Sunteți pe pagina 1din 6

Criza economica care a trecut peste Romania a fost, cu precadere, o criza interna, determinata de mixul gresit de politici macroeconomice

luate in ultimii ani. Cresterea economica s-a dovedit una de natura nesanatoasa. Si asta deoarece in ultimi ani a avut loc o crestere bazata pe consumul finantat pe datorie, ajunganduse la supraconsum. Consumul privat a fost excesiv, dar nu trebuie blamata populatia. Toate masurile macroeconomice au fost prociclice, stimuland consumul. Cea mai daunatoare dintre toate, cota unica (care a stimulat acest consum pe datorie), este inca aparata de initiatorii ei, care nu vor sa admita ca au gresit. Cauza principala este consumul excesiv pe datorie. Aceasta stare de lucruri este valabila si pentru guvern, si pentru firme, si pentru populatie. Populatia nu poate fi blamata, dar poate fi pe viitor mai bine informata si cu siguranta mai precauta privind asteptarile asupra veniturilor proprii. Guvernul poate fi criticat pentru ca a facut o eroare strategica monumentala: intr-o perioada de crestere economica, a consumat toata aceasta crestere si s-a mai si indatorat suplimentar. Deficitul bugetar a crescut de la an la an, ajungandu-se la la valori de peste 7% din PIB. Guvernul a ajuns sa se imprumute de sute de milioane de euro cu scadenta scurte, singura concluzie logica fiind ca nu mai erau bani nici pentru cheltuieli curente, pentru cele bugetate. Criza financiara internationala a fost doar declansatorul crizei economice interne, pentru ca a afectat sursele de finantare. Vulnerabilitatile unei economii dezechilibrate, cu numeroase reforme structurale amanate, au devenit evidente. Sau pierdut locuri de munca, acesta a fost doar inceputul. In 2009 incasarile la buget au fost mai mici, rezultand o crestere economica mai redusa. Nu va fi de ajuns ca BNR sa stimuleze creditarea prin reducerea dobanzii si a rezervelor minime obligatorii. Nici solutia de a consuma bunuri romanesti nu este in intregime viabila. Trebuie inceput cu eliminarea risipei prin reducerea cheltuielilor bugetare administrative. Se poate gandi un plan de investitii in infrastructura, pentru ca acestea aduc locuri de munca si au un efect important de antrenare in economie. Investitiile in infrastructura trebuie realizate in cadrul unei programari bugetare multianuale, singura solutie de a reduce costurile suplimentare si de a elimina alocarea gresita a banului public. Trebuie distribuite echitabil povara fiscala pentru a permite celor cu acces mai greu la creditare sa depaseasca cu bine perioada de criza. Trebuie asumat public un plan cu o tinta precisa. Un astfel de plan va creste credibilitatea pe plan extern (si implicit va scadea costul finantarii externe) si mai ales va obliga sa realizarea reformele fiscale si bugetare necesare, cat si a reformelor structurale (referitoare la cresterea nivelului competitiei, flexibilizarea pietei muncii, modernizarea agriculturii). Recesiunea este forma severa a crizei economice. Un declin semnificativ al nivelului activitatii economice in intreaga societate, vizibil prin inregistrarea unei rate negative de crestere a produsului intern brut (PIB), in doua sau mai multe trimestre succesive. In termeni comparabili, in toate domeniile de activitate se consemneaza rate trimestriale negative de crestere in raport cu perioadele corespondente din anul precedent. Se inregistreaza o scadere a productiei industriale, a volumului de productie in constructii si a vanzarilor de marfuri si

servicii. In plan social, recesiunea se manifesta prin cresterea ratei inflatiei si a somajului si scaderea veniturilor reale ale populatiei. O recesiune mai indelungata duce la depresiune economica. Depresiunea economica este considerata o forma extrema de recesiune, fiind caracterizata, in principal, de o restrangere majora a productiei industriale, a investitiilor si schimburilor comerciale, o crestere neobisnuita a ratei somajului si a preturilor marfurilor si a tarifelor serviciilor (hiperinflatie) si, in consecinta, inregistrarea unei rate negative semnificative a produsului intern brut (PIB) timp de cel putin doua trimestre. Teoretic se poate numi "iesire din recesiune", in momentul in care o economie inregistreaza cresteri in doua trimestre consecutiv. Principalele efecte ale crizei financiare i economice cu care s-a confruntat Romnia au fost: reducerea lichiditilor n sectorul financiar-bancar, concomitent cu majorarea costului finanrii interne i externe; nsprirea condiiilor de accesare a creditelor pentru populaie, ageni economici, precum i pentru sectorul public; creterea numrului de persoane aflate n imposibilitatea de a-i rambursa ratele i dobnda la creditele bancare; scderea produciei interne cu efecte negative asupra veniturilor salariale, pstrrii numrului locurilor de munc, precum i asupra profitabilitii companiilor; scderea ritmului de cretere a veniturilor publice, cauzat de diminuarea n general a activitilor din economie (industria auto, siderurgie, neferoase, construcii, mobil, textile etc.); scderea puterii de cumprare i a calitii vieii; ncetinirea ritmului de cretere a produsului intern brut. Efectele negative ale crizei s-au manifestat puternic i asupra veniturilor bugetului general consolidat, Un obiectiv primordial pentru iesirea din recesiun este accelerarea cheltuirii banilor acordati de UE i alte organizatii europene. n momentul de fa, sub 3% din suma de 19 miliarde de euro pus la dispoziia Romniei pentru fonduri structurale este utilizat pentru 2011. Trebuie ca Romnia s beneficieze ct se poate de mult de aceste foduri. Fondurile structurale sunt un atu al Romaniei in lupta cu criza i recesiunea economica. Fondurile structurale reprezinta atuul Romaniei in aceasta perioada. Valoarea totala a acestor fonduri se ridica la 39 de miliarde euro, ce trebuie cheltuite pana in anul 2013. Din valoarea totala a fondurilor structurale, 5,77 miliarde euro reprezinta contributia directa pe programe de competitivitate si 15,8 miliarde euro, contributie indirecta pentru programele de dezvoltare regionala, a resurselor umane, de mediu si de transport. La acestea se adauga ajutoarele de stat, acordate sub forma de granturi nationale pentru IMM-uri si investitiile regionale, estimate la peste un miliard euro. Pentru ca economia sa creasca, este nevoie de investitii. Trebuie simplificate procedurile de accesare a banilor europeni pentru a putea folosi aceasta gura de oxigen reprezentata de fondurile UE. Constructia de autostrazi si de drumuri foarte

bune ar contribui intr-o masur foarte mare la crearea unui infrastrucuri care ar atrage numerisi investitori straini in tara, crescand astfel si volumul investitiilor straine. Unul din motivele pentru care unii investitori ezita este cel al lipsei infrastructurii de drumuri si autostrrazi. Revenirea salariilor la nivelul din vara anului 2010 si crestera pensiilor cu rata inflatiei plus 50% din cresterea salariului mediu sunt prevazute in strategia fiscal-bugetara actuala. Trebuie continuat procesul e consolidare fiscal pentru ca Romnia s-i ndeplieasc obligaiile de a reduce deficitul bugetar la sub 3% din PIB pn n 2012. Restructurarea companiilor de stat, despre care spune ca nu sunt performante si pierd bani este un obiectiv important. In 2009 si 2010, am avut o puternica restructurare a aparatului de stat, sectorul privat s-a restructurat, s-a adaptat, dar regiile de stat, societatile au stat si au iesit din criza. In 2011, obiectivul major e optimizarea functionarii intreprinderilor de stat, a regiilor, societatilor cu capital majoritar de stat, printre care companiile energetice Turceni si Rovinari, Compania Nationala a Huilei, Termoelectrica, Oltchim, Posta Romana si multe altele. Pierderile lor, arieratele lor sunt platite de fiecare roman. Si regiile profitabile (ROMGAZ, Transgaz, Hidorelectrica) au profit, dar nu dau randament maxim, avand un potential mult mai mare, care exploatat, ar aduce numai de castingat la bugetul de stat. Prioritatea foarte mare ar trebui sa fie optimizarea sistemului de societati de stat si diminuarea, chiar taierea cheltuielilor nejustificate facute de intreprinderile de stat. Ar fi benefica si o privatizare a mariilor companii de stat precum ROMGAZ, TRANSGAZ, HIDROELECTRICA macar intr-un anumit procent (15-20%). Liberarizarea completa apretului la gaze si energie trebuie impinsa spre 2015 pentru populatie (momentan avand venuturilor mici), pentru economie putand fi adusa ceva mai devreme. Trebuie privita liberalizarea pe 2 paliere- unul pentru economie, altul pentru populatie atat la energie electrica, cat si la gaze naturale Crestera exporturilor cu peste 30%, in ultma perioada este un indicator ca economia merge pe drumul cel bun. Cea mai mare crestere se vede in exportul produselor industriale. Trebuie sprijinite societile comerciale si intreprinderile de stat (care mai exista) sa optimizeze activitatea desfasurat pentru eficientizarea acesteia, pentru a produce atat pentru piata interna, cat i pentru cea externa, prin asta dorindu-se ca industria sa traga dupa ea si alte ramuri. Dar economia Romaniei nu se poate baza doar pe exporturi. Pentru a iesi din criza, nu ne putem baza doar pe exporturi, chiar daca acestea au crescut la un nivel chiar mai bun decat inainte de criza, ci trebuie incurajat si consumul, investitiile. Pentru ridicarea consumului, este necesar a fi incurajate anumite sectoare industriale, cum ar fi industria alimentara, industria textila, etc. Industria alimentara este impetuos necesara a fi sprijinita a fi relansata. La ora actual, marea parte a produselor existente in magazinele si market-urile din tara sunt pline de produse importate. Este necesara impulsionarea producatorilor interni pentru a putea umple rafturile cu produse de provenient romaneasca, cu branduri romanesti. Pentru asta e necesar a se sprijini agricultura, un domeniu care a cunoscut o mare cadere, numeroase hectare cu pamant roditor nefiind lucrate. Prin

acordarea de subventii, se stimuleaza cultivarea acestora cu ceea ce e necesar pentru ca paleta de produse alimentare romanesti sa printa viata mai puternic si sa cunoasca un consum mare pe piata. Pentru 2011, estimarile privind revenirea din criza si iesirea din recesiune se pot indeplini doar daca se va inregistra o revenire a consumului intern. In conditiile in care consumul intern acopera doua treimi din PIB, fara o crestere a cererii interne, este greu a se vorbi de un avans economic. Populatia trebuie sa inceapa din nou sa cheltuie, sa faca consum pentru iesirea din recesiune. Revenirea consumului depinde in mare parte de decizia guvernamentala. Este nevoie de masuri de stimulare economica, de facilitati pentru cei care investesc, care angajeaza. Printre acestea ar fi: facilitati cum ar fi diminuarea obligatiilor privind anumite taxe si impozite pentru cei care angajeaz tineri absolventi si crearea de locuri de munc, scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, etc. Pentru a iesi din criza, Guvernul trebuie sa faca doua lucruri importante: sa se apuce cu adevarat de investitii in economie si sa ofere un cadrul fiscal stabil, predictibil, trebuie ca legislatia sa nu mai se schimbe ca pe banda rulanta. Iesirea Romaniei din recesiune, in 2011 depinde de cresterea sanatoasa din sectorul privat. Economia reala este sufocata de impozite si taxe, de birocratia infernala. Prin oferirea unui cadru normal, stimulativ pentru sectorul privat, ne putem asteptam la rezultate mai bune. Un domeniu foarte important care trebuie sprijinit si care poate ajuta la iesirea din recesiune este piata auto. Programul de nnoire a parcului auto, cunoscut i sub numele de Programul Rabla a cunscut un anumit succes in ultimii ani. Guvernul a alocat bugetul Administraiei Fondului pentru Mediu, din care 228 de milioane de lei sunt destinai Programului Rabla pentru 2011. Este lsata posibilitatea deschis, ca n cazul n care aceast sum va fi consumat, s fie suplimentat bugetul cu bani pentru ca programul Rabla pentru a satisface nevoile pieei. Scopul acestui program este de a contribui la casarea mainilor vechi i la reducerea polurii, dar n acelai timp, de a susine industria constructoare de automobile din Romnia. Anul trecut, prin intermediul programului Rabla, au fost casate 190.000 de autoturisme i au fost achiziionate 63.000 de autoturisme, dintre care 26.000 au fost din producie autohton. Acest program i-a atins i i atinge obiectivul de a susine activitatea economic, de a susine industria auto autohton i de a reduce poluarea. Un rol important in cadrul acestei piete este acela ca este sprijinita piata auto autohtona. Uzinele Dacia au contribuit, prin lansarea, vanzarea de masini precum DACIA LOGAN, DACIA SANDERO, DACIA DUSTER cu sume impresionante la bugetele locale si la bugetul de stat, contribuind si la o crestere economic mare a yonei respective, contribuind astfel, prin inlantuirea domeniilor, si la prosperarea altor domenii (servicii, consum, etc.) Un sector care a cunoscut o scadere dramatic in anii trecuti, dar care da semen de revenire e piata imobiliara. Piata imobiliara din Romania si-a revenit usor in primul trimestru din 2011, insa, din cauza lipsei de lichiditati, achizitiile de proprietati sunt destul de rare. Atat in ultimul trimestru din 2009, cat si in anul 2010, investitiile din domeniul imobiliar s-au majorat, in Romania, mai putin pe

segmentul rezidential. Revenirea climatului macroeconomic va crea un mediu sustenabil pentru stimularea investitiilor imobiliare. Pentru relansarea acestei piete, este nevoie de sprijin acordat de sectorul bancar, care prin relansarea creditarii catre persoane fzice, atat prin intermediul creditelor imobiliare/ipotecare, cat si prin cadrul programului PRIMA CASA, ar stimula achizitia de noi locuinte, construirea de locuinte, avand astfel un rol benefic si asupra pietei construciilor, a materialelor de construcii, care a cunoscut de asemenea un declin. Putem spune ca prin aceast miscare, se ajuta la relansarea a trei piete importante: piata bancara, piata imobiliara, piata constrctiilor. Prin relansarea creditarii catre persoanele juridice, se relanseaza economia, se creaza noi locuri de munca, reducandu-se astfel economia. Pentru ca relansarea creditarii sa fie de bun augur, trebuie ca noile credite sa fie acordate cu mare atentie pentru a nu se ajunge din nou in situatia ca numarul si volumul creditelor neperformante sa fie numeros. Un alt domeniu foarte important in revenirea din recesiune, cu un mare potential neexploatat este turismul. Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurata in alte sectoare-chei din economia mondiala (industrie, agricultura, comert). Prin crearea unei infrastructuri adecvate si printr-o publicitate agresiv de promovare a diverse locatii turistice din tara, putem spune ca ar avea un impact deosebit asupra economiei (constructii construirea de pensiuni, vile, hoteluri; creare de noi lucuri munc pentru deservirea turistilor; constructia de drumuri si sosele necesitatea existentei unei infrastructuri adecvate; comert consum mare pentru servirea turistilor, etc.) Este necesara elaborarea unei liste preliminare a proiectelor care pot fi realizate n parteneriat public-privat, fiind necasar ulterior deybatuta de mediul de afaceri, pentru atragerea investitorilor autohtoni sau strini pentru obiective de investiii unde nu sunt resurse de la buget sau din fonduri europene. Aceste parteneriate sunt att n domeniul transporturilor - construcia de autostrzi -, n domeniul sntii construcia de spitale de urgen, n domeniul energiei construcia de hidrocentrale, dar i alte obiective importante, strategice pentru Romnia. Potrivit indicatorilor macro si microeconomici, veniturile bugetare in primele trei luni din 2011 sunt cu 9,8% mai mari decat veniturile bugetare din primele trei luni ale anului 2010. De asemenea, investitiile straine directe din primele doua luni ale anului 2011 sunt in valoare de 267 milioane de euro, in comparatie cu 140 de milioane de euro, cat erau in primele doua luni din anul 2010 Pe partea de formare a PIB-ului, industria a avut cel mai important aport la creterea economic n T1. Este posibil ca i comerul intern i serviciile s fi nregistrat o cretere modest, n timp ce agricultura i construciile i-au temperat ritmul de scdere. Pe partea de utilizarea a PIB, ne ateptm la o performan foarte bun a exporturilor i ne ateptm chiar la o cretere modic a consumului privat, pe fondul ameliorrii ateptrilor populaiei i stabilizrii pieei muncii. Lucrrile de infrastructur demarate de sectorul public vor ncepe s aib contribuii pozitive asupra PIB-ului de abia din semestrul al doilea al acestui an Alte msuri care ar trebui luate pentru ieirea din recesiune ar fi:

Meninerea cotei unice de impozitare de 16% i acordarea de compensaii i deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici. Ajustarea cheltuielilor bugetare n vederea diminurii deficitului bugetului general consolidat prin restructurarea cheltuielilor publice n sensul diminurii cheltuielilor curente; reducerea gradual a cheltuielilor cu personalul din administraia public central i local prin eliminarea de la bugetare a posturilor vacante din instituiile publice centrale i locale; reducerea cheltuielilor care nu sunt n legtur direct cu performana obinut (deplasri, prime, sporuri n bani i n natur, stimulente etc.), aplicarea legii sistemului unitar de salarizare a funcionarilor publici i elaborarea unor reglementri similare pentru personalul contractual, funcionarii publici cu statut special, cadrele didactice i personalul sanitar. raionalizarea cheltuielilor cu ajutoare i prestaii sociale, prin acordarea acestora numai persoanelor i familiilor aflate n situaie social precar, transparentizarea procedurilor de ncadrare n grad de handicap, precum i eliminarea oricror msuri care ncurajeaz un comportament pasiv pe piaa muncii. raionalizarea instituional prin analizarea numrului, structurii, activitii i a personalului instituiilor, indiferent de modul de finanare. monitorizarea strict a cheltuielilor efectuate n cadrul proiectelor de investiii n infrastructur finanate de la bugetul de stat i aplicarea de sanciuni pentru nerespectarea prevederilor contractuale privind calitatea lucrrilor efectuate, a bunurilor i a serviciilor achiziionate. reducerea numrului de taxe i tarife, ncepnd cu cele ale cror costuri de administrare sunt superioare ncasrilor efective. asigurarea, cu prioritate, a sumelor necesare cofinanrii proiectelor de investiii realizate din fonduri structurale, precum i a cofinanrii programelor europene pentru agricultur i dezvoltare rural. creterea finanrii de la bugetul de stat pentru reabilitarea termic a locuinelor i cldirilor administraiei publice centrale i locale, n scopul creterii eficienei energetice. majorarea finanrii de la bugetul de stat i prin fonduri europene nerambursabile pentru proiecte de infrastructur rural, drumuri judeene i locuine sociale. majorarea subveniilor n agricultur i acordarea acestora naintea nceperii lucrrilor agricole de primvar. stabilirea unei platforme comune de soluii i planuri de aciune la nivelul Guvernului, BNR, Asociaiei Romne a Bncilor, reprezentanilor organizaiilor patronale i ai sindicatelor, pentru gestionarea crizei financiare, precum i pentru relansarea procesului de creditare a sectorului neguvernamental. promovarea Dialogului Social cu patronatele i sindicatele, n scopul lurii celor mai bune decizii de natur socioeconomic, precum i ncheierea de acorduri tripartite.