Calculul rulmenţilor radiali cu bile

Rulmenţii radiali cu bile se pot monta în două variante.

La montajul cu rulment conducător şi rulment liber (v. figurile de la pag. 1 şi 2) se fixează axial atât
pe arbore cât şi în carcasă rulmentul cu sarcina radială cea mai mică (rulmentul conducător montat în
punctul 1 din cele două figuri). Acesta va prelua şi sarcina axială. Cel de al doilea rulment se fixează axial
fie pe arbore, fie mai rar în carcasă, putându-se descărca prin el dilatările termice axiale ale arborelui.
Acest rulment (rulmentul liber) va prelua numai forţa radială. Soluţia se utilizează în special la arbori lungi.
Este mai complicată din punct de vedere tehnologic şi constructiv, necesitând prelucrări şi clemente de
asamblare suplimentare.
Montajul cu rulmenţi flotanţi se realizează prin rezemarea axială a fiecărui rulment, într-un singur
sens pe arbore (spre interior) şi în sens opus în carcasă, prin intermediul capacelor. Forţa axială este
preluată în acest caz de rulmentul către care este îndreptată. Soluţia de montaj este simplă, se utilizează la
arbori scurţi, cum sunt, de exemplu, arborii reductoarelor de turaţie. Această soluţie de montaj prezintă
dezavantajul unei încărcări neuniforme a celor doi rulmenţi, spre deosebire de prima variantă.

Indiferent de varianta de montaj, cunoscând rulmentul care preia forţa axială, se determină raportul
Fa / C0, unde C0 - capacitatea statică de încărcare a rulmentului. În funcţie de acest raport, se determină
prin interpolare mărimea ”e” din tabelul A 7.2 de la pag. L49 (jos) din anexă.
F  F  F  F 
Raportul  a  se încadrează între două valori din tabel  a    a    a  şi apoi se
 C0   C 0  2  C 0   C 0 1
e 2  e1  F   F   F 
interpolează cu expresia: e  e1    a    a   . Dacă  a  este în afara limitelor
 Fa  F 
   a   0   0 1   C0 
C C

 C 0  2  C 0 1
tabelului (nu se poate încadra între două valori din tabel) atunci se ia valoarea limită lângă care se găseşte.
F
Numărul ”e” se compară cu raportul a .
Fr
Fa
a) Dacă  e , atunci forţa echivalentă este Fe  Fr
Fr
Fa
b) Dacă  e atunci forţa echivalentă este Fe  X  Fr  Y  Fa , unde X = 0,56 şi Y rezultă prin interpolare
Fr
Y1  Y2  F   F  
din tabelul A 7.2 de la pag. L49: Y  Y1    a    a   .
 Fa  F 
   a   0   0 1 
C C

 C 0  2  C 0 1
În cazul motorului electric, s­a ales ca rulment conducător rulmentul din punctul 1 (stânga). Pe el
acţionează simultan forţa radială Fr 1 şi cea axială Fa . Celălalt rulment, cel din punctul 5, nu este solicitat
axial şi forţa echivalenta de pe el este cea radială ( Fr 5 ).

p
C 10 6
Apoi se calculează durabilitatea în ore: L h     , unde C este capacitatea dinamică de
 Fe  n  60
încărcare a rulmentului calculat p = 3 pentru rulmenţii cu bile, n este turaţia arborelui motorului electric
n  nME determinat în prima etapă.
Durabilitatea rulmenţilor motoarelor electrice trebuie să fie mai mare decât 50 000 … 150 000 ore.

Observaţia 1: C şi C0 sunt daţi în tabel în [kN] şi trebuie transformaţi în [N], prin înmulţire cu 1000.
Observaţia 2: Calculul se efectuează pentru toţi rulmenţii care au diametrul inelului interior egal cu dr
stabilit la dimensionarea constructivă a arborelui.

Rezultatele se centralizează în tabelul 4.2 pag. 17 şi 18.

 Desenul de ansamblu (ciornă)
15,16,17 12 3 9 7 6 8 5 4 1 14 2 11 4 5 13 6 8
7 9 10
e tan sare
" labir int"
e tan sare
" labir int" cap arbore

dca
dperii drotor 3 dumãr
1 dr 5 det 7
dventilator dr

Br Br Lrotor Lrotor Br Br Lca   ca Lca   ca

2 2 2 2 2 2 2 2

a b c

1 - arbore rotor 9 - manşetă de rotaţie (simering)

2 - rotor
3 - elice ventilator
4 - rulment (cel ales în urma calculului cu dimensiunile dr, Dr, Br luate din tabel)
5 - scut
6 - capac (se alege în funcţie de diametrul exterior al rulmentului)
7 - şurub (este dat în tabelul cu capace pentru rulmenţi)
8 - şaibă Grower (are mărimea nominală a şurubului)
10 - pană paralelă (cea de pe capătul de arbore) se ia din tabel în fcţ de diam. arborelui
11 - pană paralelă (cea de la rotor este alungită constructiv)
12 - pană paralelă (cea de la ventilator)
13 - inel elastic (fixează axial rulmentul pe arbore) se ia din anexă în fcţ de diam.
14 - inel elastic (fixează axial rotorul; arborele are drotor şi puţin la stânga inelului)
15 - capac de fixare axială a elicei ventilatorului
16 - şuruburile capacului de fixare axială a elicei ventilatorului
17 - şaibă de blocare a autodesfacerii

a, b, c sunt poziţiile punctelor 1, 3 şi 5 stabilite ca valoare în temă.

Rulmenţii se aşează simetric de o parte şi alta a punctelor 1 şi 5.
Rotorul este dispus simetric faţă de punctul 3. La fel şi capătul de arbore faţă de punctul 7.
 Capace pentru rezemarea axială a rulmenţilor

1 5

Fr1 Fr5

D
D -1

13
D

DA

23 23

23
D D
bD 1,2bD bD 1,2bD
a) b)
Capace pentru rezemarea axială a rulmenţilor
Dimensiuni recomandate pentru capacele de rezemare axială a rulmenţilor
Diametrul exterior al rulmentului, D [mm] 40…62 65…75 80…95 100…145 150…220
Diametrul şurubului, dS [mm] M6 M8 M8 M10 M12
Numărul de şuruburi, zS 4 4 6 (4) 6 (4) 6 (4)
Grosimea capaculuiD [mm] 6 7 7 9 10
Lăţimea degajării pentru prelucrare fină, bD [mm] 5 5 5 8 8
Diametrul exterior al capacului, DA [mm] 24 + D 32 + D 32 + D 40 + D 48 + D
d (M14)
diam. M6 M8 M10 M 12
şurub
ds

b 18 22 26 30 34
e

cmin 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15

cmax c
0,5 0,6 0,6 0,6 0,6 b
k l s
emin 11,05 14,38 17,77 20,03 23,36
k 4 5,3 6,4 7,5 8,8
s 10 13 16 18 21
l 30-60 40-80 45-100 50-120 60-140
d M16 M 20 M24 (M 27) M 30
b 44 52 60 66 72
cmin 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2
cmax 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8
emin 26,17 32,95 39,55 45,2 50,85
k 10 12,5 15 17 18,7
s 24 30 36 41 46
l 65-160 80-200 90-240 100-260 110-300