Tema 13

Calcularea și achitarea impozitului pe venitul din

activitatea de întreprinzător

Impozit pe venit al întreprinderilor neplătitoare de TVA - 4% ART 54 din Codul

Fiscal al RM
Agenţii economici care nu sant înregistraţi ca plătitori de T.V.A., achită impozit pe
venit din activitatea de întreprinzator în marime de 4% din totalul venitului determinat
conform contabilităţii financiare obţinut în perioada fiscală de declarare (contul 611,612)
- valoarea returului de marfă sau a discontului (reducerii) urmează să micşoreze
mărimea obiectului impunerii în perioada fiscală în care a avut loc returul de marfă (s-a
acordat discontul), inclusiv în cazul în care vanzarea mărfurilor respective a avut loc în
perioadele fiscale precedente, Adica nu se impozitează
Prin perioadă fiscală se înţelege anul calendaristic la a cărui încheiere se determină
venitul.
Pentru agenţii economici nou-creaţi, perioadă fiscală se consideră perioada de la data
înregistrării agentului economic şi pînă la finele anului calendaristic.
Calcularea impozitului se efectuează anual.
Achitarea impozitului la buget se efectuează în rate, trimestrial, pană la data de 25 a
lunii trimestrului corespunzător.
Darea de seamă privind impozitul pe venit se prezintă nu mai tîrziu de 25 martie a
anului următor perioadei fiscale de declarare. Declaratia SIMM20
Formularul şi modul de completare a dării de seamă privind impozitul pe venit se
aprobă de către Ministerul Finanţelor.

Agenţii economici menţionaţi pot alege regimul de impozitare prevăzut de

prezentul capitol sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă
aceştia:
a) conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei
fiscale de declarare, au obţinut venit din livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere sau
din livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere şi impozabile cu T.V.A. în sumă de până
la 1,2 milioane de lei, cu condiţia că livrările scutite de T.V.A. fără drept de deducere
depăşesc 50% din totalul livrărilor;
b) conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei
fiscale de declarare, nu au obţinut venit;
c) s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare.
 Alegerea regimului fiscal se realizează, prin indicarea lui în politica de contabilitate a
agentului economic, pentru subiecţii menţionaţi la lit.a) şi b) pînă la data de 25 aprilie, iar
pentru subiecţii menţionaţi la lit.c) pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului de
înregistrare.
(31) Agenţii economici menţionaţi la alin.(1) care, conform situaţiei din data de 31
decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din
livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere în mărime ce depăşeşte 1,2 milioane de lei,
aplică regimul de impozitare în modul general stabilit.
(4) Agenţii economici care, pe parcursul perioadei fiscale declarate, devin plătitori de
T.V.A. vor aplica regimul de impozitare în modul general stabilit din momentul în care sînt
înregistraţi ca plătitori de T.V.A.
(5) Agenţii economici care, pe parcursul perioadei fiscale declarate, au încetat a fi
plătitori de T.V.A. vor aplica regimul de impozitare prevăzut de prezentul capitol din
momentul menţionat la art.113 alin.(4).
(6) Agenţii economici care aplică regimul de impozitare conform prezentului capitol
utilizează regulile de evidenţă prevăzute la cap.6 din prezentul titlu.

Impozitul pe venit al întreprinderilor plătitoare de TVA

Intreprinderile plătitoare de TVA achită 12 % din venitul impozabil -Impozit pe venit

12% (art. 15 CF)

Dupa validarea si verificarea tuturor operatiilor care au avut loc pe parcursul anului
fiscal, se completeaa delclaratia VEN12.

Acesta declaratie se completeaza în baza conturilor de venituri și cheltuieli, diferența

dintre clasa 6 si clasa a 7 determină venitul brut al întreprinderii.

Codul fiscal prevede ajustarea veniturilor si cheltuielilor (Vezi regulamentul), adica

trebuie s-a alegem care venituri și cheltuieli se permit sau nu spre deducerea venitului
impozabil.

Pentru determinarea venitului impozabil, rezultatul financiar obţinut de către subiecţii

ce practică activitate de întreprinzător, determinat în conformitate cu cerințele Standardelor
Naționale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul viceministrului finanțelor nr. 118 din 6
august 2013, sau ale Standardelor Internaționale de Raportare Financiară, se corectează
(majorează, micşorează) cu sumele aferente unor tipuri de venituri şi cheltuieli, care, ţinand
cont de prevederile Codului, se stabilesc conform regulilor aprobate de acesta.

Deducerile

La determinarea venitului impozabil, din venitul brut se deduc cheltuielile suportate în

scopul desfăşurării activității de întreprinzător, ce țin de fabricarea (executarea, prestarea) şi
desfacerea producției (lucrărilor, serviciilor), producerea şi desfacerea mărfurilor,
mijloacelor fixe şi altor bunuri, precum şi cheltuielile legate de obținerea altor venituri,
bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate şi Standardelor Internationale
de Raportare Financiară care nu contravin prevederilor Codului.

Deducerea se permite în perioada fiscală pe parcursul căreia au fost calculate sau

suportate cheltuielile, cu excepția cazurilor în care aceste cheltuieli urmează să fie raportate
la un alt an fiscal, în scopul reflectării corecte a venitului.

În scopuri fiscale se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau

suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de
întreprinzător ori în scopul desfăşurării acesteia.

Cheltuielile ordinare şi necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării

activității de întreprinzător şi cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare,
caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activităţi de întreprinzător, în scopul
desfășurării activității economice și obținerii de venituri.

Din contul cheltuielilor mixte (cheltuielile legate de desfăşurarea activităţii de

întreprinzător şi personale) se permite deducerea cheltuielilor aferente activităţii de
întreprinzător, cu condiția ca acestea să predomine asupra cheltuielilor personale (mai mult
de 50%) şi numai pentru acea parte a cheltuielilor care se referă nemijlocit la desfăşurarea
activității de întreprinzător.

Impozitele, cu excepția impozitului pe venit instituit în titlul II din Codul fiscal, taxele
şi contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate și achitate se includ în
componenţa cheltuielilor şi se deduc în scopuri fiscale în modul stabilit la art. 24 alin. (1)
din Cod.

Cheltuielile a căror deducere este limitată în scopuri fiscale sînt stabilite de

Codul fiscal.

Vezi și: HG 693/2013 din 11.07.2018 cu privire la determinarea obligațiilor fiscale

aferente impozitului pe venit. Incepînd cu 01.01.2024 a fost extins spectrul cheltuielilor
deductibile în scopuri fiscale cu următoarele:

a) cheltuielile suportate şi determinate de angajator, în folosul salariatului, pentru:

✓ cadouri în natură, inclusiv vouchere, oferite salariaţilor, precum şi cele oferite

pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia zilelor de sărbătoare nelucrătoare
conform Codului muncii şi a zilelor de naştere ale salariaţilor, în modul prevăzut
de contractul individual de muncă sau de regulamentul intern;
✓ perfecționarea salariaţilor, alta decât cea prevăzută la alin.(19), precum şi pentru
activitățile aferente consolidării culturii corporative şi a spiritului de echipă, în
modul stabilit de Guvern;
 ✓ abonamente pentru utilizarea facilităților sportive în vederea practicării sportului
şi educației fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, oferite de
furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la codurile 93.11, 93.12 sau 93.13 ale
Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei, în mărime de până la 50%
din salariul mediu lunar pe economie, prognozat şi aprobat de Guvern pentru
anul pentru care a fost acordat fiecărui salariat;
✓ contractarea serviciilor medicale în cuantumul unui salariu mediu lunar pe
economie, prognozat şi aprobat de Guvern pentru anul pentru care a fost acordat
fiecărui salariat.

Plafonul de deductibilitate a plăţilor efectuate în favoarea salariaţilor, prevăzute la

prezentul alineat, constituie 15% din valoarea calculată ca diferență dintre fondul de
retribuire a muncii total pe întreprindere, determinat pentru anul curent, şi fondul de
retribuire a muncii persoanelor specificate la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul
ocupațiilor din Republica Moldova. Toate cheltuielile trebuie să fie confirmate prin
documentele primare emise pe numele angajatorului.

Cheltuielile suportate pentru transportul şi hrana studenților stagiari şi/sau elevilor în

baza raporturilor reglementate de Codul educaţiei şi/sau Legea nr.110/2022 cu privire la
învăţământul dual, conform modului stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr.693/2018 cu
privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit;

Cheltuielile anuale suportate de angajator pentru primele de asigurare facultativă de

asistență medicală ale salariatului în cuantumul unui salariu mediu lunar pe economie,
prognozat şi aprobat de Guvern pentru anul pentru care a fost acordat fiecărui salariat;

Cheltuielile suportate şi determinate de angajator pentru plățile efectuate, în folosul

salariatului, în scopul compensării costurilor pentru serviciile alternative de îngrijire a
copiilor cu vârsta de până la 3 ani în mărime ce nu depăşeşte valoarea de 2500 de lei lunar
pentru fiecare copil al salariatului. Limita maximă de deducere constituie 5% din fondul de
retribuire a muncii determinat pentru anul curent.

Deducerea amortizării mijloacelor fixe (Art. 26 din CF)

Amortizarea în scopuri fiscale a mijloacelor fixe se face odata în an și doar pentru a fi

indicata suma în declaratia VEN12.

Completam registrul de evidenta a MF si determinăm suma amortizarii în scopuri

fiscale: Anexa nr. 1 la Regulamentul privind evidenta și calcularea amortizarii mijloacelor
fixe în scopuri fiscale.

Conf. art. 26 amortizarea se calculeaza din urmatoare luna, prin metoda liniara pe
fiecare unitate de MF.
 Norma amortizării pentru fiecare mijloc fix se determină ca raport dintre 100% şi
durata de funcţionare utilă a acestuia stabilită de Guvern.

De ex: 100%/3ani=33.33%

Deducerea amortizării imobilizărilor necorporale (Art. 28 din CF)

Se permite deducerea amortizării fiecărei unități de imobilizare necorporală

amortizabilă (brevete de invenție, drept de autor şi drepturi conexe, desene şi modele
industriale, contracte, drepturi speciale etc.) cu termen de utilizare limitat, calculînd
perioada ei de utilizare prin aplicarea metodei liniare.

Cheltuieli de reprezentanţă

Baza normativă privind cheltuielile de reprezentanță este:

❖ Art. 24(3) din CF;

❖ Hotărârea Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la limitarea

unor tipuri de cheltuieli permise spre deducere din venitul brut", nr. 130 din 06.02.1998

Cheltuieli de reprezentanță includ:

a) cheltuielile pentru primirea oficială a delegațiilor, inclusiv a celor străine,

pentru încheierea diverselor acorduri, contracte etc.;

b) cheltuielile pentru frecventarea manifestărilor culturale şi reprezentaţiilor

teatralizate în procesul de negocieri ale unor acorduri în scop antreprenorial;
c) cheltuielile de transport în timpul primirii delegațiilor conform programului
stabilit;
d) cheltuielile pentru achitarea serviciilor traducătorilor neîncadrați în personalul
întreprinderii;
e) cheltuielile pentru trataţii în timpul şi locul unde decurg negocierile de afaceri
şi manifestările culturale respective;
f) cadouri/suvenire în mărimea ce nu depăşeşte 2% din suma scutirii personale
anuale, pentru fiecare persoană, primită în delegație/deplasare realizată conform
programului

Limita Cheltuieli de reprezentanță

Suma-limită a cheltuielilor de reprezentanță care se permite spre deducere constituie

0,75% din venitul brut.

Donaţiile în scopuri filantropice sau de sponsorizare:

• 5% din venitul impozabil.

 • în favoarea autorităților publice şi instituțiilor publice specificate la art.51, a
organizațiilor necomerciale specificate la art.52 alin.(1), precum şi în favoarea
caselor de copii de tip familial
• Documente confirmative - contractul de donație, cererea în formă scrisă, factura
fiscală, ordinul de plată

Cheltuielile neconfirmate documentar

1. Cheltuielile, care fie că nu sunt justificate prin documente, fie că documentele

existente nu corespund cerințelor prevăzute de legislaţia în vigoare.

2. Se permite deducerea cheltuielilor neconfirmate documentar:

- legate de activitatea de întreprinzător a entității;

- în mărime de 0,2% din venitul impozabil (Art. 24 (10) din C.F.)

Componenţa şi structura cheltuielilor nedeductibile fiscal

▪ cheltuielilor personale şi familiale

▪ pierderilor în urma vînzării sau schimbului proprietății, îndeplinirii lucrărilor şi
prestării serviciilor, efectuate, în mod direct sau mijlocit, între persoanele
interdependente
▪ cheltuielilor pentru care s-au format obligațiuni privind persoanele
interdependente care folosesc metoda de casă
▪ sumelor achitate sau suportate în folosul titularului patentei de întreprinzător şi
persoanelor fizice care desfăşoară activități independente
▪ impozitelor pe venit, penalităţilor şi amenzilor aferente lor, precum şi a
amenzilor şi penalităţilor aferente altor impozite, taxe şi plăţi obligatorii la
buget, a amenzilor și penalităților aplicate pentru încălcarea actelor normative
▪ altor cheltuieli ce depăşesc limite stabilite de Codul fiscal.

Pierderi fiscale ale anilor precedenți

Pierderile rezultate din activitatea de întreprinzător (depăşirea deducerilor prevăzute,

conform Codului fiscal, faţă de venitul brut) se reportă în timp ţinînd cont de prevederile
art. 32 din Codul fiscal existente la momentul formării acestora.

Dacă, pe parcursul perioadei fiscale, cheltuielile aferente activităţii de întreprinzător

depăşesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma pierderilor
(pirderile din declarația VEN12) rezultate din această activitate va fi reportată eşalonat pe
următoarele cinci perioade fiscal. (2017-2023), în orice sumă la discreția întreprinderii, în
limita sumei ce nu depaseste venitul impozabil.
 Dacă contribuabilul a suportat pierderi pe parcursul a mai mult de o perioadă fiscală,
prevederile prezentului articol se aplică faţă de aceste pierderi în ordinea în care au apărut.

Modul de reportare a pierderilor fiscale suportate în perioadele fiscale 2019-2023

Perioad a
În care Perioadele fiscale în care se permite spre deducere pierderea fiscală
s-a a anilor precedenți
constat
pierderea 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028

2019 nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat

2020 nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat
2021 nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat
2022 nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat
2023 nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat

Aspecte juridice și fiscale în cazul donației mijloacelor

bănești efectuate de fondator
Fondatorul unei societăți comerciale donează mijloace bănești la contul SC pentru
acoperirea cheltuielilor. Care sunt aspectele juridice și fiscale în această situație?

Aspectul juridic al donației

În conformitate cu prevederile art. 1198 alin. (1) și (2) din Codul Civil, prin contract de
donaţie, o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu
gratuit, patrimoniul celeilalte părţi (donatar).

Contractul de donaţie prin care donatorul se obligă să transmită în viitor întreg

patrimoniul actual sau o fracţiune din el fără a specifica bunurile care urmează să fie predate
este nul. Contractul de donație se încheie în formă autentică. (Codul Civil art. 1200 alin. (1))
Nerespectarea formei autentice nu afectează valabilitatea contractului de donație dacă
bunul donat a fost predat donatarului. Cu toate acestea, dacă obiect al donației este un bun
pentru a cărui vânzare (înstrăinare) prin lege este prevăzută o anumită formă a contractului,
aceeași formă este solicitată și pentru contractul de donație. (Codul Civil art. 1200 alin. (2))
Indiferent de natura bunului, antecontractul de donație se încheie în formă autentică.
Dreptul de a cere executarea silită în natură a antecontractului de donație este exclus.
(Codul Civil art. 1200 alin. (3))
De asemenea, potrivit art. 1203 din Cod, este interzisă, sub sancțiunea nulității
absolute, donaţia, cu excepţia donaţiei neînsemnate, pentru realizarea unor obligaţii morale:
a) în numele unui minor sau al unei persoane în privința căreia s-a instituit o măsură de
ocrotire judiciară. Această regulă nu se aplică în privința donațiilor care, conform legii, pot
fi acordate de sine stătător de către minor sau adultul în privința căruia s-a instituit o măsură
de ocrotire judiciară;
b) proprietarilor, administratorilor sau lucrătorilor din instituţii medicale, educative, de
asistenţă socială şi din alte instituţii similare din partea persoanei care se află în ele sau din
partea soţului sau rudelor acesteia de până la gradul patru inclusiv. Această regulă nu se aplică
în relaţiile dintre rudele de până la gradul patru inclusiv;
c) în relaţiile dintre persoanele juridice cu scop lucrativ;
d) de către persoanele juridice cu scop lucrativ, în cazul în care obiect al donaţiei sunt
valorile mobiliare.
Părţile pot conveni ca efectele donaţiei să fie condiţionate de îndeplinirea unei sarcini
sau de realizarea unui scop. Scopul poate fi şi de utilitate publică. Va constitui donaţie numai
partea excedentară cheltuielilor de executare a sarcinii sau de atingere a scopului. (Codul
Civil art. 1204 alin. (1))
Îndeplinirea sarcinii poate fi cerută, în afară de donator, de oricare persoană în al cărei
interes este stipulată sarcina. (Codul Civil art. 1204 alin. (2))
Dacă donatarul nu îndeplinește sarcina, donatorul poate exercita mijloacele juridice de
apărare ale creditorului prevăzute de lege în caz de neexecutare a obligațiilor. (Codul Civil
art. 1204 alin. (3))
Aspectul fiscal aferent persoanei fizice care a efectuat donația mijloacelor bănești
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) din Codul fiscal, persoana
fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător se consideră drept persoană care a
obţinut venit în mărimea sumei mijloacelor băneşti donate, în partea în care suma totală
depăşeşte venitul pe parcursul perioadei fiscale în care a fost făcută donaţia. Prevederile
prezentului alineat nu se extind asupra persoanelor care fac donaţii persoanelor care au
calitatea de rudă, afin de gradul I, precum şi calitatea de soţ/soţie.

La completarea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pentru

perioada fiscală în care o persoană fizică a efectuat donație a mijloacelor bănești, în partea
în care suma totală depăşeşte venitul pe parcursul perioadei fiscale în care a fost făcută
donaţia respectivă, acesta va completa următorii indicatori:
- „Suma donaţiei mijloacelor băneşti efectuate (conform art.21 din Codul fiscal)” –
codul F2 și
- „Constatarea veniturilor sub formă de donaţie a mijloacelor băneşti în scopuri fiscale
(se indică valoarea pozitivă obţinută din diferenţa (F2-Venitul total obținut pe parcursul
perioadei fiscale)) – codul F3.
 Respectiv, în cazul în care suma totală a donației depăşeşte venitul câștigat pe
parcursul perioadei fiscale în care a fost efectuată donaţia, atunci depășirea se va impozita
cu impozitul pe venit la cota 12%.

Aspectul fiscal aferent persoanei juridice care a primit donație sub formă de mijloace
bănești

În conformitate cu art. 18 lit. o) din Codul fiscal, în venitul brut se includ și alte
venituri care nu au fost specificate la literele menţionate din articolul respectiv şi care nu
sunt neimpozabile conform legislaţiei fiscale. Prin urmare, suma donației primite de la
persoana fizică, care este și fondatorul entității, se va include în componența venitului
impozabil și se va impozita pe principii generale cu impozitul pe venit, adică la cota 12%.
Totodată, este necesar de menționat că în afară de procedura de donație efectuată de
persoana fizică – fondator, Codul fiscal prevede și altă normă care poate fi utilizată în
practică. Astfel, potrivit prevederilor art. 20 lit. m) din Codul fiscal, contribuţiile la capitalul
unui agent economic şi contribuţiile vărsate în vederea acoperirii pierderilor financiare şi
echilibrării activelor nete negative, prevăzute la art. 55 din Cod, reprezintă sursă de venit
neimpozabilă.

Prin urmare, persoana fizică – fondator poate transmite mijloacele bănești entității prin
intermediului capitalului social. În acest caz, asemenea operațiune nu va influența
impozitarea cu impozitul pe venit persoana fizică și nici persoana juridică.