0% au considerat acest document util (0 voturi)
21 vizualizări1 pagină

1

Încărcat de

Vera Pîntea
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
21 vizualizări1 pagină

1

Încărcat de

Vera Pîntea
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Tema nr.

1.

Originea constituționalismului în Republica Moldova coboară pînă la începutul sec. XIX, anume în
această perioadă (1912-1913) în urma semnării tratatului de pace între Imperiul Rus și Turcia o bună parte
din principatul Moldovei și o bună parte din teritoriul de astăzi al Republicii Moldova a trecut în
componența Imperiului Rus. După anexare provincia numită de ruși Basarabia, primește la început o
administrare economă. Prima lege în privința Basarabiei a fost adoptata la 2 august 1912 și purta titlu de
Înființare de administrației provizorie în oblastea Basarabia. La 29 aprilie 1918 țarul aprobă o nouă lege
pentru Basarabia. Anume în aceste împrejurări nefavorabile elementului național au apărut și sau dezvoltat
primele elemente ale constituționalismului în Moldova.

Deci constitutionalismul în Moldova a cunoscut urmatoarele etape:

 etapa principala(1812-1917);
 etapa consolidării constituționalismului (1917-1985)
a) constitutionalismul în Basarabia ca parte componenta a României (1918-1940)
b) constituționalismul în RASSM(1924-1940)
c) constitutionalismul în Republica Moldova unificată (1940-1985)
 etapa modernă a constitutionalismului (1985- prezent).

2.

Constituția este legea fundamentală a statului constituită într-un ansamblu unitar de norme juridice,
investite cu forță juridică supremă, adoptate și modificate conform unor proceduri juridice distincte și care
reglementează principiile organizării societății în stat și funcționarii puterilor politice.

3.

Autoritatea competentă să elaboreze constituția este puterea constituontă.

Organele competente să adopte legea fundamentală poartă denumirea de putere constituantă investită
cu putere politică specială.

Revizuirea constituției este imtroducerea unor modificări și completări în textul său inițial.
Suspendarea constituție este scoaterea din vigoare a dispozițiilor constituționale pe o perioadă de timp
determinată.

Agrogarea constituției are loc o dată cu introducerea în vigoare a noii constituții.

4.

Prin supremație înțelegem superioritatea unită cu autoritate și putere, poziție dominantă


predominanta. Poziția dominantă a constituției în sistemul de drept îi asigură autoritate și putere
preponderentă în rindul legilor celorlante acte normative. Supremația constituției față de celelalte legi este
determinată de următorii factori: conținutul normativ, modul de adoptare și modificare, forța juridică.

[Link] punct de vedere juridic constituția este structurată în 145 articole, 7 titluri umele avînd capitole și
secțiuni.

S-ar putea să vă placă și