoarei,
probităţii profesionale a poliţistului sau prestigiului instituţiei" şi „neglijenţă manifestată în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de
lege", abateri disciplinare prevăzute de art. 57 alin. (1), lit. a ) şi b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul
poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare . Totodată, i s -a echival at gradul profesional deţinut cu cel
militar de colonel (r), specialitatea "poliţie". În temeiul art. 23. Alin. 2 din Anexa nr. VII din Legea nr. 284/2010
privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, s-a stabilit că ofiţerul nu beneficiază de
drepturile băneşti acordate la încetarea raporturilor de serviciu.
Ordinul a fost dat în baza art. 57 lit. a ) şi b), art. 58 lit. d ), art. 59, art. 60, art. 61 alin. 3, art. 69 (1) lit. g ) şi art.
73 alin. 2 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare , a încheier
ii Consiliului Superior de Disciplină nr. xxxxx din 07.01.2011 şi a art . 7 alin. 4 din O.U.G. nr. 30/2007 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi I_________, aprobată prin Legea nr. 15/2008, cu
modificările şi completările ulterioare .
Faptele reţinute ca abateri disciplinare sunt următoarele:
1. Prin conduita adoptată cu ocazia conferinţei de presă din 16.11.2010 şi afirmaţiile făcute pe parcursul întregii
zile reprezentanţilor din mass-media - aspecte ce au culminat cu o reacţie extrem de agresiva şi jignitoare la
adresa reprezentanţilor postului Antena 3, dar şi la adresa procurorilor româ ni - a avut o atitudine
necorespunzătoare în serviciu, care, în condiţiile art. 13 şi 14 din O.M.A.I. nr. 319/19.09.2002, ale H.G. nr.
991/2005 şi cele ale Instrucţiunilor nr. 171/2001, atrage o responsabilitate de natura disciplinară p_____
abaterea prevăzută în art. 57 lit. a ) din Legea nr. 360/2002 .
2. Contrar prevederilor punctului „C" din „ Metodologia soluţionării cauzelor mediatice", anexă la Instrucţiunile
M.A .I. nr. 171/2001 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport în
M.A.I., a permis poliţiştilor din sala să ia cuvântul în fa ţ a reprezentanţilor mass-media, deşi nu erau autorizaţi
sau desemnaţi în sensul prevederilor art. 3 alin. 1 din Ordinul M. A .I. nr. 319/2002, încălcând astfel atribuţiile
funcţionale şi responsabilităţile prevăzute în Anexa nr. 1 (fişa postului inspectorului şef) la R egulamentul de
organizare şi funcţionare al I.P.J. N____ nr. S/161.866 din 17.03.2010, potrivit cărora, „dispune măsuri la nivelul
inspectoratului p_____ îmbunătăţirea stării şi practicii disciplinare în rândul efectivelor" . Această atitudine,
urmat ă de declaraţiile poliţiştilor, a diminuat autoritatea şefilor ierarhici prin incitarea poliţiştilor prezenţi în sală
faţă de un eventual control şi de luarea unor mă suri disciplinare.
3. Nu a manifestat preocupare p_____ analiza semestrială a activităţii
informative, obligaţie ce îi revenea potrivit art. 79 din O.M.A.I. nr.
xxxxx/2006 .
4. A dat dovadă de interes scăzut în activitatea de destructurare a grupărilor infracţionale .
5. Nu şi-a creat un sistem propriu de stabilire, urmărire şi îndeplinire a sarcinilor dispuse în şedinţele Consiliului
de conducere al inspectoratului .
6. Nu s-a preocupat p_____ actualizarea Dispoziţiei nr. xxxxx/14.10.2008 şi a anexei p_____ aprobarea

Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Consiliului de conducere al inspectoratului .
7. Nu a respectat prevederile art. 3 pct. 1, pct. 2, pct. 3 ş i pct. 6 din Dispoziţia I.G.P.R. nr. S/38 .
526/26.10.2009 prin aceea că nu au fost evaluate lunar grupurile infracţionale aflate în lucru la structurile de
investigaţii criminale, nu au fost stabilite structurile care trebuiau să supravegheze grupările, nu au fost
întocmite mapele documentare ale grupului de lucru, şi iar ofiţerul nu a participat decât la o singura şedinţ ă a
grupului de lucru .
8. La data de 15 . 03.2010, prin Dispoziţia nr. 135 , l-a sancţionat cu „mustrare scrisă" pe comisarul de poliţe
N______ C_________ p_____ abaterea prevăzută de art. 57 lit. b ) teza I din Legea nr. 360/2002, respectiv
neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu , p_____ o faptă comisa la 19.01.2009 cu privire la
care intervenise termenul de prescripţie a răspunderii disciplinare .
9. A manifestat superficialitate cu ocazia întocmirii şi aprobării Programului de prevenire a scurgerii de informaţii
clasificate al I.P.J. N____ întrucât nu a luat cu celeritate măsurile de refacere şi actualizare a acestuia, conform
observaţiilor formulate de S.I.P.I. N____ .
10. Nu a acordat atenţia cuvenită modului de întocmire a documentelor privind rezultatul verificărilor în
sesizările S.I.P.I. N____ întrucât a aprobat în mod eronat rapoartele de verificare înregistrate cu nr.
S/xxxxx/22.03.2010 şi nr. S/xxxxx/16.07.2010, prin care ofiţerul din C_____________ de control intern care a
efectuat verificările i-a atenţionat (verbal) pe poliţiştii verificaţi, aspect contrar prevederilor art. 15 din O.M.A.I.
400/2004 care conferă acest drept doar şefilor .
1 1. Nu a acordat atenţia cuvenită modului de întocmire a dispoziţiei zilnice pe unitate .
12. Nu a acordat atenţia cuvenită modului de planificare şi executare a controalelor de fond şi tematice, precum
şi a documentaţiei întocmite în acest sens întrucât nu a dispus masurile necesare p_____ realizarea celor
planificate şi a acceptat încălcarea prevederilor art. 11 alin. 7 din O.M.A.I. 318/2007 referitoare la termenul de
întocmire şi prezentare a Notelor de c onstatare .
13. Nu a convocat şedinţele semestriale de analiză în vederea minimalizării riscurilor aşa cum prevede art. 22
cap. IV din anexa S.M.A.I. nr. 006/2006 şi nu a dispus revizuirea Registrului de riscuri al I.P.J. N____, după
intrarea în vigoare a noului R.O.F. al inspectoratului .
14. Nu a dispus şi urmărit să fie întocmită/modificată/completată, în termenul legal, fişa postului în cazul
comisarului şef de poliţie Sauciniţanu M_____, ofiţer din cadrul Compartimentului control intern după aprobarea
noului R.O.F. al I.P.J. N____, înregistrat sub nr. S/1 xxxxx/17.03.2010 .
15. Nu a solicitat structurii teritoriale de informaţii date de interes în organizarea activităţii de menţinere a ordinii
şi siguranţei publice întrucât nu a putut prezenta un document în acest sens, necesar întocmirii Planului unic de
ordine şi siguranţă publică p_____ anul 2010 .
16. A rezoluţionat şi aprobat clasarea petiţiei nr. 4023/05.07.2010, în condiţiile în care era reclamat agentul sef
de poliţie G_____ L________ p_____ săvârşirea infracţiunii de şantaj (în conţinutul petiţiei înregistrate sub nr.
4023 din 05.07.2010 se reclama un poliţist p_____ fapte de şantaj şi ameninţare şi se impunea înaintarea
lucrării către unitatea de parchet competenta in vederea atribuirii numărului unic, iar la finalizarea cercetărilor să
fie propusă soluţia legală) .
17. A aprobat cu superficialitate analiza nr. S/xxxxxx/06.10.2010 pe o perioadă de 9 luni în anul 2010, privind
activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute de poliţiştii din Serviciul de investigate criminale, pe linia muncii
informative (prin atribuţiunile prevăzute în fişa postului avea obligaţia de a analiza evoluţia situaţiei operative
implicit în ceea ce priveşte activitatea informativă şi de a interveni cu măsuri coercitive p_____ eficientizarea
activităţilor de culegere a informaţ iilor) .
18. Nu a dispus prin D.Z.U. persoanele responsabile cu activitatea de arhivare, aşa cum prevede art. 3 din
O.M.A.I. nr. 650/2005 .
19. Nu a manifestat preocupare p_____ punerea în aplicare a art. 12 alin. 1 din O.M.A.I. nr. 1519/28.11.2006

p_____ aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea chitanţelor de amenzi contravenţionale privind
circulaţia pe drumurile publice .
20. A manifestat formalism cu ocazia aprobării documentelor programatice, pe linia investigării fraudelor, în
sensul ca nu a urmărit şi nu a dispus măsuri p_____ implementarea operaţională a principalelor activităţi din
sfera direcţiilor prioritare de acţiune pe anul 2010, stabilite la nivelul D.l.F.
În legătură cu ordinul nr. II/2046 din 11.01.2011 , reclamantul a invocat motive de nulitate a ordinului ca act
administrativ prin care s-a dispus încetarea raporturilor de serviciu (punctul II din cererea de chemare în
judecată) şi motive de nelegalitate a aceluiaşi ordin, ca act administrativ de sancţionare (punctul III.A din
cererea de chemare în judecată).
Analiza motivelor de nelegalitate
• Sub primul aspect (punctul II din cererea de chemare în judecată):
Art. 58 lit. d) din Legea nr. 360/2002 prevede destituirea din poliţie ca sancţiune disciplinară, sancţiune care,
potrivit art. 69 alin. 1 lit. g) din aceeaşi lege, constituie unul din cazurile în are loc încetarea raporturilor de
serviciu.
Potrivit art. 60 alin. 2 şi art. 69 alin. 1 din Legea nr. 360/2002, atât destituirea din poliţie, cât şi încetarea
raporturilor de serviciu ale poliţistului se dispune de către persoanele care, potrivit art. 15, au competenţa să
acorde gradel e profesionale ale poliţiştilor. Sub acest din urmă aspect, având în vedere gradul reclamantului,
de comisar şef de poliţie, aplicabile sunt dispoziţiile art. 15 lit. b) în temeiul cărora competenţa de acordare a
gradelor profesionale se face de către ministrul administraţiei şi i_________; prin urmare, acelaşi ministru are
competenţa (competenţa fiind o condiţie esenţială de validitate a actelor administrative) de a dispune destituirea
din poliţie şi încetarea raporturilor de serviciu ale poliţistului. În aceste condiţii, emiterea, de către aceeaşi
persoană – ministrul administraţiei şi i_________ – a două acte administrative distincte, unul de aplicare a
sancţiunii disciplinare şi altul de încetare a raporturilor de serviciu, nu face altceva decât să răspundă unei
interpretări extrem de formale a dispoziţiilor menţionate, fără a ţine seama de finalitatea unei astfel de
interpretări şi de faptul că nulitatea, ca sancţiune procedurală, intervine doar în cazul în care neîndeplinirea
condiţiilor impuse de lege determină lipsirea actului de efectele sale fireşti. În context, se are în vedere faptul că
doar p_____ aplicarea sancţiunii disciplinare, Legea nr. 360/2002 prevede posibilitatea contestării pe cale
administrativă, nu şi în situaţia actului de încetare a raporturilor de serviciu; ipotetic, revocarea, în cadrul
recursului administrativ, a sancţiunii disciplinare, ar avea drept consecinţă şi înlăturarea măsurii de încetare a
raporturilor de serviciu.
Pe de altă parte, motivul invocat este cu totul formal întrucât, chiar şi în ceea ce priveşte contestarea pe cale
administrativă a sancţiunii disciplinare, demersul reclamantului, astfel cum a susţinut şi acesta prin cererea de
chemare în judecată, a rămas fără rezultat având în vedere particularitatea situaţiei examinate – determinată de
ierarhia funcţiilor publice din cadrul structurilor de ordine şi siguranţă publică şi de competenţele stabilite prin
Legea nr. 360/2002 la care s-a făcut anterior referire – respectiv faptul că legea nu reglementează cazul în care
persoana care aplică sancţiunea nu are un şef ierarhic, cum este cazul ministrului administraţiei şi i_________.
• În privinţa motivelor d e nelegalitate a ordinului, ca act administrativ de sancţionare (punctul III.A din cererea
de chemare în judecată).
A.1. Abaterile disciplinare reţinute prin Ordinul nr. II/2046 din 11.01.2011 sunt cele prevăzute de art. 57 lit. a) şi
b) din Legea nr. 360/2002. Din modul de redactare a ordinului rezultă că abaterea prevăzută de art. 57 lit. a) a
fost reţinută în forma de „ comportare necorespunzătoare în societate care aduce atingere onoarei, probităţii
profesionale a poliţistului sau prestigiului instituţie i ”, doar p_____ prima faptă, astfel cum s-a menţionat expres
la pct.1. În consecinţă, p_____ toate celelalte 19 fapte, abaterea disciplinară reţinută este cea reglementată de
art. 57 lit. b), respectiv „neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite

de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abili tate de lege". Aceeaşi concluzie rezultă şi din actele de
cercetare prealabilă care s-au efectuat potrivit aceleaşi structuri: prima cercetare prealabilă, care a vizat prima
faptă şi care s-a finalizat cu raportul nr. 253.234/22.11.2010, s-a efectuat în scopul stabilirii
existenţei/inexistenţei abaterii disciplinare prevăzută de art. 57 lit. a); celelalte două cercetări prealabile,
finalizate prin rapoartele nr. 253.312/29.11.2010 şi nr. S7256.653/2010 şi care au vizat faptele de la pct. 3-20
(pe lângă alte fapte nereţinute în ordin), s-au efectuat în scopul stabilirii existenţei/inexistenţei abaterii
disciplinare prevăzută de art. 57 lit. b).
De altfel, din modul de argumentare a acestui motiv de nelegalitate, nu rezultă cu claritate care este motivul de
nulitate invocat şi, m__ ales, nu rezultă care este vătămarea pricinuită reclamantului şi nici motivul p_____ care
o astfel de vătămare (dacă ar exista) nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea ordinului.
A.2. În mod indiscutabil, procedura cercetării prealabile la care se referă art. 59 alin. 2 din Legea nr. 360/2002,
este reglementată prin Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din M_________
Administraţiei şi I_________, ordin emis de ministrul administraţiei şi i_________.
Art. 62 alin. 2 lit. b) din Ordinul nr. 400/2004 prevede ca element obligatoriu al actului administrativ de
sancţionare, precizarea prevederilor care au fost încălcate de către poliţist. Pe de o parte, se constată că doar
p_____ o parte din fapte (cele de la punctele 4, 5, 6, 9, 11, 14, 15 ,16 17 şi 20) nu au fost precizate prevederile
care au fost încălcate de către reclamant, situaţie în raport de care, chiar dacă s-ar reţine sancţiunea nulităţii
invocată de reclamant, aceasta nu ar putea opera cu privire la ordin în integralitatea sa.
Pe de altă parte, textul are în vedere temeiul legal p_____ fiecare abatere disciplinară, iar nu prevederile
încălcate p_____ fiecare dintre faptele care reprezintă respectiva abatere disciplinară. Se au în vedere şi
dispoziţiile art. 11 din Ordinul nr. 400/2004 care definesc abaterea disciplinară ca fiind „încălcarea de către
poliţist, cu vinovăţie, a normelor etice şi deontologice specifice şi/sau a celor referitoare la îndeplinirea
atribuţiilor/îndatoririlor profesionale”.Aşadar, nu în cazul oricăror fapte care sunt reţinute ca abateri disciplinare
se pot reţine anumite prevederi legale încălcate, putând fi vorba şi de norme etice şi/sau deontologice
referitoare la îndeplinirea îndatoririlor profesionale.
Totodată, este de constatat că abaterea disciplinară reglementată de art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002
vizează modul de aducere la îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, adică elemente de conţinut, care ţin de modul
cum trebuie realizate îndatoririle de serviciu, care trebuie să fie unul riguros, cu respectarea legii în litera şi
spiritul ei.
A.3.; A.4; A.5 şi A.6. Motivele de nulitate a ordinului invocate la aceste puncte vor fi analizate împreună
întrucât fiecare vizează lipsa din ordin a unuia dintre elementele reglementate de art. 62 alin. 2 lit. c), d), e) şi f)
din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004. Textul invocat de reclamant prevede că în actul administrativ de aplicare a
sancţiunii disciplinare se cuprind, în mod obligatoriu: motivele p_____ care au fost înlăturate apărările formulate
de poliţist în timpul cercetării prealabile şi în faţa consiliului de disciplină (lit. c); temeiul legal în baza căruia
sancţiunea disciplinară se aplică (lit. d); termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată (lit. e) şi
instanţa competentă la care poate fi contestat actul administrativ de sancţionare (lit. f).
Deşi au caracter imperativ – rezultând din folosirea sintagmei „în mod obligatoriu” –dispoziţiile menţionate nu
prevăd sancţiunea care operează în situaţia în care actul de sancţionare nu cuprinde unul sau m__ multe
dintre aceste elemente. Având în vedere faptul că nulitatea nu este prevăzută de lege în mod expres, această
instanţă consideră că sancţiunea este aceea a nulităţii relative care operează numai în situaţia în care
neobservarea formelor legale cauzează părţii o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.
În aceste condiţii, faptul că în Ordinul nr. II/2046/2011 nu s-a trecut menţiunea de la lit. c) nu determină nulitatea
ordinului întrucât motivele p_____ care au fost înlăturate apărările formulate de poliţist în timpul cercetării
prealabile şi în faţa consiliului de disciplină au fost cuprinse în rapoartele de cercetare prealabilă, în procesele-
verbale prin care s-au respins obiecţiile reclamantului la aceste rapoarte, precum şi în Încheierea nr.

xxxxx/7.01.2011 a Consiliului superior de disciplină, acest din urmă act fiind expres menţionat în Ordinul nr.
II/2046/11.02.2011. Având în vedere conţinutul acestor acte de procedură reclamantul a avut posibilitatea să
formuleze apărări atât pe parcursul cercetărilor prealabile, cât şi pe calea acţiunii în justiţie, acţiune a cărei
motivare cuprinzătoare şi amplu argumentată în fapt şi în drept demonstrează materializarea acestei posibilităţi.
Nu se poate reţine lipsa menţiunii prevăzute la lit. d) deoarece ordinul precizează expres temeiurile legale ale
aplicării sancţiunii: art. 57 lit. a) şi b), art. 58 lit. d) şi art. 60 din Legea nr. 360/2002.
Sub aspectul menţiunilor prevăzute la lit. e) şi f) , Ordinul II/2046/2011 prevede: „cu drept de contestaţie la
instanţa de contencios administrativ competentă, în termenul legal”. Faptul că nu a fost prevăzută în concret
instanţa de contencios administrativ competentă şi termenul de contestare a nu i-a cauzat reclamantului nicio o
vătămare atâta vreme cât acest a contestat ordinul în termenul legal şi la instanţa competentă. Totodată, în
ceea ce priveşte competenţa teritorială a instanţei de contencios administrativ, actul de sancţionare nici nu o
putea prevedea atâta vreme cât, potrivit art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, reclamantul are un drept de
opţiune între instanţa de la domiciliul său şi cea a domiciliului pârâtului.
A.7. Acest motiv de nulitate vizează încălcarea art. 63 teza I din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 care prevede că
„sancţiunea disciplinară privind destituirea din poliţie nu poate fi aplicată în situaţia în care poliţistul se află în
incapacitate temporară de muncă stabilită prin certificat medical obţinut conform legii”.
Potrivit textului, incapacitatea temporară de muncă se dovedeşte cu certificat medical conform legii. Sub acest
aspect sunt de reţinut dispoziţiile art. 11 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind
concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate potrivit cărora „a siguraţii beneficiază de concedii şi
de indemnizaţii, în baza certificatului medical eliberat de medicul curant, conform reglementărilor în vigoare ”;
alin. 2 al textului defineşte medicul curat („ orice medic aflat în relaţie contractuală cu casele de asigurări de
sănătate, precum şi orice alt medic cu autorizaţie de liberă practică valabilă şi care încheie o convenţie în acest
sens cu casele de asigurări de sănătate ”) . În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 16 din Normel e de aplicare a
prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări
sociale de sănătate , aprobate prin Ordinul nr. XXXXXXXXXX emis de ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei
Naţionale de Asigurări de Sănătate .
Or, reclamantul nu a făcut dovada cu certificat medical eliberat de medicul său curant că, la data de
11.01.2011, se afla în concediu medical. Adeverinţa nr. 17 din 11.01.2011 eliberată de centrul medical judeţean
N____ conţine doar propunerea de concediu medical p_____ o perioadă de 5 zile începând cu data de
11.01.2011 până la 15.01.2011.
Pe de altă parte, se constată că această adeverinţă a fost eliberată în aceeaşi zi cu data emiterii ordinului de
sancţionare, iar faptul că adeverinţa este anterioară ordinului şi că a fost adusă la cunoştinţa persoanei
competente să aplice sancţiunea înainte de emiterea ordinului nu a fost dovedit; declaraţia dată de A_____
I____ nu va fi luată în considerare dat fiind caracterul ei extrajudiciar în condiţiile în care această instanţă a
încuviinţat administrarea probei cu martori şi a audiat toate persoanele nominalizate de reclamant. M__ mult, în
dispoziţia de zi pe unitate din 11.01.2011, reclamantul nu figura în concediu medical, iar în registrul de evidenţă
a consultărilor de la Centrul medical judeţean N____ (extras din acest registru fiind depus în fotocopie la fila 61,
vol. III al instanţei), reclamantul figurează ca fiind al cincilea pacient consultat la cabinet, ceea ce reprezintă
faptul cunoscut al prezumţiei că reclamantul nu putea să depună adeverinţa la I.P .J. N____ la ora 8 30
dimineaţa.
A.8. Nu se poate reţine încălcarea art. 65 alin. 3 şi 6 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 şi a art. 61 din Legea nr.
360/2004. Dreptul de a contesta măsura sancţionării (şi, în g______, dreptul de a contesta, pe cale
administrativă ori în justiţie, orice act) este dat de lege, iar nu de emitentul actului. De altfel, reclamantul a şi
formulat contestaţie, în termenul de 5 zile prevăzut de art. 61 alin. 1 din Legea nr. 360/2002 şi art. 65 alin. 1 din
Ordinul M.A.I. nr. 400/2002. Prin adresa nr. xxxxxx din 4.02.2011 (fila 156 vol. I) M_________ Administraţiei şi

I_________ i-a răspuns reclamantului că petiţia a fost analizată prin prisma prevederilor legale în vigoare şi a
nivelului ierarhic al funcţiei deţinute în cadrul instituţiei de şeful care a aplicat sancţiunea, rezultând faptul că
aceasta (petiţia) poate fi adresată instanţei de contencios administrativ competente conform art. 61 alin. 3 din
Legea nr. 360/2002. Contestaţiile ulterioare au fost clasate conform art. 10 alin. 2 din Ordonanţa Guvernului nr.
27/2002.
Modalitatea în care emitentul ordinului a răspuns la contestaţia reclamantului – deşi criticabilă prin prisma
dispoziţiilor art. 28 alin. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a
ministerelor (dispoziţii neinvocate de reclamant prin acţiune ori completările acesteia, ci doar în cadrul
concluziilor finale din cadrul dezbaterilor de fond) – este o împrejurare ulterioară emiterii actului şi, prin urmare,
nu poate determina nulitatea acestuia. pe de altă parte, reclamantul nu a contestat modalitatea în care
emitentul a soluţionat contestaţia administrativă.
A.9. Reclamantul a susţinut că nu este stabilită data săvârşirii faptelor care au făcut obiectul raportului de
cercetare prealabilă nr. S/xxxxxx/30.11.2010.
Într-adevăr, potrivit art. 59 alin. 9 Legea nr. 360/2002 sancţiunea disciplinară se aplică în termen de maximum
60 de zile de la terminarea cercetării prealabile, dar nu m__ târziu de un an de la data comiterii faptei. În mod
evident, sancţiunea aplicată la data de 11.01.2011 este situată temporal în interiorul termenului de 60 de zile de
la data finalizării cercetării prealabile, respectiv 30.11.2011. Nu se poate reţine nici încălcarea tezei a II-a a
textului având în vedere faptul că cercetarea prealabilă a vizat deficienţe şi disfuncţionalităţi în activitatea
reclamantului în anul 2010.
A.10. Prin completarea la acţiune din 30.05.2011 reclamantul a invocat ca motiv de nulitate a ordinului nr.
II/2046/2011 lipsa avizului Procurorului G______ p_____ eliberarea sa din structura poliţiei judiciare din care
făcea parte, conform art. 6 din Legea nr . 364/2004 coroborat cu art. 3 din OMAI nr. 1504/2006 şi Ordinul
Procurorului G______ nr. 262/2008 .
Potrivit art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare , numirea , promovarea
şi eliberarea poliţiştilor în/din funcţiile structurilor poliţiei judiciare se fac potrivit normelor de competenţă
aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi i_________, cu avizul procurorului g______ al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe de o parte, reclamantul nu a făcut dovada că este ofiţer de
poliţie judiciară, iar pe de altă parte, dacă reclamantul nu m__ face parte din aceste structuri, aceasta nu este
rezultatul eliberării sale din funcţie în temeiul art. 6 din Legea nr. 364/2004, ci este consecinţa faptului că nu
m__ are calitatea de poliţist. Eliberarea reclamantului din funcţia de inspector şef al I.P.J. N____ a avut loc
anterior ordinului analizat în prezenta cauză, respectiv Ordinul nr. II/4223/23.11.2010 al ministrului administraţiei
şi i_________, emis la cererea reclamantului.
A. 11. Prin completarea la acţiune din 30.05.2011 reclamantul a invocat ca motiv de nulitate a ordinului nr.
II/2046/2011, care i-a fost comunicat la data de 18.01.2011, lipsa semnăturii ministrului la data certificării
p_____ conformitate cu originalul.
Nu poate fi reţinut acest motiv de nulitate întrucât conformitatea cu originalul se referă la conţinutul actului.
Important de precizat este faptul că ceea ce i s-a comunicat reclamantului nu este o fotocopie a ordinului, ci
exemplarul nr. 5 al acestuia; or, nu toate exemplarele unui act poartă semnătura emitentului (astfel cum se
întâmplă şi în cazul hotărârilor judecătoreşti). De altfel, în anexa nr. 3 a Ordinului nr. 400/2004 care, conform
art. 62 alin. 4, reprezintă modelul actului de sancţionare, are ca rubrică finală funcţia, gradul profesional,
numele şi prenumele emitentului.
B. În privinţa motivelor de nulitate a actelor prealabile încetării raporturilor de serviciu
B.1. şi B.3. În ceea ce priveşte competenţa ministrului administraţiei şi i_________ de a da ordinul de
cercetare prealabilă în raport de art. 20 alin. 3 din OMAI nr. 400/2004 şi pct. 1 în anexa la Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 179/2002 se constată următoarele:

Art. 20 alin. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 prevede cine poate efectua cercetarea prealabilă: şeful unităţii sau
ofiţerul desemnat de către acesta; în acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 59 alin. 3 din Legea nr. 360/2002. Alin.
3 al art. 20 prevede cum şi cine declanşează cercetarea prealabilă: dispoziţia de zi pe unitate, respectiv şeful
competent; textul m__ prevede că în dispoziţie se nominalizează ofiţerul care va efectua cercetarea. Se
constată că cele două texte operează cu noţiuni diferite: şeful unităţii, la alin. 1, respectiv şeful competent, la
alin. 3; nota de subsol invocată de reclamant se referă doar la „şeful unităţii” de la alin. 1, adică la persoana
care poate efectua cercetarea prealabilă, iar nu la persoana care declanşează cercetarea prealabilă.
Având în vedere că, potrivit art. 7 alin. 4 din O.U.G. nr. 30/2007, în exercitarea atribuţiilor legale, ministrul
i_________ şi reformei administrative emite ordine şi instrucţiuni, care pot avea caracter normativ sau individual
, actele prin care ministrul a dispus declanşarea cercetării prealabile se numesc ordine; însă, în privinţa ofiţerilor
nominalizaţi cu efectuarea cercetării prealabile ordinul este dublat de dispoziţia de zi pe unitate.
Devenind, astfel, „şeful care a dispus-o”, ministrul este şi persoana care a sesizat Consiliul superior de
disciplină conform art. 36 lit. c) din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004, text care prevede că, după primirea raportului
de cercetare prealabilă, şeful care a dispus-o poate sesiza şi consulta consiliul de disciplină.
Aşadar, potrivit art. 36 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 ministrul administraţiei şi i_________ sesizează consiliul
de disciplină, dar constituirea acestuia se face fie potrivit art. 45, prin dispoziţia şefului unităţii care a dispus
cercetarea prealabilă, fie potrivit art. 58 şi 59, prin dispoziţia inspectorului g______ al poliţiei r_____ ori prin
ordinul ministrului administraţiei şi i_________, în funcţie de funcţia şi gradul poliţistului care este subiectul
cercetării prealabile.
În cauză, aplicabile sunt dispoziţiile art. 58 având în vedere faptul că reclamantul este poliţist din competenţa
de numire în funcţie a ministrului administraţiei şi i_________, astfel cum s-a reţinut şi la pct. II. Potrivit art. 58
alin. 1 la nivelul Inspectoratului G______ al Poliţiei R_____ se constituie, prin dispoziţia inspectorului g______,
Consiliului superior de disciplină. Prin urmare, este conformă acestor din urmă prevederi dispoziţia nr.
5208/3.12.2010 a inspectorului g______ al Poliţiei R_____ prin care s-a constituit, la nivelul Inspectoratului
G______ al Poliţiei R_____, Consiliul superior de disciplină p_____ analizarea abaterii disciplinare prevăzute
de art. 12 lit. a din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 (respectiv art. 57 lit. a din Legea nr. 360/2004) reţinută în sarcina
reclamantului prin raportul de cercetare prealabilă nr. 253.234/22.11.2010. Situaţia este similară în cazul
dispoziţiei nr. 510/4.01.2011 prin care s-a revenit în parte asupra primei dispoziţii, în sensul că Consiliului
superior de disciplină constituit prin Dispoziţia nr. 5208/2010 urma să analizeze faptele reţinute în sarcina
reclamantului prin rapoartele de cercetare prealabilă 253.234/22.11.2010, nr. 253.312/253.312/29.11.2010 şi
S/256.653/1.12.2010 întocmite de Corpul de control al ministrului.
B.2. Nulitatea Ordinelor ministrului administraţiei şi i_________ nr. S/4193/17.11.2010, nr. S/4237/25.11.2010
şi nr. S/II/4257/30.11.2010 prin care s-a dispus cercetarea prealabilă.
Cele trei ordine au fost date în aplicarea şi cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. 3 din Ordinul M.A.I. nr.
400/2004, cu nominalizarea ofiţerilor care efectuează cercetarea prealabilă prin dispoziţia de zi pe unitate, aşa
cum s-a reţinut la punctul anterior analizat.
Prin Dispoziţia inspectorului g______ al Poliţiei R_____ nr. 386/2006 s-a aprobat „Manualul de bune practici în
domeniul verificării petiţiilor privind poliţiştii, efectuării cercetării prealabile a faptelor ce pot constitui abateri,
precum şi a evaluării unităţilor de poliţie”. Aceste prevederi nu pot fi aplicate cercetării prealabile efectuate de
poliţişti din Corpul de control al ministrului întrucât, astfel cum se prevede prin art. 13 alin. 2 din O.U.G. nr.
30/2007, Poliţia Română este una dintre structurile de ordine şi siguranţă publică din subordinea Ministerului
Administraţiei şi I_________.
B.4. În ceea ce priveşte încălcarea dispoziţiilor art. 49 alin. 2 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 se constată
următoarele:
Art. 49 invocat reglementează procedura în conformitate cu care consiliul de disciplină – şi, în temeiul art. 60,

aplicabil şi în cazul Consiliului superior de disciplină – îşi desfăşoară activitatea. Alin. 2 prevede că, în cazul în
care cercetarea prealabilă a avut în vedere abateri disciplinare comise de m__ mulţi poliţişti care provin din
aceeaşi unitate şi sunt implicaţi în aceeaşi cauză, se învesteşte un singur consiliu care se pronunţă cu privire
la întreaga activitate de cercetare.
În cauză, dispoziţiile menţionate nu sunt aplicabile întrucât cercetarea prealabilă p_____ fapta din 16.11.xxxxx
a avut în vedere doar abaterea disciplinară prevăzută de art. 57 lit. b) reţinută în sarcina reclamantului,
cercetare finalizată cu raportul de cercetare prealabilă nr. 253.312/29.11.2010. P_____ ceilalţi poliţişti, care
provin din aceeaşi unitate cu reclamantul, a existat o cercetare prealabilă distinctă care a fost declanşată în
vederea stabilirii existenţei abaterii reglementate de art. 57 lit. a) şi care a fost finalizată printr-un alt raport de
cercetare prealabilă. Comune sunt doar împrejurările de timp şi loc în care au fost săvârşite faptele cercetate şi
actul de sesizare care a condus la declanşarea cercetărilor prealabile – raportul Corpului de control al
ministrului nr. 253.261/24.11.2010 – dar sunt distincte atât procedura cercetării prealabile, cât şi abaterile
disciplinare p_____ care au fost cercetaţi poliţiştii din cadrul I.P.J. N____.
Prin urmare, nu se poate reţine încălcarea art. 49 alin. 2 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004.
B.5. În privinţa încălcării art. 51 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 se constată următoarele:
Potrivit alin. 1 al textului invocat suspendarea activităţii consiliului se dispune numai în cazuri excepţionale şi
p_____ motive bine întemeiat – astfel de motive fiind exemplificate de acelaşi text: spitalizare, concediu
medical, deces în familie, forţă majoră etc. – procedura urmând a fi reluată în termen de cel mult 3 zile
lucrătoare de la data încetării situaţiei care a cauzat suspendarea. Dispoziţii similare există şi în ceea ce
priveşte suspendarea procedurii cercetării prealabile, respectiv art. 24 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004.
Suspendarea şi reluarea procedurii cercetării prealabile operează în baza procesului-verbal întocmit de ofiţerul
desemnat cu cercetarea prealabilă, avizat de şeful care a dispus cercetarea (art. 24 alin. 2 şi 4), iar
suspendarea şi reluarea activităţii consiliului de disciplină se face în baza procesului-verbal de şedinţă, cu
avizul şefului care a dispus constituirea sa (art. 51 alin. 2 şi 4).
În ceea ce priveşte dovada concediului medical sunt de reţinut considerentele de la pct. A.7., în sensul că
incapacitatea temporară de muncă se dovedeşte cu certificat medical conform art. 11 alin. 1 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 158/2005. Certificate medicale eliberate reclamantului conform legii sunt p_____
perioadele: 1 – 2.12.2010 (certificatul ___________ nr. xxxxxxx din 2.12.2010, eliberat retroactiv p_____ o zi ca
urmare a spitalizării p_____ o zi din 1.12.2010 - filele 63 din vol. VI, respectiv 94 şi 95 din vol. II al instanţei) şi 3
– 9.12.2010 (certificatul ___________ nr. xxxxxxx din 2.12.2010, aflat la filele 64 din vol. VI, respectiv 94 verso
din vol. II al instanţei). Adeverinţele medicale nr. 638/3.12.2010 (fila 65, vol. VI), nr. 643/6.12.2010 (fila 66, vol.
VI), 671/14.12.2010 (fila 67, vol. VI), nr. 17/11.01.2011 fila 57, vol. III al instanţei) nu pot fi avute în vedere
întrucât aceste documente medicale doar recomandă acordarea unui concediu medical de 3 zile, 4 zile, 14 zile,
respectiv 5 zile. Că este aşa rezultă şi din faptul că prin adeverinţele nr. 638/2010 şi nr. 643/2010 s-a
recomandat acordarea de 3, respectiv 4 zile de concediu medical p_____ perioadele 3 – 5.12.2010, respectiv 6
– 9.1.2010, dar concediul medical s-a acordat legal prin certificatul ___________ nr. xxxxxxx din 2.12.2010,
p_____ întreaga perioadă 3 – 9.12.2010.
Cu toate acestea, dând eficienţă prevederilor cuprinse în Procedura nr. xxxxxx/28.06.2010 (filele 28, vol. VII) de
acordare a concediilor medicale în reţeaua sanitară proprie, adeverinţele conţinând recomandarea de acordare
a concediului medical au fost avute în vederem de ofiţerul care a efectuat cercetarea prealabilă şi de Consiliul
superior de disciplină. Astfel, ca efect al adeverinţei nr. 638/2010, prin procesul-verbal nr. xxxxxx/6.12.2010 (fila
6, vol. VII) s-a dispus, în temeiul art. 24 alin. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004, suspendarea cercetării
prealabile, iar prin procesul-verbal nr. 253.514/10.12.2010 (fila 7, vol. VII) s-a dispus, în temeiul art. 24 alin. 4
din acelaşi ordin, reluarea procedurii cercetării prealabile. Ambele procese-verbale au fost întocmite de ofiţerul
desemnat cu cercetarea prealabilă şi au avizul şefului care a dispus cercetarea, adică al ministrului

administraţiei şi i_________. De asemenea, în baza adeverinţei nr. 671/2010, Consiliul superior de disciplină a
dispus, în temeiul art. 51 alin. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004, suspendarea activităţii sale p_____ perioada
consemnată în adeverinţă: 22.12.2010 – 28.12.2010, reluarea activităţii producându-se la data de 29.12.2010.
în temeiul art. 51 alin. 4; în acest sens au fost întocmite încheierile nr. nr. xxxxx/22.12.2010 (filele 80-81, vol. V)
şi nr. xxxxx/29.12.2010 (filele 78-79, vol. V)
Materialul de sesizare i-a fost adus la cunoştinţă reclamantului la data de 6.12.2010, dar acest lucru s-a
întâmplat p_____ că reclamantul s-a prezentat la sediul I.P.J. N____. În procesul-verbal încheiat în acest scop
(fila 2, vol. VII) s-au consemnat solicitarea făcută de reclamant după prezentarea materialului de sesizare, de a
formula raport după data de 13.12.2010 date fiind complexitatea acuzaţiilor şi faptul că se află în concediu
medical (filele 2 şi 4, vol. VII). Având în vedere faptul că prezentarea materialului de sesizare s-a făcut la data
de 6.12.2010, ofiţerul desemnat cu cercetarea prealabilă a efectuat verificări din care a rezultat că reclamantul,
conform dispoziţiei de zi pe unitate nr. 268/4.12.2010 figura în concediu medical în perioada 3.12. – 5.12. 2010
(fila 32, ol. VII).
Din procesul-verbal nr. 2677/13.12.2010 (fila 11, vol. VII) rezultă că, în urma consultării dispoziţiei zilnice pe
unitate nr. 267/11.12.2010, reclamantul figura ca fiind plecat în misiune. Având în vedere aceste împrejurări
reclamantul a fost citat la sediul Ministerului Administraţiei şi I_________ p_____ data de 13.12.2010.
Prin urmare, nu se poate reţine încălcarea dispoziţiilor art. 24 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004, dar nici a art. 51
întrucât pe perioada activităţii Consiliului superior de disciplină reclamantul nu a făcut dovada că se afla, la
data de 29.12.2010, în concediu medical dovedit cu certificat medical eliberat conform O.U.G. nr. 158/2005.
B.6. În ceea ce priveşte încălcarea art. 48 alin. 2 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004, se constată următoarele:
Acest text prevede, sub sancţiunea nulităţii absolute, că lucrările fiecărei şedinţe a consiliului de disciplină se
consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedinte, de membri şi de secretarul g______, precum şi de
către poliţistul cercetat atunci când este prezent. Un astfel de proces-verbal a fost întocmit la data de 7.01.2011
şi a fost înregistrat sub nr. xxxxx/7.01.2010(filele 44 – 61, vol. V), însă a fost tehnoredactat după încheierea
lucrărilor (care a avut loc la ora 14 00 ), finalizarea acestei operaţiuni având loc la orele 21 30 , când reclamantul
a fost invitat telefonic de către secretarul consiliului să se prezinte p_____ a lua la cunoştinţă şi a semna
procesul-verbal, astfel cum s-a consemnat în finalul acestui act. Întrucât reclamantul a invocat probleme
medicale, prezentarea procesului-verbal a avut loc a doua zi când reclamantul a refuzat să-l semneze; cu
acelaşi prilej i s-a înmânat o copie a încheierii din nr. 49.510/7.01.2010.
Dispoziţiile invocate de reclamant prevăd sancţiunea nulităţii absolute p_____ lipsa procesului-verbal în care se
consemnează lucrările şedinţelor consiliului de disciplină. Nici Ordinul M.A.I. nr. 400/2004, nici Legea nr.
360/2002 nu prevăd un termen de redactare a acestui act procedural ori sancţiuni p_____ neîntocmirea
procesului-verbal la momentul închiderii dezbaterilor. Este de menţionat, în context, că celălalt proces-verbal
de şedinţă (a cărui întindere a fost mult m__ restrânsă şi care a putut fi tehnoredactat în scurt timp după
închiderea lucrărilor) – lucrările Consiliului superior de disciplină desfăşurându-se în două şedinţe: 5.01.2011 şi
7.01.2011 – a fost semnat de reclamant în forma sa tehnoredactată, fără ca acesta să ridice obiecţiuni cu
privire la forma de redactare (procesul-verbal din 5.01.2011, fila 70, vol. V).
Aşadar, nu poate fi reţinută nulitatea reglementată de art. 48 alin. 2 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004.
B.7. Referitor la încălcarea normelor privind incompatibilitatea membrilor consiliului de disciplină, se constată
următoarele:
Dreptul poliţistului cercetat de a cere recuzarea membrilor Consiliului este reglementat de art. 47 din Ordinul
M.A.I. nr. 400/2004, recuzarea putând fi cerută p_____ motivele prevăzute de art. 22 alin. 1 din ordin. Potrivit
art. 22 lit. h) poate fi recuzat poliţistul care are calitatea de şef nemijlocit sau de subaltern al poliţistului cercetat.
La data de 5.01.2011 reclamantul a formulat, în temeiul art. 47 alin. 2 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004, cerere de
recuzare a comisarului şef de poliţie M______ L_____ I___ motivat de faptul că, atunci când a rămas la

comanda I.G.P.R., i-a fost şef direct. Prin aceeaşi cerere, reclamantul a solicitat ca, în temeiul art. 46 alin. 2,
membrii consiliului să fie din cadrul I.P.J. N____ (fila 69, vol. V).
Analizând această cerere, inspectorul g______ al Poliţiei R_____ a respins-o ca neîntemeiată, astfel cum
rezultă din procesul-verbal din 5.01.2011 (fila 68, vol. V). S-a constatat că M______ L_____ I___ nu este şef al
unităţii în care este încadrat reclamantul şi nici al structurii ierarhic superioare, iar faptul că a fost desemnat
două zile la conducerea I.G.P.R. nu poate fi invocat ca un motiv pertinent în susţinerea cererii de recuzare; au
fost reţinute dispoziţiile art. 46 alin. 3 lit. a) din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 potrivit cărora nu poate fi numit ca
membru în Consiliu şeful unităţii în care este încadrat poliţistul cercetat, precum şi cel al nivelului ierarhic
superior. Sub celălalt aspect, s-a reţinut că dispoziţiile art. 46 alin. 2 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 nu instituie
obligativitatea numirii în consiliu a 1-2 membri din unitatea în care este încadrat poliţistul, sintagma „de regulă”
nereprezentând o cerinţă imperativ p_____ şeful unităţii car a numit componenţa consiliului.
Se constată că art. 22 conţine norme dispozitive – în text utilizându-se sintagma „poate” – în timp ce art. 46
alin. 3, reţinut în motivarea soluţiei de respingere a cererii de recuzare, conţine norme imperative. Din ambele
texte rezultă cerinţa negativă ca cel care face parte din Consiliu să nu fie şeful nemijlocit ori cel al nivelului
ierarhic superior; textele nu se referă şi la adjuncţii şefului. În acest sens sunt de reţinut dispoziţiile art. 8 din
Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei R_____; alin. 1 prevede că I____________
G______ al Poliţiei R_____ este condus de un inspector g______ numit prin decizie a primului-ministru, care,
potrivit alin. 2, este ajutat de adjuncţi numiţi de către ministrul de interne .
Aşadar, având în vedere că art. 22 alin. 1 şi art. 46 alin. 3 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 enumără în mod
limitativ cazurile de abţinere şi recuzare – ceea ce înseamnă că aceste cazuri nu pot fi extinse pe cale de
interpretare nici prin voinţa celor chemaţi să le aplice, nici prin voinţa părţilor –, ţinând seama şi de faptul că,
potrivit Legii nr. 218/2002, adjuncţii nu pot fi asimilaţi inspectorului g______ şi nu-l înlocuiesc pe acesta (ci îl
ajută), nu se poate reţine nici acest motiv de nulitate.
B.8. În ceea ce priveşte desemnarea ofiţerului cu cercetarea prealabilă prin Ordinul nr. S7II/4237/25.11.2010,
se constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor invocate de reclamant – art. 22 lit. a) teza I din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 – poliţistul care
efectuează cercetarea prealabilă se poate abţine sau poate fi recuzat dacă a făcut sesizări împotriva persoanei
cercetate. Actul de sesizare la care a făcut reclamantul referire este raportul nr. 253.261/24.11.2010, act despre
care a susţinut că nu i-a fost prezentat.
Acest raport (filele 87-90, vol. XI) constituie actul de sesizare care a determinat declanşarea cercetării
prealabile finalizate cu raportul nr. 253.312/29.11.2010 (filele 94-99, vol. XI), ambele rapoarte fiind întocmite de
ofiţerul I_____ C_____, şeful Serviciului de cercetare a faptelor comise de personalul M.A.I. din cadrul Corpului
de control al ministrului. După întocmirea raportului din 24.11.2010, reclamantul a fost încunoştinţat – conform
înştiinţării nr. 253.261/25.11.2010 (fila 91, vol. XI) – cu privire la citarea sa, p_____ data de 29.11.2011, la sediul
I.P.J. N____, în vederea prezentării materialului de sesizare privind fapta prevăzută de art. 57 lit. b) din Legea
nr. 360/2002, faptă constând în aceea că ziua de 16.11.2010, după terminarea conferinţei de presă, a intrat în
sala alăturată în care se aflau şefii posturilor de poliţie şi alte cadre din I.P.J. cărora le-a permis să discute cu
reprezentanţii mass-media în afara cadrului legal. Prin aceeaşi înştiinţare, reclamantul a fost informat că ofiţerul
desemnat să efectueze cercetarea prealabilă este comisarul şef I_____ C_____. Înmânarea acestei înştiinţări
s-a făcut la data de 26.11.2010, astfel cum rezultă din procesul-verbal încheiat la acea dată (fila 92, vol. XI).
La data de 29.11.2011, reclamantului i s-a prezentat materialul de sesizare, semnând de luare la cunoştinţă,
astfel cum rezultă din procesul-verbal din 29.11.2010 (fila 92 verso, vol. XI).
Potrivit art. 22 alin. 2 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004, cererea de recuzare se face în scris, în termen de cel mult
două zile lucrătoare de la luarea la cunoştinţă a dispoziţiei de desemnare şi trebuie să fie temeinic justificată.
Având în vedere faptul că reclamantului i s-a adus la cunoştinţă – conform înştiinţării nr. xxxxxx/25.11.2010

care i-a fost înmânată la data de 26.11.2010 – că ofiţerul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă este
comisarul şef I_____ C_____, acesta trebuia să formuleze cererea de recuzare a ofiţerului I_____ C_____
până cel târziu la data de 30.11.2010. Cum o astfel de cerere nu a fost formulată, motivul de nulitate invocat nu
poate fi reţinut.
B.9. În ceea ce priveşte exercitarea dreptului reclamantului la apărare, se reţin următoarele:
Potrivit art. 70 alin. 4 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 toate actele întocmite pe parcursul cercetării disciplinare
nu constituie informaţii calificate cu excepţia situaţiei în care, prin natura motivaţiilor, conţin date care nu sunt
destinate publicităţii sau dacă prin divulgarea lor pot prejudicia interesul unităţii.
Reclamantului i s-au prezentat toate documentele cercetării disciplinare care nu conţin informaţii clasificate.
Astfel, materialele de sesizare şi rapoartele de cercetarea prealabilă în cazul celor trei cercetări disciplinare i-
au fost prezentate reclamantului după cum urmează:
- la data de 18.11.2010 – materialul de sesizare în ceea ce priveşte fapta cercetată ca abatere disciplinară
prevăzută de art. 57 lit. a) din Legea nr. 360/2002, astfel cum rezultă din procesul-verbal încheiat la acea dată
(fila 66, vol. XI), faţă de care reclamantul a întocmit note-raport la datele de 19.11.2010 (filele 56-58, vol. II) şi
de 22.11.2010 (filele 61-66, vol. II); la data de 22.11.2010 i s-a prezentat raportul de cercetare prealabilă
253.234/22.11.2010, fapt consemnat în procesul-verbal din acea dată, în care sunt consemnate şi obiecţiile
formulate de reclamant (filele 81-82, vol. XI), obiecţii respinse în aceeaşi zi (procesul-verbal, filele 83-85, vol.
XI);
- la data de 29.11.2010 reclamantului i s-a prezentat materialul de sesizare p_____ fapta cercetată ca abatere
disciplinară prevăzută de art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, semnând de luare la cunoştinţă, astfel cum
rezultă din procesul-verbal din 29.11.2010 (fila 92 verso, vol. XI) şi cum s-a reţinut la pct. B.8.; raportul de
cercetare prealabilă xxxxxx/29.11.2010 i-a fost prezentat la data de 29.11.2010, conform procesului-verbal din
acea dată (fila 100, vol. XI); obiecţiile reclamantului – consemnate în nota raport din 29.11.2010 (filele 39-40,
vol. I) au fost respinse, astfel cum rezultă din procesul-verbal din 30.11.2010 (fila 101/, vol. XI);
- la data de 6.12.2010 i s-a prezentat materialul de sesizare p_____ faptele cercetate ca abatere disciplinară
prevăzută de art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, întocmindu-se în acest scop procesul-verbal din 6.12.2010
(fila 106, vol. XI); conţinutul raportului de cercetare prealabilă nr. S/256.653/14.12.2010 i-a fost prezentat la
data de 14.12.2010 (fila 114, vol. XI); reclamantul a formulat obiecţii prin nota-raport din 13.12.2009 (filele 53-
84, vol. VII); obiecţiile la raport au fost respinse, astfel cum rezultă din procesul-verbal din 14.12.2010 (filele
115-116, vol. XI).
Astfel, se reţine că au fost respectate dispoziţiile 27 alin. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 – potrivit cărora
ofiţerul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă va proceda la citarea poliţistului cercetat p_____ a-i
aduce la cunoştinţă materialul de sesizare –, precum şi cele ale art. 32 alin. 1 din acelaşi ordin, text care
prevede că la terminarea verificărilor, ofiţerul desemnat cu cercetarea prealabilă citează poliţistul cercetat şi îi
aduce la cunoştinţă, sub semnătură, conţinutul raportului de cercetare prealabilă.
În conformitate cu Ordinul M.I.R.A. nr. 439/2008 şi art. 52 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004, pe timpul activităţilor
de cercetare prealabilă reclamantul a fost asistat de către reprezentanţi ai Sindicatului N_______ al Poliţiştilor
şi Personalului Contractual, după cum urmează: L____ C_________, I_____ N______, C_____ D______,
conform delegaţiilor nr. 797/19.11.2010 (fila 68, vol. II), nr. 802/19.11.2010 (fila 67, vol. II), nr.
xxxxxxxxxxxxx.2010 şi nr. 235/29.11.2010 (filele 93, vol. XI).
Prin obiecţiile făcute cu prilejul prezentării rapoartelor de cercetare prealabilă reclamantul nu a solicitat ca
această activitate să se desfăşoare o perioadă m__ lungă de timp având în vedere volumul mare de
documente, ci a criticat, punctual, acuzaţiile care s-au reţinut în sarcina sa. Este de menţionat că nota-raport
întocmită de reclamant la data de 13.12.2010 cu referire la abaterile disciplinare reţinute în sarcina sa prin cel
de-al treilea raport de cercetare prealabilă are o întindere de 32 de pagini, ceea ce înseamnă că reclamantul a

avut posibilitatea de a lua cunoştinţă de conţinutul raportului în complexitatea sa.
Au fost respectate dispoziţiile art. 27 alin. 1 şi art. 32 alin. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 şi în ceea ce
priveşte citarea reclamantului, dovadă fiind faptul că reclamantul s-a prezentat de fiecare dată la data şi locul
precizate în înştiinţări. Potrivit art. 27 alin. 2 citarea poliţistului se face prin înştiinţare scrisă, înmânată personal,
cu semnătură de primire ori prin scrisoare recomandată; textul nu prevede un anumit termen p_____
înmânarea citaţiei. Astfel, înştiinţarea nr. 253.172/17.11.2010 a fost înmânată personal reclamantului, acesta
semnând de primire, la data de 18.11.2010, pe pagina a 2-a a înştiinţării (filele 52-53, vol. II); înştiinţarea nr.
xxxxxx/25.11.2010 a fost înmânată reclamantului la data de 26.11.2010, astfel cum rezultă din procesul-verbal
din acea dată (fila 92, vol. XI); înştiinţarea nr. xxxxxx/29.11.2010 a fost înmânată personal reclamantului, acesta
semnând de primire, la data de 29.11.2010, pe înştiinţare (fila 93 verso, vol. XI); înştiinţarea xxxxxx/2.12.2010 a
fost înmânată personal reclamantului, acesta semnând de primire, la data de 3.12.2010, ora 9 50 , pe înştiinţare
(fila 104, vol. XI); înştiinţarea nr. 253.522/13.12.2010 a fost înmânată personal reclamantului, acesta semnând
de primire, la data de 13.12.2010, ora 10 30 , pe înştiinţare (fila 113 verso, vol. XI), încheindu-se, totodată, şi
procesul-verbal din 3.12.2010 (fila 8, vol. VII). Pe de altă parte, potrivit unui principiu de drept comun în materia
nulităţilor actelor de procedură (consacrat prin art. 108 alin. 3 din Codul de procedură civilă), neregularitatea
actelor de procedură se acoperă dacă partea nu a invocat-o la momentul următor producerii neregularităţii.
În ceea ce priveşte citarea poliţistului cercetat în faţa consiliului de disciplină, art. 50 alin. 1 din Ordinul M.A.I. nr.
400/2004 prevede că aceasta se realizează conform art. 27 alin. 2 şi că procedura de citare este obligatorie
numai p_____ primul termen. În cauză, s-a emis citaţia nr. xxxxx/29.12.2010 (fila 86, vol. V) prin care
reclamantul a fost invitat să se prezinte în faţa Consiliului superior de disciplină p_____ data de 5.01.2011;
citaţia a fost înmânată personal reclamantului, acesta semnând de primire, pe citaţie, la data de 29.12.2010,
ora 15 35 , la sediul I.P.J. N____. În faţa Consiliului, în conformitate cu art. 52 alin. 1 din Ordinul M.A.I. nr.
400/2004, reclamantul a fost asistat de N_______ V_____, vicepreşedintele Corpului N_______ al Poliţiştilor,
conform delegaţiei nr. xxxxxx/5.01.2011 (fila 73, vol. V).
În privinţa probelor în cursul cercetării prealabile, art. 29 alin. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 reglementează
dreptul poliţistului cercetat de a propune administrarea unor noi dovezi sau documente în apărare. În ceea ce
priveşte, însă, procedura în faţa Consiliului, art. 49 lit. d) prevede că acesta audiază persoane, administrează
probe şi verifică documente, fără a exista o obligaţie legală de încuviinţare a probelor solicitate de poliţistul
cercetat. De altfel, în materie de probe, în dreptul comun administrarea acestora se face numai dacă instanţa
în faţa căreia se desfăşoară o procedură jurisdicţională apreciază că probele îndeplinesc condiţiile de
admisibilitate (de a fi legale, verosimile, pertinente şi concludente). În cauză, Consiliul a apreciat, astfel cum s-a
consemnat în procesul-verbal din 7.01.2011, că nu se impune administrarea altor probe în afara celor deja
administrate în faza cercetării prealabile; cu privire la solicitarea de audiere a unor persoane ca martori, s-a
reţinut că persoanele care puteau să dea informaţii utile cauzei au fost audiate în cursul cercetării prealabile, iar
audierea altor persoane nu este utilă şi concludentă p_____ stabilirea existenţei ori inexistenţei abaterilor
cercetare.
B.10. În ceea ce priveşte încălcarea principiului confidenţialităţii datelor şi informaţiilor obţinute pe perioada
cercetării prealabile, se constată următoarele:
Potrivit textului invocat de reclamant – art. 25 alin. 3 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 – ofiţerul care efectuează
cercetarea prealabilă are obligaţia de a asigura confidenţialitatea datelor şi informaţiilor pe care le
administrează pe parcursul cercetării prealabile.
Faptul că raportul de cercetare prealabilă nr. S/256.653/14.12.2010 ar fi fost tehnoredactat de o persoană din
cadrul I.P.J. N____ – respectiv B______ C_______ L____, ofiţer de relaţii publice şi purtător de cuvânt al
inspectoratului, audiată ca martor în prezenta cauză – nu semnifică o încălcare a obligaţiei instituite de
dispoziţiile analizate. Potrivit declaraţiei acesteia, la dictarea comisarului şef I_____ C_____, a tehnoredactat,
în luna decembrie 2010, anumite documente, fără a putea preciza ce reprezentau aceste documente. Pe de
altă parte, textul nu prevede o sancţiune p_____ nerespectarea acestor prevederi, iar reclamantul nu a făcut
dovada vătămării sale determinată de tehnoredactarea unor documente de către alte persoane decât ofiţerii
desemnaţi să efectueze cercetarea prealabilă.
• Analiza motivelor de netemeinicie a dispunerii sancţiunii
1. Prima abatere disciplinară reţinută prin Ordinul nr. II/2046/11.01.2011 este cea prevăzută de art. 57 lit. a ) din
Legea nr. 360/2002 , constând în aceea că, „p rin conduita adoptată cu ocazia conferinţei de presă din
16.11.2010 şi afirmaţiile făcute pe parcursul întregii zile reprezentanţilor din mass-media - aspecte ce au
culminat cu o reacţie extrem de agresiva şi jignitoare la adresa reprezentanţilor postului Antena 3, dar şi la
adresa procurorilor româ ni - a avut o atitudine necorespunzătoare în serviciu ”. În drept s-au reţinut dispoziţiile
art. 13 şi 14 din O.M.A.I. nr. 319/19.09.2002, ale H.G. nr. 991/2005 şi cele ale Instrucţiunilor nr. 171/2001 .
Fapta a făcut obiectul primei cercetări prealabile, care a fost finalizată cu raportul de cercetare prealabilă nr.
253.234/22.11.2010. Potrivit raportului, una dintre atribuţiile reclamantului rezultând din Regulamentul de
organizare şi funcţionare al I.P.J. N____ nr. S/161.866/17.03.2010 şi din fişa postului, este aceea de a participa
sau delega persoane din conducerea inspectoratului la conferinţele de presă/briefinguri în cazul crizelor
mediatice sau în cazurile cu impact la adresa comunităţii, p_____ a fi garantat un mesaj ferm către opinia
publică.
Din probele administrate în cursul cercetării prealabile a rezultat că incidentul – constând în împuşcarea
mortală, la data de 14.11.2010, a lui M_____ G_______ şi arestarea, la data de 15.11.2010, a principalului
suspect C_______ C_____ – a generat publicarea în mass-media a unor articole privind relaţia victimă-agresor,
mediatizarea evenimentului având un impact major asupra opiniei publice. S-a reţinut prin raport că incidentul a
generat o criză mediatică în înţelesul art. 33 din Instrucţiunile M.A.I. nr. 171/2001 privind organizarea şi
desfăşurarea activităţilor de relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport în M.A.I. şi că reclamantul nu a gestionat
această criză, potrivit art. 34 alin. 2, prin aplicarea metodologiei – anexă la instrucţiuni, ceea ce a determinat
publicarea în presa scrisă, la data de 16.11.2010, a unor articole cu conţinut denigrator la adresa poliţiştilor din
cadrul I.P.J. N____, a inspectorului şef şi a altor instituţii. În aceste condiţii, din dispoziţia reclamantului, la I.P .J
N____ s-a organizat, la data de 16.11.2010, ora 10 30 , o conferinţă de presă în care a fost prezentat un
comunicat privind identificarea şi prinderea suspectului în cazul omorului săvârşit la data de 14.11.2010.
Transmiterea acestui comunicat a durat m__ puţin de 2 minute, după care, timp de circa 42 de minute
conferinţa de presă s-a axat pe situaţia personală a inspectorului şef.
Sub acest din urmă aspect, din transcriptul conferinţei de presă rezultă că s-au purtat discuţii cu privire la:
relaţia reclamantului cu familia victimei omorului din 14.11.2010 şi modalitatea de achiziţionare de către
reclamant a imobilului în care locuieşte; partajarea responsabilităţilor în ceea ce priveşte prevenirea omorului;
afectarea reclamantului de faptul că i-a fost denigrată familia şi de informaţiile false – pornind de la un ofiţer de
poliţe care l-a reclamat în mod continuu în acest sens începând din anul 2009 – pe care presa le-a furnizat, prin
punerea sa în conexiune cu omorul săvârşit la data de 14.11.2010. Totodată, este de reţinut răspunsul dat de
reclamant la acuzaţia reprezentanţilor presei conform căreia M_____ G_______ ar fi interlop, respectiv: „de ce
este atât de interlop M_____?! [….] sunt procurori care dau bani [….] şi o să vă dau un exemplu [….]B_____
A____ de la Iaşi dădea bani cu camătă…procurorul militar…şeful parchetului ….şi care era problema?!”;
reclamantul a subliniat în m__ multe rânduri că activitatea de cămătărie este ilegală, dar că nu este incriminată
ca infracţiune; de asemenea, a menţionat că, din anul 2006, M_____ G_______ a avut calitatea de victimă în
cauzele penale, iar nu de făptuitor, învinuit ori inculpat.
Conferinţa de presă a fost organizată în ziua în care şefii posturilor de poliţie comunală fuseseră convocaţi
p_____ susţinerea testărilor de pregătire profesională şi evaluare, aflându-se într-o sală alăturată celei
destinate ţinerii conferinţei. Anterior conferinţei de presă, reclamantul i-a informat pe aceştia asupra posibilităţii

de a fi demis şi le-a prezentat o înregistrare audio din care rezulta că reprezentanţii M.A.I. i-au solicitat demisia
din funcţie încă din anul 2009, afirmându-şi, totodată, nevinovăţia. După conferinţa de presă, reclamantul le-a
mulţumit poliţiştilor prezenţi p_____ sprijinul care îi este acordat, fapt ce a determinat aplauzele sălii.
Declaraţiile reclamantului din cadrul conferinţei de presă au fost apoi preluate de mass-media centrală.
Posturile de televiziune Realitatea TV şi Antena 3 au prezentat emisiuni în care au fost prezentate
evenimentele de la Piatra N____ –„Schimbări după crimă”, „Şi poliţiştii plâng” – emisiuni în cadrul cărora
reclamantului i s-au solicitat intervenţii în direct. Cu prilejul acestor intervenţii, reclamantul s-a adresat
realizatorilor cu expresii cum sunt: „…nu vă e ruşine?”, „….case closed” sau legate de funcţia de substantiv ori
adjectiv a termenului de „interlop” şi de definiţia dată de dicţionar acestui termen.
Afirmaţiile reclamantului au avut un impact negativ în ceea ce priveşte imaginea poliţiei şi a procurorilor,
determinând reacţii negative în presa scrisă şi audiovizuală, sub titluri cum ar fi: „Şeful Poliţiei N____ acuză
S.R.I şi D.G.P.I de lipsă de implicare în cazul Falău”; „Şeful Poliţiei N____ susţine că există procurori care fac
cămătărie” (Agerpres, 16.11.2010); „Şeful I.P.J. N____ spune, cu lacrimi în ochi, că nu a avut nicio legătură cu
familia M_____” (Mediafax, 16.11.2010); emisiuni la posturile Antena 3, Realitatea TV, Antena 1, PRO TV.
La data de 17.11.2010 posturile de televiziune au difuzat emisiuni, titrând: „Un fost ofiţer D.G.I.P.I. susţine că
şeful I.P.J. N____ juca poker cu interlopii” (Antena 1); „Afirmaţiile inspectorului şef au făcut praf imaginea
Poliţiei”, „Internele dau în clocot. Ş____ a reuşit într-o singură zi să strice imaginea Poliţiei” (Realitatea TV).
Asociaţia procurorilor din România a dat un comunicat de presă, transmis Agenţiei Mediafax, prin care a
solicitat ca reclamantul să pună la dispoziţia Consiliului Superior al Magistraturii datele pe care le deţine despre
procurorii care desfăşoară activităţi de natură să le ştirbească reputaţia, iar în caz contrar să-şi retragă
afirmaţiile făcute.
În acest fel au fost încălcate Instrucţiunile M.A.I. nr. 171/2001 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de
relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport în M.A.I (filele 154-168, vol. X) , dispoziţii a căror aplicabilitate este
contestată de reclamant care le consideră abrogate implicit în temeiul art. 82 alin. 2 din Legea nr. 360/2002, dat
fiind împrejurarea că au fost adoptate în perioada în care poliţişti aveau calitatea de militari. Art. 82 alin. 1
prevede că Legea nr. 360/2002 ___________________ termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul
Oficial al României, iar alin. 2 prevede că „La aceeaşi dată, orie alte dispoziţii contrare se abrogă”. Aceasta
înseamnă că sunt abrogate toate dispoziţiile contrare Legii nr. 360/2002. Nu se poate reţine că orice dispoziţii
care le erau aplicabile poliţiştilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 360/2002 sunt abrogate implicit doar
p_____ că statutul acestora a primit o reglementare specială; abrogate sunt doar dispoziţiile contrare celor din
Legea nr. 360/2002. Ori, prevederile Instrucţiuni lor M.A.I. nr. 171/2001 nu sunt contrare unor dispoziţii din
Legea nr. 360/2002 ori a celor conţinute în alte acte normative date în baza acestei legi conform art. 81 alin. 1
din Legea nr. 360/2002. Pe de altă parte, se constată că nici unul din temeiurile legale în baza căruia au fost
emise aceste instrucţiuni nu se regăseşte în acte normative referitoare la militari. M__ mult decât atât,
instrucţiunile au fost emise de ministrul de interne şi se aplică numai personalului din acest minister.
Capitolul III din acest act normativ reglementează desfăşurarea activităţilor de relaţii publice, iar secţiunea a VI-
a a acestui capitol reglementează gestionarea crizelor mediatice. Astfel, art. 33 defineşte crizele mediatice ca
fiind „acele situaţii generate de evenimente deosebite care, prin consecinţe, suscită interesul presei sau opiniei
publice şi sunt de natură a afecta imaginea publică a Ministerului de Interne”. Gestionarea în concret a acestui
fel de crize este reglementată, potrivit art. 34 alin. 1, printr-o metodologie anexă la Instrucţiuni ; alin. 2 al art. 34
stabileşte în sarcina comandanţilor (şefilor) şi a ofiţerilor desemnaţi, răspunderea p_____ aplicarea prevederilor
acestei metodologii. Metodologia soluţionării crizelor mediatice (anexă la Instrucţiunile nr. 171/2001) prevede
că, în gestionarea crizelor mediatice, trebuie să se evite următoarele greşeli: ezitarea, care duce la inducerea şi
percepţia lipsei de pregătire şi de profesionalism; confuzia, care creează senzaţia lipsei de onestitate şi de
sensibilitate; atotcunoaşterea, care sporeşte vulnerabilitatea şi gradul de suspiciune faţă de cunoaşterea

temeinică a vreuneia dintre probleme; confruntarea, care întreţine polemica şi dă posibilitatea altora de a
menţine în actualitate o problemă controversată şi irascibilitatea, care este de natură a deteriora relaţiile dintre
instituţie şi presă. Între modalităţile de soluţionare a crizei, metodologia prevede: desemnarea, de către
conducerea instituţiei, a unui colectiv de criză; îndrumarea solicitărilor presei către colectivul de criză (ofiţerul)
desemnat; stabilirea aspectelor care vor fi comunicate presei; adoptarea unui comportament calm şi prudent în
relaţiile cu presa; acordarea unei atenţii sporite primei apariţii publice.
Totodată, Codul de etică şi deontologie al poliţistului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 991/2005 – ale cărui
reguli şi principii, dacă sunt încălcate atrag, potrivit art. 24, răspunderea disciplinară, civilă sau penală a cel ui
vinovat, în condiţiile legii – prevede, la art. 12, că poliţistul evită comportamentul care ar putea afecta
încrederea populaţiei şi apără prestigiul instituţiei şi profesiei . Art. 13, care reglementează comportamentul
poliţistului, prevede că p oliţistul trebuie să se comporte civilizat şi să dea dovadă de amabilitate şi solicitudine,
adoptând o atitudine politicoasă şi fermă (alin.1) şi trebuie să dovedească stăpânire de sine, capacitate de
comunicare, abilităţi de gestionare a situaţiilor conflictuale . Acelaşi cod, prin art. 6, reglementează principiile
care guvernează conduita profesională a poliţistului; la lit. d) este prevăzută capacitatea şi datoria de
exprimare - reprezintă posibilitatea poliţistului de a analiza situaţiile profesionale pe care le întâlneşte şi de a-şi
exprima punctul de vedere, potrivit pregătirii şi experienţei sale, p_____ a îmbunătăţi calitatea şi eficacitatea
serviciului poliţienesc cu privire la acestea .
Reclamantul şi-a justificat intervenţiile din presă motivat de lipsa de reacţie, contrară Dispoziţiilor Secretarul de
Stat din M.A.I. nr. I/1231/2009 şi nr. xxxxx/14.11.2009 (fila 89, vol. I al instanţei) a reprezentanţilor I.G.P.R. şi
M.A.I. Reacţia structurilor componente ale Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică s-a produs după
declaraţiile făcute de reclamant în conferinţa de presă, adică după momentul în care presa a făcut referiri
negative cu privire la şeful I.P.J. N____. În aplicarea dispoziţiilor invocate de reclamant procesul de
monitorizare a vizat perioada 14-17.11.2010, astfel cum rezultă din adresa nr. 416.244 din 18.11.2010 a
Direcţiei informare şi relaţii publice (fila 2, vol. III), fiind cuantificate, urmare a monitorizării, un număr de 11
ziare, 8 televiziuni şi posturi de radio, 3 agenţii de presă şi mediul online. Poziţia oficială, pe care inspectoratele
generale şi structurile din subordinea acestora sunt ţinute să o adopte, nu este prescrisă, de prevederile
invocate, ca fiind obligatoriu favorabilă persoanei în legătură cu care au fost diseminate informaţii în mass-
media.
Totodată, reclamantul a susţinut că afirmaţiile sale au fost pe măsura emoţiei şi indignării cauzate de
informaţiile apărute în presă cu privire la persoana sa. Însă, în nota-raport din 22.11.2010 (filele 116-118, vol. I)
reclamantul a dat o altă justificare afirmaţiilor sale, arătând că scopul acestora era „declanşarea unei reforme
legislative în vederea incriminării activităţii de cămătărie, trăgând un semnal de alarmă presei că atâta timp cât
o faptă nu e incriminată penal, nu putem aprecia asupra moralităţii celor care o săvârşesc, cu atât m__ mult cu
cât se poate întâlni situaţia în care o persoană făcând parte dintr-o categorie socio-profesională onorabilă poate
practica astfel de activităţi”.
Scopul afirmat de reclamant prin cererea de chemare în judecată – de a înlătura orice dubiu cu privire la
corectitudinea sa, p_____ a nu fi afectată imaginea Poliţiei R_____ – nu numai că nu a fost atins, dar a
determinat un efect contrar.
Atât în motivarea cererii de chemare în judecată, cât şi în nota-raport din 22.11.2010, reclamantul a invocat
dreptul la exprimare reglementat de art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii
în această materie.
Art. 10 din Convenţi a p_____ apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi a protocoalelor
adiţionale la această convenţie , ratificată de România prin Legea nr. 30/1994, reglementează dreptul la
exprimare. Alin. 1 al articolului prevede dreptul oricărei persoane la libertatea de exprimare , drept care
cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul

autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere.
Dreptul la exprimare este un drept condiţionat, astfel cum rezultă din alin. 2 care prevede că exercitarea acestor
libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau
sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, p_____ securitatea
naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia
sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora, p_____ a împiedica divulgarea de informaţii
confidenţiale sau p_____ a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.
În cauză, se reţine incidenţa alin. 2 al art. 10, în sensul că exercitarea de către reclamant a dreptului la
exprimare era supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege .
Astfel, prima condiţie a textului p_____ ca ingerinţa statului să fie permisă este aceea a prevederii în lege ,
avându-se în vedere legea în sens larg, astfel cum a reţinut Curtea Europeană a Drepturilor Omului în
hotărârea din 17.07.2001 dată în cauza Association Ekin c. Franţei; în această cauză, Curtea a statuat că prin
lege se înţelege atât actul legislativ cu valoare normativă generală care emană de la puterea legiuitoare, cât şi
o normă cu forţă juridică inferioară legii în sens formal. Sub acest aspect, au fost reţinute dispoziţiile din Codul
de etică şi deontologie al poliţistului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 991/2005, Instrucţiunile M.A.I. nr.
171/2001 (cu anexele).
A doua condiţie a textului, respectiv ca ingerinţa statului să urmărească unul dintre scopurile legitime
enumerate în alin. 2 este, de asemenea, îndeplinită, ingerinţa fiind determinată de preocuparea de asigurare a
protecţiei ordinii publice, de protecţie a moralei şi de garanta re a autorit ăţii puterii judecătoreşti (statutul
procurorilor fiind reglementat de Constituţia României în capitolul VI – Autoritatea judecătorească ).
Este îndeplinită şi cea de-a treia condiţie a textului analizat: măsura să fi fost necesară într-o societate
democratică. Aceasta întrucât dispoziţiile din legea română menţionate anterior răspund nevoii sociale de a
asigura încrederea populaţiei în autoritatea structurilor poliţieneşti şi a şefilor acestora.
Din punctul de vedere al calităţii pe care o are autorul discursului incriminat, reclamantul a invocat, din
jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, hotărârile pronunţate în cauzele Thorgeirson contra
Islandei, prin hotărârea din 25.06.1992 şi Castells contra Spaniei, prin hotărârea din 23.04.1992. În cauza
Thorgeirson contra Islandei, autorul discursului, Thorgeir Thorgeirson, era scriitor şi, în contextul discutării în
mass-media a relaţiilor dintre comunitate şi poliţie – discuţii generate de actele de brutalitate ale poliţiei –, a
publicat două articole critice la adresa sistemului în care poliţiştii anchetează încălcările conduitei profesionale a
altor poliţişti care, în exercitarea atribuţiilor, comit acte de violenţă împotriva cetăţenilor. În cauza Castells
contra Spaniei, Miguel Castells, care avea calitatea de avocat şi senator ales din partea coaliţiei basce Herri
Batasuna, a publicat într-un cotidian săptămânal un articol în care a atras atenţia opiniei publice asupra
asasinatelor comise de grupuri armate contra unor cetăţeni basci, grupuri care, în opinia autorului articolului,
acţionau nepedepsite, răspunderea aparţinând guvernului. Este de observat că, deşi Thorgeirson şi Castells nu
erau jurnalişti profesionişti, calitatea acestora, de scriitor şi respectiv politician, este departe de a fi comparabilă
cu calitatea reclamantului, de funcţionar public. Dimpotrivă, este de subliniat jurisprudenţa Curţii, rezultând din
cauzele Linges şi Oberschlich contra Austriei, potrivit căreia limitele largi ale criticii acceptabile în contextul
discursului politic nu se aplică în egală măsură discutării altor chestiuni de interes public, cum sunt cele din
prezenta cauză.
Într-o altă hotărâre invocat de reclamant, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la data de
25.11.1997 în cauza Grigoriades contra Greciei, Panayiotis Grigoriades avea, într-adevăr, calitatea de militar,
Curtea statuând că articolul 10 se aplică personalului militar la fel ca celorlalte persoane aflate sub jurisdicţia
statelor membre (paragraful 45 din hotărâre). Însă, pe de o parte, încălcarea art. 10 nu poate fi reţinută, nu în
considerarea calităţii reclamantului de funcţionar public, ci p_____ că sunt incidente dispoziţiile alineatului 2; pe
de altă parte, scrisoarea prin care Panayiotis Grigoriades a exprimat o poziţie în legătură cu abuzurile comise

împotriva recruţilor nu a fost dată publicităţii şi nici diseminată unui larg număr de persoane - situaţie în raport
de care Curtea a considerat că impactul asupra disciplinei militare a fost insignifiant. În cauză, tocmai impactul
discursurilor reclamantului este cel care conturează cel m__ bine conţinutul abateri disciplinare analizate.
Este de reţinut că, între elementele avute în vedere în aprecierile referitoare la încălcarea în concret a art. 10
din Convenţie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut nu numai calitatea autorului discursului ori
persoana lezată, ci şi posibilitatea de a folosi alte exprimări (cauza C_____________ contra României), mijlocul
prin care a fost difuzat mesajul ori impactul acestuia (cauzele Murphy contra Irlandei şi Jersild contra
Danemarcei), locul unde a fost ţinut discursul ori publicul căruia îi este adresat. Acestea sunt elemente de care
trebuie să se ţină seama şi în prezenta cauză atât în aprecierea vizând încălcarea art. 10, cât şi la aprecierea
proporţionalităţii ingerinţei (sub acest din urmă aspect, Curtea pronunţându-se în hotărârea din 10.07.2003 în
cauza Murphy contra Irlandei). Prin aceeaşi hotărâre, Curtea a reţinut că trebuie luat în considerare faptul că
media audio-vizuală are un efect imediat şi m__ puternic decât presa scrisă - par. 69). De asemenea, prin
hotărârea din 23.09.1994 în cauza Jersild contra Danemarcei, Curtea a reţinut ca demn de luat în considerare
faptul că emisiunea (în legătură cu difuzarea căreia jurnalistul care a formulat cererea la Curte fusese
sancţionat în baza dreptului intern) a fost difuzată ca parte a unui program danez de ştiri foarte serios, care s-a
adresat unui public bine informat (par. 34). În cauză, impactul mesajului reclamantului, difuzat prin intermediul
mass-media audio-vizuală a fost remarcabil de vreme ce un post de ştiri ca Realitatea TV a difuzat informaţii
sub titlurile de „Afirmaţiile inspectorului şef au făcut praf imaginea Poliţiei” ori „Internele dau în clocot. Ş____ a
reuşit într-o singură zi să strice imaginea Poliţiei” (Realitatea TV).
Chiar dacă s-ar accepta că a existat un temei faptic p_____ afirmaţiile reclamantului, el a depăşit limitele
rezonabile atunci când, din poziţia de reprezentat al serviciului poliţienesc, a indus opiniei publice ideea că
actele de cămătărie sunt acceptabile atâta vreme cât sunt practicate, potrivit reclamantului, de persoane
„făcând parte dintr-o categorie socio-profesională onorabilă”.
2. Cea de-a doua faptă reţinută ca abatere disciplinară constată în aceea că, contrar prevederilor punctului „C"
din „ Metodologia soluţionării cauzelor mediatice", anexă la Instrucţiunile M.A .I. nr. 171/2001 privind
organizarea şi desfăşurarea activităţilor de relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport în M.A.I ., a permis poliţiştilor
din sal ă să ia cuvântul în fa ţ a reprezentanţilor mass-media, deşi nu erau autorizaţi sau desemnaţi în sensul
prevederilor art. 3 alin. 1 din Ordinul M. A .I. nr. 319/2002, încălcând astfel atribuţiile funcţionale şi
responsabilităţile prevăzute în Anexa nr. 1 (fişa postului inspectorului şef) la R egulamentul de organizare şi
funcţionare al I.P.J. N____ nr. S/161.866 din 17.03.2010, potrivit cărora, „dispune măsuri la nivelul
inspectoratului p_____ îmbunătăţirea stării şi practicii disciplinare în rândul efectivelor" . Această atitudine,
urmat ă de declaraţiile poliţiştilor, a diminuat autoritatea şefilor ierarhici prin incitarea poliţiştilor prezenţi în sală
faţă de un eventual control şi de luarea unor mă suri disciplinare.
Această abatere disciplinară a fost constatată cu ocazia efectuării cercetării prealabile a faptei de la punctul 1,
constatările fiind cuprinse în raportul nr. xxxxxx/24.11.2010 (filele 87-90, vol. XI), raport care constituie actul de
sesizare care a condus la declanşarea cercetării prealabile finalizate prin raportul nr. 253.312/29.11.2010. Pe
timpul cercetării prealabile s-a stabilit că în dimineaţa zilei de 16.11.2010, într-o sală alăturată celei în care a
avut loc conferinţa de presă, se aflau şefii posturilor de poliţie comunală convocaţi p_____ susţinerea testelor
de pregătire profesională şi de evaluare Schengen. Anterior conferinţei de presă, reclamantul i-a informat de
aceştia cu privire la posibilitatea demiterii sale ca urmare a evenimentelor din 14.11.2010 şi le-a prezentat o
înregistrare audio despre care a menţionat că a fost efectuată cu ocazia unei discuţii care a avut loc în 2009,
convorbire din care rezulta că reprezentanţii M.A.I. i-au solicitat să demisioneze din funcţie. După terminarea
conferinţei de presă, reclamantul, însoţit de reporteri, a revenit în sala în care se aflau poliţiştii convocaţi,
mulţumindu-le p_____ sprijinul pe care i l-au acordat; totodată, le-a spus că nu a greşit cu nimic şi că are
credinţa că i-a reprezentat cu cinste. La final, reclamantul le-a mulţumit din nou şi le-a spus că m__ pot rămâne

dacă doresc să m__ discute cu presa (reclamantul a spus: „ Vă mulţumesc foarte mult. Dacă m__ doriţi să
discutaţi cu presa, rămâneţi. Eu am plecat la mine în birou”). Astfel, au m__ luat cuvântul comisarul şef
G________ M_____ – preşedintele Organizaţiei teritoriale N____ a Corpului N_______ al Poliţiştilor, comisarul
şef C______ G_______ – vicepreşedintele organizaţiei teritoriale a Sindicatului N_______ al Poliţiştilor, agentul
şef principal B____ V_____ – şeful Postului de poliţie D_____ şi agentul principal Z______ A_____ –
Sindicatului N_______ la Agenţilor de Poliţie. În luările de cuvânt aceştia şi-au exprimat dezacordul cu privire la
demiterea unui poliţist fără a se face m__ întâi verificări; totodată, au ameninţat că dacă chestorul F_______ nu
revine asupra propunerii de schimbare din funcţie e reclamantului, toţi şefii de post îşi vor da demisia.
Ulterior, agentul şef principal P________ Ermil, şeful postului de poliţie Podoleni, a acordat un interviu postului
de televiziune Realitatea TV, în faţa I.P.J. N____.
Declaraţiile poliţiştilor menţionaţi au avut un impact negativ în privinţa imaginii M.A.I. şi a Poliţiei R_____, în
presă apărând diverse articole şi emisiuni pe această temă. Astfel, din multitudinea de informaţii media, sunt de
reţinut: reacţia de solidarizare a poliţiştilor cu reclamantul a fost caracterizată ca şocantă şi indecentă (ziarul
„Gândul” din 16.11.2010) sau ca „cireaşa de pe tort” (ziarul „România liberă” din 22.1.11.2010); ziarul „Adevărul
a publicat un articol cu titlul „Poliţiştii, scut p_____ infractori” (17.11.2010); ziarul „Curentul” a publicat articolul
sub titlul „Şeful IPJ N____: dacă dai bani cu camătă eşti interlop?”;
Z______ A_____ a fost audiat ca martor în instanţă. Potrivit declaraţiei sale, poliţiştii care fac parte din
organizaţia sindicală pe care o reprezintă au fost nemulţumiţi de modul de luare a deciziei de demitere a
reclamantului fără un control prealabil, sens în care au şi înaintat un memoriu prin care solicitau eliminarea
criteriilor mediatice în luarea deciziei de demitere şi aplicarea unor criterii obiective; totodată, şi-au pus
problema obiectivităţii unui eventual control. Martorul l-a apreciat pe reclamant p_____ disponibilitatea sa faţă
de problemele poliţiştilor, dar nu a putut face aprecieri cu privire la management. Este de reţinut că, deşi
anterior depoziţiei martorul a declarat că nu este în judecată cu vreuna dintre părţi, la sfârşitul declaraţiei a
menţionat că are, pe rolul Curţii de Apel Bacău, o cauză având ca obiect contestarea actului prin care a fost
sancţionat disciplinar (în legătură cu declaraţia dată la data de 16.11.2010).
Totodată, a fost audiat ca martor C______ M____, şef de post la Postul de poliţie Poiana Teiului, prezent la
data de 16.11.2010 în sala în care au fost convocaţi şefii posturilor de poliţie comunală. Acest martor a precizat
că accesul la sala unde se ţin conferinţele de presă se face prin sala în care erau poliţiştii şi că atât înainte de
conferinţă, cât şi după, reclamantul le-a mulţumit poliţiştilor p_____ activitatea desfăşurată, asigurându-i că a
fost şi rămâne un om integru. Martorul a m__ declarat că după plecarea reclamantului, reprezentanţii presei au
pus întrebări şi că au luat cuvântul G________ M_____, C______ G_______ şi un şef de post.
Instanţa constată că declaraţiile martorilor concordă cu situaţia de fapt reţinută prin actele de cercetare
prealabilă şi prin încheierea Consiliului superior de disciplină.
În ceea ce priveşte conţinutul obiectiv al abaterii disciplinare analizate, curtea constată că abaterea constă în
permisiunea dată de reclamant, la plecarea sa din sala în care se aflau poliţiştii, de a rămâne p_____ a discuta
cu presa, fiind irelevante împrejurările că sala în care se aflau poliţiştii era una de trecere înspre biroul
reclamantului şi că poliţiştii au rămas în sală pe timpul conferinţei de presă, deşi activităţile p_____ care
fuseseră convocaţi se finalizaseră. Este, de asemenea, irelevant faptul ulterior – respectiv că luările de cuvânt
au aparţinut unor reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale – întrucât, la momentul în care a dat această
permisiune, reclamantul s-a adresat tuturor poliţiştilor aflaţi în sală, iar nu numai reprezentanţilor organizaţiilor
sindicale şi nu putea avea certitudinea că luările de cuvânt vor aparţine numai acestora din urmă. M__ mult, în
condiţiile în care, anterior conferinţei de presă, le-a spus poliţiştilor despre posibila sa demitere – prezentându-
le, totodată, o înregistrare audio despre care a menţionat că a fost efectuată cu ocazia unei discuţii care a avut
loc în 2009, convorbire din care rezulta că reprezentanţii M.A.I. i-au solicitat să demisioneze din funcţie – iar
ulterior conferinţei de presă, a părăsit sala imediat după momentul în care le-a dat poliţiştilor permisiunea de a

discuta cu presa, reclamantul nu s-a putut asigura că luările de cuvânt ale poliţiştilor vor fi conforme
dispoziţiilor speciale care le sunt aplicabile în astfel de situaţii. Prin urmare, nu se poate reţine apărarea
reclamantului cu privire la posibila încălcare a dispoziţiilor Legii nr. 54/2003 (în vigoare la data săvârşirii
abaterii) în cazul în care le-ar fi negat dreptul la cuvânt.
Acţionând în condiţiile menţionate, reclamantul a încălcat dispoziţiile lit. d) din Metodologia soluţionării crizelor
mediatice, anexă la Instrucţiunile nr. 171/200, dispoziţii potrivit cărora, pe timpul crizelor mediatice, relaţiile cu
mass-media sunt întotdeauna oficiale, fiind imperios necesară respectarea anumitor reguli: declaraţiile de presă
se fac numai de către şeful, purtătorul de cuvânt/ofiţerul de relaţii publice; solicitările de interviuri, acces, filmări
sau alt gen sunt aprobate de numai de şefi şi sunt difuzate către purtătorii de cuvânt/ofiţeri de relaţii publice,
derulându-se numai în prezenţa acestora. Totodată, au fost încălcate dispoziţiile art. 3 alin. 1 din Ordinul M.I. nr.
319/2002 privind mediatizarea datelor şi informaţiilor obţinute în exercitarea atribuţiilor de serviciu de către
lucrătorii Ministerului de Interne; textul prevede că: „Persoanele autorizate să ţină legătura cu mass-media şi să
furnizeze date şi informaţii sunt comandanţii (şefii) structurilor M.I., cadrele din compartimentele de relaţii cu
presa/purtătorii de cuvânt, precum şi persoanele desemnate de şefii eşaloanelor superioare, atunci când este
cazul”.
Dispunerea de măsuri la nivelul inspectoratului p_____ îmbunătăţirea stării şi practicii disciplinare din rândul
efectivelor, precum şi participarea ori delegarea de persoane din conducerea inspectorului p_____ a participa la
conferinţele de presă în cazurile de impact la adresa comunităţii p_____ a fi garantat un mesaj ferm către
opinia publică reprezintă două dintre atribuţiile din fişa postului reclamantului (astfel cum sunt acestea
reproduse în raportul de cercetare prealabilă nr. 253.312/29.11.2010) care au fost, de asemenea, nesocotite de
reclamant.
Faptul de a le fi prezentat poliţiştilor elemente de fapt cu privire la posibila sa demitere, la integritatea şi
nevinovăţia sa (în condiţiile anterior arătate) reprezintă o împrejurare de natură a determina reacţia pe care
poliţiştii au avut-o, reacţie care, chiar admiţând că nu a fost urmărită în mod direct de reclamant, putea fi
prevăzută; de aceea, reclamantul trebuia fie să evite comunicarea unor astfel de informaţii, fie să nu permită
rămânerea tuturor poliţiştilor convocaţi p_____ a discuta cu presa.
Sancţionarea disciplinară diferită a celorlalţi poliţişti care au luat cuvântul nu poate face obiectul prezentei
analize; pe de altă parte, astfel cum s-a reţinut şi la punctul III.B.4., aceştia au fost sancţionaţi p_____ o altă
abatere disciplinară.
Anterior analizării temeiniciei fiecăreia dintre faptele de la punctele 3 la 20 este necesar a se reţine următoarele
aspecte procedurale comune :
Aceste fapte au fost constatate în urma cercetării prealabile finalizate prin raportul nr. S/256.653/14.12.2010.
Actul de sesizare îl constituie raportul nr. xxxxxxx/24.11.2010 cu principalele concluzii rezultate în urma
controlului tematic efectuat la I____________ de Poliţie al Judeţului N____, raport întocmit de o comisie din
cadrul Corpului de Control al Ministrului administraţiei şi i_________ şi în care sunt prezentate
disfuncţionalităţile şi deficienţele reţinute în sarcina reclamantului, astfel cum s-a reţinut prin Încheierea
49.510/7.01.2011 a Consiliului superior de disciplină.
În privinţa conţinutului abaterilor disciplinare reţinute prin raportul de cercetare prealabilă nr.
S/256.653/14.12.2010, avându-se în vedere dispoziţiile Legii nr. 182/2002 şi ale Hotărârii Guvernului nr.
585/2002, prezenta hotărâre va cuprinde doar datele care au fost reţinute prin Încheierea nr. 49.510/7.01.2011
a Consiliului superior de disciplină şi prin întâmpinările formulate de pârâţii M_________ Administraţiei şi
I_________ şi I____________ G______ al Poliţiei R_____, înscrisuri care nu reprezintă documente clasificate.
Apărările părţilor vor fi analizate prin prisma tuturor documentelor cauzei, însă vor fi reţinute doar împrejurări
care rezultă din documente care nu conţin informaţii clasificate.

Un alt aspect procedural se referă la data săvârşirii faptelor, în legătură cu care reclamantul a susţinut că nu a
fost stabilită. Sub acest aspect sunt de avut în vedere considerentele reţinute de această instanţă la punctul
II.A.9.
Totodată, în ceea ce priveşte legătura de cauzalitate dintre fapte şi efectele lor, invocată de reclamant la fiecare
dintre fapte, se constată că neglijenţa manifestată în îndeplinirea sarcinilor de serviciu este o abatere care
vizează modul de aducere la îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, care trebuie să fie unul riguros şi atent. Legea
nu cere ca această neglijenţă să fi produs vreun rezultat, fiind vorba de o obligaţie de diligenţă pe care
reclamantul, în calitate de şef al inspectoratului, o avea, răspunzând de întreaga activitate a inspectoratului.
3. Cea de-a treia abatere disciplinară reţinută în sarcina reclam antului constă în aceea că nu a manifestat
preocupare p_____ analiza semestrială a activităţii
informative, obligaţie ce îi revenea potrivit art. 79 din O.M.A.I. nr.
xxxxx/2006 .
Ordinul M.A.I. nr. XXXXXXXXXXX a fost declasificat şi a fost depus la dosar p_____ termenul din 23.06.2011
(filele 141-161, vol. II al instanţei). Prin acest ordin au fost aprobate Normele metodologice privind organizarea
şi desfăşurarea activităţilor informative de către Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română şi Autoritatea
p_____ străini.
Activitatea informativă este definită prin art. 2 lit. a) din aceste norme, iar prin art. 79 ale cărei dispoziţii s-au
reţinut a fi încălcate se prevede că, semestrial şi ori de câte ori se impune, şefii inspectoratelor judeţene (între
alţii) vor analiza activitatea de culegere şi valorificare a informaţiilor, capacitatea informativă a surselor, precum
şi stadiul activităţii de cunoaştere şi supraveghere a persoanelor suspecte, dispunând măsuri de remediere a
deficienţelor constatate.
În legătură cu această faptă, prin Încheierea 49.510/7.01.2011 a Consiliului superior de disciplină s-a reţinut că,
în anul 2010, reclamantul a solicitat Unităţii teritoriale de analiză a informaţiilor numai 3 produse analitice şi că
rapoartele de analiză nr. S/161.097/9.03.2010 şi nr. S/161.215/7.0.xxxxx nu au fost avizate de reclamant, ci de
adjunctul său, acest din urmă fapt fiind recunoscut de reclamant care a precizat că aceste rapoarte au fost
analizate în şedinţele de consiliu din 15.03.xxxxx şi 19.07.2010 şi că a dispus măsuri exprese de remediere a
neajunsurilor identificate. Reclamantul a m__ susţinut că, potrivit concluziilor din nota controlului tematic
efectuat în perioada 17-23.11.2010, activitatea pe linia culegerii de informaţii a fost foarte bună înregistrându-se
o îmbunătăţire semnificativă a indicatorilor din anul 2010 comparativ cu anul 2009.
Se constată, pe de o parte, caracterul contradictoriu al celor două apărări ale reclamantului, dispunerea
măsurilor de remediere apărând ca inutilă în situaţia în care activitatea analizată a fost foarte bună. Pe de altă
parte, potrivit art. 2 lit. a) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul XXXXXXXXXXX declasificat,
activitatea informativă reprezintă m__ mult decât culegerea de informaţii; de asemenea, art. 79 prevede că
analiza semestrială vizează nu doar culegerea informaţiilor, ci valorificarea acestora, capacitatea informativă a
surselor şi stadiul activităţii de cunoaştere şi supraveghere a persoanelor suspecte. M__ mult, din documentul
invocat de reclamant nu rezultă cele susţinute de acesta.
Totodată, prin Încheierea 49.510/7.01.2011 a Consiliului superior de disciplină s-a reţinut că, din cuprinsul
proceselor-verbale încheiate cu prilejul şedinţelor de consiliu la datele invocate de reclamant ( avându-se în
vedere doar anul 2010), a rezultat că, exceptând o singură intervenţie, reclamantul nu a analizat activitatea de
culegere şi valorificare a informaţiilor şi nu a dispus măsuri de remediere a deficienţelor constatate. Situaţia
reţinută prin încheiere este confirmată de procesele-verbal depuse în copie la dosar. Astfel, la şedinţa din
11.01.2010 (filele 84-91 vol. IX) reclamantul nu a avut intervenţii cu privire la activitatea analizată; la şedinţa
din 8.03.2010 (filele 14-17, vol. VIII), există o menţiune sumară cu privire la schimbul de informaţii referitor la
transportul de ţigări, fără a rezulta vreo altă intervenţie a reclamantului; la şedinţa din 15.03.2010 (filele 18-26,

vol. VIII) a existat pe ordinea de zi un punct privind analiza a activităţii de culegere de informaţiilor în anul 2009
prezentată de insp. V______, însă s-a discutat doar despre numărul conturilor p_____ CAMAS a ofiţerilor de
poliţie judiciară, intervenţia reclamantului constând în aceea că amânat discutarea chestiunii p_____ şedinţa
din 29.03.2010, şedinţă care nu a avut loc; la şedinţa din 3.05.2010 (filele 150-156, vol. VIII) a existat un punct
privind schimbul de informaţii pe anumite categorii de infracţiuni, reclamantul neavând nicio intervenţie (fila
153); la şedinţa din 16.04.2010 (filele la şedinţa din 25.10.2010 (filele 179-182, vol. IX) a fost prezentată de
către insp. pr. V______ T____ „Analiza indicatorilor UCAI”, intervenţia reclamantului limitându-se la a dispune
ca, p_____ subunităţi, să se solicite aceste analize (fila 181).
Se constată, astfel, că doar la câteva din şedinţele consiliului a existat, pe ordinea de zi, un punct distinct care
priveşte activităţile desfăşurate în domeniul schimbului de informaţii. Această situaţie nu infirmă fapta reţinută,
reclamantului neimputându-i-se faptul că nu a existat o analiză semestrială a activităţii informative, ci că nu
manifestat preocupare p_____ aceasta, ceea ce conturează conţinutul abaterii reglementate de art. 57 lit. b) din
Legea nr. 360/2002, respectiv neglijenţă manifestată în îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
4. Cea de-a patra faptă constă în interes ul scăzut în activitatea de destructurare a grupărilor infracţionale .
Această faptă nu poate fi reţinută ca abatere disciplinară întrucât conţinutul ei nu a fost stabilit în concret, iar pe
de altă parte, activitatea pe linia grupurilor infracţionale a fost analizată şi sancţionată prin constatarea abaterii
de la punctul 7.
Împrejurarea că reclamantul a manifestat superficialitate în organizarea şi coordonarea activităţilor de
destructurare a grupărilor infracţionale nu poate fi reţinută, astfel cum a făcut-o Consiliul superior de disciplină
prin Încheierea nr. 49.510/xxxxxxx, ca fiind dovedită de reglarea de conturi dintre două grupări infracţionale
soldată cu omorul din 14.11.2010. Aceasta întrucât legătura de cauzalitate sau de condiţionalitate nu a fost
stabilită în cadrul unui proces penal, de către o instanţă de judecată, prin hotărâre judecătorească irevocabilă.
5. Nu şi-a creat un sistem propriu de stabilire, urmărire şi îndeplinire a sarcinilor dispuse în şedinţele Consiliului
Nici această faptă nu poate fi reţinută ca abatere disciplinară având în vedere acelaşi aspect: conţinutul ei
este exprimat în termeni generali, iar mijloacele de probă reţinute prin încheierea Consiliului superior de
disciplină se rezumă la notele şi evaluările întocmite în urma a doar 5 şedinţe de consiliu, din lunile februarie şi
martie 2010, deşi obiectul analizei l-a constituit întreg anul 2010.
6. Cea de-a şasea faptă constă în faptul că reclamantul nu s-a preocupat p_____ actualizarea Dispoziţiei nr.
xxxxx/14.10.2008 şi a anexei p_____ aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Consiliului
Prin Încheierea nr. 49.510/xxxxxxx a Consiliului superior de disciplină s-a reţinut că, în urma emiterii Dispoziţiei
I.G.P.R nr. xxxxxxxx/2009, la nivelul I.P.J. N____ a fost întocmit şi aprobat Regulamentul de organizare şi
funcţionare nr. S/161.866/17.03.2010 prin care s-a modificat structura organizatorică a inspectoratului prin
înfiinţarea a două noi compartimente şi desfiinţarea unui serviciu. Această modificare impunea măsuri de
actualizare a Dispoziţiei nr. xxxxx/14.10.2008 şi a anexei p_____ aprobarea Regulamentului privind
organizarea şi funcţionarea Consiliului de conducere al inspectoratului.
În baza Dispoziţiei I.G.P.R. nr. 60/2008, reclamantul a emis Dispoziţia nr. xxxxx/14.10.2008 (filele 92-96, vol.
VIII). Actualizarea Regulamentului aprobat prin această dispoziţie era tot în sarcina reclamantului; aceasta în
scopul asigurării conformităţii Regulamentului cu realitatea noii structuri organizatorice a inspectoratului. Prin
art. 2 al Regulamentului este prevăzută componenţa Consiliului de conducere, între persoanele enumerate
figurând şi şeful serviciului desfiinţat; totodată, înfiinţarea a două noi compartimente crea premisele p_____
extinderea componenţei consiliului cu şefii acestor noi structuri.
7. Cea de-a şaptea abatere reţinută în sarcina reclamantului constă în nerespectarea prevederilor art. 3 pct. 1,
pct. 2, pct. 3 ş i pct. 6 din Dispoziţia I.G.P.R. nr. S/38 . 526/26.10.2009 , în sensul că nu au fost evaluate lunar

grupurile infracţionale aflate în lucru la structurile de investigaţii criminale, nu au fost stabilite structurile care
trebuiau să supravegheze grupările, nu au fost întocmite mapele documentare ale grupului de lucru, iar
reclamantul nu a participat decât la o singura şedinţa a grupului de lucru .
Prin Încheierea nr. 49.510/xxxxxxx a Consiliului superior de disciplină este redată obligaţia reglementată prin
Dispoziţia I.G.P.R. nr. S/38.526/26.10.2009, stabilită în sarcina inspectoratelor judeţene de poliţie, de a constitui
grupuri de lucru având ca atribuţii, între altele, evaluarea şi analizarea lunară a rezultatelor obţinute în cadrul
supravegherii grupurilor infracţionale.
Reclamantului nu i s-a reţinut ca abatere disciplinară faptul că nu a dispus constituirea grupului de lucru –
acest lucru realizându-se prin Dispoziţia şefului I.P.J. N____ nr. 624/4.11.2009 de constituire a grupului de lucru
p_____ monitorizarea şi coordonarea activităţii desfăşurate pe linia grupurilor infracţionale care generează
conflicte stradale (fila 16, vol. III al instanţei) – şi nici că nu a instituit un registru de şedinţe (aceasta fiind doar o
împrejurare rezultată din analiza documentelor), ci nerespectarea dispoziţiilor art. 3 pct. 1, 2, 3 şi 6 din
Dispoziţia I.G.P.R. nr. S/38.526/26.10.2009, respectiv: neevaluarea lunară a acestor grupări; faptul nestabilirii
structurilor care trebuiau să supravegheze grupările; faptul nestabilirii sarcinilor de executat în vederea
cunoaşterii şi documentării activităţii infracţionale a membrilor acestor grupări; neîntocmirea mapei
documentare a grupului de lucru şi participarea reclamantului doar la o singură şedinţă a grupului de lucru. De
altfel, prin însăşi dispoziţia şefului I.P.J. N____ nr. 624/4.11.2009, la art. 3, s-a dispus că grupul de lucru
realizează activităţile prevăzute la art. 3 din Dispoziţia I.G.P.R. nr. S/38.526/26.10.2009
Totodată, s-a reţinut încălcarea art. 2 din Dispoziţia I.G.P.R. nr. S/38.526/26.10.2009 care prevede că
monitorizarea şi coordonarea activităţii pe linia grupurilor infracţionale care generează conflicte stradale la
nivelul judeţelor se face de un grup din care face parte inspectorul şef.
Celelalte dispoziţii ale şefului inspectoratului, invocate de reclamant în apărare, se referă la alte tipuri de grupuri
infracţionale decât cele care generează conflicte stradale. Astfel, prin dispoziţiile nr. 570/19.06.2006 (fila 216,
vol. VII), nr. xxxxx/11.01.2008 (fila 217, vol. VII; această dispoziţie a abrogat dispoziţia nr. 570/2006) şi
10.248/18.04.2008 (fila 218, vol. VII; această dispoziţie s-a dat în completarea dispoziţiei nr. xxxxx/2008) s-a
dispus constituirea grupului de lucru p_____ combaterea grupărilor infracţionale ocazionale de mare
criminalitate ; prin dispoziţia nr. 119/20.02.2009 (fila 219, vol. VII) s-a dispus luarea de măsuri în situaţia
incidentelor violente de natura scandalurilor săvârşite în public. De asemenea, ultimele două dintre dispoziţiile
invocate de reclamant în apărare – S/xxxxx/19.06.2008 şi nr. S/xxxxx/12.08.2008 (care a abrogat-o pe prima) –
nu pot fi reţinute întrucât, astfel cum s-a reţinut prin art. 6 al dispoziţiei nr. 624/4.11.2009, dispoziţia
S/xxxxx/12.08.2008 a fost abrogată prin dispoziţia nr. 624/2009.
Nu poate fi reţinută nici apărarea reclamantului potrivit căreia analiza evoluţia lucrărilor privind grupurile
infracţionale nestructurate prin consultarea aplicaţiei EGI; aceasta p_____ acelaşi motiv ca cel anterior reţinut,
respectiv că este vorba de alt fel de grupări infracţionale decât cele verificate din punct de vedere disciplinar.
Este adevărat că la unele dintre şedinţele de lucru ale Consiliului de conducere au fost abordate – însă
punctual şi foarte sumar – unele aspecte legate de activitatea grupurilor infracţionale; însă, astfel cum rezultă
din interpretarea art. 2 al dispoziţiei nr. 624/4.11.2009, grupul de lucru special constituit prin această dispoziţie
urma să aibă şedinţe distincte (la care puteau participa şefii de subunităţi, reprezentanţi SIPI şi IJJ).
8. Cea de-a opta faptă constă în sancţionarea de către reclamant, la data de 15 03.2010, prin Dispoziţia nr. 135
, cu „mustrare scrisă" pe comisarul de poliţe N______ C_________ p_____ abaterea prevăzută de art. 57 lit.
b ) teza I din Legea nr. 360/2002, p_____ o faptă comis ă la 19.01.2009 cu privire la care intervenise termenul
de prescripţie a răspunderii disciplinare .
Analizei acestei instanţe nu îi este supusă stabilirea caracterului prescris ori nu al termenului de aplicare a
sancţiunii disciplinare. Acest lucru a fost stabilit de inspectorul g______ al Poliţiei R_____ care, prin dispoziţia
nr. 1864/8.04.2010, în exercitarea controlului administrativ, a dispus anularea dispoziţiei de sancţionare.

Nu este necesară reaua-credinţă a reclamantului p_____ a se reţine abaterea disciplinară prevăzută de art. 57
lit. b) din Legea nr. 360/2002, căci acest se referă la neglijenţa manifestată în îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
Or, neglijenţa nu presupune un element intenţional, iar aplicarea unei sancţiuni disciplinare p_____ o faptă
prescrisă constituie neglijenţă dacă nu se dovedeşte intenţia (respectiv reaua-credinţă negată de reclamant).
Din actele referitoare la cercetarea prealabilă a comisarului de poliţie N______ C_________ şi la sancţionarea
acestuia (filele 178-188, vol. VIII şi 248-269, vol. VII) rezultă că problema prescripţiei nu s-a pus decât cu
ocazia soluţionării contestaţiei administrative, nefiind invocată de poliţistul sancţionat. Aşadar, se poate reţine
neglijenţa reclamantului la emiterea deciziei de sancţionare, iar susţinerile făcute în prezenta cauză cu privire
la data săvârşirii faptei sunt post factum.
Faptul că, potrivit art. 7 din Instrucţiunile nr. 1111/20.12.2005 privind activitatea de asistenţă juridică în
M_________ Administraţiei şi I_________, actele emise ori semnate de conducătorul unităţii sunt avizate
p_____ legalitate de către consilierul juridic, nu este exonerator de răspundere p_____ emitent ori semnatar, ci,
eventual, poate constitui temei p_____ sancţionarea consilierului juridic.
9. Cea de-a noua faptă constă în superficialitate cu ocazia întocmirii şi aprobării Programului de prevenire a
scurgerii de informaţii clasificate al I.P.J. N____ întrucât nu a luat cu celeritate măsurile de refacere şi
actualizare a acestuia, conform observaţiilor formulate de S.I.P.I. N____ .
Astfel cum s-a reţinut prin Încheierea nr. 49.510/7.01.2011 a Consiliului superior de disciplină, la nivelul I.P.J.
N____ a fost întocmit Programul de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate înregistrat la nr.
xxxxxx/31.03.2010, program care a fost trimis spre avizare S.I.P.I. N____ cu adresa nr. S/2881/13.04.2010,
această din urmă instituţie returnându-l inspectoratului cu adresa nr. S/xxxxxxx/11.05.2010 în vederea refacerii
şi implementării unor aspecte.
Astfel cum a susţinut reclamantul, ca urmare a adresei nr. S/xxxxxxx/11.05.2010, programul a fost refăcut şi
retrimis spre avizare S.I.P.I. prin adresa nr. S/3116/24.09.2010 invocată de reclamant ca probă. Pe de o parte,
se constată că între data returnării programului de la S.I .P.I. şi cea a retrimiterii acestuia de către I.P.J. N____
s-a scurs o perioadă de 4 luni; pe de altă parte, până la data efectuării controlului tematic de către Corpul de
control al ministrului (17.11.2010), programul nu fusese avizat de S.I.P.I. N____.
Este adevărat că întocmirea programul ui de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate , supunerea spre
avizare instituţiilor abilitate şi aplicarea acestuia , după aprobare, revine, potrivit art. 31 alin. 1 lit. b) din
Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 structurii/ funcţionarul ui de securitate c are , în cauză, era altă persoană din
conducerea I.P.J. N____ decât reclamantul. Însă, în calitatea sa de inspector şef, reclamantul răspundea de
întreaga activitate a inspectoratului şi de încadrarea acesteia în prevederile legale – atribuţie înscrisă în fişa
postului; totodată, potrivit aceleaşi fişe, reclamantul asigura planificarea, organizarea, desfăşurarea, analiza şi
controlul îndeplinirii atribuţiilor, sarcinilor şi responsabilităţilor de către şefii structurilor subordonate şi personalul
unităţii în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Nu era necesar producerea unui rezultat negativ concret, obligaţia reclamantului fiind de diligenţă. Neglijenţa
manifestată de reclamant, chiar dacă culpa sa ar fi concurentă cu a persoanei direct responsabile cu întocmirea
programului, a lipsit i____________ de un instrument de lucru p_____ primele 10 luni ale anului 2010.
10. Cea de-a zecea faptă constă în aceea că reclamantul nu a acordat atenţia cuvenită modului de întocmire a
documentelor privind rezultatul verificărilor în sesizările S.I.P.I. N____ întrucât a aprobat în mod eronat
rapoartele de verificare înregistrate cu nr. S/xxxxx/22.03.2010 şi nr. S/xxxxx/16.07.2010, prin care ofiţerul din
C_____________ de control intern care a efectuat verificările i-a atenţionat (verbal) pe poliţiştii verificaţi,
aspect contrar prevederilor art. 15 din O.M.A.I. 400/2004 care conferă acest drept doar şefilor .
Prin Încheierea nr. 49.510/7.01.2011 a Consiliului superior de disciplină s-a reţinut că din cele 20 de sesizări
primite de I.P.J. N____ de la S.I .P.I. N____, 16 au fost repartizate p_____ verificări Serviciului de control intern
ai cărui lucrători nu au întocmit procesul-verbal/raport de sesizare din oficiu pe care să-l înainteze şefului unităţii

p_____ a dispune activităţi de verificare. Reclamantul a aprobat rapoartele de verificare înregistrate sub nr.
S/xxxxx/22.03.2010 şi nr. S/xxxxx/16.07.2010 prin care ofiţerul care a efectuat verificările i-a atenţionat verbal
pe poliţiştii implicaţi, deşi, potrivit art. 15 din O.M.A.I. nr. 400/2004, p_____ prevenirea comiterii de abateri de
către poliţişti, în raport de caracterul şi gravitatea fiecărui caz în parte, şeful este obligat să ia una dintre
măsurile de la lit. a-b, respectiv să le atragă atenţia asupra necesităţii respectării îndatoririlor profesionale şi
civice care le revin p_____ evitarea săvârşirii unor noi abateri (lit. a) ori să-i sancţioneze disciplinar, în condiţiile
legii (lit. b). Faptul că „atenţionarea” nu a fost făcută potrivit prescripţiilor art. 15 din O.M.A.I. nr. 400/2004 nu
înseamnă că nu reprezintă măsura reglementată de aceste dispoziţii, astfel cum susţine reclamant, ci tocmai că
a fost luată o măsură contrar dispoziţiilor în cauză.
11. Cea de-a unsprezecea faptă constă în aceea că reclamantul nu a acordat atenţia cuvenită modului de
întocmire a dispoziţiei zilnice pe unitate .
Contrar susţinerilor reclamantului, prin Încheierea nr. xxxxx/7.01.2011 a Consiliului superior de disciplină au fost
individualizate dispoziţiile zilnice pe unitate care nu au fost semnate de reclamant, respectiv nr. 12/19.01.2010,
nr. 16/23.01.2010, nr. 17/26.01.2010, 40/20.02.2010, nr. 45/9.03.2010, nr. 94/13.04.2010, nr. 133/5.06.2010 şi
nr. 169/27.07.2010. Totodată, s-a reţinut, conform art. 61 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004, prescripţia aplicării
sancţiunii disciplinare p_____ modul de întocmire a dispoziţiei din 1/1.01.2010.
Lipsa semnăturii şefului inspectoratului rezultă din copia dispoziţiilor în discuţie (aflate la filele 12-20, 22-25, 30-
31 din volumul IX). Semnătura şefului unităţii este reglementată în mod imperativ prin art. 1 alin. 2 teza I din
Ordinul ministrului de interne nr. 382/5.02.2003 privind redactarea „dispoziţiei zilnice a şefului unităţii”. Potrivit
textului, „dispoziţia zilnică a şefului unităţii se elaborează în fiecare zi lucrătoare şi este semnată de şeful unităţii
şi de adjuncţii acestuia.” Aşadar, reclamantului nu i se impută redactarea efectivă a dispoziţiilor zilnice pe
unitate – care, potrivit art. 4 din acelaşi ordin, se redactează pe calculator sau în registru special (cum este
situaţia în cauză), iar potrivit art. 3 este prezentat de către cel care l-a redactat şefului unităţii p_____ a-l aproba
– ci nesemnarea acestor dispoziţii (astfel cum s-a reţinut expres prin Încheierea nr. xxxxx/7.01.2011), omisiune
care semnifică o neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, în sensul art. 57 lit. b) din Legea
nr. 360/2002.
Data săvârşirii faptelor este cea la care au fost întocmite dispoziţiile de zi pe unitate, iar obligaţia reclamantului
era una de diligenţă, iar nu de rezultat.
12. Cea de-a douăsprezecea faptă constă în aceea că reclamantul nu a acordat atenţia cuvenită modului de
planificare şi executare a controalelor de fond şi tematice, precum şi a documentaţiei întocmite în acest sens
întrucât nu a dispus masurile necesare p_____ realizarea celor planificate şi a acceptat încălcarea prevederilor
art. 11 alin.7 din O.M.A.I. 318/2007 referitoare la termenul de întocmire şi prezentare a Notelor de Constatare .
Prin Încheierea nr. xxxxx/7.01.2011 a Consiliului superior de disciplină s-a reţinut că din cele opt controale de
fond planificate p_____ anul 2010 au fost efectuate, până la 15.11.2010, doar patru, iar notele de constatare
au fost înregistrate după 4-12 zile contrar art. 11 alin. 7 din Ordinul M.A.I. nr. 318/2007. De asemenea, s-au
m__ reţinut următoarele nereguli: înregistrarea a 12 note de constatare cu număr nesecret contrar prevederilor
art. 74 din Ordinul M.A.I. S/66/23.04.2009; întocmirea rapoartelor cu rezultatul verificărilor după 45-60 zile de la
finalizarea controlului, contrar art. 12 alin. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 318/2007; identitatea dintre cele patru planuri
de control, ceea ce denotă formalism şi superficialitate în planificarea acestei activităţi; dispunerea doar a două
controale tematice şi înregistrarea planurilor de control tematic şi a rapoartelor cu rezultatul verificărilor cu
număr nesecret, contrar art. 74 din Ordinul M.A.I. S/66/23.04.2009; neîntocmirea notelor de constatare şi lipsa
propunerilor cu măsuri de îmbunătăţire a activităţilor, contrar dispoziţiilor din Ordinul M.A.I. nr. 318/2007. Dintre
acestea, prin Încheierea nr. xxxxx/7.01.2011 şi prin Ordinul nr. II/2046/11.01.2011, abaterea disciplinară a fost
reţinută doar în privinţa controalelor de fond, respectiv faptul de a nu se fi dispus măsurile necesare p_____
realizarea tuturor controalelor de fond planificate şi de a fi acceptat încălcarea art. 11 alin. 7 din Ordinul M.A.I.

nr. 318/2007 referitoare la termenul de întocmire şi prezentare a notelor de constatare; prin urmare, nu vor fi
avute în vedere apărările reclamantului referitoare la aspectele care nu au fost reţinute în conţinutul abaterii
disciplinare, respectiv modul de înregistrare a notelor de constatare, identitatea obiectivelor celor 4 planuri de
control şi nerespectarea dispoziţiilor art. 12 alin. 1 Ordinul M.A.I. nr. 318/2007 care impun comisiei de inspecţie
obligaţia de a elabora raportul de inspecţie în termen de 20 de zile de la închiderea inspecţiei.
Verificându-se documentele referitoare la controalele de fond efectuate în temeiul Ordinului M.A.I. nr. 318/2007
(documente aflate în mapele care conţin înscrisuri cu informaţii clasificate) se constată că, într-adevăr, au fost
efectuate doar patru controale de fond, iar termenele de întocmire a notelor cuprinzând concluziile rezultate în
urma controalelor se situează în afara celor prevăzute de art. 11 şi 12 din Ordinul M.A.I. nr. 318/2007 privind
organizarea şi executarea inspecţiilor şi controalelor în M_________ I_________ şi Reformei Administrative (în
vigoare până la data de 16.07.2011 când a fost abrogat prin Ordinul nr. 118/2011). Dispoziţiile a căror încălcare
i-a fost imputată reclamantului sunt cele ale art. 11 alin. 7 – aplicabile şi controalelor de fond în temeiul art. 16
din acelaşi ordin – potrivit cărora pe timpul inspecţiei membrii comisiei de inspecţie întocmesc note de
constatare cu concluziile rezultate la sfârşitul evaluării fiecărui domeniu de activitate, formaţiune/subunitate şi
se aduc la cunoştinţă, sub semnătură, conducerii instituţiei inspectate şi personalului evaluat.
În ceea ce priveşte numărul de controale, reclamantului nu i s-a imputat faptul că era necesar un număr minim
de controale care să asigure că situaţia operativă este sub control (astfel cum susţine reclamantul), ci faptul că
nu a dispus măsuri pe realizarea efectivă a celor opt controale de fond planificate (controalele de fond fiind,
potrivit art. 14 din Ordinul M.A.I. nr. 318/2007, o activitate planificată, în timp ce controalele tematice sunt
activităţi neplanificate, astfel cum se prevede prin art. 17 din ordin).
13. Cea de-a treisprezecea faptă reţinută ca abatere disciplinară constată în faptul neconvocării şedinţelor
semestriale de analiză în vederea minimalizării riscurilor , astfel cum prevede art. 22 cap. IV din anexa S.M.A.I.
nr. 006/2006 , precum şi în lipsa dispoziţiei de revizuire a Registrului de riscuri al I.P.J. N____, după intrarea în
vigoare a noului R.O.F. al inspectoratului .
Registrul de riscuri al I.P.J. N____ este înregistrat ca document nesecret sub nr. 31.842/4.06.2009 (un extras
din acest registru aflându-se la filele 104-110, vol. VIII). Faptele reţinute de Consiliul superior de disciplină în
conţinutul abaterii disciplinare sunt doar două: lipsa dispoziţiei de revizuire şi neconvocarea şedinţelor
semestriale (prin raportul de cercetare prealabilă fuseseră reţinute 6 deficienţe pe linia identificării şi
eliminării/minimalizării riscurilor), fapte omisive a căror combatere putea fi făcută de reclamant doar prin
invocarea în concret a actului prin care a dispus revizuirea registrului şi a celor două şedinţe din anul 2010 la
care a avut loc analiza în vederea minimalizării riscurilor , astfel cum prevăd dispoziţiile cu caracter secret al
căror conţinut (astfel cum a fost reţinut prin Ordinul nr. II/2046/2011 nu a fost contestat de reclamant.
Reclamantului nu i s-a imputat nerevizuirea registrului în raport de Standardele şi Procedurile postate pe
aplicaţiile I.G.P.R. la data de 14.09.2010 (astfel cum rezultă din adresa FN din 14.09.2010 – fila 61 vol. I al
instanţei), ci în raport de propriul regulament de organizare şi funcţionare al I.P.J. N____, document aprobat de
reclamant în calitatea sa de şef la inspectoratului; de aceea, sunt lipsite de relevanţă împrejurările invocate de
reclamant. În ceea ce priveşte încheierea nr. xxxxxx/30.10.2010, fapta analizată de acel consiliu de disciplină
era distinctă, respectiv neîntocmirea registrului de riscuri, iar nu nerevizuirea acestuia.
14. Cea de-a paisprezecea faptă reţinută ca abatere disciplinară constată în faptul negativ de a nu fi dispus şi
urmărit să fie întocmită/modificată/completată, în termenul legal, fişa postului în cazul comisarului şef de poliţie
Sauciniţanu M_____, ofiţer din cadrul Compartimentului control intern , după aprobarea noului R.O.F. al I.P.J.
N____, înregistrat sub nr. S/xxxxxx/17.03.2010 .
Fişa postului p_____ poliţişti este reglementată de Ordinul M.I.R.A. nr. 665/2008 privind unele activităţi de
management resurse umane în unităţile Ministerului I_________ şi Reformei Administrative (publicat în
Monitorul Oficial al României nr. 833/2008) . Potrivit alin. 2 al art. 4, fişele posturilor – altele decât cele p_____

şeful/comandantul unităţii şi cele ale adjuncţilor/locţiitorilor acestuia – se întocmesc sau, după caz, se modifică
şi/sau se completează în termen de 30 de zile de la înfiinţarea/reorganizarea/restructurarea unităţii, precum şi
de la aprobarea regulamentului de organi zare şi funcţionare al unităţii; responsabilitatea îi revine, potrivit alin.
4, şefului nemijlocit al titularului postului p_____ care se întocmeşte fişa respectivă.
Contrar acestor dispoziţii, în condiţiile în care noul Regulament de organizare şi funcţionare a I.P.J N____ a
fost aprobat şi înregistrat sub nr. S/xxxxxx/17.03.2010, astfel cum s-a reţinut prin Încheierea nr. xxxxx/7.01.2011
a Consiliului superior de disciplină , fişa reactualizată a postului ofiţerului Săuciniţanu M_____, ofiţer în cadrul
Compartimentului Control Intern subordonat în mod nemijlocit sefului I.P.J. N____, a fost înregistrată la data de
21.06.2010 sub nr. xxxxx (filele 54, 55 vol. IX), cu depăşirea termenul legal de 30 de zile.
Dispoziţiile din Ordinul nr. 665/2008 menţionate sunt imperative atât în ceea ce priveşte termenul de întocmire a
fişei postului, cât şi în privinţa persoanei responsabile p_____ aceasta, astfel că nu vor fi reţinute apărările
reclamantului cu privire la chestiunea necesităţii întocmirii unei noi fişe şi la responsabilitatea Serviciului
Resurse Umane. Totodată, sub acest din urmă aspect este de reţinut că una dintre atribuţiile reclamantului
prevăzută în fişa postului (extras din aceasta fiind redat în raportul de cercetare prealabilă 253.312/29.11.2010)
era aceea de gestionare a resurselor umane.
Nu este necesar să se fi produs un rezultat periculos, căci şi obligaţiile a căror nerespectare a dus la reţinerea
acestei abateri disciplinare sunt de diligenţă.
15. Cea de-a cincisprezecea faptă reţinută ca abatere disciplinară constată în faptul reclamantul nu a solicitat
structurii teritoriale de informaţii date de interes în organizarea activităţii de menţinere a ordinii şi siguranţei
publice . S-a reţinut că reclamantul nu a putut prezenta un document ul necesar întocmirii Planului unic de
ordine şi siguranţă publică p_____ anul 2010 .
Prin Încheierea nr. xxxxx/7.01.2011 a Consiliului superior de disciplină s-a reţinut faptul nesolicitării de la
structurile de informaţii a datelor şi informaţiilor de interes operativ necesare organizării şi executării activităţilor
de menţinere a ordinii şi siguranţei publice, contrar art. 15 lit. c) coroborat cu art. 22 din anexa la Dispoziţia
adjunctului şefului D.O.S.P. I/1226/6.05.2010 (filele 2-12, vol. III al instanţei). Anexa la această dispoziţie
reprezintă Metodologia de punere în aplicare a Ordinului ministrului administraţiei şi i_________ nr. 60/2010
privind organizarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice. Potrivit art. 15 lit. c) din
această metodologie, responsabilitatea solicitării de la structurile de informaţii teritoriale de date de interes
operativ necesare organizării şi executării activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice revine şefului
inspectoratului de poliţie judeţean sau înlocuitorului său legal, iar potrivit art. 22 modificarea şi completarea
planurilor unice de ordine şi de siguranţă publică şi planurile de cooperare care erau în vigoare până la data
publicării Ordinului nr. 60/2010 trebuiau realizate până la data de 1.05.2010. Aceste dispoziţii au caracter
imperativ, iar forma scrisă a solicitării de informaţii, deşi nu este prevăzută expres, este necesară tocmai
p_____ a se dovedi respectarea acestor prevederi legale. Totodată, potrivit fişei postului (extras din aceasta
fiind redat în raportul de cercetare prealabilă 253.312/29.11.2010), reclamantul coordona activitatea de
elaborare/actualizare a Planului unic de ordine şi siguranţă public.
Prin aceeaşi încheiere s-a m__ reţinut că prin adresa S/xxxxxxx/NT/14.12.2010 a Serviciului de Informaţii şi
Protecţie Internă N____ (depusă de pârâţi în cadrul documentaţiei care conţine informaţii clasificate) s-a
menţionat că I.P.J. N____ nu a solicitat informaţii p_____ întocmirea planului unic de ordine şi siguranţă publică
p_____ anul 2010.
Potrivit fişei postului (extras din aceasta fiind redat în raportul de cercetare prealabilă 253.312/29.11.2010)
reclamantul coordona activitatea de elaborare/actualizare a Planului unic de ordine şi siguranţă publică.
16. Cea de-a şaisprezecea faptă reţinută ca abatere disciplinară constată în faptul rezoluţionării şi aprob ării
clas ării petiţiei nr. 4023/05.07.2010 prin care era reclamat agentul sef de poliţie G_____ L________ p_____
săvârşirea infracţiunii de şantaj .

Prin petiţia înregistrat ă sub nr. 4023 din 05.07.2010 (filele 112 verso-144, vol. IX) P_________ M____ a
reclamat pe agentul şef G_____ L________ p_____ fapte de şantaj şi ameninţare . Prin raportul cu rezultatul
verificărilor înregistrat sub nr. 4023/14.07.2010 (filele 117-118, vol. IX), aprobat de reclamant, s-a propus
clasarea petiţiei şi a materialului de verificare avându-se în vedere declaraţia dată din 6.07.2010 a aceleaşi
petiţionare prin care a solicitat să se facă cercetări disciplinare cu privire la acelaşi poliţist (fila 115 verso, vol.
IX) şi prin care a precizat că nu formulează plângere penală.
Dacă în ceea ce priveşte infracţiunea de ameninţare acţiunea penală se pune în mişcare, potrivit art. 193 alin. 2
din Codul penal, la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, p_____ infracţiunea de şantaj acţiunea penală
se exercită din oficiu, iar aprecierea cu privire la întrunirea elementelor constitutive al infracţiunii cade în
competenţa procurorului. În plus, este de observat că persoana împotriva căreia s-a formulat cererea iniţială
are calitatea de poliţist, motiv p_____ care, în acord cu Dispoziţia nr. 386/2006, a fost repartizată spre
soluţionare unui ofiţer din compartimentul Control Intern. De aceea, prin Încheierea nr. xxxxx/7.01.2011 a
Consiliului superior de disciplină s-a reţinut că se impunea înaintarea lucrării către unitatea de parchet
competent ă î n vederea atribuirii numărului unic, iar la finalizarea cercetărilor să fie propusă soluţia legală .
Fapta la care face referire reclamantul că nu a fost reţinută ca abatere disciplinară prin Încheierea nr.
xxxxxx/30.10.2010 nu este similară întrucât este vorba de o petiţie anonimă, fiind diferită şi în ceea ce priveşte
calitatea persoanei reclamate.
17. Cea de-a şaptesprezecea faptă reţinută ca abatere disciplinară constată în faptul aprobării cu
superficialitate a analiz ei nr. S/xxxxxx/06.10.2010 pe o perioadă de 9 luni în anul 2010 privind activităţile
desfăşurate şi rezultatele obţinute de poliţiştii din Serviciul de investiga ţii criminale, pe linia muncii informative .
Potrivit fişei postului (extras din aceasta fiind redat în raportul de cercetare prealabilă 253.312/29.11.2010)
reclamantul răspundea de întreaga activitate a inspectoratului de poliţie judeţean şi de încadrarea acesteia în
dispoziţiile legale, dar avea ca atribuţie şi analizarea evoluţiei situaţiei operative a poliţiei şi de a dispune măsuri
p_____ îmbunătăţirea activităţii.
Prin Încheierea nr. xxxxx/7.01.2011 a Consiliului superior de disciplină s-a reţinut că prin analiza realizată
(depusă de pârâţi în cadrul documentaţiei care conţine informaţii clasificate) nu au fost identificate disfuncţii şi
nu s-au dispus măsuri cu responsabilităţi şi termene concrete de eficientizare a muncii.
Această analiză, realizată de şeful serviciului la care se referă abaterea, a fost aprobată de reclamant căruia i
se impută superficialitatea în raport de faptul aprobării fără nicio obiecţie a documentului în discuţie, deşi,
potrivit persoanelor cu atribuţii de control managerial, analiza nu a fost întocmită corespunzător.
Nu există similitudine cu fapta analizată la punctul 20 din Încheierea nr. xxxxx/7.01.2011 întrucât în acea
situaţie era vorba de o atribuţie delegată unui alt ofiţer, iar în cazul analizat este vorba de o atribuţie exercitată
de reclamant în locul ofiţerului care răspundea nemijlocit de activitate şi care se afla în concediu de odihnă.
Nici în cazul acestei fapte nu se cere producerea unui rezultat, obligaţiile îndeplinite necorespunzător şi care au
fost imputate reclamant fiind obligaţii de diligenţă.
18. Cea de-a optsprezecea faptă reţinută ca abatere disciplinară constată în aceea că reclamantul nu a dispus
prin dispoziţie zilnică pe unitate persoanele responsabile cu activitatea de arhivare, aşa cum prevede art. 3 din
O.M.A.I. nr. 650/2005 .
Potrivit art. 3 alin. 1 din Ordinul nr. 650/2009 privind organizarea şi administrarea Fondului arhivistic al
Ministerului Administraţiei şi I_________ (filele 105-132, vol. X) structurile acestui minister sunt obligate să
organizeze compartimente de arhivă sau să desemneze, prin dispoziţie, personale care vor desfăşura activităţi
de arhivă, în funcţie de valoarea şi cantitatea de documente create şi deţinute. În cauză, niciuna dintre
variantele reglementate alternativ de aceste dispoziţii – fie organizarea compartimentului de arhivă, fie emiterea
unei dispoziţii de desemnare a persoanelor care desfăşoară activităţi de arhivă – nu a fost realizată, deşi una
dintre acestea este obligatorie. Potrivit art. 160 din ordin, răspunderea p_____ respectarea prevederilor legale

în vigoare privind administrarea Fondului arhivistic al M.A.I. revine nemijlocit şefilor structurilor şi comandanţilor
de unităţi.
Ceea ce invocat reclamantul este fişa postului agentului A_______ I____ din cadrul Serviciului cazier judiciar,
statistică şi evidenţe operative, fişă înregistrată sub nr. 53.502/3.06.2010 (filele 129-133, vol. IX) şi în care se
prevede ca atribuţie asigurarea, organizarea şi conducerea nemijlocită a activităţilor specifice pe linie de arhivă
(operativă şi neoperativă). Ori această modalitate de lucru este neconformă cu dispoziţiile Ordinului nr.
650/2009.
Apărările reclamantului cu privire la respectarea art. 36 din Ordinul nr. 650/xxxxxxx sunt irelevante întrucât nu s-
a reţinut o astfel de încălcare în conţinutul abaterii disciplinare.
Nici în cazul acestei fapte nu se cere producerea unui rezultat, obligaţia neîndeplinită şi care au fost imputată
reclamantului fiind de diligenţă.
19. Cea de-a nouăsprezecea faptă reţinută ca abatere disciplinară constată în faptul că reclamantul n u a
manifestat preocupare p_____ punerea în aplicare a art. 12 alin. 1 din O rdinul M.A.I. nr. 1519/28.11.2006
p_____ aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea chitanţelor de amenzi contravenţionale privind
circulaţia pe drumurile publice .
Potrivit art. 12 alin. 1 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul M.A.I. nr. 1519/2006 (filele 2-6, vol. X),
verificarea respectării acestor norme se execută trimestrial, la schimbarea gestionarului sau la solicitarea
şefului unităţii, după caz, de către o comisie numită prin dispoziţie scrisă; reclamantului i s-a imputat încălcarea
acestor dispoziţii cu referire la prima teză privind verificarea trimestrială.
Prin Încheierea nr. xxxxx/7.01.2011 a Consiliului superior de disciplină s-a reţinut că, după declanşarea
controlului tematic (17.11.2010), insp. principal M____ F_____ M_____ a întocmit un proces-verbal de
finalizare a controlului efectuat pe linia verificării modului de utilizare şi verificare a chitanţelor p_____ amenzi
contravenţionale, proces-verbal pe care l-a antedatat cu scopul de a nu fi tras la răspundere p_____
neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu; acest proces-verbal a fost semnat de reclamant care a confirmat data
retroactivă menţionată.
Reclamantului nu i s-a imputat faptul că procesul-verbal a fost întocmit p_____ o activitate care nu a fost
efectuată, ci faptul că neîndeplinirea obligaţiei de a dispune constituirea unei comisii care să verifice trimestrial
modul de respectare a prevederilor Ordinului M.A.I. nr. 1519/2006 a creat premisele ca un document - care
trebuia să fie întocmit imediat după finalizarea activităţilor de verificare efectuate în lunile iulie şi august 2010 -
să fie redactat în luna noiembrie 2010 şi antedatat; totodată, tot ca neglijenţă a fost tratată şi semnarea
documentului astfel redactat. Este adevărat că dispoziţiile legale invocate de pârâţi nu prevăd un termen de
redactare, însă, relevantă p_____ conţinutul abaterii este antedatarea, iar nu redactarea tardivă.
20. Cea de-a douăzecea faptă reţinută ca abatere disciplinară constă în faptul că reclamantul a manifestat
formalism cu ocazia aprobării documentelor programatice pe linia investigării fraudelor, în sensul ca nu a
urmărit şi nu a dispus măsuri p_____ implementarea operaţională a principalelor activităţi din sfera direcţiilor
prioritare de acţiune pe anul 2010, stabilite la nivelul D.l.F.
Prin Încheierea nr. xxxxx/7.01.2011 a Consiliului superior de disciplină această abatere disciplinară a fost
analizată prin prisma a trei planuri de acţiune: „Terminus” – p_____ prevenirea şi combaterea traficului cu
ţigarete provenite din magazinele duty-free, „Stop Evaziune” – p_____ prevenirea şi combaterea evaziunii
fiscale şi „White Smoke” – p_____ prevenirea şi combaterea ilegalităţilor care se comit în domeniul importului,
tranzacţiilor intracomunitare, producerii şi comercializării tutunului şi produselor din tutun.
În privinţa primului plan s-a reţinut ca disfuncţionalităţi: nefundamentarea dispersiei forţelor participante în baza
unor pachete analitice; nesolicitarea, pe perioada derulării programului, vreunei analize a fenomenului de la
C_____________ de analiză a informaţiilor. În privinţa celui de-al doilea plan s-a reţinut: neasigurarea eficienţei
grupului de lucru care, doar la data de 5.02.2010, a evaluat formal activităţile desfăşurate; rezultatele nu sunt

de natură să certifice un mod de acţiune eficient şi operaţional, pe baza unui document programatic, în sensul
că a scăzut numărul infracţiunilor constatate, a persoanelor cercetate şi volumul prejudiciului recuperat şi a
crescut valoarea prejudiciului cauzat; nu s-a fundamentat dispersia şi dimensionarea forţelor participante în
baza unor pachete analitice; nu s-a solicitat nicio analiză a fenomenului de la C_____________ de analiză a
informaţiilor. În privinţa celui de-al treilea plan s-au reţinut ca disfuncţionalităţi următoarele: planul nu a fost
înregistrat la I.P .J. N____, ci direct la S.I .F. sub nr. xxxxxx/4.03.2010 contrar prevederilor Instrucţiunilor M.A.I.
nr. 1000/2005; nu a fost rezoluţionat şi aprobat de inspectorul şef, ci de adjunctul acestuia, A______ I___, care
a analizat şi aprobat şi rapoartele de analiză nr. S/xxxxxx/22.04.2010, respectiv nr. S/xxxxxxx/7.05.2010.
Se constată că disfuncţionalităţile reţinute prin încheierea Consiliului superior de disciplină privesc alte aspecte
decât cele în legătură cu care reclamantul şi-a formulat apărările prin cererea de completare a acţiunii.
În ceea ce priveşte activitatea de constatare pe linia evaziunii fiscale, reclamantul a susţinut că numărul acestui
fel de fapte nu a scăzut cu procentul reţinut în încheierea Consiliului superior de disciplină, ci a crescut. Însă,
procentele a căror creştere a fost invocată de reclamant se referă la infracţiunile sesizate (ceea ce denotă o
creştere a activităţii infracţionale) în timp ce încheierea se referă la infracţiunile constatate (ceea ce reflectă
eficienţa activităţii poliţiştilor pe planul analizat).
În concluzie, optsprezece dintre faptele considerate ca abateri disciplinare prin Ordinul nr. II/2046/11.01.2011
sunt reţinute şi de această instanţă, astfel că anularea ordinului p_____ motive de netemeinicie nu se justifică.
În ceea ce priveşte încălcarea principiului proporţionalităţii sancţiunii , se constată următoarele (punctul V
din cererea de chemare în judecată):
Art. 59 alin. 8 din Legea nr. 360/2002 stabileşte drept criterii la stabilirea sancţiunii: activitatea desfăşurată
anterior; împrejurările în care abatere disciplinară a fost săvârşită; cauzele, gravitatea şi consecinţele abaterii;
gradul de vinovăţie al poliţistului; preocuparea p_____ înlăturarea urmărilor faptei comise. Aceleaşi criterii sunt
prevăzute şi prin art. 14 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004; în plus, la lit. g) este prevăzută conduita poliţistului în
perioada cercetării prealabile.
Principiul invocat de reclamant este reglementat prin art. 39 lit. e) din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 printre
principiile care stau la baza activităţii consiliului de disciplină şi presupune asigurarea unui raport corect între
gravitatea abaterii disciplinare, circumstanţele săvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinară propusă.
Această instanţă consideră că nici Consiliul superior de disciplină nu a încălcat dispoziţiile art. 39 din Ordinul
M.A.I. nr. 400/2004 atunci când a propus sancţiunea şi nici ministrul nu a încălcat dispoziţiile art. 59 alin. 8 din
Legea nr. 360/2002 şi cele ale art. 14 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 atunci când a stabilit sancţiunea.
Dispoziţiile legale menţionate nu stabilesc o anumită ierarhie a criteriilor de individualizare a sancţiunii ori o
anumită pondere a unora în raport de altele. Totodată, chiar dacă nu este reglementat legal drept criteriu de
individualizare, numărul faptelor reţinute ca abateri disciplinare se impune a fi avut în vedere. Nu se poate
proceda, astfel cum pretinde reclamantul, la o individualizare a sancţiunii p_____ fiecare dintre faptele reţinute
ca constituind abaterile reglementate de art. 57 lit. a) şi b) din Legea nr. 360/2002, căci în materie disciplinară
nu se pot aplica prin analogie dispoziţii penale referitoare la aplicarea pedepsei în cazul concursului de
infracţiuni; pe de altă parte, este vorba doar de două abateri disciplinare, una dintre ele fiind reţinută în baza a
şaptesprezece fapte (din cele nouăsprezece reţinute prin actele contestate).
Astfel cum s-a reţinut punctual la unele dintre abateri, nu era necesară producerea unui rezultat în cazul
faptelor reţinute ca constituind abaterea prevăzută de art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, obligaţiile îndeplinite
necorespunzător ori neîndeplinite şi care au fost imputate reclamant fiind obligaţii de diligenţă, textul referindu-
se la neglijenţa manifestată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Însă, în ceea ce priveşte primele două abateri,
tocmai consecinţele acestora justifică gravitatea sancţiunii aplicate, reclamantul aducând grave prejudicii de
imagine Poliţiei R_____ întrucât, din poziţia sa de şef al unui inspectorat de poliţie judeţean, a făcut afirmaţii
prin care a fost semnificativ afectată atât credibilitatea acestei instituţii specializate a statului, cât şi a

autorităţilor statului, în g______. Totodată, prin conduita adoptată, reclamantul şi-a ştirbit şi propria imagine; sub
acest din urmă aspect, se constată că exerciţiul autorităţii publice, cu care este învestit poliţistul conform art. 2
alin. 1 din Legea nr. 360/2010, a devenit imposibil p_____ reclamant.
În condiţiile date, activitatea desfăşurată de reclamant în perioada anterioară celei supuse controlului, apreciată
ca excepţională, nu poate avea o pondere atât de mare încât să înlăture aplicarea sancţiunii contestate.
Nici volumul de activitate nu poate constitui un motiv de nerăspundere atâta vreme cât, prin acceptarea funcţiei
de inspector şef al unui inspectorat de poliţie judeţean, reclamantul şi-a asumat responsabilitatea gestionării
tuturor activităţilor presupuse de o astfel de funcţie.
Capetele de cerere privind reintegrarea reclamantului în funcţia deţinută anterior, plata drepturilor salariale şi
a daunelor morale în cuantum de 130.000 Euro se impun a fi respinse dat fiind caracterul accesoriu în raport
de anularea actelor administrative contestate.
În plus, reintegrarea reclamantului în funcţia de şef al inspectoratului ar fi fost împiedicată şi de faptul că
eliberarea din această funcţie nu s-a produs prin niciunul dintre actele contestate în prezenta cauză, ci prin
Ordinul nr. II/4223/23.11.2010 prin care s-a dat curs cererii sale cuprinse în raportul nr. 791/18.11.2010.
Însăşi reclamantul, în motivarea cererii de chemare în judecată a invocat faptul că trebuia luat în considerare
faptul că a cerut să fi e pus la dispoziţia unităţii după declaraţiile făcute .
În ceea ce priveşte acordarea daunelor morale se m__ reţine că emiterea unor acte administrative – a căror
legalitate a fost analizată de o instanţă de judecată constatându-se conformitatea lor cu legea – nu poate naşte
dreptul persoanei vizate (de respectivele acte) la daune morale.
Faţă de cele ce preced, atât excepţia invocată de pârâtul I____________ de Poliţie al Judeţului N____, cât şi
acţiunea, completată şi precizată, se impun a fi respinse.
P_____ ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului I____________ de Poliţie a Judeţului N____.
Respinge, ca nefondată, acţiunea în contencios administrativ , astfel cum a fost completată şi precizată, în
privinţa tuturor capetelor de cerere , formulată de reclamantul Ş____ V____ A_______ , cu domiciliul în Piatra
N____, ______________________, judeţul N____, în contradictoriu cu pârâţii M_________ ADMI NISTRAŢIEI
ŞI I_________, cu sediul în Bucureşti, ________________________. 1A, sector 1, I____________ G______
AL POLIŢIEI R_____ , cu sediul în Bucureşti, __________________. 4- 6, sector 5 şi I____________ DE
POLIŢIE AL JUDEŢULUI N____ , cu sediul în Piatra N____, st r. Eroilor nr. 16, judeţul Neam.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică din 11 august 2011.
P_________,
M___ G_______ C_______
Grefier,
L_____- D______ D______

Tehnored. s. G.M. C_______ /9.09.2011
L.D.D. – ex. 6
13 septembrie 2011


Curtea de Apel BACĂU - Secţia A II-a Civilă, de Contencios Administrativ Şi Iscal (D Amânări)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curtea de Apel BACĂU - Secţia A II-a Civilă, de Contencios Administrativ Şi Iscal (D Amânări)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hotă râ re nr.

123/2011 din 11/08/2011 - Contencios administrativ şi fiscal -

Dosar nr. XXXXXXXXXXX

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 1/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 2/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 3/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 4/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 5/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 6/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 7/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 8/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 9/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 10/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 11/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 12/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 13/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 14/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 15/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 16/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 17/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 18/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 19/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 20/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 21/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 22/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 23/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 24/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 25/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 26/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 27/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 28/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 29/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 30/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 31/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 32/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 33/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 34/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 36/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 37/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 38/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 39/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 40/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 41/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 42/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 43/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 44/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 45/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 46/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 47/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 48/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 49/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 50/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 51/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 52/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 53/54

Tipărit de Contencios 4 la 11.02.2024. 54/54

S-ar putea să vă placă și