LA SEZATOARE de DRAGOBETE

DISTRIBUTIE
Bunica - Toti imbracati in costume populare, cu opinci ,
Nepoatele – 1,2 fus, andrele , gheme , cosulete, ulcele de lut,
Fete 1,2,3, farfurii de lut …si ce e semnificativ de
DRAGOBETE …
 ( Bunica toarce ... vine o fata si se aseaza langa ea...le cheama sip e celelalte ... incep sa toarca
si ele...) Bunica canta un cantec trist …

Cristea Ioana - Bunică dragă, în jur e primăvară Şi totu-n jur învie.

De ce în glasu-ţi e tristeţe Si-această melodie ?
BUNICA – Dragele mele ...voi stiti ce zi este azi ?
NEPOATA - Pai e vineri... 24 februarie ..
BUNICA - Sigur ... este o zi foarte importanta! Astazi este serbat Dragobetele ...
Enache Alexandra - Bunică draga, zi-ne, hai Povestioare , Pe care le spuneai Cîndva la
şezătoare…
BUNICA - Bine... daca astazi este sarbatoarea Dragostei la romani , atunci haideti sa va povestesc
despre el... Intelepcinea unui trait de mult mosneag Inscrisa-ntr-o carte cu o legenda veche ,
Mi-a amintit povestea citita a unui tanar , De- aici , de pe la noi , zeu tanar nepereche …
Un tanar al pamantului strabun Caruia “Cap de Primavara” toti ii spun ...
El este fiul drag al babei Dochia ,Ce sub cojoace isi ascunde rochia : Iovan, Navalnic , iubaret din
fire, Cu nume-mparatesc de Dragobete care aduce –n hore flacai si mandre fete … Si-n flori, si-n
zburatoare , in intreaga fire - iubire . El ,pasarile padurii a imperecheat Si mintile fetelor tinere a
luat , Iar Maica Domnului l-a metamorfozat …- In floare de iubit l-a transformat! El sa ramana-n
veacuri adorat ! Eros, Cupidon,sau Dragobete Cu iubire pura sa te-nbete ,Cand ies haulind si
chiuind in soare Fete, sa adune viorele si tamaioare…
NEPOATA – Dar cine era Dragobetele , bunico ?
BUNICA – Era un bărbat chipeş si neastâmpărat, fiul Babei Dochia, care oficia, la începutul fiecărei
primăveri, logodne intre tineri si nunta tuturor animalelor, deaceea i se mai spune şi Logodnicul
Păsărilor sau Năvalnicul. Era protectorul iubirii celor care se întâlneau în ziua de Dragobete, iubire
care ţinea tot anul .
Enache Alexandra - Foaie verde de cicoare Bine e la şezătoare
Că vin fete şi flăcăi, Glasuri vii de zurgălăi.
Lica Miruna - Haideţi, fete şi feciori, Hai, veniţi la şezători.
Unde-s glume şi poveşti ... Mai cu dragoste munceşti.
NEPOATA- Dar de unde provine denumirea de dragobete, bunico ?
BUNICA – Denumirea provine din limba slava si apare pe la mijlocul evului mediu , sub denumirile
de: "Vobritenia", "Rogobete",sau "Bragovete" , pana cand, s-a impus denumirea de "Dragobete" -
varianta românească a sărbătorii iubirii , si însemna începutul primăverii.
ELENA si NICOLETA : Cupidon 1/sau Dragobete 2/,
Adună băieţi 1/şi fete,2/
Unind inimi rătăcite,
Ce tânjesc, stând adormite.1/
Fetele pot să aleagă,
2/ Băieţii taine dezleagă,
1/ Legându-se pentru probă,
2/ Printr-un deghizat în robă.
1/ Timpul face
2/ şi desface,
1/ De ne place,
2/ sau nu ne place,
1/Printre îndrăzneli şi fiţe
Reuşind să lege iţe.
2/ Dragobete blând şi darnic,
Se-nfăşoară ca năvalnic,
1/ Patimi vechi va reaprinde,
Timiditatea-n plasă prinde. 2/
NEPOATA- Dar ce inseamna DRAGOBETE in slava?
BUNICA – Pai "dragu" insemna „drag”, iar "biti" – al meu, deci "dragul meu". Alti filologi, au
explicat denumirea prin alte doua cuvinte dacice : "trago" - tap si "pede" - picioare, aceste doua
cuvinte transformandu-se, in timp, in drago, respectiv bete.

NEPOATA - Si tu participai la aceasta sarbatoare ?

BUNICA – Bineinteles !
Enache Alexandra - Joacă fusul ca sfîrleaza, Caierul se micşorează, Toarce buna pentru noi Să
ne facă haine noi.
BUNICA -Fiind un obicei de început de an, mai există şi superstiţia că e bine ca această zi să nu te
prindă fără pereche, că altfel o să fii singur pe tot parcursul anului .
Se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, şi că Dragobetele
îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat . Stii, tin minte ca fetele si baietii se imbracau in straie
de sarbatoare si porneau in grupuri prin lunci si paduri, cantand si cautand primele flori de
primavara. Si eu eram printre ei ... Era asa frumos...
Lica Miruna -Cu toţii la şezătoare Munci-vom cu ardoare De zicem o cîntare Din alea, din popor,
pe placul tuturor … (Canta cu totii )
BUNICA - Ei, imi amintesc si eu ... Noi, fetele strangeam in aceasta zi ghiocei, viorele si
tamaioase, pe care le puneam la icoane, pentru a le pastra pana la Sanziene, cand le aruncam in
apele curgatoare.
NEPOATA - Dar ce obiceiuri mai erau de aceasta sarbatoare ?
BUNICA – Pai se mai tinea obiceiul ca fetele mari, sa strânga de cu seara ultimile rămăşiţe de
zăpadă, numită zăpada zânelor, iar apa topită din omăt sa fie folosita pe parcursul anului pentru
înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste . Se spunea si ca tinerii care nu au petrecut
de Dragobete sau cei care n-au vazut macar o persoana tanara de sex opus , nu-şi vor mai gasi
perechea tot restul anului , iar femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi
drăgăstoase tot anul .
ADINA - Azi e zi de Dragobete, băieţi umblă după fete. însă fetele frumoase,
acum sunt pretenţioase. vor băieţi cu bani în cont, cel puţin maşină Ford.
vor să aibă şi o vilă, iar soacra puţin...senilă! băieţii caută fotomodel,
cu trupşor tras prin inel. toţi umblă după ceva …Dragobete, e ziua ta!
NEPOATA - Dar eu am auzit zicala „Dragobetele sărută fetele” – ce crezi ca inseamna?
BUNICA – Pai, unde m-am nascut eu , in Mehedinti , era obiceiul ca pe la pranz , fetele sa se
întorca în sat alergând, obicei numit zburătorit, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă.
Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, ei se sărutau în văzul tuturor. Sărutul
acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult .
NEPOATA - Asa s-a intamplat cu tine si cu bunicul ?
BUNICA – Exact, draga mea ... doar ca la noi , logodna a fost definitiva, nu doar pentru un an sau
doi ! Sarbatoarea de Dragobete era si un prilej pentru a afla ce nunţi se mai pregăteau pentru
toamnă .
NEPOATA - Vai, ce frumos, bunico ! Pacat ca acum nu se mai tine aceasta traditie !
Asa.. si ...? zi mai departe, bunico !
BUNICA – Mai spre seara , noi, tinerii, ne adunam mai multi la o casa, pentru a ne "face de
Dragobete", fiind o adevarata petrecere, cu mancare si bautura. Si ce mai jucam pana la ziua !
Cristea Ioana- Dar să dansăm o horă Ţinîndu-ne de mîini, Doar spus-a Cantemir: « Să fim pe ea
stăpîni ! » ( danseaza hora )
NEPOATA - Dar despre pasari de ce se spunea ca se „logodesc” in aceasta zi ?
BUNICA – Pai, de Dragobete oamenii mai in varsta aveau grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi
de păsările cerului, fara a se sacrifica animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Se
mai credea ca in ziua de Dragobete chiar şi păsările se logodeau si-si construiau cuiburile, iar
pasarile neimperecheate acum ramaneau fara pui peste vara.
Lica Miruna -Toarce-n vatră şi pisica, Dar pe fus n-a pus nimica Ea nu simte-aşa nevoi C-are
haine de pisoi.
Ioana Cristea - Uite, de trei zile-ncoace Incepui şi eu a toarce Si de-atunci sporesc mereu Ghemele
din fusul meu.
Pruteanu Elena- Cînd bădiţa-i lîngă mine Fusul se-nvătreşte bine, Iar cînd badea a plecat Am
zvîrlit fusul sub pat.
Nicoleta Neagu - Toarce, lele, toarce Pîn bădiţa s-a întoarce, Cînd îi termina de tors Hop! Şi badea
s-a întors!
NEPOATA - Dar cu Dragobetele ce s-a mai intamplat ?
BUNICA – Tradiţia spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană, numită Năvalnic, de
catre Maica Precistă, după ce acesta a îndrăznit să îi încurce şi ei cărările.
NEPOATA - Aha...acum am inteles .. Dar toti romanii sarbatoresc Dragobetele pe 24 februarie ?
BUNICA – In unele locuri, este sarbatorit si la data de 1 martie, deoarece se considera ca el este
primul deschizator al primaverii , care incepe odata cu luna martie .
NEPOATA - Da, bunico ... acum am inteles importanta acestei sarbatori si de-acum inainte o voi
serba si eu !
BUNICA – Asa sa faci , draga bunicii !
Lica Miruna - Luaţi fete fusu-n mîini ... Şezătoarea-i din bătrîni ...
Pruteanu Elena- Mai zicem o cîntare Din alea, din popor,
- Să ştie lumea toată Că noi muncim cu spor.
Cristea Ioana-Obiceiul bătrînesc, Obicei moldovenesc,
Neagu Nicoleta- Obiceiul e frumos Şi păstraţi-l sănătos.
(Canta )