Mult stimate domnule Eugen Simion, Raspund pe loc scrisorii D-tale din 25 Mai,

retransmisa de la Albion (unde ajunsese ca in timpurile bune, abia la… 28 Iunie!). Asta,
ca sa nu ma banuiti cumva prea lenes, sau bolnav, sau uituc… Voi pregati teancul de carti
cand voi sosi la Paris, pe la sfarsitul lui August, asa ca-l veti gasi la intoarcere.
(Si poate voi avea norocul sa va intalnesc: noi ramanem pana pe la 10-15 Oct.). Mi-ar fi
placut mult sa va cada in mana si Noaptea de Sanziene, macar pentru faptul ca, stilistic, e
romanul meu cel mai izbutit. As avea multe de spus asupra fantasticului in literatura; dar
cu alt prilej. Deocamdata, voi trimite xerografia unei scurte prefate (La Two tales of the
Occult - New York, 1970 - Secretul Dr. Honigsberger). Nu stiu daca ati vazut “La tiganci
si alte povestiri”, volumul aparut asta toamna si cuprinzand aproape totalitatea prozelor
mele fantastice. Daca nu, vi-l pot trimite de aici - impreuna cu alte cateva nuvele (”Ivan”,
“In curte la Dionis…”, etc). As avea o rugaminte: Posed vol. I din E. Lovinescu, Scrieri -
dar nu si volumele urmatoare. Daca nu sunt epuizate, as fi fericit sa le primesc. Cu urari
de sanatate si spor la munca,
al D-tale sincer, Mircea Eliade
17 Ian. 1980
Draga domnule Eugen Simion, Primesc d-abia acum scrisoarea D-tale din 25 Dec. Iti
multumesc - si-ti urez si eu un An Nou precum ti-l doreste inima. Proiectul D-tale de a
tipari toate nuvelele scrise dupa 1945 nu poate decat sa ma bucure - si, evident, sunt de
acord. Tin, insa, sa-ti atrag de la inceput atentia ca “receptionarea” mea in tara a variat, si
variaza inca, datorita multor impoderabile; ca, deci, s-ar putea ca munca D-tale de
“editor” sa fie zadarnica - si, in acest caz, mi-ar parea rau mai ales pentru D-ta… Planul
volumului mi se pare just: Nuvele (Madrid), Mantuleasa, In curte la Dionis, plus cele
cateva nuvele recente din La tiganci (”Podul”, “Adio!” etc), daca e vorba sa reunim toate
nuvelele scrise dupa 1945. O novella de 115 pag. dactilo apare in Revista. Scriitorilor.
Romani, titlul (provizoriu) este “Tinerete fara de tinerete” (a aparut la Shurkamp Verlag
K.G sub titlul Der Hundertjährige). Iti voi trimite un extras indata ce le voi primi din
Germania. Sunt sigur ca aceasta novella poate “trece” mai usor decat micul roman
Nouasprezece trandafiri (1979) si cel pe care l-am incheiat saptamana trecuta, Dayan. Nu
prea vad, insa, de ce ar fi tiparite Amintirile; mai ales ca in iarna aceasta va aparea la
Gallimard primul volum din Memoire (1907-1937) sub titlul: Les promesses de
l’Čquinoxe, care continua Amintirile pana la implinirea varstei de 30 de ani. (Te-am pus
pe lista serviciului de presa si sper ca volumul sa-ti ajunga…). Dar sa nu ma lungesc cu
vorba! Iti urez succes - si mult noroc.
Al D-tale cu prietenie, Mircea Eliade PS. Scris pe marginea paginii intai, pe verticala
fata de textul scrisorii: - “Va trebui gasit un alt volum pentru a evita confuziile
bibliografice; volumul editat la Roma se gaseste deja in multe biblioteci universitare.”
12 Mai 1981
Draga Eugen Simion, Multumiri pentru scrisoarea din 20 IV si pentru vestea buna a
iminentei aparitii a volumului. Am citit cu interes articolul D-tale din Ramuri (martie
1981). O singura observatie: n-ai staruit asupra “paralelismului” cu Tinerete fara de
batranete. Ca si eroul din basmul nostru, Dominic se intoarce pentru ca, privind albumul
cu fotografii, i s-a facut dor de casa. Ca si in basm, el ajunge la Piatra-Neamt tanar;
incepe sa-si arate varsta numai dupa ce ajunge la cafenea, si moare curand dupa aceea (ca
si eroul basmului, in fundul pivnitei; tot ce mai ramasese din castelul pe care credea ca-l
parasise doar de cateva zile…). Dominic traise cu adevarat evenimentele - Elvetia, India,
Dublin etc. In reintalnirea (vizionara, onirica, extatica) cu prietenii si cunoscutii, la
Cafenea, el avea dreptate: grupul intreg traia inca in 1938. Reintalnirea il proiecteaza in
trecut; si, ca si in basm, isi arata varsta biologica pe care o avea pe acest taram (in nuvela
mea, taramul celalalt din basm este sugerat prin “mutatia” lui Dominic, aici, pe pamant;
nu este o alta lume). Si, acum, o rugaminte; poti expedia exemplare urmatoarelor
persoane: Lizette Perlea, 330 East 79 Street, New York, N.Y 10019; Mary Stevenson,
1820 University Parkway, Winston Salem, N. C. 27106; Prof. Dennis Doeing, 51 W.
Northrup, Buffalo, N.Y. 14214. Iti multumesc anticipat. Cu prietenie, al D-tale, Mircea
Eliade P.S. L-ai intalnit pe Mac Ricketts? Te rog da-i sa citeasca lui C. Noica nuvela
Ivan. *Pe frontonul paginii: “Ma pregateam sa-ti trimit erata. Am corectat insa numai
La tiganci. Iti trimit aceste pagini pentru indescifrabil.”
4 Ian. 1981
Draga Eugen Simion, Incep prin a-ti ura un An Nou dupa pofta inimei! Scriu cu mare
greutate. Rheumatoid-arthritis nu cedeaza! Desi, de cand am venit ma indop cu droguri
(sase-opt pe zi), si de 2 saptamani am inceput injectiile cu saruri de aur (rezultatele se vor
vedea in 5-6 luni!…). Maine plecam in Florida, la caldura. Ne reintoarcem la 21 Ianuarie.
Imi pare foarte rau ca nu pot scrie nimic despre Marin Preda. Nu l-am intalnit la Paris.
Am citit, acum 10-12 ani, si mi-a placut - Intrusul. Dar am ratacit exemplarul, si chiar
daca l-as fi gasit, n-as fi avut “puterea” sa scriu cele cateva pagini. Putinele resurse de
energie (mentala - dar si fizica) de care mai dispun le distribui obligatiilor urgente: cursul
de la Universitate, vol. III din Histoire si pregatirea Enciclopediei (in 16 vol.), al carui
prospect ti-l alaturez. Sper sa scap de tortura aceasta inainte de a reveni la Paris, in iunie.
Drepturile asupra textelor romanesti tiparite in Franta, Spania si Germania, imi apartin.
Asa cum am precizat in scrisoarea de acum vreo 7-8 ani (in legatura cu retiparirea
volumelor Maitreyi si La tiganci, drepturile romanesti le-am cedat surorii mele, Corina
Alexandrescu, Str. Sublocotenent Staniloiu Nr.7, Sect.2, cod 73228. Textul despre
literatura fantastica n-a aparut (Decada de la Cerisy) si nu am copie. Nu cred ca Pelerina
si Dayan vor putea apare. Nu am la indemana copii dactilografiate. Le-as putea pregati
dupa intoarcerea din Florida, dar stiu ca dactiloscriptele nu pot fi expediate prin posta.
Pentru curiozitatea D-tale (si lui Dinu Noica), voi ruga pe A. Marino sa le aduca, la
intoarcerea lui de la Paris. Cu prietenie si multe multumiri,
al D-tale, Mircea Eliade
26 Ian. 1982
Draga Eugen Simion Multumiri pentru scrisoarea din 15 dec. (primita acum cateva
zile!…). Cred ca am raspuns la scrisoarea D-tale din iulie, de la Paris sau Eygaliere. Daca
am devenit un corespondent imposibil nu se datoreste faptului ca sunt “ocupat”, ci
continuelor plictiseli cu sanatatea: cataracta care ma ameninta, artherita-rheumatoida care
mi-a prins degetele si incheieturile, l’abaissement du niveau mintal provocat in
tratamentul cu aur coloidal etc. Lucrez putin (si prost), scriu greu (si ilizibil chiar pentru
sotia mea). Ce e mai curios: nu mi-am pierdut nici optimismul, nici certitudinea ca toate
se vor rezolva cu bine (doar am mai trecut prin “incercari initiatice”…) Astept cu
nerabdare Intoarcerea autorului, si cateva exemplare din noul tiraj (primul era destul de
mediocru: hartie si cerneala cum n-am mai vazut in productia romaneasca din ultimii 10-
12 ani…). Privitor la intalnirea de la Paris: as fi fericit sa se realizeze. Dar de ce sa
complicam lucrurile cu intrebari si magnetofon? Cred ca am spus esentialul in textele
autobiografice si in cateva interviuri. M-as repeta; si, datorita oboselii, m-as repeta sub
nivelul pe care il asteapta cititorii de la un septuagenar. Iti ureaza sanatate - si tot binele,
al D-tale recunoscator, Mircea Eliade
Albion, 18 mai 1971
Stimate Domnule Simion, Ce bucurie, sa primesc aici, in acest orasel vetust cu 14.000
locuitori, cartea D-tale la care visam de cand o vazusem anuntata (eram, cred, inca la
clinica - dar “in afara de pericol iminent sau previzibil”, cum le place doctorilor sa
spuna). Am citit cele 684 de pagini in cateva zile (si nopti), si am recitit cel putin vreo
suta. Interesul meu aproape suspect pentru E. Lovinescu se explica, probabil, si prin
faptul ca, desi l-am cunoscut, nu i-am frecventat cenaclul. Ne intalneam prin librarii, mai
ales la Alcalay si la Virgil Montaureanu. Numai dupa ce m-am stabilit in strainatate mi-
am dat seama de greseala pe care o facusem: pe el, l-am citit de pe atunci, si-l recitesc
intotdeauna cu delicii, dar pe oamenii de la “Sburatorul” nu-i voi mai intalni niciodata…
Inutil sa incerc o “analiza critica” a cartii D-tale. Nu prea ma pricep, si nici fortele, cum
se mai spune, nu prea ma ajuta. (Dupa cateva ore de lucru responsabil, trebuie sa ma
odihnesc o jumatate de ceas. Ai mai auzit asa ceva? Ce e mai grav: doctorii au avut
dreptate impunandu-mi, cel putin pentru cateva luni, un asemenea regim…). Admir, insa,
efortul D-tale de intelegere si simpatia intelectuala cu care vorbesti - nu numai despre
erou, ci si despre unii (macar) din adversarii sau victimele lui. Cand, acum vreo 35 de ani,
prezentam pe Hasdeu, n-am stiut sa-mi domin entuziasmul - si unele pagini din
“Introducerea” la editia din 1937 au un insuportabil iz hagiografic. Desi citisem pe Ileana
Vrancea si Ion Negoitescu, am aflat multe din cartea D-tale. Cea mai trista, mai
neverosimila informatie: protestul lui Iorga, din martie 1940, contra proiectului de
comemorare a lui Maiorescu. (A propos de Iorga, nu vad trecute in bibliografia D-tale
articolele lui E. L. din Adevarul, 1937, intitulate “Iorgaica”, raspuns la “Judaica” pe care
le publica Iorga in Neamul Romanesc. Seria “Iorgaica” a fost, cred, intrerupta - de
cenzura lui Carol II - foarte curand. Singurul lucru care nu m-a satisfacut cu totul in
admirabila D-tale monografie a fost Bibliografia. Nu precizezi numarul de pagini al
cartilor. Si de ce n-rele 131-134 sunt inregistrate la rubrica IV (”Alte volume de E.L.”),
cand trebuiau sa urmeze nr. 24? Evident, nu e vina D-tale - caci D-ta nu esti bibliograf.
Dar ce suparat ar fi fost Croce sau Remy de Gourmont, sau chiar Curtius sau Gide,
vazand ca nu folosesti nici criteriul cronologic, nici pe cel “tematic”… As fi fericit sa-ti
pot oferi cartile mele, in franceza, care te-ar interesa. Desigur ca V. Ierunca ti-a daruit La
Nostalgie des Origines, iar Ion Cusa, Noaptea de Sanziene I. Spune-mi ce-ai vrea sa
citesti, si voi scrie editorilor sa ti le expedieze direct la adresa D-tale din Bucuresti, ca sa
nu-ti incarci bagajul. La 30 mai ma intorc la Chicago. Iti voi trimite ceva maruntisuri de
acolo. Daca revii in Franta in septembrie, ne vom intalni.
Cu multumiri si urari de bine, al D-tale Mircea Eliade