Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir

Referat Criminologie Prostitutia

Facultatea de Drept,Anul II FR

Introducere
Motivul pentru care am ales acest subiect, si anume Prostitutia este acela ca este un subiect foarte controversat ; prostitutia existand inca din antichitate pana in zilele noastre, si cu siguranta va exista si de acum inainte. Au existat si exista foarte mult discutii, pe aceasta tema , pro si contra , o serie intreaga de masuri de combatere a prostitutie, sau de legalizare. Teoriile referitoare la prostitutie difera de la individ la individ in functie de gradul de cultura , educatie si nivelul de trai. Prostitutia se practica in cea mare parte in randul femeilor, dar de altfel este practicata si de catre barbati si copii. Cel mai mult se pune problema practicarii prostitutiei de catre copii, deoarece fiecare individ ar trebui sa aibe dreptul la educatie , sa fie instruit pentru dezvoltarea personala, si doar atunci este constient de viata pe care o alege. In schimb copii nu au maturitatea necesara, devenind astfel o marfa. Factorii determinanti pentru a deveni prostituata , sunt diferiti de la caz la caz , dar motivul principal il contituie lipsa banilor. In acelasi timp prostitutia este o modalitate de a castiga bani rapid si multi, fara a depune prea multe eforturi. Prostituatele isi vand corpul, vand placeri persoanelor de sex opus sau de acelasi sex, cum alte persoane isi vand inteligenta sau efortul fizic pentru a castiga bani. Nevoile fiind mari, fiecare dintre noi alegem modul in care ne castigam existenta , practic aici e vorba de calea pe care o alegem pentru a supravietui si pentru a avea ceea ce ne dorim. Prostituatele au avut diferite denumiri de-a lungul anilor. In India se numeau curtezane, in Romania numindu-se Kiramale si talanite, s.a. , dar

obiectul muncii lor ramanea acelasi, indiferent de denumirea pe care o aveau, si anume sexul platit. Daca in unele tari prostitutia nu reprezenta nimic neobisnuit, in altele cum este de altfel si Romania , spre exemplu in perioada comunista, cand prostitutia nu era sub nicio forma permisa, tot nu s-a reusit eliminarea acestei practici. Deoarece pe langa marile retele de proxenetism, asa numitii pesti, sunt si persoane care o fac din proprie vointa . Nu condamnam prostitutia, dar condamnam modul in care sunt atrase in acest domeniu persoanele care nu isi doresc, modul in care sunt chinuite, rapite de langa familii, prieteni, drogate , batute, folosite pana la moarte. Consideram ca trebuie sa se faca mai mult pentru diminuarea cazurilor de genul acesta , care nu sunt deloc putine, pentru ca suntem siguri ca de disparut nu va disparea. Ceea ce ne-a atras atentia in mod special se regaseste in urmatoarele capitole. 1.Diferite definitii date termenului de prostitutata Considerata cea mai veche meserie din lume, prostitutia reprezinta unul din cele mai controversate subiecte ale momentului. Fiind pentru mult timp un subiect tabu, in zilele noastre prostitutia este un fenomen puternic mediatizat si un subiect atacat neincetat de proiectele de legi, de asociatiile religioase, de camerele de comert, etc. Definitii ale prostitutiei au fost date de mai multi autori , dar definirea ei ridica mari dificultati specialistilor deoarece nu se poate surprinde in mod exact esenta dragostei de tip comercial. Din punct de vedere etimologic cuvantul prostitutie provine din limba latina, in care verbul prostituo desemna actul de expunere publica pentru si inainte de vanzare. Termenul avea doua semnificatii principale: a oferi (a se oferi) si a sacrifica (a se sacrifica).

Definitia prostitutiei data in Codul Penal Roman, articolul 328, se refera la fapta persoanei care isi procura mijloacele de existenta sau p r i n c i p a l e l e mijloace de existenta, practicand in acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane . Prostitutia poate fi considerata in unele cazuri prevazute de lege contraventie si nu infractiune. Schultz (1975) sustine ca definitiile prostitutiei din codurile juridice lasa sa se intrevada faptul ca aceasta conduita sexuala este perceputa, mai degraba, ca o violare a moralitatii publice , decat ca o infractiune propriu-zisa. Astfel sociologii si criminologii occidentali o incadreaza in randul asa-numitelor crime fara victime, caracterizate de lipsa unui prejudiciu , exceptand , desigur, incalcarea normelor morale. Un alt aspect important il constituie faptul ca in majoritatea legislatiilor prostitutia apare ca fiind un delict exclusiv feminin, d e s i a r t r e b u i s a f i e i n c r i m i n a t e i n a c e e a s i m a s u r a s i a c t e l e d e p r o s t i t u t i e comise de barbati (prostitutia masculina) si copii (prostitutia juvenila) care sunt foarte frecvente in multe tari, printre care si Romania. In limba engleza exista aproximativ cinci sute de cuvinte care incrimineaza sau ridiculizeaza prostituatele, fata de numai saizeci si cinci de termini care vizeaza prostituatii barbati. O definitie foarte simpla o considera o forma de utilizare a stimularii sexuale pentru a atinge scopuri nonsexuale. Aceasta definitie este caracterizata de un c a r a c t e r a m b i g u u p e n t r u c a , a s a c u m o b s e r v a K . D a v i s , e a i n c l u d e o m a r e parte din comportamentul social al femeii, in genere. Exista casnicii in care femeile isi comercializeaza favorurile in schimbul obtinerii unor avantaje de la s o t i

sau cupluri necasatorite in care partenera pretinde , uneori, a n u m i t e avantaje de la celalalt pentru a intretine raporturi sexuale. Stimularea sexuala se refera si la seductia feminina, care nu implica in mod obligatoriu relatii sexuale dar contine si utilizeaza stimularea erotica. Acest tip de stimulare-evidentia Davis defineste si celelalte institutii care implica raporturi i n t r e s e x e , cum este, de exemplu curtoazia sau chiar casatoria. Alte definitii pun in evidenta caracterul comercial al prostititiei , ca tip de institutie in care femeile sunt tratate ca marfuri sau ca obiecte de consum. O a s t f e l d e d e f i n i t i e e s t e d a t a d e D i n i t z S . , D y n e s R . R . a n d C l a r k e A . C . : prostitutia este o relatie intre o femeie devalorizata din punct de vedere social si un client respectabil, desfasurata intr-un aranjament economic destinat activitatii sexuale. Unii sustin ca prostitutia este o lupta pentru existenta. Etica societatii capitaliste sustine ca angajarea in relatii sexuale, la fel ca v a n z a r e a d e m a s i n i u z a t e , e s t e o t r a n z a c t i e c o m e r c i a l a . F e m e i l e , l a f e l c a masinile sunt tratate ca marfuri sau obiecte de vanzare.Unele definitii releva atat de mult aspectul comercial incat definesc pr o s t i t u t i a c a f i i n d o t e n t a t i v a d e diversificare a produselor comercialeo f e r i t e p u b l i c u l u i . S u n t i n s a s i d e f i n i t i i c l a s i c e i ar u n a d i n t r e a c e s t e a a f o s t e l a b o r a t a d e Geoffrey May, care a caracterizat prostitutia prin intermediul urmatoarelor trei componente : a)plata primita in schimbul relatiei sexuale si care p o a t e c o n s t a i n bani, diferite daruri sau distractii;
1)Radulescu r.1996,p65,66

b)promiscuitatea sau caracterul imoral al acestei relatii sexuale , care este asumat(a) in mod voluntar; c)indiferenta emotionala , care poate fi poate dedusa din primele doua elemente mentionate. Pentru Robert Bell,prostitutia este acea ocupatie care se deosebeste de altele prin actul de schimb si de vanzare a relatiilor sexuale in afara mariajului , desi exista numeroase cazuri in care o femeie isi poate vinde favorurile chiar in cadrul casatoriei. O definitie mai completa si mai relevanta ii apartine lui Jennifer James, care definind prostitutia ca un schimb sexual in care recompensa n u e s t e n i c i sexuala, nici afectiva, include in cadrul ei patru factori principali: a) banii( m o n e d a c a s h ) ; b) numarul (mare) de parteneri sexuali; c ) g r a d u l d e cunoastere a acestor parteneri; d) gradul de rafinament implicat de relatia sexuala. O definitie data de Elena Macavei se rezuma la practica s o c i a l i z a r i i sexualitatii pe considerente sacre, mistice, filozofice, morale, psihologice( l i b e r t a t e a d e e x p r i m a r e s i d i s p u n e r e d e p r o p r i u l c o r p ) , p s i h i a t r i c e - patologice (viciu, desfrau, deviere comportamentala, boala) definitie care sustine definitia data anterior: prostitutia este un mod practic desocializare a sexualitatii pe considerente sacre , pentru venerarea divinitatilor,magice, pentru
1)dimitz S.,Dynes R.R. and Clarke A.C. in Radulescu S. ,1996,p67 2)Radulescu S.,1996 p.68 3)May G, Radulescu S,1996 p,68-69

influentarea comportamentului sexual, filosofice, pentru a ajunge la comuniune spirituala transbiologica si transpsihica, biologice, intemeiul nevoilor hipersexuale ,psihologice, pentru exprimarea libertatii de e x p r i m a r e s i d e d i s p u n e r e d e s i n e , p s i h i a t r i c e , p e f o n d u l u n e i d e v i e r i s i deficiente, economice, pentru avantajele materiale. Sintetizand aceste definitii se poate aprecia ca profesia de prostituata, i n d i f e r e n t d e f or m e l e i n c a r e s e m a n i f e s t a s i d e disimularile de care este i n s o t i t a , p r e s u p u n e t r e i componente principale :caracterul comercial , promiscuitatea si indiferenta emotionala fata de clienti. Aceste componente evidentiaza lipsa obligatiilor sociale si lipsa afectivitatii, ceea ce se poate t r a d u c e i n e x p r e s i a c o n t a c t primar intr-o relatie secundara . 2. Atitudinile vis-a-vis de prostitutie de-a lungul timpului In diverse societati traditionale prostitutia nu numai ca nu era condamnata dar constituia o parte integranta a modului lor de viata, a riturilor si ceremoniilor religioase. Vechii locuitori ai bazinului Mediteranei, Africa de Vest si India de Sud o considerau chiar o practica sacra, dedicata slavei zeilor. Prima forma de prostitutie organizata din istorie este "prostitutia de templu" practicata in locurile de rugaciune, ca o jertfa adusa zeitatilor. O alta forma de prostitutie consemnata de istorie a fost "prostitutia ospitaliera" care consta in oferirea o data cu gazduirea trupul sotiei sau al fiicei, practica raspandita la unele popoare arhaice si ulterior la eschimosi.
1)Bell R.R in Radulescu S,P.69 2)James J.in Radulescu S.,p.69 3)Macavei,2005-2006 4) Davis K.in Radulescu S.P.70

Se mai poate adauga si "prostitutia cu caracter politic" amintita pentru prima data in celebra legenda a lui Samson si Dalila. Fie ca este vorba despre Romania sau Europa, fie ca vorbim despreintreaga lume, prostitutia a evoluat , s-au diversificat formele de manifestare sidesigur ritmul a fost diferit in zone geografice diferite,in functie de legislatiain vigoare, cultura si traditie. Astfel, atitudinile sociale vis-a-vis de acestfenomen au fost diferite, plecand de la condamnare pana la acceptare si chiar traditie religioasa. 2.1.Prostitutia in Grecia Antica In Grecia antica, caracterizata de lipsa egalitatii intre sexe, singurele femei care erau tratate ca fiind egalele barbatilor erau prostituatele. Prostitutia era acceptata ca un fapt "normal", ca o forma de negot "cinstit". Prostitutia era organizata intr-un sistem "stratificat" de la cele mai de jos prostituate care isi practicau meseria in beneficiul tuturor cetatenilor, in lupanare (plasate frecvent in apropierea docurilor si pietelor publice erau deschise tuturor celor care puteau plati tarifurile solicitate, relativ modice), taverne sau pe strazi, pana la vestitele curtezane numite hetaire, care aveau o educatie aleasa si erau destinate barbatilor din paturile alese (generali, politicieni, artisti). Prostituatele de strada isi gravau adeseori pe talpa pantofului mesajul "urmeaza-ma" care ramanea imprimat in sol. Atitudinea oficiala fata de institutia prostitutiei era vizibila prin numeroasele temple si statui dedicate zeitei Afrodita Pandemos (patroana prostituatelor) diferita de Afrodita Urania (patroana dragostei si afectiunii). Hetairele erau deosebit de apreciate si aveau o mare influenta asupra deciziilor conducatorilor.
1)Radulescu,S.1996

Acestia considera calitatile hetairelor ca o favoare oferita de zei, dedicandule versuri si ridicand in cinstea lor statui, adeseori din aur masiv. Prostitutia era considerata o forma de comert cinstit careaducea beneficii atat celor care practicau aceasta meserie cat si polisurilor grecesti care aveau stabilite impozite speciale pentru aceasta forma de castig. 2.2. Prostitutia in Roma antica In Roma antica prostitutia era de asemenea acceptata, dar romanii o priveau ca pe un "rau necesar". Prostitutia era tolerata dar desconsiderata ca profesie iar prostituatele erau acceptate numai pentru raporturi sexuale, nu si pentru compania spirituala a barbatilor cum erau hetairele in Grecia antica. De aceea nici un senator nu avea permisia sa se casatoreasca cu o prostituata sau cu fiica unei prostituate. Pentru a putea fi deosebite de celelalte femei respectabile, prostituatele trebuiau sa poarte o toga scurta si o mitra asemanatoare unei bonete. In perioada republicii romane legile interziceau barbatilor casatoriti sa intretina alte relatii sexuale decat cele din cadrul casatoriei. Dar aceasta era numai o obligatie formala pentru ca multi barbati recurgeau la serviciile prostituatelor. Adolescentii mai ales se initiau precoce in tainele sexualitatii prin intermediul prostituatelor. Existau mai multe categorii de prostituate: cele de rand (isi recrutau clientii din strada, nu erau inregistrate oficial iar tariful practicat era mai mic), cele care lucrau in lupanare (recrutate din randul sclavelor de alta nationalitate, erau inregistrate oficial si plateau o taxa pentru a primi o autorizatie speciala de a-si practica meseria), cele cu statut ambiguu care lucrau in hanuri, brutari si bai publice si curtezanele (cele mai educate si instruite care tineau companie oficialilor, poetilor, scriitorilor si erau idealizate in versuri).

O data cu epoca imperiala prostitutia a devenit la Roma un adevarat dezmat public, astfel ca in timpul floraliilor (denumite astfel dupa numele unei curtezane, Flora, careia i se atribuiau 20.000 de legaturi remunerate), curtezanele deghizate in zeite se dezgoleau in aclamatiile multimii, dansau, sareau si luptau in ritmul muzicii, dansurile lor devenind mai lascive si mai voluptoase in timp ce tinerii se napusteau in arena si se produceau scene de prostitutie publica. In Roma antica insa prostitutia era practicata si de barbati, sclavi sau eunuci, ale caror servicii erau utilizate de matroane sau de alti barbati. Exista si prostitutie juvenila practicata mai ales in baile publice. La evrei prostitutia era interzisa femeilor din cultul mozaic, dar era tolerata cand era practicata de femeile de alta nationalitate. In perioada biblica in comunitatile evreiesti nu existau bordeluri, prostitutia desfasurandu-se in strada sau locuri publice. Desi era interzisa, in vechiul Israel prostitutia era frecvent practicata si cantecele populare omagiau farmecele prostituatelor. Vechile Scripturi descriau diferitele siretlicuri ale prostituatelor si pericolul de a face afaceri cu ele. Evangheliile condamnau prostitutia si relatiile sexuale in afara casatoriei, fiind calificata drept curvie si preacurvie. Atitudinea lui Iisus Cristos fata de prostitutie pare totusi neobisnuita fata de conceptiile vechiilor evrei aratand o atitudine toleranta fata de prostitutie. De la bataile cu biciul atat pentru prostituate cat si pentru clienti s+a ajuns la protejarea dreptului prostituatelor de a+si pastra si a se bucura de bunurile castigate prin comertul lor.Prostitutia a fost definita apoi ca delict impotriva dreptului natural. Legea care a urmat apara drepturile prostituatelor , fiind insa obligate sa traiasca departe de femeile respectabile.
1)Radulescu,S.1996

3.Cauzele ce au dus la aparitia prostitutiei In ce priveste caracteristicile principale ale prostituatelor din Romania , conform cu informatiile date de organele de politie , majoritatea provin din familii dezorganizate ,au mari deficiente de cultura,si educatie,si refuza sa munceasca in alte domenii de acivitate legala. In cea mai mare parte provin din zone sarace economic,de exemplu din moldova, care furnizeaza circa 40% din prostituatele identificate de politie. Unele lucreaza pe cont propriu dar cele mai multe sunt exploatate de proxenenti,care au fost sau sunt :taximetristi, ghizi in domeniul turismului, cadre hoteliere,chelneri sau simpli pensionari care detin apartamente destinate sexului. Desi nu exista informatii exacte cu privire la ierarhia prostituatelor,cele care activeaza in domeniul hotelier sau restaurante ,sunt mai stilate mai fin imbracate ,si mai bine educate. Prostitutia juvenila este de asemenea extrem de raspandita in romaniacopii straziiconstituind un veritabil debuseu atat pentru pedofilii romani, cat si pentru cei starini.. O serie de cazuri de adoptie din anii trecuti, in conditiile unei legislatii deficitare, nu erau altceva decat forme disimulate de recrutare pentru prostitutie. Cauzele prostitutie in Romania par sa contrazica ideile acelor sociologi sustin ca acest fenumen nu este dependent de presiunile economice. Putinele cercetari facute in Romania au permis identificarea urmatorilor factori care determina angajarea unor tinere in prostitutie :
a) somajul- in conditiile procesului de restructurare a unor intreprinderi

sau santiere sau in cazul incetarii activitatii acestora,numeroase

tinere,nu mai pot gasi de lucru in alta parte,alegand calea prostitutiei ca fiind unicul mijloc de subzistenta .
b) nivelul scazut al salariilor si conditiile grele de munca- multe

prostituate au parinti batrani in intretinere, si ele insele au o situatie familiara grea, fiind abandonate de soti,divortate sau copiii mici de crescut, deoarece si-au intemeiat familii foarte devreme,cand optiunea pentru castorie a fost complet lipsita de discernamant
c) climatul educational deficitar-in familiile de unde provin ambii parinti

sau numai unul din ei consuma excesiv alcool, conflictele si bataile sunt permanente, lipsa afectiunii parentale este o constanta. Afinitatea cu subculturi infractionale a parintilor determina episoade traumatice in care tanara poate fi implicata(viol, adesea chiar de talat sau de concubinul mamei, maltratare ,abuz, si alungare din casa). La acestea se adauga lipsa de supraveghere , abandonul scolar, intrarea intr-un anturaj favorabil practicarii prostitutiei (o prietena care practica deja aceasta meserie)
d) proxenantii sau codosii-la indemnul acestora se face recrutarea in

prostitutie. Exista o mare varietate a modalitatilor de recrutare prin intermediul acestor persoane, de la indemnul propriilor iubiti ai tinerelor, pana la ademenirea exercitata de diferite persoane cu care acestea vin in contact. Angajarea pe calea prostitutiei, in Romania, este mediata de numerosi alti factori predispozanti printre care : -esecul familial personal(multe dintre prostituate sunt divortate) -angajarea in viata sexuala la varste fragede(15 ani sau chiar mai devreme) -agresarea sexuala precedenta(violate in copilarie sau adolescenta)

-practicarea unor meserii cu afinitate ocupationala, fata de cea de prostituata(chelnerite, cadre de deservire in unitati de alimentatie publica) - atractia exercitata de o meserie lipsita de rutina, si dificultatile ocupatiei cotidiene, si care promite o serie deavantaje :venituri mari,posibilitati de distractie sporita,intanlirea unor oameni interesantii, etc. 4.Masuri de prevenire a traficului de persoane(prostitutie) Intreprinderea de actiuni cu scopul prevenirii si combaterii traficului de persoane solicita o abordare complexa, care sa cuprinda aspectele de incriminare a infractiunii de trafic de fiinte umane si pedepsire reala a traficantilor, dar si securitatea victimelor, protectia si asigurarea respectarii drepturilor lor, oferirea unui sprijin pentru reintegrare si reabilitare. Protocolul privind prevenirea, suprimarea si pedepsirea traficului de persoane, in special al femeilor si copiilor, supliment al Conventiei Natiunilor Unite pentru combaterea crimei orgnizate transnationale, in articolul 6 prevede protejarea intimitatii victimelor, asigurarea protectiei victimelor traficului si oferirea de informatii accesibile si asistenta necesara. Consultatii juridice prin intermediul liniei telefonice si la oficiu. Timp de trei ani, 4.081 de persoane au beneficiat de consultatii juridice si informatii de suport oferite de juristi specializati pe problema traficului. Colectarea si transmiterea informatiilor operative organelor de drept In perioada anilor 2003 2006, de catre juristii CPTF au fost transmise 298 informatii operative catre organele de drept din Republica Moldova si din strainatate,
1)Departamentul de stat al SUA prin PNUD Moldova 2)organizatia Internationala a Muncii, programul MIGRANT 3) World Childhood Foundation, Suedia

care se refera la persoane disparute in circumstante care indica infractiunea de trafic, in baza carora au fost pornite 102 procese penale. Reprezentarea victimelor in procese penale si civile Pe parcursul perioadei mai 2003 septembrie 2006, 407 victime au fost reprezentate pe 271 dosare noi, dintre care 255 penale, 13 civile si 3 administrative Profilul traficantului Conform materialele dosarelor penale in care victimele traficului de fiinte umane au fost reprezentate de juristii CPTF, au fost invinuite in comiterea infractiunilor de trafic de fiinte umane 254 de persoane. Astfel, putem spune ca: in 40% de cazuri traficantii sunt barbati si in 60% - sunt femei; daca traficantul este femeie, atunci virsta medie este de 28 de ani, iar

daca este barbat este de 32 de ani. In 86% de cazuri persoana atrasa la raspundere este cetatean al Republicii Moldova, in rest fiind din Turcia, Federatia Rusa, Ucraina si Israel. Ultimele tendinte ale traficului arata ca Moldova devine o tara de destinatie pentru victime originare din Europa de Est. In rest, in topul tarilor in care sunt exploatate victimele traficului, este condus de Turcia exploatare sexuala si Federatia Rusa (in special exploatare prin munca). Turcia 38 % Federatia Rusa 32 % Polonia 7 % Emiratele Arabe Unite 6 %

Cipru 6 % Bosnia, Serbia, Macedonia 6 % Germania 2 % Altele 3 % (Israel, Austria, Bulgaria)

Profilul victimei traficului de fiinte umane Conform materialelor dosarelor, am reusit sa stabilim urmatoarele caracteristici ale profilului victimelor traficului de fiinte umane: 21% sint barbati si 79% femei; virsta medie a victimelor femei este de 20 de ani, iar a victimelor In 38% din cazuri intre victima si traficant existau legaturi de 17% din victime la momentul racolarii aveau studii medii 64% provin din mediu rural si 36% din mediu urban (6% provin din

barbaTI de 25 de ani; prietenie sau de rudenie pina la momentul savirsirii infractiunii; incomplete, 78% - studii medii, 5% - studii superioare incomplete; Transnistria); Una dintre caracteristicile luate in considerare a fost daca victima dispunea sau nu loc de munca inainte de trafic. Rezultatele analizei ne arata faptul ca majoritatea victimelor erau somere. Aceasta justifica si motivul pentru care persoana devenise receptiva oricaror oferte de munca, inclusiv in strainatate, devenind extrem de vulnerabila in fata traficantilor.

Metoda de recrutare a victimei traficului de fiinte umane utilizata de traficanti Referitor la metoda de recrutare, am constatat ca fata de fiecare a 3-a victima, au fost aplicate amenintarile cu aplicarea violentei sau aplicarea violentei propriu-zise deja in procesul de exploatare doar cu scopul impunerii practicarii prostitutiei, deoarece la etapa convingerii in necesitatea prestarii serviciilor intime practic toate victimele se opun, solicitind eliberarea lor cu promisiunea in restituirea datoriilor impuse pentru organizarea transportarii si documentarii, fiecare a 2-a persoana a fost racolata prin abuz de pozitie de vulnerabilitate din motivul lipsei unui loc de munca, cu un salariu decent pentru a se intretine pe sine insati si membrii familiei sale care in cele mai dese cazuri au copii minori si parinti de virsta inaintata fara un loc de munca. Practic, fiecare victima a fost inselata pentru obtinerea consimtamantul ei de a fi transportata peste hotare, deoarece promisiunile initiale ale traficantilor fiind de angajare in cimpul muncii cu un salariu stabil si fara impunerea practicarii prostitutiei. Si acum un caz concret: Tinara D, 23 ani, fara studii, avand doar un copil mic, era in cautarea unui loc de munca Propunerea a venit din partea unei foste colege de clasa, care tocmai se intorsese de la munca din strainatate. Aceasta s-a aratat foarte ingrijorata de situatia D. si a venit cu propunerea de a o ajuta: ,,M-a intrebat daca as accepta sa plec in Iugoslavia sa lucrez in calitate de chelnerita, cu contract de munca. D. nici nu s-a gandit ca ar putea fi altfel, doar propunerea venea din partea unei persoane de incredereIn scurt timp totul era gata, avea contractul de munca la mana si biletul de avion deja

cumparat. A plecat impreuna cu o verisoara, careia i se promisese acelasi lucru. La aeroportul din Pristina au fost intalnite de catre patronul barului. Tinerele au fost duse la o casa, unde se aflau alte sapte fete din Moldova. Casa era situata la periferia orasului. La parter era barul unde patronul anuntase ca sa facem ,,consumatie iar la et. II, va trebui sa mergem cu clientii. Am refuzat categoric, nu venisem ca sa ma prostituez, insa el m-a batut crunt, amenintandu-ma ca daca nu-i intorc datoria ma v-a vinde in alta parte, de unde nu o sa mai pot pleca Am incercat sa fug insa nu a fost posibil, eram foarte strict supravgheate. Am fost convinsa de fete sa cedez Clientii erau multi, in special searaPe rand urcam la etajul IICelelalte tinere se obisnuisera cu situatia in care se aflau, ajungind sa accepte ceea ce li se cerea. Fiind inconjurata mereu de persoane care au consimtit sa ofere servicii sexuale, D. se conformase regulilor impuse de proxenet, ajungind sa creada ca este un mod normal de viata si ca preseteaza servicii pe care a convenit sa le ofere. In 86% din cazuri, victimele au declarat ca la momentul racolarii nu presupuneau si nu admiteau ca vor fi exploatate. In acest context, tinem sa reamintim cu referire la celelalte victime, ca desi au admis ca vor fi impuse de a practica prostitutia nici una din ele nu a presupus ca vor fi exploatate, deposedate de acte de identitate, private de dreptul la libertate si libera deplasare, private de dreptul de a contacta rudele din Moldova, amenintate, santajate si violate. De cele mai dese ori, victimele care au cunoscut despre faptul exploatarii lor de la inceput, au fost victimele care au consimiit sa practice prostitutia, insa in toate cazurile ele nu au stiut despre conditiile abuzive de lucru in care au fost ulterior impuse sa se prostitueze, nefiind remunerate conform intelegerii initiale la momentul racolarii.

La etapa actuala, constatam o tendinta de a evita aplicarea abuzurilor si actiunilor ilegale din partea traficantilor fata de potentialele victime. In ultima perioada, majoritatea potentialelor victime sunt pregatite psihologic de catre alte foste victime ale traficului. Aici intervine un component psihic, prin care victimele accepta un stil de viata in calitate de prostituata. Experienta proprie inlesneste cistigarea increderii potentialelor victime, ceea ce faciliteaza racolarea denoi victime, care pina la urma accepta sa se prostitueze. Forma de exploatare a victimei traficului de fiinte umane Analizind declaratiile victimelor depuse la urmarirea penala si in fata instantei judiciare, s-a constatat ca 65% din victime au fost traficate in scopul exploatarii lor sexuale (in toate cazurile fiind femei) , 33% din victime fiind traficate in scopul exploatarii la munci fortate (in marea majoritate fiind barbati) si 2 % - prelevare de organe in scop de transplant. Termenul de desfasurare a urmaririi penale si examinarii in instanta de judecata a cauzelor penale de TFU Termenul de desfasurare a urmaririi penale pe cauzele de trafic de fiinte umane in care victimele sunt reprezentate de juristii CPTF, dureaza, in mediu, 6 luni. In cel mai dese cazuri, desfasurarea urmaririi penale de lunga durata se datoreaza eschivarii traficantilor de la organele de ocrotire a normelor de drept, anuntarea acestora in cautare sau imposibilitatii depistarii identitatii infractorilor implicati in procesul de trafic de fiinte umane in scopul exploatarii.In instanta de judecata, termenul mediu de examinare ?n fond, apel si recurs, este de un an de zile. Cele mai indelungate procese se

desfasoara in privinta traficantilor cetateni ai altor state, din motivul imposibilitatii asigurarii inculpatului cu translator.

Siguranta si securitatea victimei in cadrul desfasurarii proceselor penale Din numarul total de 407 victime ale traficului de fiinte umane care sunt reprezentate de juristii CPTF, atit in faza urmaririi penale, cit si in instanta judiciara, fata de 5 victime in baza cererilor reprezentantilor au fost aplicate masuri de protectie de stat. CPTF, in comun cu Organizatia Internationala pentru Migratie, a acordat spatii de locuit, locul amplasarii carora era cunoscut doar de persoanele responsabile de protectia victimelor. Pe toata perioada sederii, victimele au fost protejate de catre colaboratorii de politie. In cadrul a 6 procese penale, 9 victime ale traficului de fiinte umane au depus declaratii in fata judecatorilor de instructie, solicitind excluderea participarii acestora pe tot parcursul desfasurarii procesului judiciar. Acest fapt se datoreaza influentei aplicate de traficanti asupra victimelor, imediat dupa depunerea plingerilor catre organele de ocrotire a normelor de drept. In vara anului 2006 a fost pornita o cauza penala, pe cazul exploatarii in Republica Moldova a unor minore din Ukraina. Astfel se constata ca Republica Moldova devine o tara de destinatie pentru victime minore din tarile vecine si din partea stinga a Nistrului regiune necontrolata de organele de drept din Republica Moldova. Pe acest dosar figureaza 19 persoane victime ale traficului de fiinte umane.

Una din actiunile procesuale, la care juristii CPTF se opun in faza de urmarire penala, este confruntarea dintre victime si traficanti. In marea majoritate a cazurilor, traficanii nu-si recunosc vinovatia in comiterea infractiunilor de trafic. In asemenea imprejurari, nu persista nici un temei pentru efectuare confruntarii, mai mult ca atit, victima este supusa in mod direct unui pericol real si, in cele mai dese cazuri, in urma confruntarilor ea renunta deja colaborarea ulterioara cu organele de drept, din frica pentru ele si rudele lor. Un alt aspect important legat de securitatea victimei si disponibilitatea acesteia de a coopera cu organele de drept este legat de expunerea victimei in fata traficantului in cursul urmaririi penale, la actiunea procesuala de prezentare spre recunoastere in mod deschis. Astfel, in cauzele penale la care au participat juristii CPTF in cadrul proiectului, s-a calculat numarul de intilniri pe care organul de urmarire penala le-a organizat intre victime si traficanti. La efectuarea acestei analize s-a tinut cont de prezentarile traficantilor spre recunoastere catre victime desfasurate pe viu, de interceptarea comunicarilor directe dintre victime si traficanti si confruntarile dintre ei. Astfel, am constatat ca fiecare a doua victima este pusa fata in fata cu traficantul la initiativa organelor de drept. Mai mult ca atit, din victimele pe care organul de urmarire penala le supune intrevederilor directe cu traficantii, 30% se intilnesc cu ei de 2 ori, 15% de 3 ori. Audierea victimei traficului de fiinte umane In cadrul urmaririi penale, victima este audiata in repetate rinduri, in diferite calitati procesuale (ca victima, parte vatamata, parte civila, iar uneori

 ca martor), precum si cu ocazia desfasurarii diverselor actiuni de urmarire penala (explicatii pina la pornirea procesului, confruntari cu traficantul, prezentarea persoanelor sau obiectelor spre recunoastere victimei, verificarea declaratiilor la locul infractiunii, examinari corporale ale victimei). In calitate de victime din numarul total de persoane traficate, doar 22% au fost audiate in calitate de victime, ceea ce constituie doar una din cinci persoane traficate. In calitate de parti vatamate 79% din numarul total de persoane traficate au fost audiate in calitate de par?i vatamate. Fiecare a cincea persoana traficata (18%) este audiata in calitate de parte vatamata de mai multe ori. In calitate de parti civile au fost audiate acele victime care au solicitat recunoasterea prejudiciului ce le-a fost cauzat prin infractiune, precum si repararea acestuia. Astfel, din numarul total de victime, 85% au solicitat juristilor CPTF de a inainta pretentii materiale fata de traficanti. In privinta la fiecare a treia victima s-au dobindit probe in dosare, ce confirma cauzarea prejudiciilor materiale, prin exploatarea ei. Cu toate acestea, in marea majoritate a cazurilor organul de urmarire penala nu intreprinde masuri reale (inaintarea demersurilor fata de judecatorii de instructie in vederea evaluarii si sechestrarii averii dobindite pe cale criminala, in scopul asigurarii repararii acestui prejudiciu. Majoritatea actiunilor civile inaintate fata de traficanti in instanta judiciara, se refera doar la pretentiile morale, din motivul lipsei unor probe

ce ar confirma cauzarea prejudiciilor materiale. Mai mult ca atit, cheltuielile suportate in legatura cu repatrierea, tratamentul, restabilirea actelor de identitate si cheltuielile judiciare sunt suportate atit de catre CPTF, cit si de OIM. In mediu, volumul despagubirilor morale pretinse de victimele traficului de persoane, sunt de 50 mii lei. In doua treimi din procesele penale, instanta judiciara, prin emiterea sentintei de condamnare, admite in principiu pretentiile materiale inaintate de juristii CPTF, cu dispunerea adresarii in instanta judiciara, in ordinea civila in scopul constatarii fixe a prejudiciilor materiale si morale pretinse de victime.Daca pina in anul 2005, legislatia Republicii Moldova prevedea (art.60, alin.1, pct.16 din Codul de Procedura Penala) o garantie de recuperare din contul statului a prejudiciilor materiale si morale, cauzate prin infractiuni, inclusiv si de trafic de persoane, dupa completarea introdusa de legiuitor in aceasta norma juridica, aceasta garantie a fost exclusa. La etapa actuala, cele mai mari probleme apar la executarea sentintei in vederea recuperarii prejudiciilor materiale si morale admise in baza hotaririlor judecatoresti. Aceasta dificultate apare din motivul desfasurarii proceselor penale de trafic intr-un termen indelungat, perioada in care traficantii instraineaza toata averea si bunurile dobindite pe cale criminala. Caracterul public al sedintelor judiciare la examinarea cauzelor de trafic de persoane in scopul exploatarii sexuale Cu referire la publicitatea procesului de judecata a dosarelor de trafic de fiinte umane in scopul exploatarii sexuale, s-a constatat ca ?n 72% de cazuri dosarele au fost examinate in sedinte inchise, iar in rest in sedinte publice, desi in toate cazurile au fost inaintate cereri de catre juristii CPTF de a desfasura examinarea proceselor penale in sedinte inchise, din motivul

expunerii in public a unor fapte ce tin de viata privata a victimelor, mai mult ca atit de caracter sexual. 5.Prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane Articolul 6. Autoritatile competente in prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane (1) Pentru eficientizarea activitatii de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane, in special de femei si copii, autoritatile administratiei publice mentionate in prezentul capitol, organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti ai societatii civile desfasoara, separat sau in comun, o astfel de activitate. (2) In cadrul activitatilor de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane, autoritatile administratiei publice mentionate in prezentul capitol colaboreaza intre ele prin schimb de informatii, de experti, prin activitati comune de cercetare si identificare a victimelor, de instruire a personalului, prin realizarea unor initiative social-economice, precum si prin alte activitati in domeniu. (3) Organizatiile neguvernamentale si organismele internationale cu atributii in domeniu care au reprezentante in Republica Moldova beneficiazade acces liber la crearea cadrului institutional, la activitatea de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane. Articolul 7.Planul national de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane (1) Pentru prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane si protectia victimelor acestui trafic, Guvernul aprobaPlanul national de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane (in continuare - Plan national).

(2) Planul national se aproba periodic pentru un termen de 2 ani. El prevede implementarea unor actiuni complexe si realizarea de initiative socialeconomice orientate spre prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane, precum si spre protectia victimelor unui astfel de trafic, inclusiv colaborarea cu organizatiile internationale, organizatiile neguvernamentale, cu alte institutii si reprezentanti ai societatii civile. (3) Autoritatile administratiei publice centrale si locale cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii traficului de fiinte umane adoptaplanuri de actiuni proprii pentru realizarea Planului national in domeniile lor de activitate. Articolul 8. Comitetul national pentru combaterea traficului de fiinte umane (1) Coordonarea activitatii de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane, de cooperare a autoritatilor administratiei publice cu organizatii internationale, organizatii neguvernamentale, cu alte institutii si cu reprezentanti ai societatii civile se realizeaza de catre Comitetul national pentru combaterea traficului de fiinte umane (in continuare - Comitet national). (2) Comitetul national este un organ consultativ al Guvernului. (3) Componenta nominala a Comitetului national si Regulamentul lui se aproba prin hotarire de Guvern. Procedura de numire si revocare a membrilor Comitetului national este reglementatade Regulamentul Comitetului national. (4) Comitetul national are urmatoarele atributii: a) prezinta Guvernului propuneri privind bazele politicii de stat in domeniul prevenirii si combaterii traficului de fiinte umane si recomandari orientate spre perfectionarea activitatii de depistare si lichidare a cauzelor si

conditiilor care contribuie la aparitia traficului de fiinte umane si la activitatile de trafic de fiinte umane; b) controleazarealizarea Planului national si executarea legislatiei de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane de catre organizatiile si institutiile de stat, prezinta Guvernului informatie despre modul de realizare a Planului national; c) colecteaza si analizeaza informatii despre dimensiunile, starea si tendintele traficului de fiinte umane la nivel national; d) inainteaza propuneri de perfectionare a legislatiei de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane si de protectie a victimelor acestui trafic; e) organizeazacampanii de informare a populatiei despre problemele traficului de fiinte umane si pericolul social al acestui fenomen; f) coordoneazaactivitatea comisiilor teritoriale pentru combaterea traficului de fiinte umane si a institutiilor specializate privitor la realizarea Planului national si la indeplinirea actiunilor de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane; g) evalueaza si monitorizeazaperiodic procesul de realizare a Planului national, informeaza Guvernul si societatea civila despre rezultatele obtinute. (5) In componenta Comitetului national se includ reprezentanti ai autoritatilor administratiei publice, inclusiv ai organelor de drept si organizatiilor care desfasoara activitati de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane. (6) Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale si cei ai organizatiilor internationale care au reprezentante in Republica Moldova si care desfasoara activitati de combatere a traficului de fiinte umane si de acordare a

asistentei victimelor acestui trafic pot participa la sedintele Comitetului national cu drept de vot consultativ, urmind safie inclusi in componenta acestuia si a comisiilor teritoriale pentru combaterea traficului de fiinte umane. (7) Activitatea organizatorica a Comitetului national este asigurata de un secretar, desemnat de presedintele acestuia. (8) Comitetul national prezinta Guvernului periodic, dar nu mai rar de o data in an, pina la 1 februarie, si la solicitare, raport despre activitatea sa. Autoritatile administratiei publice centrale pot solicita Comitetului national informatii despre respectarea legislatiei de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane la orice alta data. Articolul 9. Comisiile teritoriale pentru combaterea traficului de fiinte umane (1) Pentru coordonarea activitatii de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane, in raioane, municipii si in unitatea teritoriala autonoma Gagauzia, pe lingaorganele executive ale autoritatilor reprezentative respective, se creeazacomisii teritoriale pentru combaterea traficului de fiinte umane. In municipiul Chisinau, astfel de comisii se creeaza si in sectoare. (2) Comisiile teritoriale pentru combaterea traficului de fiinte umane au urmatoarele atributii: a) organizeaza si coordoneaza activitatea de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane, de protectie si asistentaa victimelor acestui trafic, de colaborare intre autoritatile administratiei publice locale, organele de drept, organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti ai societatii civile care activeaza in teritoriu; b) intreprind la nivel local actiunile stipulate in Planul national;

c) evalueaza si monitorizeaza periodic activitatile de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane in teritoriu, exercitate de organele statale, informind autoritatile reprezentative respective, Comitetul national si inaintind propuneri privind eficientizarea acestor activitati; d) acorda asistentala elaborarea programelor de cercetare, analiza si colectare a datelor statistice privind traficul de fiinte umane; e) implementeaza programe de instruire privind prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane pentru persoanele vulnerabile si pentru functionarii antrenati in aceste activitati. (3) Regulamentul comisiilor teritoriale de combatere a traficului de fiinte umane se aproba de catre consiliile raionale, municipale, de Adunarea Populara a unitatii teritoriale autonome Gagauzia in baza unui regulamentcadru, aprobat prin hotarire de Guvern. (4) Comisia teritoriala prezinta periodic autoritatii reprezentative respective si Comitetului national raport de activitate, dar nu mai rar decit o data in an, catre 15 ianuarie. Articolul 10. Atributiile autoritatilor administratiei publice in domeniul prevenirii si combaterii traficului de fiinte umane (1) In conformitate cu atributiile ce le revin: 1) Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Serviciul de Informatii si Securitate intocmesc lista tarilor care reprezintaun risc sporit din punctul de vedere al traficului de fiinte umane, listacare se aduce la cunostinta organelor interesate; 2) Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Serviciul de Informatii si Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Graniceri intreprind actiunile necesare pentru interzicerea accesului pe teritoriul Republicii Moldova al cetatenilor straini si al apatrizilor daca dispun de

informatii veridice ca acestia sint traficanti de fiinte umane; [Art.10 al.(1), pct.(1-2) modificate prin LP137 -XVI din 21.06.07, MO112-116/03.08.07 art.504] 3) Serviciul Graniceri intreprinde actiuni de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane prin prevenirea, depistarea si curmarea tentativelor de trecere a frontierei de stat de catre traficantii de fiinte umane, precum si de trecere a frontierei de stat de catre victimele traficului de fiinte umane cu incalcarea legislatiei in vigoare; 4) Ministerul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei: [Art.10 al.(1), pct.4) in redactia LP109 din 04.06.10, MO131134/30.07.10 art.443] [Art.10 al.(1), pct.4 modificat prin LP107-XVI din 16.05.08, MO107109/20.06.08 art.417] a) cu concursul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, desfasoara activitati de informare despre situatia de pe piata fortei de munca, de pregatire profesionala, de stimulare a ocuparii fortei de munca, prin prestarea serviciilor de mediere a muncii, de informare si consiliere profesionala, de orientare si formare profesionala, precum si de consultanta si asistenta in initierea intr-o activitate de intreprinzator; b) prin intermediul organelor de asistentasociala, asigura victimelor traficului de fiinte umane informatii si consiliere, acordindu-le facilitatile prevazute de lege pentru persoanele marginalizate social; [Art.10 al.(1), pct.4 lit.c) exclusa prin LP107-XVI din 16.05.08, MO107109/20.06.08 art.417] 41) Ministerul Sanatatii elaboreaza programe de acordare a asistentei medicale, inclusiv psihiatrice, stabileste institutiile medicale care vor acorda aceasta asistenta victimelor traficului de fiinte umane;

[Art.10 al.(1) pct.41 introdus prin LP107-XVI din 16.05.08, MO107109/20.06.08 art.417] 5) Ministerul Educatiei elaboreaza si desfasoara, in comun cu celelalte ministere interesate, cu autoritatile administratiei publice locale si cu organizatiile neguvernamentale avind atributii in domeniu, programe educative si de instruire pentru pedagogi, parinti si copii, pentru grupurile de risc, orientate spre lichidarea cauzelor si conditiilor care favorizeaza traficul de fiinte umane, in special de femei si copii; [Art.10 al.(1), pct.5) modificat prin LP109 din 04.06.10, MO131134/30.07.10 art.443] 6) Ministerul Afacerilor Interne elibereaza, in conformitate cu legislatia in vigoare, adeverinte de imigrant pe un anumit termen cetatenilor straini sau apatrizilor victime ale traficului de fiinte umane; [Art.10 al.(1) pct.(6) modificat prin LP137 -XVI din 21.06.07, MO112116/03.08.07 art.504] 7) Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene contribuie la prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane, in special prin organizarea si participarea la negocieri in vederea incheierii tratatelor cu alte state si cu organisme internationale in domeniul traficului de fiinte umane, precum si prin acordarea de protectie si asistentapersoanelor traficate, aflate peste hotare, in limitele prevazute de dreptul international; 8) Ministerului Tehnologiilor Informationale si Comunicatiilor asigura identificarea victimelor traficului de fiinte umane si elibereaza permise de sedere sau, dupa caz, buletine de identitate victimelor traficului de fiinte umane cetateni straini sau apatrizi, in cazul in care sederea acestora este necesara in legatura cu situatia lor personalasau cu participarea lor la procedura penalade tragere a traficantului la raspundere, in conditiile art.24

alin.(6); [Art.10 al.(1), pct.8) modificat prin LP109 din 04.06.10, MO131134/30.07.10 art.443] 9) Ministerul Economiei, in comun cu alte ministere si departamente interesate, elaboreaza si implementeazaprograme social-economice, orientate spre inlaturarea cauzelor si conditiilor de ordin economic ce favorizeaza migratiunea ilegala, inclusiv traficul de fiinte umane; [Art.10 al.(1), pct.9) modificat prin LP109 din 04.06.10, MO131134/30.07.10 art.443] 10) Ministerul Justitiei prezinta, o data la 6 luni, lista organizatiilor neguvernamentale care practica activitati legate de prevenirea si combaterea fenomenului de trafic, de acordare a protectiei si asistentei victimelor traficului. Ministerul Justitiei, in comun cu alte autoritati ale administratiei publice centrale, indicate in prezentul articol, elaboreazaproiecte de acte normative pentru reglementarea relatiilor din domeniul prevenirii, combaterii traficului de fiinte umane si acordarii de protectie si asistenta victimelor; 11) centrele de asistenta si protectie a victimelor traficului de fiinte umane elibereaza documente de identitate provizorii pentru perioada de cazare, cu posibilitatea prelungirii acestora in conditiile art.17. (2) Autoritatile administratiei publice centrale abilitate cu functii de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane, autoritatile administratiei publice locale si comisiile teritoriale pentru combaterea traficului de fiinte umane organizeaza sistematic campanii informationale de sensibilizare a populatiei, realizeaza si difuzeaza, colaborind activ cu mass-media, materiale publicitare privind riscurile la care pot fi expuse potentialele victime ale traficului de fiinte umane.

(3) Autoritatile administratiei publice mentionate in prezentul articol informeaza periodic Comitetul national despre actiunile intreprinse in prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane, inaintind propuneri de eficientizare a acestor activitati. Articolul 11. Atributiile organelor de drept in domeniul prevenirii si combaterii traficului de fiinte umane (1) Ministerul Afacerilor Interne si subdiviziunile lui centrale si teritoriale: a) desfasoara activitati de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane prin intermediul profilaxiei, prevenirii, depistarii si curmarii infractiunilor legate de traficul de fiinte umane, in conformitate cu legislatia in vigoare, efectuind urmarirea penala in cauzele penale de trafic si de alte actiuni legate de acestea; b) asigura, la cerere, protectia fizica a victimei traficului de fiinte umane pe perioada procesului penal, ii acorda alta protectie si asistentaconform prezentei legi, altor acte normative in domeniu. (2) Ministerul Afacerilor Interne, prin organele sale specializate in prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane, desfasoara activitati operative de investigatie, de urmarire penala, de cooperare internationala, de identificare si protectie a victimelor traficului de fiinte umane, de analiza si informatie, stimuleazacrearea unor centre zonale de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane. (3) Ministerul Afacerilor Interne, cu sprijinul unor alte ministere si departamente, elaboreaza, administreaza si actualizeaza baza de date privind fenomenul traficului de fiinte umane, cu respectarea confidentialitatii datelor personale ale victimelor acestui trafic, in conformitate cu prevederile art.21. (4) Ministerul Afacerilor Interne, in comun cu Procuratura Generala, efectueaza studii in vederea depistarii si inlaturarii cauzelor si conditiilor ce

favorizeaza traficul de fiinte umane si publicasemestrial in mass-media informatii statistice si rapoarte de analiza privind prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane si protectia victimelor lui. (5) Procuratura Generala, in limitele competentei, desfasoara activitati de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane in conformitate cu legislatia in vigoare, coordoneaza, conduce si exercita urmarirea penala in cauze legate de acest trafic, reprezinta invinuirea, in numele statului, in instanta de judecata, supravegheazarespectarea drepturilor omului, inclusiv ale victimelor traficului, intreprinde alte masuri necesare in domeniu. In cadrul Procuraturii Generale, se creeazao subdiviziune specializata in prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane. (6) Serviciul de Informatii si Securitate si organele lui teritoriale desfasoara activitati de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane prin intermediul depistarii legaturilor organizatiilor internationale si ale grupurilor criminale organizate cu traficantii de fiinte umane, prin alte activitati desfasurate in limitele competentei sale. (7) Pe linga Procurorul General, se va crea un consiliu coordonator al organelor de drept cu atributii in domeniul combaterii traficului de fiinte umane. (8) Organele de drept prezintaanual, nu mai tirziu de 10 ianuarie, consiliului coordonator de pe lingaProcurorul General rapoarte despre respectarea in taraa legislatiei privind prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane, iar Procurorul General prezinta, pina la 20 ianuarie, rapoartele respective Comitetului national. Articolul 12. Activitatea organizatiilor neguver-namentale in domeniul prevenirii si combaterii traficului de fiinte umane

(1) Pentru prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane, pentru acordarea de protectie si asistenta victimelor lui, pentru coordonarea activitatilor curente, organizatiile internationale care au reprezentante in Republica Moldova si cele neguvernamentale cu atributii in domeniu pot coopera cu autoritatile administratiei publice si cu organele competente, in conformitate cu statutele si regulamentele lor, si pot organiza campanii informationale despre traficul de fiinte umane si riscurile la care sint expuse victimele acestui trafic. (2) Organizatiile neguvernamentale pot crea centre de asistenta si protectie a victimelor traficului de fiinte umane. (3) Organizatiile neguvernamentale desfasoara activitati de identificare a victimelor traficului de fiinte umane, le acorda protectie si asistenta juridica si de alta natura, intreprind alte actiuni de prevenire si combatere a unui astfel de trafic, in conformitate cu statutul lor. Articolul 13. Prevederi speciale in domeniul transportului international Agentiile si structurile respective din domeniul transportului international sint obligate sa verifice daca toti pasagerii poseda documentele necesare pentru a intra in statul de destinatie. Articolul 14.Pregatirea profesionala si instruirea cadrelor (1) Statul asigura pregatirea profesionala si instruirea lucratorilor din organele de drept, organele migrationale si din alte autoritati in materia prevenirii si combaterii traficului de fiinte umane. (2) Pregatirea profesionala si instruirea cadrelor se axeaza pe metodele prevenirii si combaterii traficului de fiinte umane, pe cele mai avansate procedee de exercitare a urmaririi penale in cauzele de trafic de fiinte

umane, inclusiv de copii, pe respectarea drepturilor si intereselor victimelor traficului, pe cele mai performante forme de protectie a acestora. (3) Pregatirea profesionala si instruirea cadrelor va cuprinde metode si forme de colaborare a autoritatilor administratiei publice cu reprezentantele organizatiilor internationale si regionale in Republica Moldova, cu organizatiile neguvernamentale, cu alte institutii si reprezentanti ai societatii civile, metode si forme de cooperare si colaborare a autoritatilor administratiei publice, organizatiilor si institutiilor din Republica Moldova cu autoritatile, organizatiile si institutiile interesate ale altor state, cu organisme internationale si regionale. 6.Raspunderea pentru traficul de fiinte umane Articolul 30. Raspunderea pentru traficul de fiinte umane (1) Persoanele care participa la organizarea si desfasurarea activitatilor de trafic de fiinte umane sint trase la raspundere penala conform Codului penal. (2) Infractiunile de trafic de fiinte umane au un caracter atit national, cit si transnational. In ultimul caz, se aplica formele si procedeele de investigare si urmarire penala prevazute de legislatia internationala si nationala pentru astfel de infractiuni. (3) Consimtamintul victimei traficului de fiinte umane la exploatare intentionatanu este relevant pentru tragerea la raspundere penala a traficantilor dacaau fost utilizate oricare din mijloacele specificate la art.2 pct.1). (4) Cetatenilor straini sau apatrizilor implicati in traficul de fiinte umane li se refuzaintrarea pe teritoriul Republicii Moldova sau vizele lor vor fi revocate. Articolul 31. Raspunderea persoanei juridice pentru traficul de fiinte umane

(1) In cazul in care se constata ca au avut loc actiuni de trafic de fiinte umane prin intermediul persoanei juridice care dispune de licenta pentru desfasurarea activitatii de intreprinzator ce a servit drept paravan pentru savirsirea actiunilor ilegale mentionate, licenta se retrage, iar persoana juridica se lichideaza in temeiul unei hotariri judecatoresti. (2) Pentru prejudiciul cauzat in urma actiunilor mentionate la alin.(1), persoana juridica poarta raspundere civila fata de victimele traficului. (3) Tragerea la raspundere a persoanelor juridice nu exclude tragerea la raspundere a persoanelor fizice care au comis infractiunea de trafic de fiinte umane. Articolul 32. Absolvirea victimei traficului de fiinte umane de raspundere pentru infractiunile savirsite in legatura cu acest statut Victima traficului de fiinte umane este absolvita, in conditiile legislatiei in vigoare, de raspundere penala, contraventionala sau civila pentru actiunile pe care le-a savirsit in legatura cu statutul de victima daca aceste actiuni cad sub incidenta Codului penal, Codului contraventional al Republicii Moldova sau a Codului civil.

Bibliografie:
1) Radulescu S.M. Sociologia si Istoria comportamentului sexual deviant, Editura Nemira&Co.Bucuresti 1996 2) Macavei,2005 3) Macavei ,2006 4) www.dreptonline.ro 5) www.scribd.com/prostitutio 6) studii de caz :donatori importanti Departamentul de Stat al SUA prin PNUD Moldova; Organizatia Internationala a Muncii, Programul MIGRANT; World Childhood Foundation, Suedia; Fundatia SOROS Moldova; Ministerul Danez al Afacerilor Externe