Sunteți pe pagina 1din 49

UNIVERSITATEA CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE


MASTERAT

LUCRARE DE DIZERTATIE

STANDINGUL FINANCIAR
AL SOCIETATII COMERCIALE DARIANA INSTALATII SRL

Indrumator stiintific Masterand


Prof

CUPRINS
Cap.I. Prezentarea generala a societatii………………………………………………….3

1.1 Aspecte legislative privind regimul de functionare al societatilor comerciale………....................3


1.2. Elemente de identificare………………………………………………………………………………………………...4
1.3. Scurt istoric……………………………………………………………………………………………………………………5
1.4 Managementul societatii………………………………………………………………………………………………….5
1.5. Stuctura personalului………………………………………………………………………………………………………5
1.6. Capacitati de productie……………………………………………………………………………………………………5
1.7. Surse de materii prime, energie, combustibil…………………………………………………………………….6
1.8. Principalii indicatori (31.12.2003, 31.12.2004, 30.04.2005)…………………………………….............6

Cap.II. Analiza performantelor financiare ………………………………………………6

2.1. Analiza ratelor de profitabilitate (de marja)……………………………………………………………………….6


Rata marjei nete, Rata marjei brute…………………………………………………………………………………8
2.2. Analiza ratelor de rentabilitate…………………………………………………………………………………………8
2.2.1 Analiza ratei de rentabilitate economica………………………………………………………………………….8
2.2.1.1. Nivelul si dinamica ratei de rentabilitate economica……………………………………………………..9
2.2.1.2. Analiza factoriala a rentabilitatii economice……………………………………………………………….11
2.2.2 Analiza ratei de rentabilitate financiara………………………………………………………………………….14
2.2.2.2. Analiza factoriala a ratei de rentabilitate financiara…………………………………………………….15

Cap.III. Analiza ratelor de gestiune………………………………………………………18

3.1.Viteza de rotatie a activelor circulante……………………………………………………………………………..18


3.1.1. Viteza de rotatie a stocurilor……………………………………………………………………………………….19
3.1.2. Viteza de rotatie a creditului – client……………………………………………………………………………20
3.1.3. Viteza de rotatie a creditului – furnizor…………………………………………………………………………21
3.1.4. Viteza de rotatie a datoriilor curente……………………………………………………………………………23

Cap. IV. Analiza riscurilor societatii………………………………………………………23

4.1. Analiza lichiditatii………………………………………………………………………………………………………….23


4.1.1. analiza lichiditatii curente……………………………………………………………………………………………24
4.1.2. Analiza lichiditatii reduse…………………………………………………………………………………………….24
4.1.2 Analiza lichiditatii imediate…………………………………………………………………………………………..25
4.2. Analiza solvabilitatii societatii…………………………………………………………………………………………25
4.2.1 Analiza solvabilitatii patrimoniale la termen……………………………………………………………………26
4.3. analiza vulnerabilitatii financiare a firmei…………………………………………………………………………26
4.3.1 Aspecte conceptuale……………………………………………………………………………………………………26
4.3.2 Aspecte metodologice…………………………………………………………………………………………………29

Cap.V. Analiza echilibrului financiar al societatii………………………………………31

5.1 Analiza fondului de rulment…………………………………………………………………………………………….31


5.2. Analiza necesarului de fond de rulment…………………………………………………………………………..33
5.3. Analiza trezoreriei nete………………………………………………………………………………………………….34

Cap.VI. Analiza ratelor de finantare………………………………………………………35

2
6.1. Rata finantarii stabile…………………………………………………………………………………………………….35
6.2. Rata finantarii activelor imobilizate din capitaluri proprii…………………………………………………..36
6.3. Rata finantarii globale…………………………………………………………………………………………………..36

Cap. VII. Analiza ratelor de stuctura ale bilantului…………………………………...37

7.1. Analiza structurii activului………………………………………………………………………………………………37


7.1.1 Analiza ratei activelor imobilizate………………………………………………………………………………….37
7.1.2 Analiza ratei activelor circulante…………………………………………………………………………………..38
7.2. Analiza stucturii pasivului………………………………………………………………………………………………40
7.2.1 Rata stabilitatii financiare…………………………………………………………………………………………….40
7.2.2 Rata autonomiei financiare………………………………………………………………………………………….41
7.2.3. Rata in datorarii………………………………………………………………………………………………………..43

Concluzii…………………………………………………………………………………………………………………………..45

Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………………………48

Anexa nr.1 Bilant - Activul restructurat al societatii Dariana Instalatii SRL


Anexa nr.2 Bilant - Pasivul restructurat al societatii Dariana Instalatii SRL
Anexa nr.3 Bilant – Contul de Profit si Pierdere al societatii Dariana Instalatii SRL
Anexa nr.4 Situatia financiara sintetica a societatii Dariana Instalatii SRL
Anexa nr.5 Indicatorii de analiza ai societatii Dariana Instalatii SRL

Cap. I. Prezentarea generală a societăţii

1.1. ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND REGIMUL DE FUNCTIONARE AL SOCIETATILOR


COMERCIALE

In vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si juridice se pot asocia si pot
constitui societati comerciale, cu respectarea dispozitiilor Legii 31/1990 (art.1/ Legea 31/1990).
Cea ce determina caracterul comercial al unei societati este obiectul de activitate. Prin
urmare, o societate va fi comerciala, in masura in care obiectul sau, stabilit prin actul constitutiv,

3
va fi comercial, si civila, daca obiectul il constituie operatiuni civile, indiferent daca forma este
aceea a unei societati comerciale.
Pentru dobandirea calitatii de societate comerciala este suficient ca obiectul prevazut in
actul constitutiv sa fie de natura comerciala, nefiind necesar ca societatea sa exercite in fapt acest
obiect (I.L. Georgescu, Drept comercial roman, vol II, Societatile comerciale, Editura Socec, Buc.,
1948, p.11).
In cazul in care societatea are ca obiect atat operatiuni civile, cat si operatiunile
comerciale, s-a decis ( a se vedea I.L.Georgescu, op. cit., vol.II, p.11-13 si practica acolo citata; de
asemenea M.Scheaua, Unele probleme speciale legate de obiectul de activitate al societatilor
comerciale, in ,,Dreptul,, nr.9/1994, p.10) ca pentru stabilirea naturii juridice a acesteia, urmeaza
a fi avuta in vedere ponderea pe care o are fiecare din cele doua categorii de activitati. Daca
operatiunile comerciale au o importanta foarte redusa sau servesc doar ca mijloc pentru realizarea
unor operatiuni civile, calitatea de societate comerciala este, desigur, exclusa.
Pentru a determina ponderea pe care fiecare din cele doua categorii de operatiuni o are in
activitatea societatii, instanta va apreci de la caz la caz.
Dobandirea caracterului comercial de catre o societate, va avea importante consecinte
practice:
1. Societatea va dobandi, potrivit art.7 din Codul comercial, calitatea de comerciant. In
consecinta, actele sale juridice vor fi acte subiective de comert, potrivit art.4C.com;
obligatiilor societatii le va fi aplicata legea comerciala, dobanzile vor curge de plin drept. Se
vor aplica regulile de proba in materie comerciala, nu va fi admisibila acordarea termenelor
de gratie, intervine solidaritatea codebitorilor, etc;
2. Societatea va avea toate obligatiile ce incumba comerciantilor ( inmatricularea in Registru
Comertului; tinerea registrelor, prezentarea bilantului, etc.);
3. Societatea va fi supusa procedurii reorganizarii judiciare si falimentului;
4. Vor fi aplicabile normele privitoare la competenta in materie comerciala;
5. Societatea va avea personalitate juridica care este cea mai importanta consecinta a
caracterului comercial al societatii.
Societatea cu raspundere limitata a fost reglementata in tara noastra numai de legislatia
Bucovinei, unde a fost introdusa prin Legea Austriaca din 6 martie 1906 si pastrata si dupa
extinderea in aceasta provincie, prin Legea din 1 octombrie 1938, a legislatiei vechiului Regat.
Acest tip de societate a fost introdus in Codul Comercial din 1938, reglementare care, nu a fost
pusa in aplicare. Decretul 424/1972, privind societatile mixte cu participare straina in Romania,
amintea de aceasta forma de societate, fara insa a contine o reglementare a functionarii sale.
Legea 31/1990 paote fi considerat primul act normativ din Romania care consacra societatea
cu raspundere limitata, oferind o reglementare amanuntita a modului sau de functionare.
Prevederile sale sunt preluate, ca si in cazul celorlalte materii, in cea mai mare parte, din Codul
comercial din 1938, cu unele modificari, facute in special prin O.U.G nr.32/1997.
Societatea cu raspundere limitata are un caracter mix, imbinand avantajul raspunderii limitate
a asociatilor, specific societatilor pe actiuni, cu formele simplificate de functionare,
caracteristice societatilor de persoane, mai potrivite unor intreprinderi mici sau mijlocii,
constituite intre un numar redus de persoane, intre care, de regula, exista relatii de incredere
reciproca sau chiar de rudenie.
Intreaga reglementare a functionarii societatilor cu raspundere limitata reflecta aceasta
imbinare.
Potrivit prevederilor Legii 31/1990, art.246, care reglementeaza modalitatea de lichidare a
societatilor comerciale. Notiunea de lichidare este folosita de legea societatilor comerciale (ca si
de vechiul Cod de Comert) cu doua intelesuri, unul larg si altul restrans. In sens larg prin
lichidare se inteleg toate operatiunile avand drept scop terminarea afacerilor in curs in
momentul dizolvarii, incasarea creantelor societatii de la debitori, transformarea
bunurilorsocietatii in bani, plata datoriilor si impartirea patrimoniului ce eventual ramane intre
asociati. Deci, prin lichidare, este inteleasa toata perioada cuprinsa intre dizolvarea societatii si
radierea acesteia din Registrul Comertului.

4
In sens restrans, prin lichidare se inteleg operatiunile cuprinse intre momentul dizolvarii
societatii si cel al impartirii activului intre asociati.Deci, in aceasta acceptiune, notiunea de
lichidare nu cuprinde si dizolvarea activului intre asociati.
Competenta instantei de judecata, in faza lichidarii societatii cu raspundere limitata, este
strict reglementata de Legea 31/1990, si anume in cazul formularii unei cereri pentru numirea
lichidatorilor, in situatia in care nu se poate intruni unanimitatea voturilor asociatilor asupra
persoanei acestora si in cazul formularii unei opozitii de catre asociati, la bilantul de lichidare
intocmit de lichidatori (art.186, alin.2).
Aducerea la cunostinta asociatilor a bilantului contabil de lichidare si a propunerii de repartizare
a activului se face de catre lichidatori printr-o notificare, deci prin intermediul executorilor
judecatoresti.
Pozitia lichidatorilor fata de cele doua lucrari cu care se incheie procesul de lichidare,
bilantul de lichidare si repartizarea activului intre asociati, este diferita. Bilantul reprezinta
consemnarea unei realitati obiective, in timp ce repartizarea activului are caracter de
propunere. Instanta poate stabili o alta repartizare a activulu, in timp ce la dezbaterea privind
bilantul de lichidare, prezenta si opinia lichidatorului sunt obligatorii.
Legea vorbeste despre repartizarea activului intre asociati, fara sa precizeze daca aceasta
repartizare poate avea loc si in natura sau numai dupa ce bunurile au fost transformate in
bani, prin vanzare la licitatie publica. Nu se va putea proceda la un partaj al bunurilor intre
asociati, atat timp cat n-au fost achitate datoriile catre creditorii sociali.

1.2.Elemente de identificare

Societatea comercială care face obiectul prezentei analize îşi desfăşoară activitatea în cadrul
sectorului „comert cu amanuntul in magazine specializate” (CAEN 524). Principalele elemente de
identificare a acesteia pot fi astfel rezumate:

Denumirea: S.C. DARIANA INSTALATII S.R.L.


Sediul social: B-dul Nicolae Balcescu, bl.12 A, scara , parter, Brasov
Telefon/ Fax: 0268/220313
Nr. înregistrare ORC: J20/504/ 2001
Cod fiscal: R 14079296
Forma juridică: persoană juridică română
Societate cu răspundere limitată
cu capital integral privat
Durata de funcţionare: nelimitată

1.3. SCURT ISTORIC


S.C. Dariana Instalatii SRL a început activitatea in anul 2001 avand ca obiect principal de
activitate “Comert cu amanuntul, in magazine specializate, alaltor produse neclasificate
in alta parte: articole pentru instalatii electrice, termice, apa si de incalzire centrala,
obiecte sanitare, echipamente si furnituri de fierarie si incalzire, articole de
robinetarie, centrale termice, radiatoare, tevi si racorduri flexibile, fitinguri,
regulatoare de gaz, robineti de gaz, racorduri flexibile de gaz, teava de cupru,
racorduri, prize, conectii rapide de gaz” (Cod CAEN 5248) activitate pe care o desfăşoară şi
în prezent. Societatea in anul 2001 a desfasurat o activitate de mica amploare, cu un numar de 4
angajati. Capitalul social esra de 2.000.000 lei, cifra de afaceri de 1.789.917.000 lei iar profitul net
de 225.674.000 lei. In acel an societatea nu detinea active.

5
In anul 2002 activitatea s-a dezvoltat, ajungand la un numar de 9 angajati, o cifra de afaceri
de 8.914.202 lei, profitul net de 554.689.000 lei iar activele au ajuns la 4.205.426.000 lei.
In anul 2003, printr-o majorare de capital, se modifica capitalul social, ajungand la
332.000.000 lei. Cifra de afaceri ajunge la 26.633.522.000 lei, cu ajutorul a 23 angajati, profitul
scade la 909.630.000lei iar activele ajung la valoarea de 9.071.731.000 lei.
In anul 2004, printr-o alta majorare de capital, se modifica capitalul social, ajungand la
564.600.000 lei. Cifra de afaceri ajunge la 29.676.933.000 lei, cu ajutorul a 21 angajati, profitul
scade la 392.260.000 lei dar activele ajung la valoarea de 12.906.418.000 lei.
In rezumat, in perioada 2001-2004 s-a dezvoltat afacerea, a fost angajat personal, astfel incat
in prezent societatea are un numar de 23 angajti, activitatea desfasurandu-se in 3 spatii
comerciale proprii, un spatiu inchiriat si un depozit inchiriat.

1.4. MANAGEMENTUL SOCIETĂŢII


Tabel nr.1.1.
Conducerea societăţii - nivel profesional, vechime, experienţă

Nume Funcţia Atribuţii Data de la Funcţia Perioada


care este în anterioară
funcţie
Pop Ana Administrator/ Conducere 01.05.2001 Economist 5 ani
Director economic
Amza Mircea Administrator/ Conducere 01.05.2001 Inginer 18 ani
Dorel Director general

1.5. STRUCTURA PERSONALULUI


Numărul total de salariaţi la data de 30.04.2004 este de 23 din care:
- direct productivi 8 cu calificare de lucratori comerciali
- administrativ – 5
a) – 2 ingineri;
b) – 2 economişti;
c) – 1 contabil.
- vânzări şi distribuţie - 10
a) - vânzători 8;
b) – şoferi 1;
c) – magazioner 1.

1.6. CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE


Pentru desfăşurarea activităţii societatea dispune de:
 3 imobile comerciale (spatii comerciale) situate in zone comerciale cu vad comercial foart
bun;
 Echipamente

Tip Data Achizitie


Autoutilitara Dacia Pauc 04.2004
Autoutilitara Mercedes Benz 11.2003
Autoturism BMW 04.2003
Autoturism Volkswagen Bora 04.2003
Autoturism Dacia 1310 02.2002
Analizator gaze+ Imprimanta 02.2004
Mobilier Birou 08.2002
Mobilier Birou 03.2003

6
1.7. SURSE DE MATERII PRIME, ENERGIE, COMBUSTIBIL
SC Dariana Instalatii SRL se ocupa de comercializarea materialelor pentru instalatii si
amenajari interioare, precum si de executie in acelasi domeniu, reusind patrunderea pe piata
specifica si crescandu-si an de an cifra de afaceri.. Societatea se aprovizioneaza cu preponderenta
de la producatori sau importatori pentru a putea mentine un nivel de preturi competitiv, iar
utilităţile respectiv energia electrică, apa şi gazul sunt asigurate de la reţeaua municipiului Brasov.
Tabel nr.1.2.
Surse principale/furnizori de utilităţi (electricitate, apa, gaze, altele)

Nume furnizor Tipul sursei Proce


nt
SC ELECTRICA SA Energie electrică 100%
SC DISTRIGAZ NORD SA Gaz metan 100%
SC APAPROD SA Apă 100%
ROMTELECOM Telefonie 100%

Societatea are relaţii doar cu societăţi comerciale din ţară.

1.8. PRINCIPALII INDICATORI (31.12.2003, 31.12.2004, 30.04.2005)

INDICATORI 30.12.2003 30.12.2004 30.04.205


Capital Social 332 565 565
Cifra de Afaceri 26.583 29.676 8.517
Profit Net 910 392 671
Numar personal 23 21 23

CAP II. ANALIZA PERFORMANŢELOR FINANCIARE

Analiza randamentului financiar al firmei urmăreşte reflectarea raportului de eficienţă între efectele
de natura rezultatelor şi eforturile financiare depuse pentru obţinerea lor. Fructificarea capitalului investit,
a celui propriu sau a celui permanent, se materializează în capacitatea lor de a degaja venit net.
Măsurarea randamentului se realizează printr-un sistem de rate:
- de marjă sau de profitabilitate ( raport între rezultate şi venituri, respectiv cheltuieli);
- de rentabilitate ( ca raport între rezultate şi capitaluri);
- de randament bursier ( randamentul măsurat prin profit sau numerar aferent
veniturilor sau utilizării capitalurilor).

2.1. ANALIZA RATELOR DE PROFITABILITATE ( DE MARJA)

“Rentabilitatea comercială măsoară eficienţa activităţii desfăşurate de firmă pe perioada unui


exerciţiu financiar prin prisma valorificării activităţii de bază. Practic, arată raportul dintre două efecte”
(Eros- Stark Lorant, Pantea Marius, p.236).
Rata profitabilităţii comerciale ( Rpc) arată rezultatul brut din exploatare aferent cifrei de
afaceri. Indicatorul exprimă eficienţa valorificării produselor societăţii şi caracterizează eficienţa politicii
comerciale şi a politicii de preţuri a firmei.

Re zultatul exp loatarii


Rata profitabilitatii comerciale  * 100 (2.1.)
Cifra de afaceri

Creşterea ratei în dinamică reflectă o situaţie pozitivă şi are loc atunci când indicele profitului
devansează indicele cifrei de afaceri. Principalele rezerve de creştere a rentabilităţii comerciale sunt:

7
sporirea vânzărilor, ameliorarea structurii vânzărilor, accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor şi
optimizarea cheltuielilor.
Tabel nr. 2.1
Rata profitabilităţii comerciale

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Rezultatul brut din exploatare mil lei 1.518 703 462 Rbrex
2 Cifra de afaceri mil lei 26.583 29.676 8.517 Ca
3 Rata profitabilităţii comerciale % 5,71 2 5,42 Rpc=Rbrex/Ca
4 Indicele de creştere a Rbrex % 100 46,31 65,71 IcRbrex= Rbrexn/ Rbrexn-1
5 Indicele de creştere a Ca % 100 111,6 28,70 IcCa= Can/ Can-1
6 Variaţia indicatorului % - -3,71 3,42 dvRrc=Rpcn-Rpcn-1
7 Valoare orientativă % 15.00 15.00 15.00 Std

În ultima perioada de analiza indicatorul înregistrează valoarea de 5,42%, ceea ce însemnă ca la


100 lei cifră de afaceri întreprinderii îi revin 4 lei sub forma rezultatului brut al exerciţiului. Comparativ cu
nivelul optim de 15%, nivelul indicatorului este redus. In anul 2004 valoarea indicatorului s-a redus cu
3,71% fata de anul 2003, ceea ce indică o reducere a eficienţei cu care sunt valorificate produsele firmei
si a crescut in perioada analizata (30.04.2004) cu 3,42% ceea ce evidentiaza eficienta cu care sunt
valorificate marfurile. Evoluţia nefavorabilă a ratei rentabilităţii comerciale este determinată de reducerea
rezultatului brut al exploatării cu 58,24% in 2004 fata de 2003 si cu 150,57% in perioada analizata fata de
2004, în timp ce cifra de afaceri a crescut cu111,64% si cu 28,70% in perioada analizata fata de 2004.
Pentru a creşte rentabilitatea comercială societatea ar trebui să-şi sporească vânzările, să schimbe
structura vânzărilor, să- şi accelereze viteza de rotaţie a stocurilor şi să- şi optimizeze cheltuielile.

Analiza profitabilităţii comerciale poate fi explicată prin analiza a două rate:

a) rata profitabilităţii comerciale brute ( rata marjei brute);


b) rata profitabilităţii comerciale nete ( rata marjei nete);

a) rata profitabilităţii comerciale brute ( rata marjei brute) „reflectă excedentul brut din exploatare
aferent cifrei de afaceri. Indicatorul exprimă eficienţa valorificării produselor societăţii în termeni de
numerar” ( Buglea Alexandru, p. 308).

Re zultatul brut al exp loatarii


Rata marjei brute  * 100 (2.2.)
Cifra de afaceri

Tabel nr. 2.2

Rata marjei brute

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
Excedentul brut din
1 exploatare mil lei 1.535 1.564 584 EBE
2 Cifra de afaceri mil lei 26.583 29.676 8.517 Ca

8
3 Rata marjei brute % 5,77 5,27 6,86 Rpcb= EBE/Ca
4 Indicele de creştere a ratei % 100 91,33 130,17 IcRpcb= Rpcbn/ Rpcbn-1
5 Variaţia ratei % 100 -0,5 1,59 dRpcb= Rpcbn- Rpcbn-1
6 Indicele de creştere a EBE % 100 101,89 37,34 IcEBE= EBEn/ EBEn-1
7 Indicele de creştere a Ca % 100 3.093 -21.159 IcCa= Can/ Can-1
8 Valoare orientativă % 15.00% 15.00% 15.00% Std
În anul 2004 are loc o reducere a ratei marjei brute cu 0,57%, datorat cresterii cifrei de afaceri
intr-un procent mai mare decat excedentul brut din exploatare, pentru ca in ultima perioada analizata
(30.04.2005) rata marjei brute sa creasca cu 1,59%, prin cresterea excedentului brut din exploatare.
Nivelul ratei arată că la 100 lei cifră de afaceri societăţii îi revin 6,86 lei excedent brut din exploatare.
Această evoluţie semnifică cresterea eficinţei cu care sunt valorificate produsele firmei in ultima perioada
analizata fata de perioadele precedente.
b) rata profitabilităţii comerciale nete ( rata marjei nete) „reflectă profitul net al exerciţiului
care revine cifrei de afaceri” ( Buglea Alexandru, p.307). Indicatorul exprimă eficienţa netă a valorificării
produselor societăţii şi arată cât profit net se creează la o unitate cifră de afaceri realizată.

Re zultatul net al exercitiului


Rata profitabilitatii comerciale nete  * 100 (2.3.)
Cifra de afaceri
Tabel nr. 2.3

Rata marjei nete

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1Rezultatul net mil lei 910 392 671 Pn
2Cifra de afaceri mil lei 26.583 29.676 8.517 Ca
3Rata marjei nete % 3 1,32 7,88 Rrcn=Pn/Ca
4Variaţia ratei % 100 -1,68 6.56 dRrcb= Rrcnn- Rrcnn-1
5Indicele de creştere a ratei % 100 43,08 171,17 IcRrcn= Rrcnn/Rrcnn-1
6Indicele de creştere a Pn % 100,00 43,08 171,17 IcCa= Pan/ Pan-1
7 Indicele de creştere a Ca % 100,00 111,63 28 IcCa= Can/ Can-1
8 Valoare orientativă % 15.00% 15.00% 15.00% Std
În anul 2004 are loc o reducere a ratei marjei nete datorita diminuarii rezultatului net fata de
perioada precedenta, pentru ca in ultima perioada analizata (30.04.2004) rata marjei nete sa creasca cu
6,56% fata de perioada precedenta datorita cresterii rezultatului net fata de perioada precedenta intr0un
ritm mai mare decat credtere cifrei de afaceri.

2.2. ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE

2.2.1. ANALIZA RATEI DE RENTABILITATE ECONOMICA


Rentabilitatea economică măsoară remunerarea brută a capitalurilor investite (indiferent de sursa
lor de provenienţă). Practic, arată raportul dintre un efect şi un efort depus pentru obţinerea lui.

2.2.1.1. NIVELUL SI DINAMICA RATEI DE RENTABILITATE ECONOMICA


Rentabilitatea economică reprezintă „remunerarea brută a capitalurilor investite” ( Buglea
Alexandru, p. 310), atât proprii cât şi împrumutate (capitalul investit  capitalul propriu  împrumuturi pe
termen lung  împrumuturi pe termen scurt), şi arată cât profit brut revine unei unităţi de capital investit.

Re zultatul brut al exercitiului


Rata rentabilit atii economice  *100
Capitaluri investite (2.4.)

Rentabilitatea economică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

9
- să fie cel puţin la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobânzii)
şi al riscului economic şi financiar pe care şi l-au asumat furnizorii de capital (acţionarii şi creditorii
unităţii); dacă societatea are o rată de rentabilitate economică mai mare decât rata dobânzii la capitalurile
împrumutate, atunci firma poate beneficia de efectul de levier (de pârghie financiară) al îndatorării, în caz
contrar îndatorarea devine consumatoare de capital propriu, având loc un „efect de măciucă”;
- să asigure menţinerea substanţei economice a unităţii, păstrarea valorii sale, ceea ce este
garantat dacă rata economică este mai mare decât rata inflaţiei.
Principalele măsuri ce se impun pentru creşterea ratei sunt:
- sporirea ratei de rentabilitate comercială prin creşterea volumului activităţii, modificarea
structurii activităţii în favoarea unora cu profitabilitate mai mare, reducerea cheltuielilor de exploatare,
creşterea preţurilor de desfacere bazată pe îmbunătăţirea calităţii.
- accelerarea vitezei de rotaţie a capitalului investit prin optimizarea structurii capitalului
investit, reducerea duratei şi costurilor investiţilor în curs de execuţie, creşterea ponderii imobilizărilor fixe
active, reducerea nivelului stocurilor şi duratei ciclului de fabricaţie pentru producţia în curs de execuţie,
reducerea nivelului stocurilor şi a duratei livrărilor pentru produsele finite, reducerea nivelului creanţelor şi
a duratei medii de încasare. Tabel nr. 2.4.
Rata rentabilităţii economice

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Rezultatul brut al exerciţiului mil lei 910 530 798 Pbr
2 Capitaluri investite mil lei 1.784 2.422 2.887 Cinv
3 Rata rentabilităţii economice % 51,01 21,88 27,64 Rre=Pbr/Cinv
4 Indicele de creştere a Pn % - -29,13 5,76 dRre= Rren- Rren-1
5 Indicele de creştere a Cpr % 100,00 42,89 126,33 IcRren= Rren/Rren-1
6 Indicele de creştere a Pbr % 100,00 58,24 150,57 IcPbr= Pbrn/Pbrn-1
7 Indicele de creştere a Cinv % 100,00 135,76 119,20 IcCinv= Cinvn/Cinvn-1
8 Valoare orientativă % 20 20 20 Std

Analizand in evolutie, in cele trei perioade analizate nivelul ratei manifestă o tendinţă de reducere,
in 2004 si la 30.04.2005 fata de 2003, dar nivelul depăşeşte semnificativ nivelul considerat optim de 20%.
Nivelul indicatorului din ultimul an al perioadei de analiză arată că la 100 lei capitaluri investite se obţin 28
lei profit brut, nivel care asigură remunerarea satisfăcătoare a capitalurilor investite. Nivelul indicatorului
depăşeşte rata medie a dobânzii, ceea ce conduce la efectul de levier datorat împrumuturilor.

Analiza rentabilităţii economice presupune calculul şi analiza a două rate:


- rata rentabilităţii economice brute;
- rata rentabilităţii economice nete.

Rentabilitatea economică brută „reprezintă remunerarea în termeni de acumulare brută a


capitalurilor investite, atât proprii, cât şi împrumutate (capitalul investit  active fixe brute  necesar de
fond de rulment  disponibilităţi  capital propriu  împrumuturi pe termen mediu şi lung  credite
bancare pe termen scurt). Rata arată excedentul brut de exploatare care revine unei unităţi de capital
investit” (Eros-Stark Lorant, Pantea Marius, p. 241).
Excedentul brut al exp loatarii
Rata rentabilit atii economice brute  * 100 (2.5.)
Capitaluri investite

Cuantumul ratei de rentabilitate economică trebuie să asigure reînnoirea şi creşterea activelor, într-
un termen cât mai scurt. Se apreciază, statistic, că această condiţie este satisfăcută dacă rata este mai
mare de 25%. Tabel nr. 2.5.
Rata rentabilităţii economice brute

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula

10
crt. 2003 2004 30.04.2005
Excedentul brut din
1 exploatare Mil lei 1.535 1.564 584 EBE
2 Capitaluri investite Mil lei 1.784 2.422 2.887 Cinv
Rata rentabilităţii economice
3 brute % 86,04 64 20 Rre=EBE/Cinv
4 Variaţia ratei % - -22,04 -44 dRre= Rren- Rren-1
5 Indicele de creştere a ratei % 100,00 74,38 31,25 IcRren= Rren/Rren-1
6 Indicele de creştere a EBE % 100,00 101,89 37,34 IcPbr= EBEn/EBEn-1
7 Indicele de creştere a Cinv % 100,00 135,76 119,20 IcCinv= Cinvn/Cinvn-1
8 Valoare orientativă % 20.00% 20.00% 20.00% Std

Nivelul ratei rentabilităţii economice brute din perioadele analizate depasete in anul 2003 si 2004
nivelul mimin de referinta iar in ultima perioada de analiza se situeaza la nivelul de referinta care asigură
remunerarea capitalurilor investite (nivelul minim de referinţă fiind de 20%) şi care depăşeşte rata medie
a dobânzii. Trendul ratei rentabilităţii economice brute este descrescător datorită variaţiei mai accentuate
a capitalului investit comparativ cu variaţia excedentului brut din exploatare.

Rentabilitatea economică netă reprezintă remunerarea prin profitul brut al exploatării a


capitalurilor investite în exploatare (capitalul investit în exploatare  active fixe nete  necesar de fond de
rulment aferent exploatării  disponibilităţi). Arată cât profit brut din exploatare revine unei unităţi de
capital investit în cadrul activităţii de exploatare.

Re zultatul exp loatarii


Rata rentabilit atii economice nete  * 100 (2.6.)
Capitaluri investite in exp loatare

Rentabilitatea economică trebuie să îndeplinească mai multe condiţii:

- să fie cel puţin la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobânzii),
altfel capitalurile nu mai merită să fie investite în exploatare, ci pe piaţa financiar-bancară;
- să fie mai mare decât costul mediu al capitalului împrumutat, în acest caz firma beneficiind de
efectul de levier (de pârghie financiară) al îndatorării;
- „să asigure o bună recuperare a investiţiilor doar pe seama profitului, ceea ce se consideră că
este asigurat de o valoare de minimum 25%”;
- să fie mai mare decât rata inflaţiei, ca să asigure menţinerea substanţei economice a firmei,
păstrarea valorii sale.

Rata reală (deflatată) a rentabilităţii economice se obţine cu relaţia:


ri
Rre R  Rre  (2.7.)
1  ri
Unde:
RreR – rata rentabilităţii economice reale;
Rren – rata rentabilităţii economice nominale;
ri – rata inflaţiei;

Tabel nr. 2.6


Rata rentabilităţii economice nete

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula

11
crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Rezultatul net al exercitiului Mil lei 910 392 671 Rexpl
2 Capitaluri investite Mil lei 1.784 2.422 2.887 Cinv
Rata rentabilităţii economice
3 nete % 51,01 16,18 23,24 Rre=Re/AT
4 Variaţia ratei % - -34,83 7.06 dRre= Rren- Rren-1
5 Indicele de creştere a ratei % 100,00 31,72 143,63 IcRren= Rren/Rren-1
6 Indicele de creştere a Rexpl % 100,00 43,07 171,17 IcCa= Can/ Can-1
7 Indicele de creştere a Cinv % 100,00 135,76 119,19 IcCinv= Cinvn/Cinvn-1
8 Valoare orientativă % 20.00% 20.00% 20.00% Std

Nivelul ratei rentabilităţii economice nete din ultimul an al perioadei de analiză arată că în cadrul
exploatării la 100 lei, 100 lei capitaluri investite au revenit 23 lei rezultat al exploatării. Acest nivel al ratei
asigură remunerarea capitalurilor investite, fiind mai mare decât nivelul minim de referinţă ( 20%), fiind
mai mare decât rata medie a dobânzii ( adică randamentul minim pe economie), justificând investirea
capitalurilor în exploatare.

2.2.1.2. Analiza factorială a rentabilităţii economice

Analiza factorială a ratei rentabilităţii economice pe baza rentabilităţii comerciale, a vitezei de


rotaţie a activului imobilizat şi a ratei de structură a capitalului investit se va face pe baza următorului
model:

Rbex Ai Ca Rbex
Rrre  * 100  * * * 100 (2.8.)
Cinv Cinv Ai Ca

Tabel nr. 2.7


Indicatori utilizaţi în analiza factorială a ratei rentabilităţii economice

SPECIFICAŢIE
Nr. UM Perioada de analiză Simbol
crt
. 2003 2004 30.04.2005
1 Rezultatul din exploatare Mil lei 1.518 703 462 Rbrex
2 Capitaluri investite Mil lei 1.784 2.422 2.887 Cinv
3 Active imobilizate Mil lei 9.073 12.906 12.709 Ai
4 Cifra de afaceri Mil lei 26.583 29.676 8.517 Ca
5 Rata rentabilităţii economice brute % 85,08 29 16 Rre
6 Indicele de creştere a Pbr Mil lei 100,00 58,24 150,57 IcPbr
7 Indicele de creştere a Cinv Mil lei 100,00 135 119,19 IcCinv
8 Indicele de creştere a Ai Mil lei 100,00 142 98,47 IcAi
9 Indicele de creştere a Ca Mil lei 100,00 111 28,70 IcCa
Rata de structură a capitalului
10 investit - 5,09 5,33 4,40 Ai/ Cinv
11 Viteza de rotaţie a Ai rotaţii 2,93 2,30 0,67 Ca/ Ai
12 Rata rentabilităţii comerciale % 5,71 2,37 5,42 Pbr/ Ca

Tabel nr. 2.8


Analiza factorială a ratei rentabilităţii economice

12
Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză
crt. 2003-2004 2004 - 30.04.2005
1 Modificarea Rre % -56,08 -13
2 pe seama capitalului investit % 638 465
3 pe seama vitezei de rotaţie Ai % -0,63 -1,63
4 pe seama rentabilităţii comerciale % -3,34 3,05

Faţă de anul 2003, în anul 2004 rentabilitatea economică s-a redus cu 56,08%. Această modificare
se datorează:
 reducerii vitezei de rotaţie a activelor imobilizate cu 0,63 rotaţii, faţă de anul anterior, ceea ce a
avut un efect negativ asupra rentabilităţii în sensul scăderii acesteia cu 56,08%;
 reducerii ratei rentabilităţii comerciale cu 3,34%, faţă de anul precedent;
Faţă de anul 2004, în primele patru luni ale anului 2005 rentabilitatea economică s-a redus cu
13%. Această modificare se datorează:
 scaderii vitezei de rotaţie a activelor imobilizate cu 1,63 rotaţii;
 cresterii ratei rentabilităţii comerciale cu 3,04%, faţă de anul precedent, ceea ce a condus la
diminuarea ratei rentabilităţii economice cu 13%.

Un alt model de analiză factorială a rentabilităţii economice are la bază rata rentabilităţii comerciale
şi viteza de rotaţie a capitalului investit. Analizând mai departe, modificarea rotaţiei capitalurilor investite
este determinată de modificarea rotaţiei activelor ( rotaţia activelor imobilizate şi rotaţia activelor
circulante) şi de modificarea ratei capitalurilor investite.

Rbex
Rbex Rbex Ca Ca Rrc
Rre  * 100  *   (2.9.)
Cinv Ca Cinv At Cinv  1 1 
*    * Rci
Ca Pt  NrotAi NrotAc 

Aşadar, modificarea ratei rentabilităţii economice poate fi explicată prin:

- modificarea rotaţiei capitalului investit (factor de ordinul 1);

- variaţia vitezei de rotaţie a activului total (factor de ordinul 2) care depinde de:

 viteza de rotaţie a activelor imobilizate;


 viteza de rotaţie a activelor circulante;
- modificarea raportului pasiv total- capitaluri investite (factor de ordinul 2);
- modificarea ratei profitabilităţii comerciale (factor de ordinul 1).

Tabel nr. 2.9


Indicatori utilizaţi în analiza factorială a ratei rentabilităţii economice

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Simbol


crt
. 2003 2004 30.04.2005
1 Rezultatul brut din exploatare Mil lei 1.518 703 462 Rbrex
2 Capitaluri investite Mil lei 1.784 2.422 2.887 Cinv

13
3 Active imobilizate Mil lei 9.073 12.906 12.709 Ai
4 Active circulante Mil lei 7.348 7.218 8.986 Ac
5 Cifra de afaceri mii lei 26.583 29.676 8.517 Ca
Viteza de rotaţie a activului
6 total rotaţii 1,62 1,47 0,39 VrotAt=Ca/ At
7 Viteza de rotaţie a Ai rotaţii 2,92 2,30 0,67 VrotAi=Ca/ Ai
8 Viteza de rotaţie a Ac rotaţii 3,62 4,11 0,95 VrotAc=Ca/ Ac
9 Viteza de rotaţie a Cinv rotaţii 14,90 12,25 2,95 VrotCinv=Ca/ Cinv
10 Rata capitalurilor investite - 0,11 0,12 0,13 Rci= Cinv/ Pt
11 Rata rentabilităţii comerciale % 5,71 2,37 5,42 Rrc= Pbr/ Ca
12 Variaţia VrotAi rotaţii - -0,62 -1,63 dVrotAi
13 Variaţia VrotAc rotaţii - 0,49 -3,16 dVrotAc
14 Variaţia VrotCinv rotaţii - -2,65 -9,3 dVrotCinv
15 Variaţia Rci - - 0,01 0,02 dRci
16 Variaţia Rrc % - -3,34 3,05 dRrc
17 Rata rentabilităţii economice % 51,01 21,88 27,64 Rre
Total pasiv/ capitaluri
18 investite - 9,20 8,31 7,59 Pt/Cinv

Tabel nr. 2.10


Analiza factorială a ratei rentabilităţii economice

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză


crt
. 2003-2004 2004-30.04.2005
1 Modificarea Rre % -29,13 5,76
pe seama rotaţiei capitalului
2 investit % 638 465
3 pe seama vitezei de rotaţie At % -0,15 -1,08
4 pe seama rotaţiei Ai % -0,62 -1,63
5 pe seama rotaţiei Ac % 0,49 -3,16
6 pe seama Pt/ Cinv % -0,89 -0,72
pe seama rentabilităţii
7 comerciale % -29,13 5,76
În 2004, faţă de anul 2003, rata rentabilităţii economice s-a redus cu 29,13%, fapt datorat:
 cresterii rotaţiei capitalurilor investite cu 638 rotaţii faţă de anul precedent, această modificare se
datorează:
- reducerii rotaţiei activului total cu 0,15 rotaţii, această modificare este determinată
de:
 scăderea rotaţiei activelor imobilizate cu 0,62 rotaţii faţă de anul
precedent, fapt care a influenţat negativ indicatorul’
 cresterea vitezei de rotaţie a activelor circulante cu 0,49 rotaţii;
- reducerii ratei capitalurilor investite cu 0,89 faţă de anul anterior;
 scaderea ratei rentabilităţii comerciale cu 29,13% faţă de anul precedent;

2.2.2. ANALIZA RATEI DE RENTABILITATE FINANCIARĂ

Rentabilitatea financiară măsoară remunerarea netă a capitalurilor proprii. Practic, arată raportul
dintre un efect şi un efort depus pentru obţinerea lui.

2.2.2.1. NIVELUL ŞI DINAMICA RATEI RENTABILITĂŢII FINANCIARE

14
Rentabilitatea financiară reprezintă „remunerarea netă a capitalurilor proprii, adică arată cât
profit net revine capitalurilor proprii. Rata măsoară randamentul utilizării capitalurilor proprii, adică
plasamentul financiar pe care acţionarii l-au făcut prin cumpărarea acţiunilor societăţii” ( Eros- Stark
Lorant, Pantea Marius, p. 247).

Re zultatul net al exercitiului


Rata rentabilit atii financiare  * 100 (2.10.)
Capitaluri proprii

Rata rentabilităţii financiare trebuie să fie superioară ratei medii a dobânzii, pentru a face acţiunile
firmei mai atractive şi pentru a creşte cursul lor bursier. Rentabilitatea financiară este influenţată de modul
de procurare a capitalului, fiind sensibilă la structura financiară, respectiv la situaţia îndatorării societăţii.
Măsuri de creştere a rentabilităţii financiare sunt:
- sporirea rentabilităţii comerciale, adică modificarea profitului net într-un ritm superior
modificării cifrei de afaceri, prin reducerea cheltuielilor de exploatare, sporirea volumului de activitate,
folosirea unui regim favorabil de calcul al amortizării şi al provizioanelor;
- sporirea vitezei de rotaţie a capitalurilor investite, dinamica cifrei de afaceri trebuind
să devanseze dinamica propriilor capitaluri, ceea ce înseamnă fructificarea superioară a capitalului;
- creşterea gradului de îndatorare, dacă rentabilitatea economică este mai mare decât
costul mediu al capitalului împrumutat.

Tabel nr. 2.11


Rata rentabilităţii financiare

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Profit net Mil lei 910 392 671 Pn
2 Capital propriu Mil lei 1.784 2.422 2.887 Cpr
3 Rata rentabilităţii financiare % 51,01 16,18 23,24 Rrf=Pn/Cpr
4 Variaţia ratei % - -34,83 7,06 dRrf
5 Indicele de creştere a ratei % 100,00 31 143,63 IcRrf= Rrfn/Rrfn-1
6 Indicele de creştere a Pn % 100,00 43,07 171 IcPn= Pnn/Pnn-1
7 Indicele de creştere a Cpr % 100,00 135,76 119,19 IcCpr= Crn/Cprn-1
8 Valoare orientativă % 25,00 25,00 25,00 Std
Rata rentabilităţii financiare manifestă o tendinţă de reducere la nivelul întregii perioade de
analiză, indicând o remunerare din ce în ce mai redusă a capitalurilor proprii, respectiv reducerea
capacităţii capitalurilor proprii de a crea profit net. În 2003, la 100 de lei capitaluri proprii se obţine
51 lei profit net. Rata rentabilităţii financiare este influenţată de modul de procurare a capitalului,
ceea ce înseamnă că este sensibilă la structura financiară a capitalului. Din acest motiv, creşterea
gradului de îndatorare a întreprinderii a condus la un nivel al ratei rentabilităţii financiare mai redus
decât al ratei rentabilităţii economice, în condiţiile în care rata dobânzii avea un nivel mai ridicat
decât rata rentabilităţii economice.

2.2.2.2. ANALIZA FACTORIALA A RATEI DE RENTABILITATE FINANCIARA

În analiza situaţiei financiare a întreprinderii se poate stabili o legătură între marja


comercială netă şi rentabilitatea financiară în funcţie de modificarea vitezei de rotaţie a capitalului
propriu şi de modificarea marjei comerciale nete.
Rata rentabilităţii financiare poate fi descompusă pe rate explicative. Un model de analiză
factorială poate fi următorul:

15
Pn Pn Ca
Rrf  * 100  * * 100
Cpr Ca Cpr

Pr ofit net Pr ofit net Cifra de afaceri


Rrf  *100  * *100
Capital propriu Cifra de afaceri Capital propriu (2.11.)

Unde:
- raportul Profit net/ Cifra de afaceri reprezintă marja comercială netă;
- raportul Cifra de afaceri/ Capital propriu reprezintă viteza de rotaţie a capitalului propriu.

Tabel nr. 2.12

Indicatori utilizaţi în analiza factorială ratei rentabilităţii financiare

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Simbol


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Rata rentabilităţii financiare % 51,01 16,18 23,24 Rrf=Pn/Cpr
2 Profit net Mil lei 910 392 671 Pn
3 Capital propriu Mil lei 1.784 2.422 2.887 Cpr
4 Cifra de afaceri Mil lei 26.583 29.676 8.517 Ca
5 Rotaţia capitalurilor proprii rotaţii 14,90 12,25 2,95 VrotCpr=Ca/Cpr
6 Rata rentabilităţii comerciale nete % 3,42 1,32 7,88 Rrcn=Pn/Ca
7 Variaţia rotaţiei capitalurilor proprii rotaţii - -5,23 -9,3 dVrotCpr
8 Variaţia rentabilităţii comerciale nete % - -2,1 6,56 dVrotRrcn

Tabel nr. 2.13


Analiza factorială a ratei rentabilităţii financiare

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză


crt. 2003-2004 2004-30.06.2005
1 Modificarea Rrf % -34,83 7,06
2 pe seama rotaţiei Cpr % -5,23 -9,3
3 pe seama rentabilităţii comerciale % -2,1 6,56

În anul 2004, faţă de anul 2003, rata rentabilităţii financiare s-a redus cu 34,83%,
modificare datorată:
 reducerii vitezei de rotaţie a capitalului propriu cu 5,23 rotaţii, care a avut un efect negativ
asupra indicatorului, în sensul reducerii acestuia;
 reducerii ratei rentabilităţii comerciale cu 2,1% cu efect negativ asupra indicatorului,
determinând diminuarea acestuia;

La 30.04.2005, faţă de anul 2004, rata rentabilităţii financiare a crescut cu 7,06%,


modificare datorată:
 reducerii vitezei de rotaţie a capitalului propriu cu 9,3 rotaţii, care a avut un efect negativ asupra
indicatorului, în sensul reducerii acestuia;
 sporirii ratei rentabilităţii comerciale cu 6,56% cu efect pozitiv asupra indicatorului, determinând
creşterea acestuia;
Un alt model de analiză factorială a ratei de rentabilitate financiară este următorul:

16
Pn EBE Ca
* *
Pn Pn Ca Pn EBE Ca Pt EBE Ca At (2.12.)
Rrf   *  * * * 
Cpr Ca Cpr EBE Ca At Cpr Cp
Pt

Aşadar, modificarea ratei rentabilităţii financiare poate fi explicată prin:


1. modificarea marjei nete (factor de ordinul 1);
2. modificarea raportului de generare a profitului net din EBE (factor de ordinul 2)
3. modificarea marjei brute (factor de ordinul 2);
4. modificarea rotaţiei capitalurilor proprii (factor de ordinul 1), care depinde de:
 modificarea rotaţiei activului (factor de ordinul 2);
 modificarea ratei autonomiei financiare (factor de ordinul 2).

Tabel nr. 2.14


Indicatori utilizaţi în analiza factorială a ratei rentabilităţii financiare

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Simbol


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Rata rentabilităţii financiare % 51,01 16,18 23,24 Rrf=Pn/Cpr
Rezultatul net al exerciţiului
2 financiar Mil lei 910 392 671 Pn
3 Capital propriu Mil lei 1.784 2.422 2.887 Cpr
4 Cifra de afaceri Mil lei 26.583 29.676 8.517 Ca
5 Activ total Mil lei 16.421 20.124 21.901 At
6 Pasiv total Mil lei 16.421 20.124 21.901 Pt
7 Excedentul brut din exploatare Mil lei 1.535 1.564 584 EBE
8 Rotaţia capitalurilor proprii rotaţii 14,90 12,25 2,95 NrotCpr= Ca/Cpr
9 Rata marjei nete % 3,42 1,32 7,87 Rrcn=Pn/Ca
10 Rata profitului net în EBE - 0,59 0,25 1,15 Pn/ EBE
11 Rata marjei brute % 5,77 5,27 6,86 Rpcb= EBE/Ca
12 Rotaţia activului total rotaţii 1,62 1,47 14,58 VrotAt= Ca/ At
13 Pasiv total/ Capitaluri proprii - 9,20 8,30 7,59 Pt/ Cpr
14 Rata autonomiei financiare % 10,86 12,04 13,18 Raf= Cpr/ Pt
Variaţia rotaţiei capitalurilor
15 proprii rotaţii - -2,65 -9,3 dNrotCpr
16 Variaţia marjei nete % - -2,1 6,55 dRrcn
dPn/ EBE
17 Variaţia ratei profitului net în EBE - - 17,86 -0,28

18 Variaţia marjei brute % - -0,5 1,59 dRrcb


19 Variaţia rotaţiei activului total rotaţii - 3.703 1.777 dVrotAt
Variaţia pasiv total/ capitaluri
20 proprii - - -0,9 -0,71 dPt/Cpr
Variaţia ratei autonomiei
21 financiare % - 1,18 1,14 dRaf

Tabel nr. 2.15


Analiza factorială a ratei rentabilităţii financiare

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză


crt. 2003-2004 2004-30.04.2005
1 Modificarea Rrf % -34,83 7,06
2 pe seama rotaţiei Cpr % -2,65 -9,3

17
3 pe seama rotaţiei activului total % 3.703 1.777
4 pe seama autonomiei financiare % 1,18 1,14
pe seama rentabilităţii
5 comerciale % -2,1 6,56
6 pe seama ratei Pn în EBE % 17,86 -0,28
7 pe seama ratei marjei brute % -0,5 1,59

În anul 2004, faţă de anul 2003, rata rentabilităţii financiare s-a redus cu 34,83%, aspect negativ
datorat:
 reducerii vitezei de rotaţie a capitalurilor proprii cu 2,65 rotaţii, aspect nefavorabil care
evidenţiază reducerea eficienţei gestiunii fondurilor proprii, având o influenţă negativă asupra
indicatorului, în sensul reducerii acestuia. La rândul ei, viteza de rotaţie a capitalurilor proprii poate
fi explicată prin:
- cresterea vitezei de rotaţie a activului total cu 3,703 rotaţii, ceea ce semnifică diminuarea
eficienţei gestiunii resurselor, având o influenţă negativă asupra indicatorului în sensul creşterii
acestuia;
- creşterea autonomiei financiare cu 1,18%, fapt care a influenţat negativ indicatorul în sensul
reducerii;
 diminuarea ratei rentabilităţii comerciale ( nete) cu 2,1%, fapt ce a condus la scaderea
indicatorului. Această influenţă poate fi explicată prin:
- creşterea ponderii profitului net în excedentul brut din exploatare cu 17,86%, fapt pozitiv din
punct de vedere economic, ceea ce înseamnă reducerea ponderii altor alocări din excedentul brut
din exploatare, respectiv creşterea părţii destinate remunerării capitalurilor proprii; acest fapt a
condus la creşterea indicatorului;
- diminuarea ratei marjei brute cu 0,5%, fapt negativ ce reflectă diminuarea ratei rentabilităţii
financiare.

La 30.04.205, faţă de anul 2004, rata rentabilităţii financiare a crescut cu 7,06%, aspect
pozitiv datorat:
 reducerii vitezei de rotaţie a capitalurilor proprii cu 9,3 rotaţii, aspect nefavorabil care
evidenţiază reducerea eficienţei gestiunii fondurilor proprii, având o influenţă negativă asupra
indicatorului, în sensul reducerii acestuia. La rândul ei, viteza de rotaţie a capitalurilor proprii poate
fi explicată prin:
- creşterea vitezei de rotaţie a activului total cu 1,777 rotaţii, ceea ce semnifică creşterea
eficienţei gestiunii resurselor, având o influenţă pozitivă asupra indicatorului în sensul creşterii
acestuia;
- creşterea autonomiei financiare cu 1,14%, fapt care a influenţat negativ indicatorul în
sensul reducerii;
 cresterea ratei rentabilităţii comerciale ( nete) cu 6,56%, fapt ce a condus la creşterea
indicatorului, această influenţă poate fi explicată prin:
- reducerea ponderii profitului net în excedentul brut din exploatare cu 0,28%, aspect nefavorabil
din punct de vedere economic, ceea ce înseamnă creşterea ponderii altor alocări din excedentul
brut din exploatare, respectiv reducerea părţii destinate remunerării capitalurilor proprii; acest fapt
a condus la reducerea indicatorului;
- cresterea ratei marjei brute cu 1,59%, ceea ce reflectă cresterea ratei rentabilităţii financiare.

CAP. III ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE

„Ratele de gestiune apreciază nivelul de utilizare a resurselor întreprinderii, respectiv viteza cu


care aceste resurse parcurg circuitul economic şi se transformă în venituri” ( Buglea Alexandru, p.
296). Viteza de rotaţie a resurselor se măsoară cu ajutorul a două mărimi:

18
 numărul de rotaţii ( Nrot), care arată care arată de câte ori se roteşte elementul de activ sau
pasiv analizat prin elementul de venit într-o perioadă de gestiune; creşterea numărului de rotaţii
semnifică o creştere a eficienţei utilizării elementului respectiv.

Element de venit
Nrot  (3.1.)
Element de activ sau pasiv

 durata în zile a unei rotaţii (Dz), care arată durata medie în care elementul analizat parcurge
întregul circuit economic şi se reîntoarce în firmă sub forma bănească iniţială; reducerea duratei
medii în zile a unei rotaţii semnifică o recuperare mai rapidă a elementului analizat sub formă
bănească.

Element de activ sau pasiv


Dz  * 365
Element de venit (3.2.)

Ratele de rotaţie oferă informaţii calitative privind elementele analizate şi care se referă la
comportamentul fiecărei componente pe parcursul unui exerciţiu financiar. Acest comportament
este diferit, funcţie de natura elementului bilanţier (activ sau pasiv) şi se referă la lichiditatea
stocurilor şi creanţelor comerciale, pe de o parte, respectiv la exigibilitatea datoriilor de exploatare,
pe de altă parte.

3.1. VITEZA DE ROTATIE A ACTIVELOR CIRCULANTE

Viteza de rotaţie a activelor circulante exprimă numărul de rotaţii sau durata medie a unei
rotaţii efectuate de activele circulante prin veniturile totale. Valoarea minimă care asigură o
eficienţă acceptabilă a gestiunii activelor circulante este de 6 rotaţii, care corespunde unui termen
mediu de revenire sub formă bănească iniţială de 60 de zile.

Tabel nr. 3.1


Viteza de rotaţie a activelor circulante

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Cifra de afaceri Mil lei 26.583 29.676 8.517 Ca
2 Active circulante Mil lei 7.348 7.218 8.986 Ac
3 Număr de rotaţii Rot 3,61 4,11 0,95 nrot=Ca/Ac
4 Durata unei rotaţii Zile 102,2 88,78 385,10 Dz=365*(Ac/Ca)
5 Indicele de creştere a CA % 100 111,64 28,69 ICA= CA1/CA0
6 Indicele de creştere a Ac % 100 98,23 124,49 IAc= Ac1/Ac0

În anul 2004 activele circulante se roteau prin cifra de afaceri de 4,11 ori, recuperându-se
sub formă iniţială bănească într-un termen mediu de 88,78 de zile. Faţă de anul precedent,
numărul de rotaţii a crescut cu 0,5 rotaţii, iar durata medie în zile a unei rotaţii a scăzut cu 13,42
zile, ceea ce înseamnă creşterea eficienţei utilizării activelor circulante, respectiv reducerea duratei
medii de recuperare a lor sub formă bănească iniţială. Această reducere generează efecte pozitive
de natura relaxării financiare. Evoluţia favorabilă a indicatorului este explicată prin dinamica mai
accentuată a cifrei de afaceri (IcCA= 111,64%), comparativ cu dinamica activelor circulante ( IcAc=
98,23%).

19
3.1.1. VITEZA DE ROTAŢIE A STOCURILOR

Rata de gestiune a stocurilor totale arată de câte ori într-o perioadă de gestiune
stocurile materiale trec succesiv prin fazele de aprovizionare, fabricaţie şi vânzare, respectiv durata
în zile a unei rotaţii complete.
Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii stocurilor este de 8 rotaţii,
care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma bănească iniţială de 45 de zile.
Cu cât viteza de rotaţie a stocurilor este mai mare cu atât eficienţa folosirii lor este mai
ridicată, deoarece efectele obţinute în urma folosirii acestora sunt mult mai mari. Aceasta are loc
când creşterea cifrei de afaceri se face într-un ritm superior dinamicii stocurilor totale. Principalul
efect este eliberarea de resurse financiare. Eliberările sunt echivalente cu disponibilizarea de
resurse materiale şi financiare.
Încetinirea vitezei de rotaţie înseamnă reducerea eficienţei folosirii lor. Principalul efect este
imobilizarea de resurse financiare. Imobilizările sunt echivalente cu un necesar suplimentar de
resurse materiale şi financiare.
Eliberările (E) sau imobilizările (I) se pot determina după relaţiile:

E   sau I    dz1  dz 0  *
Ca
(3.3.)
T
Unde:
- dz1 reprezintă durata în zile a unei rotaţii a stocurilor în perioada curentă;
- dz0 reprezintă durata în zile a unei rotaţii a stocurilor în perioada anterioară;

Măsurile principale pentru accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor se pot identifica în


stadiul circuitului economic în care acţionează, adică aprovizionare, depozitare, producţie,
desfacere şi încasare. Practic aceste măsuri pot fi concentrate prin formularea a două obiective:

- dimensionarea optimă a stocurilor în toate fazele ciclului economic;


- reducerea cheltuielilor de exploatare.

Atingerea acestor obiective înseamnă accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor, creşterea


gradului lor de lichiditate, cu toate efectele favorabile pentru rezultatele financiare ale
întreprinderii.
Tabel nr. 3.2
Viteza de rotaţie a stocurilor

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Cifra de afaceri Mil lei 26.583 29.676 8.517 Ca
2 Stocuri totale Mil lei 6.157 5.003 7.600 St
4 Număr de rotaţii Rot 4,32 5,93 1,12 nrot=Ca/St
5 Durata unei rotaţii Zile 84,54 61,53 325,70 Dz=365*(St/Ca)
6 Indicele de creştere a CA % 100,0 111,64 28,70 ICA= CA1/CA0
7 Indicele de creştere a Stm % 100,0 81,25 151,9 ISt= St1/St0
8 Valoare minim acceptabilă Rot 8 8 8 Min

În ultimul an (2004) de analiză stocurile se roteau în veniturile totale de 5,93 ori,


recuperându-se sub formă iniţială bănească într-un termen mediu de 61,53 zile. Faţă de anul
precedent (2003), numărul de rotaţii a crescut cu 1,61 rotaţii, iar durata medie în zile a unei rotaţii
a scazut cu 23,01zile, ceea ce înseamnă cresterea eficienţei utilizării stocurilor, respectiv reducerea
duratei medii de recuperare a lor sub formă bănească, ceea ce presupune eficienta in utilizarea
resurselor financiare. Evoluţia favorabilă a indicatorului se explică prin creşterea mai rapidă a cifrei
de afaceri (IcCa= 111,64%), comparativ cu creşterea stocurilor ( IcSt= 81,25%).

20
Ponderea majoritară în totalul stocurilor o deţin stocurile de marfuri. Situaţia este normală
având în vedere domeniul de activitate, comert. Stocurile de marfuri ca pondere in activul societatii
reprezinta 37,49% la finele anului 2003, 24,86% la finele anului 2004 si 34,70% la finele lunii
aprilie 2005.
Viteza de rotaţie a stocurilor de marfuri arată eficienţa activităţii de aprovizionare. Măsurile
de accelerare a vitezei de rotaţie sunt legate de organizarea corespunzătoare a activităţii de
aprovizionare şi depozitare a stocurilor de marfuri.

Pentru analiza vitezei de rotaţie a stocurilor vom utiliza durata în zile a unei rotaţii pe baza
modelului:
Stocuri totale
Dz  * 365
Cifra de afaceri (3.4.)

Durata de rotaţie a stocurilor este influenţată de cifra de afaceri înregistrată şi de soldul


mediu al stocurilor totale. De asemenea, modificarea soldului mediu al stocurilor de materii prime şi
materiale, producţie în curs de execuţie, produse finite şi mărfuri.

3.1.2. VITEZA DE ROTATIE A CREDITULUI- CLIENT

Rata de gestiune a clienţilor (viteza de rotaţie a creanţelor-clienţi) ne arată în câte zile


firma îşi încasează contravaloarea mărfurilor de la clienţi, putându-se aprecia fie prin numărul de
rotaţii, fie prin durata de încasare în zile a creditului comercial acordat. Mărimea indicatorului este
influenţată de poziţia ocupată pe piaţă, de relaţiile cu clienţii, de conjunctura economică şi de
caracteristicile pieţei.
„Rata de gestiune a clienţilor exprimă creditul client acordat de firmă, adică durata medie în
zile de încasare a contravalorii mărfurilor de la beneficiari. Practic, indică decalajul mediu în zile
între data facturării şi data încasării contravalorii mărfurilor vândute. Valoarea minimă care asigură
o stare acceptabilă a gestiunii creanţelor-clienţi este de cel puţin 8 rotaţii, care corespunde unei
durate medii de încasare a creanţelor de 45 de zile. Valoarea optimă ar fi de maximum 30 de zile.
Mărimea acestui indicator este influenţată de poziţia firmei pe piaţă comparativ cu concurenţii ei,
de relaţiile stabilite cu clienţii, de specificul activităţii care influenţează durata ciclului economic,
conjunctura economică şi de politica de credit practicată pe piaţă. Politica de credit comercial a
firmei trebuie să urmărească creşterea vânzărilor în măsura în care aceste vânzări contribuie la
creşterea profitului” ( Eros- Stark Lorant, Pantea Marius, p. 217).
Dacă are loc o diminuare a creditului-client, adică reducerea duratei medii a unei rotaţii,
înseamnă că are loc o îmbunătăţire a gestiunii clienţilor ca urmare a schimbării politicii de credit
comercial. O durată mare de rotaţie în zile înseamnă că resursele financiare ale firmei sunt utilizate
de către clienţi o perioadă de timp mai mare.
Dacă durata în zile a unei rotaţii depăşeşte 30 de zile, există semnale că întreprinderea se
confruntă cu greutăţi în încasarea facturilor emise. Dacă tendinţa duratei în zile a rotaţiei este de
creştere, se impune analiza clienţilor rău platnici.
Dacă are loc o creştere a creditului client fără a exista o creştere a vânzărilor, acesta poate
fi semnul înrăutăţirii situaţiei firmei care este nevoită să-şi modifice politica de credit pentru a-şi
păstra clientela. De asemenea poate să însemne şi faptul că beneficiarii au dificultăţi de plată ca
urmare a conjuncturii nefavorabile.

21
Dacă durata creditului-client este mai mare decât durata creditului furnizor, atunci se
creează un deficit de resurse financiare. Tendinţa de creştere a duratei în zile a creditului client
este un semnal fie al înrăutăţirii situaţiei întreprinderii, fie a situaţiei clienţilor.

Tabel nr. 3.6


Viteza de rotaţie a creditului- client

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Cifra de afaceri Mil lei 26.583 29.676 8.517 Ca
2 Clienţi medii Mil lei 796 1.909 784 Cl
3 Număr de rotaţii Rot 33,40 15,54 10,86 nrot=Ca/Cl
4 Durata unei rotaţii Zile 10,95 21,9 32,85 Dz=365*(Cl/Ca)
6 Indicele de creştere a CA % 100,0 111,64 28,70 ICA= CA1/CA0
7 Indicele de creştere a creanţelor clienţi % 100,0 239,82 41,07 ICl= Cl1/Cl0
5 Valoare maxim acceptabilă Zile 45 45 45 Max

Pe întreaga perioadă de analiză, indicatorul a înregistrat un trend descrescător, ceea ce a


avut efecte negative aspra trezoreriei în sensul decalării în timp a încasărilor de la clienţi (reducerea
duratei medii a creditului comercial). În ultimul an, numărul de rotaţii a scăzut cu 34,4 rotaţii, iar
durata medie în zile a unei rotaţii a crescut cu 0,2 zile, ceea ce înseamnă prelungirea duratei medii
de recuperare a lor. Această situaţie se datorează devansării ritmului de creştere a cifrei de afaceri
de către ritmul de creştere a creanţelor- clienţi. Prelungirea duratei de recuperare a creanţelor-
clienţi este rezultatul politicii de expansiune pe piaţă.
Durata de rotaţie a creditului client este influenţată de cifra de afaceri înregistrată şi de
soldul mediu al clienţilor.
Durata medie de incasare a clientilor in 2003 a fost de 7,13 zile, in 2004 de 16,41 zile si la
30.04.2005 de 19,14 zile.

3.1.3. VITEZA DE ROTATIE A CREDITULUI- FURNIZOR

Rata de gestiune a furnizorilor (viteza de rotaţie a furnizorilor) ne arată în câte zile


firma îşi achită obligaţiile sale faţă de furnizori. Rata de gestiune a furnizorilor exprimă creditul-
furnizor primit de firmă, adică durata medie în zile de plată a contravalorii bunurilor achiziţionate
de la furnizori.” Practic indică decalajul mediu în zile între data facturării şi data plăţii contravalorii
bunurilor cumpărate” ( Buglea Alexandru, p. 304).
Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă a gestiunii datoriilor faţă de furnizori este
de cel puţin 8 rotaţii, care corespunde unei durate medii de plată a facturilor de 45 de zile.
Valoarea optimă ar fi de maximum 30 de zile. Mărimea acestui indicator este influenţată de poziţia
firmei furnizoare pe piaţă comparativ cu concurenţii ei, de relaţiile stabilite cu furnizorul, de
specificul activităţii care influenţează durata ciclului economic, conjunctura economică şi de politica
de credit practicată pe piaţă .
O viteză de rotaţie mică (durata în zile mare) înseamnă că firma foloseşte resursele
furnizorului şi, cu toate că reflectă o situaţie favorabilă, poate conduce la înrăutăţirea relaţiilor
comerciale dacă durata în zile a unei rotaţii este mai mare de 30 de zile şi nu este efectul unei
înţelegeri prealabile (firma trebuie în acest caz să-şi analizeze condiţiile de plată şi cauzele lipsei de
lichiditate).
În situaţia în care cumpărătorul se găseşte pe poziţie dominantă faţă de furnizor, el poate
negocia credite-furnizor avantajoase. Dacă tendinţa vitezei de rotaţie (durata în zile ) este de
creştere, există semnale că firma se confruntă cu greutăţi de plată. Dacă durata creditului-furnizor
este mai mare decât durata creditului-client, atunci se creează un excedent de resurse financiare
„pe termen scurt”.

22
Tabel nr. 3.9
Viteza de rotaţie a creditului furnizor

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Cifra de afaceri Mil lei 26.583 29.676 8.517 Ca
2 Furnizori medii Mil lei 1.642 2.939 6.655 Fz
3 Număr de rotaţii Rot 16,18 10,09 1,28 nrot=Ca/Fz
4 Durata unei rotaţii Zile 22,55 36,14 285 Dz=365*(Fz/Ca)
5 Indicele de creştere a CA % 100,0 111,63 28,70 ICA= CA1/CA0
Indicele de creştere a
6 furnizorilor medii % 100,0 178,99 226,44 Ifz= Fzm1/Fz0
7 Valoare minim acceptabilă Zile 45.0 45.0 45.0 Min

În ultimul an (2004) de analiză datoriile faţă de furnizori se roteau prin cifra de afaceri
aferentă de 10,09 ori, achitându-se într-un termen de 36,14 zile. Valoarea indicatorului nu
corespunde unor condiţii comerciale normale: în anul 2004 numărul de rotaţii a scăzut cu 6,09
rotaţii faţă de anul precedent, durata în zile crescând cu 7,5 zile. Acest fapt poate genera efecte
negative asupra trezoreriei, deoarece firma beneficiază de o durată mai redusă a creditului
comercial mediu acordat de furnizori.
Durata de rotaţie a creditului- furnizor este influenţată de soldul mediu al furnizorilor şi de
cifra de afaceri.
Durata medie de plata a furnizorilor este de 16,70 zile la finele anului 2003, de 27,79zile la
finele anului 2004 si de 67,59zile la finele lunii aprilie 2005.

În analiza ratelor de gestiune a activelor circulante o importanţă deosebită pentru


management o prezintă corelaţia care există între durata de încasare a clienţilor şi durata de plată a
furnizorilor. Dacă durata creditului furnizor este mai mare decât durata creditului client, atunci se
creează un excedent de resurse financiare.
Tabel nr. 3.10
Compararea ratei de gestiune a clienţilor cu rata de gestiune a furnizorilor

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Număr de rotaţii clienţi rot 33,40 15,54 10,86
2 Durata în zile a unei rotaţii a clienţilor zile 10,95 21,9 32,85
3 Număr de rotaţii furnizori rot 16,18 10,09 1,28
4 Durata în zile a unei rotaţii a furnizorilor zile 22,55 36,14 285

Pe întreaga perioadă de analiză durata unei rotaţii a clienţilor este mai mare decât durata în
zile a unei rotaţii a furnizorilor, situatie favorabila. În 2004, firma îşi recuperează creditele de la
clienţi în 21,9 zile şi îşi plăteşte datoriile faţă de furnizori în 36,14 zile. Acest decalaj între încasări şi
plăţi este favorabil pentru activitatea societăţii, evitându-se astfel problemele de lichiditate.

3.1.4. VITEZA DE ROTATIE A DATORIILOR CURENTE

Viteza de rotaţie a datoriilor curente arată numărul de reconstituiri ale datoriilor curente pe
seama cifrei de afaceri într-o perioadă de gestiune. Practic, arată de câte ori, respectiv în câte zile,
se restituie datoriile curente pe seama cifrei de afaceri. „Valoarea minimă care asigură o stare
acceptabilă a gestiunii datoriilor curente este de 4 rotaţii care corespunde unei durate medii de
încasare a creanţelor de 90 zile, iar valoarea optimă ar fi de maxim 30 de zile” ( Eros- Stark Lorant,

23
Pantea Marius, p. 219). În dinamică, este de preferat ca numărul de rotaţii să scadă, adică să
crească durata în zile.
Este de recomandat ca durata medie de plată a datoriilor curente să fie mai mare decât
durata medie de încasare a creanţelor curente.
Tabel nr. 3.11
Viteza de rotaţie a datoriilor curente

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Cifra de afaceri Mil lei 26.583 29.676 8.517 Ca
2 Datorii pe termen scurt Millei 11.320 10.021 11.307 Dts
3 Număr de rotaţii Rot 2,35 0,34 0,75 nrot=Ca/Dts
4 Durata unei rotaţii Zile 155,43 123,25 484,57 Dz=365*(Dts/Vt)
5 Indicele de creştere a CA % 100,0 111,64 28,70 ICA= CA1/CA0
6 Indicele de creştere a DTS % 100,0 88,52 112,83 DTS
7 Valoare minim acceptabilă rot 4.0 4.0 4.0 Min

În ultimul an (2004) al perioadei de analiză datoriile curente se roteau prin cifra de afaceri
de 0,34 ori, recuperându-se sub forma bănească iniţială într-un termen de 123,25 zile. Faţă de
anul precedent (2003), numărul de rotaţii a scazut cu 2,01 rotaţii, iar durata în zile a unei rotaţii s-
a redus cu 32,18 zile, ceea ce înseamnă o sporire a duratei medii de creditare comercială şi
finanţare a firmei.
Pe intervalul analizat (2004-2003), viteza de rotaţie a datoriilor a înregistrat un trend
descendent reflectat de scăderea numărului de rotaţii, respectiv diminuarea duratei de plată a
datoriilor.

CAP. IV. ANALIZA RISCURILOR ÎNTREPRINDERII

Riscul reprezintă o caracteristică normală a unei economii concurenţiale, nivelul de risc al unei
afaceri trebuie evaluat, dimensionat şi corelat cu rentabilitatea scontată, iar funcţie de rezultatele
obţinute afacerea va fi acceptată sau nu de către investitor.

4.1. ANALIZA LICHIDITĂŢII

Analiza lichidităţii firmei urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi acoperi obligaţiile curente din
resurse curente. Pe baza acestui indicator se poate evalua riscul incapacităţii de plată pe termen scurt.

4.1.1. ANALIZA LICHIDITĂŢII CURENTE

Lichiditatea curentă arată “măsura în care datoriile curente pot fi acoperite pe seama
activelor curente. Compară ansamblul lichidităţilor potenţiale, asociate activelor circulante, cu
ansamblul datoriilor scadente sub un an” ( Eros- Stark Lorant, Pantea Marius, p. 273).

24
Active curente
Lc  (4.1.)
Pasive curente

Valorile de referinţă ale indicatorului sunt:

- valoarea minim acceptabilă a acestui indicator este este de 1,00, sub acest nivel firma
aflându-se în pericol de incapacitate de plată;
- valoarea maxim acceptabilă este de 2,00, peste acest nivel considerându-se că nu
sunt utilizate eficient activele curente.

Tabel nr. 4.1.


Lichiditatea curentă

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Active circulante Mil lei 7.348 7.218 8.986 Ac
2 Indicele de crestere a Ac % - 98,23 124,49 IAc
3 Datorii pe termen scurt Mil lei 11.320 10.021 11.307 Dts
4 Indicele de crestere a Dts % - 88,52 112,83 IDts
5 Lichiditatea curentă - 0,65 0,72 0,79 Lc=Ac/Dts
6 Valoare minim acceptabilă - 1.00 1.00 1.00 Min
7 Valoare maxim acceptabilă - 2.00 2.00 2.00 Max
Pe întreaga perioadă de analiză lichiditatea curentă se situează sub nivelul minim acceptabil, ceea
ce arată că firma este în pericol de a nu-şi acoperi integral pasivele circulante pe seama activelor
circulante, ceea ce reflectă un pericol de incapacitate de plată pe termen scurt. În concluzie firma nu a
fost capabilă să îşi acopere integral pasivele curente pe seama activelor curente.

4.1.2. ANALIZA LICHIDITĂŢII REDUSE


Lichiditatea redusă ( Lr) “exprimă capacitatea firmei de a-şi acoperi datoriile pe termen scurt
pe seama acelor elemente de activ care prezintă un potenţial mai mare de transformare in lichidităţi
(creanţe, investiţii financiare pe termen scurt, disponibilităţi băneşti).Lichiditatea redusă exclude
stocurile din mijloacele curente deplată acestea constituind elementul cel mai lent sub aspectul
potenţialului de transformare în lichidităţi a activelor circulante” ( Alexandru Buglea, p. 320).

Active circulante  Stocuri Creante  Investitii financiare pe termen scurt  Disponibil itati
Lr   (4.2.)
Pasive circulante Pasive circulante

Tabel nr. 4.2.


Lichiditatea redusă
r. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula
crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Active circulante fără stocuri Mil lei 1.191 2.215 1.386 Ac- St
2 Pasive circulante Mil lei 11.320 10.021 11.307 Dts
Indicele de creştere a activelor
3 circulante fără stocuri % - 185,99 62,57 IAc-St
Indicele de creştere a pasivelor
4 circulante % - 88,52 112,83 IcDts
5 Lichiditatea redusă - 0,10 0,22 0,12 Lr= ( Ac-St)/Dts
6 Indicele de creştere % - 220 54,54 IcLr
7 Valoare minim acceptabilă - 0,6 0,6 0,6 Min
8 Valoare maxim acceptabilă - 1 1 1 Max

25
În perioadele analizate, nivelul indicatorului se situează peste limita minim acceptabilă;
evoluţia favorabilă a lichidităţii reduse se datorează cresterii pasivelor circulante fără stocuri.

4.1.2. ANALIZA LICHIDITĂŢII IMEDIATE

Lichiditatea imediată ( Li) reflectă capacitatea de plată a datoriilor pe termen scurt din
disponibilităţi băneşti, care sunt cele mai lichide elemente ale activului.

Disponibil itati si plasamente


Li  (4.3.)
Pasive circulante

Tabel nr. 4.3.


Lichiditatea imediată

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Disponibilităţi şi plasamente Mil lei 326 306 222 Dbp
2 Datorii pe termen scurt Mil lei 11.320 10.021 11.307 Dts
3 Indicele de creştere a Dbp % - 93,86 72,54 IDbp
4 Indicele de creştere a Dts % - 88,52 112,83 IDts
5 Lichiditatea imediată - 0,02 0,03 0,02 Li=Dbp/Dts
Indicele de creştere cu baza
6 în lanţ % 100% 150 66,66 IcLi=Lri/Li0
7 Valoare minim acceptabilă - 0.35 0.35 0.35 Min
8 Valoare maxim acceptabilă - 0.65 0.65 0.65 Max

Pe întreaga perioadă de analiză indicatorul se situează sub nivelul minim acceptabil. În 2004
lichiditatea imediată se reduce cu 0,01 datorită reducerii mai pronunţate a disponibilităţilor băneşti
(93,86%), comparativ cu reducerea pasivelor circulante (88,52%). Acest fapt se datorează
dezechilibrului financiar pe termen scurt. Nivelul indicatorului nu este asigurătoriu, ceea ce înseamnă
că firma nu este capabilă să îşi acopere satisfăcător pasivele circulante pe seama disponibilităţilor
băneşti şi a plasamentelor. Din acest punct de vedere situaţia se poate aprecia ca fiind nefavorabilă.

4.2. ANALIZA SOLVABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII

Analiza solvabilităţii întreprinderii urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita obligaţiile totale
din resurse totale. Pe baza acestui indicator se poate evalua riscul incapacităţii totale de plată pe
termen lung.

4.2.1. ANALIZA SOLVABILITATII PATRIMONIALE LA TERMEN

Solvabilitatea patrimonială la termen ( gspt) “arată măsura în care activele totale ale firmei pot
acoperi datoriile totale ale acesteia. Practic, arată măsura în care datoriile pot fi acoperite pe seama
activelor” ( Alexandru Buglea, p.322).

26
Activ total
gs pt  (4.4.)
Datorii totale
Tabel nr. 4.4
Solvabilitatea patrimonială la termen

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Activ total Mil lei 16.421 20.124 21.901 At
2 Datorii total Mil lei 14.624 13.227 14.333 Dt
Indicele de creştere a activului
3 total % - 122,55 108,86 IcAt
Indicele de creştere a datoriilor
4 totale % - 90,44 108,36 IcDt
Solvabilitatea patrimonială la
5 termen - 112,29 152,14 152,80 gspt = At/ Dt
6 Indicele de creştere a gspt % - 1,35 1,00 Ic gspt
7 Valoare minim acceptabilă - 1,66 1,66 1,66 Max

În perioadele analizate, indicatorul se situeaza sub nivelul minim acceptat de 1,66, însă
situaţia se redresează usor de la o perioada la alta datorită creşterii activului total cu 1,23% in 2004
fata de 2003 si cu 1,08 % la 30.04.2005 fata de 2004, în timp ce datoriile totale scad in 2004 fata de
2003 cu 0,90, pentru ca sa creasca la 30.04.2005 cu 1,08 fata de 2004.
Tinand cont de obiectul de activitate al societatii analizate si anume: ,,Comert cu amanuntul,
in magazine specializate, al altor produse,n.c.a” (CAEN 5248) valoare indicatorului de sovabilitate
este considerat ridicat in ultimele perioade analizate (2004, 30.04.2005), valoriile acestuia fiind
>120% si buna in 2003 cand valoarea indicatorului este cuprinsa in intervalul 120>S<=110.

4.3. ANALIZA VULNERABILITĂŢII FINANCIARE A FIRMEI

4.3.1.ASPECTE CONCEPTUALE

Riscul reprezintă probabilitatea estimată de pierdere rezultată în urma derulării unei


operaţiuni care modifică structura patrimoniilor subiecţilor economici şi / sau nivelul şi compoziţia
veniturilor asociate deţinerii şi gestionării lor.

Astfel definit, conceptul de risc:

▲ este unul de tip probabilistic;


▲ are un caracter „subiectiv”,conexat cu modul în care se formează anticipaţiile subiecţilor
economici cu privire la rezultatele operaţiunilor derulate. Aceste anticipaţii au parţial un caracter
„adaptativ”, încorporând informaţii referitoare la perioada (perioadele) trecută(trecute)şi parţial un
caracter „proiectiv”;
▲ are un conţinut dinamic, manifestarea sa putându-se produce numai ca urmare a survenirii
unor evoluţii în configuraţia curentă a conjuncturii economice;
▲ implică producerea unor modificări în nivelul / structura patrimoniilor subiecţilor economici,
afectând astfel capacitatea acestora de a genera, în perioada curentă şi în perioadele ulterioare,
venituri.În consecinţă, sfera sa noţională include, dar este mai largă, decât cea a conceptului de
„volatilitate a veniturilor”.

27
Este necesară operarea unei distincţii riguroase între conceptul de „risc” şi,
respectiv,conceptul de „incertitudine”.

Astfel, în mod tradiţional, se consideră că “ o măsură adecvată a riscului trebuie să ia în


calcul atît probabilitatea de apariţie a unor abateri de la speranţa de rentabilitate, cît şi mărimea
acestor abateri. Dispersia şi radicalul dispersiei – abaterea standard – reuşesc să realizeze acest
lucru, reflectînd abaterea ratelor de rentabilitate de la media lor” (Stancu, p. 139). Or, se poate
remarca faptul că este vorba atât de abaterile negative, cât şi de cele pozitive. Dar o definire
riguroasă a riscului trebuie să ia în calcul doar probabilitatea de obţinere a unor randamente
inferioare nivelului aşteptat de către decident al acestora ( altfel spus, probabilitatea “ de pierdere”)
şi nu pe cea de obţinere a unor randamente superioare (probabilitatea de “câştig “). Conceptul de
“risc” nu poate fi asociat celui de “câştig “ ; el este indisolubil legat de ideea de “pierdere” ( ceea ce
echivalează cu faptul că nu se pot considera toate situaţiile de incertitudine ca fiind, în mod automat,
şi situaţii de risc)1.

Vulnerabilitatea financiară a unui subiect economic reprezintă ansamblul riscurilor


specifice activităţii acestora, riscuri căror manifestare poate genera pierderi
cuantificabile în expresie monetară.

Această abordare necesită unele precizări. Astfel:

1. În cadrul său, se consideră că atât „riscul”, cât şi „incertitudinea” sunt „măsurabile”. Altfel
spus, pentru fiecare din aceste două concepte, se poate ataşa o mărime, determinată printr-o
anumită procedură „non-subiectivă”, care să cuantifice amplitudinea şi dinamica lor într-o anumită
perioadă de referinţă. Prin urmare,se respinge concepţia conform căreia doar riscul este o variabilă
cuantificabilă ( pe baze probabilistice), în timp ce incertitudinii nu i se poate ataşa o mărime
„obiectivă”.

2. Această poziţie este facilitată de faptul că este vorba despre un tip particular de risc şi
anume riscul obţinerii unor randamente inferioare ale activităţii unui subiect economic
„valorii de referinţă”. Acest tip de risc însă este văzut însă ca o variabilă-sinteză a diverselor clase
de riscuri care grevează activitatea subiecţilor economici: meta-poziţia adoptată este aceea că scopul
final al oricărei operaţiuni economice constă în obţinerea unui anumit randament al resurselor
angrenate şi că există o anumită „valoare de referinţă” ( de natură „obiectivă” sau „subiectivă”)
pentru care se stabileste o procedură de raportare a valorii de facto a acestuia.

3. Sunt posibile trei variante ale acestei teze:

 Varianta” tare”, conform căreia subiecţii economici iau în considerare exclusiv „riscul” aferent
activităţii (doar valorile situate „la stânga” „valorii de referinţă”);
 Varianta „semi-tare” , conform căreia sunt luate în considerare atât „riscul”, cât şi
„incertitudinea” dar cu ponderi superioare pentru situaţile „de risc” ( atât valorile „la stânga”, cât
şi cele „la dreapta” „valorii de referinţă”, amalgamate cu o pondere superioară a primelor într-o
singură variabilă);
 Varianta „slabă”, conform căreia nu se stabileşte o distincţie între „risc” şi „incertitudine” ( în
sensul definiţiilor expuse) (sau, echivalent, este luată în considerare doar „incertitudinea”) (atât
valorile „la stânga”, cât şi cele „la dreapta” „valorii de referinţă”, echiponderate în cadrul unei
singure variabile).

Figura nr. 4.5. Distribuţia rezultatelor activităţii, „risc” şi „incertitudine”

INCERTITUDINE
1
În conformitate cu MIC DICŢIONAR ENCICLOPEDIC ( 1978) , prin incertitudine se înţelege " nesiguranţă, îndoială,
ezitare", iar prin risc " pericol, inconvenient posibil".

28
RISC

Valoare de „referinţă” (medie individuală sau a


pieţei, nivel aşteptat / anticipat etc.)

Vulnerabilitatea financiară nu reprezintă o „sumă” a riscurilor, ci o „combinaţie


sinergică” a acestora, având două dimensiuni fundamentale:

1. dimensiunea intrinsecă, care reprezintă setul de riscuri specifice unui subiect


economic individual, subsumând particularităţile modului de structurare a patrimoniului acestuia şi
de derulare a activităţii acestuia.Altfel spus, dimensiunea intrinsecă a vulnerabilităţii financiară este
rezultatul ansamblului deciziilor strategice şi operaţionale adoptate de către subiectul economic într-
un mediu economic considerat a fi „dat”;
2. dimensiunea extrinsecă, care reprezintă setul de riscuri induse de către modificarea
mediului economic în care se derulează activitatea unui subiect individual şi care rezultă din
interacţiunile acestuia cu ansamblul participanţilor, instituţiilor, mecanismelor şi „regulilor jocului”
specifice sectorului său de activitate şi / sau întregului sistem economic.
Separarea conceptuală a celor două dimensiuni ale vulnerabilităţii financiare este în fapt
dificil de realizat din punct de vedere empiric, căci fiecare decizie a subiectului economic nu este
adoptată „în vid”, ci pe baza unui set exogen de constrângeri. În acelaşi timp, indiferent de
dimensiunile sale, impactul acestor decizii asupra mediului nu este „nul”. Altfel spus: constrângerile
induse de către mediu influenţează deciziile subiecţilor economici individuali (şi, pe cale de
consecinţă,riscurile intrinseci cu care se confruntă aceştia) şi, corelativ, aceste decizii se
repercutează asupra mediului lor proxim.

4.3.2. ASPECTE METODOLOGICE


Aspectele conceptuale prezentate pot fi operaţionalizate pe baza unei metodologii care în
mod cumulativ:
1. ia în considerare doar „vectorii de risc” direct cuantificabili;
2. se bazează pe un standard referenţial construit prin asocierea dintre nivelul
vulnerabilităţii financiare şi rezultatul monetar al activităţii (volumul lichidităţilor generate de catre
activitatea de ansamblu, de natură economică şi financiară) ;
3. ia în considerare stabilirea unor corelaţii neliniare între „vectorii de risc”, simbolizaţi de
indicatorii selectaţi şi standardul referenţial.
Implementarea acestei metodologii presupune derularea următoarelor etape:

29
1.Selecţia indicatorilor care reflectă “vectorii de risc”

În cadrul acestei etape, se urmăreşte identificarea indicatorilor care permit aproximarea


nivelului „vectorilor de risc”,precum şi precizarea modului în care se poate concretiza impactul
modificărilor survenite în nivelul acestor indicatori.

2. Construirea standardului de referinţă

Standardul de referinţă luat în considerare în cadrul metodologiei propuse este construit


prin prezumarea unor „conexiuni critice” între rezultatul monetar al activităţii derulate de către firmă
şi gradul de vulnerabilitate financiară al acesteia.
Pentru a aproxima intensitatea acestor conexiuni,nivelul riscului este estimat prin intermediul
ratei disponibilităţilor ( RDb ), iar standardul de referinţă ( SR ) este construit după următoarea
regulă:
  m

1, pentru  R  R Db   1;
 
Db
(4.5.)


SR  0,5, pentru RDb  RDb   1 1
m

  
  m

0 , pentru  R  RDb   1

Db
 
m
unde RDb reprezinta nivelul mediu al RDb pentru perioada de analiză. Se poate remarca
faptul că luarea în considerare a acestui nivel mediu, precum şi pragurile de referintă ale abaterii
dintre valoarea curentă si valoarea medie, au un caracter subiectiv, fiind menite să ilustreze modul
în care se poate formula regula de definire a acestuia. Ca principiu general, se poate opera o selecţie
a pragurilor după regula minim/maxim (nivel minim,respectiv nivel maxim al RDb pe perioada de
observaţie). Considerăm însă că prezenţa acestei componente subiective nu anulează posibilitatea
obţinerii unor rezultate semnificative în procesul de raportare a „vectorilor de risc” la SR .

4. Testarea conexiunilor între „vectorii de risc” şi SR

Această testare se poate face prin analiza semnului şi nivelului de semnificaţie a


coeficientului de corelaţie între indicatorii care reflectă „vectorii de risc”( VRi ) şi SR .În acest
scop, propunem utilizarea coeficientului de corelaţie neliniară PEARSON ( cori ):

n VRi SR    VRi  SR  (4.6.)


cori 
nVR i
2 2

  VRi  n SR 2   SR 
2

unde n reprezintă numărul de perioade de observaţie.

4.”Normalizarea” valorilor indicatorilor care reflectă „vectorii de risc”

Scopul acestei etape este acela de a furniza o valoare „normalizată” a componentelor


indicatorului gradului de vulnerabilitate financiară ( VR N i ) în funcţie de sensul influenţei
exercitate de către acestea („directă”/”indirectă”). Regula de „normalizare” este următoarea:

30
A) Dacă „vectorul de risc” exercită o influenţă „directă” asupra gradului de
vulnerabilitate financiară (contribuie la creşterea nivelului acestuia):

VRit  MIN t VRit  (4.7.)


VR N it 
MAX t VRit   MIN t VRit 
unde MAX t VRit / MIN t VRit  reprezintă nivelul maxim/minim înregistrat de către indicatorul
“vectorului de risc” i în cursul perioadei de referinţă.

B) Dacă „vectorul de risc” exercită o influenţă „indirectă” asupra gradului de


vulnerabilitate financiară (contribuie la scăderea nivelului acestuia2):
MAX t VRit   VRit (4.8.)
VR N it 
MAX t VRit   MIN t VRit 

5. Construirea indicelui gradului de vulnerabilitate financiară ( IVF ) se poate face în


două variante:

A) ca un indice neponderat al gradului de vulnerabilitate financiară( INVF ),calculat


ca media aritmetică simplă a valorilor „normalizate” a indicatorilor „vectorilor de risc”:

INVFt 
VR N
it (4.9.)
n
unde n reprezintă numărul de indicatori ai “vectorilor de risc” luaţi în considerare şi,respectiv
B) ca un indice ponderat al gradului de vulnerabilitate financiară( IPVF ),calculat ca
media aritmetică ponderată a valorilor „normalizate” a indicatorilor „vectorilor de risc”:
IPVFt   iVR N it (4.10.)
unde ponderile  i se determină pe baza valorilor în modul ale cori , conform relaţiei:
cori (4.12.)
i 
 cori
De asemenea, în funcţie de natura intrinsecă sau extrinsecă a riscurilor luate în
considerare în construcţia sa, IVF se poate calcula ca un indice al gradului de vulnerabilitate
financiară pe baza riscurilor intrinseci ( IVFRI ) sau ca indice al gradului de vulnerabilitate
financiară pe baza riscurilor extrinseci( IVFRE ), iar în funcţie de gradul de detaliere analitică a
indicatorilor „vectorilor de risc” ca un indice sintetic al gradului de vulnerabilitate financiară(
ISVF ) sau sub forma unor indici analitici( IIAVF ).
Interpretarea modificărilor survenite în valorile IVF , valori cuprinse în intervalul 0 1 , se
poate face astfel:
 o creştere a nivelului IVF indică o tendinţă de sporire a potenţialului „vectorilor de
risc”şi,pe cale de consecinţă, o creştere a gradului de fragilitate financiară;
 o scădere a nivelului IVF indică o tendinţă de diminuare a potenţialului „vectorilor de
risc”şi, pe cale de consecinţă, o reducere a vulnerabilităţii financiare.
Desigur, această interpretare are un pronunţat caracter subiectiv şi acurateţea sa este,inter
alia, dependentă de modul exact de construcţie a IVF (de la selectarea indicatorilor „vectorilor de
risc”la prezentarea sa sub forma unui indice neponderat sau ponderat, sintetic sau analitic etc.).Cu
toate acestea, considerăm că o selecţie suficient de relevantă a categoriilor de riscuri considerate

2
O astfel de situaţie are sens numai dacă „vectorii de risc” sunt interpretaţi drept factori susceptibili să modifice gradul
de vulnerabilitate financiară,indiferent de sensul acestei modificări : în afara unei astfel de interpretări, luarea în
considerare a unui impact „invers”(„benefic” pentru stabilitatea financiară) a „vectorilor de risc” este contrară
conţinutului conceptului de „risc” (vezi supra).

31
poate conduce la elaborarea unui indice cu un grad suficient de relevanţă în analiza problematicii
stabilităţii financiare. Prin urmare, dacă nivelul IVF este dificil de interpretat (dincolo de triviala
observaţie „este mare”, „este mic” etc.),sensul în care acesta se modifică poate furniza informaţii
relevante despre principalele tendinţe de configurare a factorilor determinanţi ai gradului de
vulnerabilitate financiară.
În pofida limitelor acestei metodologii, se poate considera pe baza ansamblului informaţiilor
desprinse dintr-o analiza efectuată asupra activitatii financiar-economice a unei societati rezultatele
obtinute sunt plauzibile, reflectând impactul programului investiţional derulat de către firmă asupra
rezultatelor monetare ale activităţii sale.

CAP. V. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR A INTREPRINDERII

Analiza echilibrului financiar al firmei urmăreşte reflectarea raporturilor de egalitate dintre


sursele de finanţare şi utilizările resurselor financiare, dintre veniturile şi cheltuielile aferente
desfăşurării activităţii firmei pe termen lung, mediu şi scurt.
Echilibrul financiar se analizează pe termene, adică pe termen mediu şi scurt şi lung prin
compararea capitalurilor permanente cu activele imobilizate, pe termen scurt prin compararea
resurselor curente cu activele circulante şi echilibrul global prin compararea fondului de rulment.
Echilibrul financiar se poate analiza şi funcţional, adică aferent ciclului de investiţii, de
exploatare, din afara exploatării şi de asemenea global.

5.1. ANALIZA FONDULUI DE RULMENT

5.1.1. NIVELUL SI DINAMICA FONDULUI DE RULMENT

Fondul de rulment net (Frn) „reprezintă excedentul de resurse financiare care se degajă în urma
acoperii activelor permanente din resursele permanente şi care poate fi folosit pentru finanţarea
activelor curente. Practic, fondul de rulment net este partea capitalului permanent care depăşeşte
valoarea imobilizărilor nete şi este destinată finanţării activelor circulante. Reprezintă marja de
securitate în privinţa finanţării activelor circulante” ( Eros- Stark Lorant, Pantea Marius, p. 151).

Frn  Capital permanent – Active imobilizate nete  Resurse permanente – Utilizări permanente (5.1.)

Tabel nr. 5.1.


Fond de rulment net

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2002 2003 30.04.2005
Capital permanent(Pasive pe
1 termen lung) Mil lei 5.101 10.103 10.594 Cpm
Indicele de creştere a capitalului
2 permanent % 100.0 198,06 104,86 Icpm= Cpm1/ Cpm0
3 Active imobilizate nete Mil lei 9.073 12.906 12.709 Ain

32
Indicele de creştere a activelor
4 imobilizate nete % 100.0 142 98,47 IAin= Ain1/ Ain0
5 Fond de rulment net Mil lei -3.972 -2.803 -2.115 Frn=Cpm-Ain
6 Variaţia indicatorului % 100% 29,43 66,25 dvFr=(Frn-Fro)/Fro

Fondul de rulment este negativ pe întreaga perioadă, ceea ce înseamnă că sursele


permanente nu reuşesc să finanţeze integral alocările permanente şi pentru finanţarea activelor
imobilizate se folosesc datorii pe termen scurt, situaţie care generează un dezechilibru financiar.
Nivelul cel mai sensibil al fondului de rulment se înregistrează în anul 2003 ( -3.972 mil.lei ) şi se
datorează creşterii activelor imobilizare într-un ritm mai accentuat faţă de ritmul capitalului
permanent.
Creşterea masivă a activelor imobilizate s-a datorat unor investiţii care în perioada următoare,
vor putea să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei prin rezultatele pe care le vor genera.
Acoperirea activelr imobilizate excedentare capitalului permanent s-a realizat pe seama
datoriilor pe termen scurt, ceea ce va crea un efect asupra gradului de lichiditate al întreprinderii şi
implicit asupra datoriilor financiare.
În ultima perioada analizata (30.04.2005) situaţia înregistrează o tendinţă de îmbunătăţire prin
reducerea sensibilă a nivelului negativ al fondului de rulment până la un nivel de – 2.115 mil lei.
Această redresare s-a datorat creşterii capitalului permanent într-un ritm mai accentuat ( 104,86%)
faţă de ritmul creşterii activelor imobilizate ( 98,47%).
In cazul nostru, societatea va urmarii echilibrarea activelor imobilizate si-a pasivelor pe termen
lung prin sporirea capitalurilor proprii, a rezervelor si a altor fonduri din profitul realizat, obtinerea
de subventii, vanzarea de active imobilizate, etc.
Marimea fondului de rulment este influentata de elementele componente ale pasivelor pe
termen lung si respectiv ale activelor imobilizate, astfel:
 cresterea acestuia este determinata de sporirea capitalurilor proprii (cresterea capitalului
social varsat, majorarea rezervelor din profitul realizat, obtinerea de subventii, etc.), de
majorarea datoriei pe termen mediu si lung, sau ca urmare a diminuarii activelor
imobilizate (datorita procesului normal de amortizare, vanzarea unor active, etc).
 scaderea fondului de rulment se poate datora diminuarii capitalurilor proprii (retrageri din
capital, inregistrare de pierderi, retragerea vansurilor asociatilor, etc), rambursarii
datoriilor pe termen mediu si lung, cresterii activelor imobilizate (cumpararea de noi
active).
Nivelul I al bilantului restructurat, in cazul nostru, respectiv raportul dintre activele imobilizate si
pasivele pe termen lung, reprezinta partea cea mai stabila a bilantului si de aceea pe perioade scurte fondul de
rulment are variatii mici.

5.2. ANALIZA NECESARULUI DE FOND DE RULMENT

Necesarul de fon de rulment (Nfr) “reprezintă excedentul de nevoi ciclice de finanţare


rămase după acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente şi care vor trebui să fie
acoperite din resurse permanente. Practic, reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie finanţate
din resurse stabile” ( Eros- Stark Lorant, Pantea Marius, p. 242).

Nfr  Active circulante (nonfinanciare) – Datorii pe termen lung (nonfinanciare)


 Resurse curente (nonfinanciare) – Utilizări curente (nonfinanciare) (5.2.)

Pentru desfăşurarea fiecărui ciclu curent al activităţii firmei sunt necesare surse financiare ce
trebuie asigurate de firmă. Nevoile temporare (concretizate în reînnoirea stocurilor şi creanţelor),
în principiu, trebuie acoperite din surse temporare (furnizori, creditori). Între fluxurile de plăţi şi
încasări există însă un decalaj temporal.

33
Pot exista mai multe situaţii.

Dacă necesarul de fond de rulment este pozitiv semnifică faptul că există un surplus de
nevoi temporare în raport cu sursele temporare:
 este o situaţie normală dacă este determinată de:
 politica de investiţii care atrage creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare;
 creşterea vânzărilor;
 mărirea duratei ciclului de fabricaţie datorită creşterii complexităţii produselor;
 este o situaţie nefavorabilă dacă este determinată de:
 existenţa unui decalaj nefavorabil dintre lichiditatea activelor circulante şi exigibilitatea
datoriilor din exploatare (s-a încetinit încasarea şi s-a urgentat plata obligaţiilor);
 existenţa unor stocuri fără mişcare sau cu mişcare lentă.

Dacă necesarul de fond de rulment este negativ, ceea ce marchează un surplus de surse
temporare în raport cu nevoile temporare, este o situaţie pozitivă.Trebuie remarcat faptul că este
necesară o nuanţare a acestei afirmaţii, în sensul că o astfel de situaţie este favorabilă dacă este
determinată de:
- accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor şi a creanţelor;
- angajarea unor datorii de exploatare cu termene de plată mai relaxante.
Tabel nr. 5.2.
Necesarul de fond de rulment

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2002 2003 30.04.2005
1 Active curente (Active realizabile) Mil lei 7.022 6.912 8.970 Acrt
Indicele de creştere a activelor
2 curente % 100,0 100,98 129,77 IAcrt
Pasive curente (Datorii curente
3 cu scadenta <1an) Mil lei 6.682 4.717 7.155 Pcrt
Indicele de creştere a pasivelor
4 curente % 100,0 70,59 151,69 IPcrt
5 Necesar de fond de rulment Mil lei 340 2.195 1.815 Nfr=Acrt-Pcrt
Indicele de creştere cu baza în
6 lanţ % 100 645,58 82,68 IcNfr=Nfrn/Nfro

La nivelul întregii perioade de analiză necesarul de fond de rulment este pozitiv ceea ce
semnifică activelor circulante de natura stocurilor şi creanţelor sunt finanţate din fondul de rulment
pozitiv. Nivelul pozitiv al fondului de rulment semnifică o insuficienta de resurse la acest nivel al
bilantului, care trebuie acoperita prin excedent de fond de rulment (daca exista) sau prin credite
bancare pe termen scurt. Valoarea cea mai redusă a necesarului de fond de rulment se înregistrează
în anul 2003, situaţie datorată creşterii vitezei de rotaţie a activelor circulante.
In cazul unui necesar de fond de rulment negativ, activele realizabile sunt mai mici decat
datoriile curente cu scadenta <1 an si deci exista un surplus de resurse atrase, ceea ce indica
inexistenta creditelor bancare pe termen scurt.
Factorii care influenteaza nivelul necesarului de fond de rulment sunt:
1. Tipul de activitate desfasurata – Necesarul de fond de rulment va fi cu atat mai mare cu
cat ciclul de fabricatie este mai lug (ex.in industrie) si invers, va fi cu atat mai mic, sau
chiar negativ, cu cat ciclul de fabricatie este mai scurt (ex.magazinele de vanzare cu
amanuntul unde clientii platesc in numerar iar furnizorii sunt platiti cu intarziere).
2. Volumul activitatii – Marimea necesarului de fond de rulment este conditionata direct de
volumul cifrei de afaceri. Cu cat se vinde mai mult, cu atat trebuie constituite stocuri mai
mari iar volumul creantelor creste, ceea ce conduce la cresterea necesitatii de finantare.

34
3. Sezonabilitatea activitatii – In societatiile cu activitate sezoniera, necesarul de fond de
rulment va varia in functie de perioadele cu activitati maxime sau minime. Astfel in
perioadele cu activitate maxima se acumuleaza stocuri de materii prime, cresc furnizorii si
invesr, in perioadele cu activitate scazuta, cresc stocurile de produse finite si creantele.
4. Viteza de rotatie a principalelor elemente care constituie necesarul de fond de rulment –
rotatia stocurilor, rotatia clientilor, rotatia furnizorilor.

5.3. ANALIZA TREZORERIEI NETE

Trezoreria netă (Tn) “reprezintă disponibilităţile băneşti rămase la dispoziţia firmei rezultate
din activitatea desfăşurată pe parcursul unui exerciţiu financiar. Reprezintă excedentul de lichidităţi
rămase după acoperirea excedentului de nevoi ciclice (rămase neacoperite) de către excedentul de
resurse permanente” ( Eros- Stark Lorant, Pantea Marius, p. 160). Trezoreria, la nivelul unei
întreprinderi, este imaginea disponibilităţilor monetare şi a plasamentelor, pe termen scurt, apărute
din evoluţia curentă a încasărilor şi plăţilor, respectiv din plasarea excedentului monetar. Încasările şi
plăţile efectuate reflectă operaţiunile pe care le realizează firma, operaţiuni de intrare de trezorerie şi
operaţiuni de ieşire de trezorerie. Practic, înseamnă diferenţa între fondul de rulment net de fond de
rulment.

Trezoreria netă = Fondul de rulment net – Necesarul de fond de rulment (5.3.)

Mărimea trezoreriei depinde atât de modificările fondului de rulment (sub influenţa modificării
capitalurilor permanente şi activelor imobilizate), cât şi de modificările necesarului de fond de rulment
(sub influenţa modificării activelor curente, respectiv a pasivelor curente). Practic pot exista două
situaţii:
 trezoreria pozitivă este generată de fondul de rulment superior necesarului de fond de
rulment. Se asigură astfel posibilitatea efectuării de plasamente şi a deţinerii de disponibilităţi băneşti.
Firma se găseşte într-o situaţie favorabilă, cu menţiunea că nu întotdeauna o trezorerie pozitivă este
semnul unei situaţii favorabile, deoarece scopul întreprinderii este antrenarea resurselor eficiente. Pe
termen scurt trezoreria pozitivă înseamnă realizarea echilibrului financiar, dar pe termen lung ar
putea semnifica insuficienţa utilizării lichidităţilor cu efecte negative în remunerarea capitalului (costul
opţiunii pentru deţinerea de lichidităţi neremunerate);
 trezoreria negativă evidenţiază un dezechilibru financiar, când nevoia de fond de rulment nu
poate fi finanţată în întregime din resurse permanente, apelându-se la credite pe termen scurt (de
trezorerie).
Tabel nr. 5.3.
Trezoreria netă

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2002 2003 30.04.2005
1 Fond de rulment net Mil lei -3.972 -2.803 -2.115 Frn=Cpm-Ain
2 Necesar de fond de rulment Mil lei 340 2.195 1.815 Nfr=Acm-Ots
3 Trezoreria netă Mil lei -4.312 -4.998 -3.930 Tn=Frn-Nfr

Trezoreria neta in toate perioadele analizate este negativ, fondulde rulment este inferior necesarului
de fond de rulment, finantarea activelor realizabile este asigurata prin credite bancare pe termen scurt.
Ceea ce face ca trezoreria sa varieze, nu este atat fondul de rulment, care este relativ stabil in cursul
unui exercitiu, cat necesarul de fond de rulment, care evolueaza, in functie de ciclul de exploatare, respectiv
in functie de termenele de plata ale furnizorilorsi de termenele de incasare a creantelor.

CAP. VI. ANALIZA RATELOR DE FINANŢARE

35
Pentru analiza echilibrului prin ratele de finanţare folosim următoarele rate:
 Rata finanţării stabile;
 Rata finanţării activelor imobilizate din capitaluri proprii;
 Rata finanţării globale.

6.1. RATA FINANŢĂRII STABILE

Rata finanţării stabile ( Rfs) arată gradul în care activele stabile sunt finanţate din pasivele
stabile şi reflectă în mărimi relative echilibrul financiar pe termen lung.

Capital permanent
Rfs  *100
Activeimobilizat e nete (6.1.)
Tabel nr. 6.1.
Rata finanţării stabile

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1. Capital permanent(Pasive pe termen lung) Mil lei 5.101 10.103 10.594 Cpr
Indicele de creştere a capitalului
2. permanent % 100 198,06 104,86 IcCpm
3. Active imobilizate nete Mil lei 9.073 12.906 12.709 Ain
Indicele de creştere a activelor imobilizate
4. nete % 100.0 142 98,47 IAin= Ain1/ Ain0
5. Rata finanţării stabile % 56,22 78,28 83,36 Rfs= Cpm/ Ain
6. Indicele de creştere a Rfs % 100,00 128,57 106,49 IcRfs
7. Valoare minim admisibilă % 85 85 85 Minim
8. Valoare maxim admisibilă % 150 150 150 Maxim

Nivelul indicatorului în perioada analizată arată că nevoile cu caracter permanent nu au fost


acoperite integral din resursele cu caracter permanent, rezultând un fond de rulment negativ. Cel mai
redus nivel al ratei se înregistrează în anul 2003, după care a crescut până la 83,36% la 30.04.2005,
aspect favorabil pentru starea financiară a întreprinderii.
Evoluţia favorabilă a indicatorului se datorează unei dinamici mai pronunţate a capitalului
permanent faţă de dinamica activelor imobilizate nete.

6.2. RATA FINANTARII ACTIVELOR IMOBILIZATE DIN CAPITALURI PROPRII

Rata finanţării activelor imobilizate din capitaluri proprii (Rfp) arată proporţia în care capitalul
propriu participă la finanţarea activelor imobilizate.

Capital propriu
Rfp  *100
Activeimobilizat e nete (6.2.)

Tabel nr. 6.2.


Rata finanţării activelor imobilizate din capital propriu

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1. Capitaluri proprii Mil lei 1.784 2.422 2.887 Cpr
Indicele de creştere a
2. capitalului propriu % 100,00 135,76 119,20 Icpr

36
3. Active imobilizate nete Mil lei 9.073 12.906 12.709 Ain
Indicele de creştere a
4. activelor imobilizate nete % 100.0 142 98,47 IAin= Ain1/ Ain0
5. Rata finaţării Ain prin Cpr % 19,66 18,77 22,72 Rfp= Cpr/ Ain
6. Indicele de creştere a Rfp % 100,00 95,47 121,04 IcRfp

Rata de finanţare a activelor imobilizate din capitalul propriu a fost sub 100% pe întreaga
perioadă analizată, ceea ce înseamnă că resursele financiare proprii nu reuşesc să acopere nevoile
stabile, deci resursele proprii sunt insuficiente pentru a susţine ciclul de exploatare. La 30.04.2005,
Rfp a crescut la 22,72% fata de 19.66% in 2003 si 18,77% in 2004, datorită creşterii mai accentuate
a capitalurilor proprii ( 119,20%), faţă de creşterea activelor imobilizate nete ( 98,47%).

6.3. RATA FINANŢĂRII GLOBALE


Rata finanţării globale ( Rfg), adică a necesarului de fond de rulment din fondul de rulment
net, arată măsura în care excedentul neutilizat de resurse permanente acoperă nevoile ciclice
neacoperite. Rata măsoară proporţia în care Nfr este acoperit pe seama Frn.

Tabel nr. 6.3.


Rata finanţării globale

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1. Fond de rulment net Mil lei -3.972 -2.803 -2.115 Frn=Cpm-Ain
2. Necesar de fond de rulment Mil lei 340 2.195 1.815 Nfr=Acrt-Pcrt
3. Rata finanţării globale % - - - Rfg= Frn/ Nfr
4. Valoare maxim admisibilă % 100 100 100 Maxim

La nivelul perioadei de analiză nu se pune problema acoperirii necesarului de fond de rulment


din necesarul de fond de rulment, deoarece fondul de rulment era negativ. Aceste date reflectă un
dezechilibru financiar global. Situaţia se datorează investiţiilor efectuate în anii 2003 - 2004, care au
condus la creşterea gradului de îndatorare. Fondul de rulment este în creştere, iar necesarul de fond
de rulment este oscilant, ceea ce arată că, în dinamică, situaţia se îmbunătăţeşte.

CAP. VII. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE BILANTULUI

Analiza structurii financiare a patrimoniului firmei urmăreşte reflectarea raporturilor dintre


elementele patrimoniale şi mutaţiile care au loc în cadrul resurselor şi utilizărilor permanente şi
curente.
Structura financiară a firmei se analizează din cel puţin două puncte de vedere:
 din punctul de vedere al surselor de finanţare reflectate în pasivul bilanţier;
 din punctul de vedere al utilizării şi materializării acestora reflectate în activul bilanţier.

7.1 ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI

Ratele de structură ale activului oferă informaţii privind destinaţia economică a capitalurilor ,
gradul de lichiditate a elementelor de activ, precum şi despre capacitatea întreprinderii de a- şi
modifica structura activului ca urmare a unor împrejurări conjuncturale.
Principalele rate de structură ale activului sunt:
- rata activelor imobilizate;
- rata activelor curente.

37
7.1.1. ANALIZA RATEI ACTIVELOR IMOBILIZATE

Rata activelor imobilizate urmăreşte evoluţia ponderii elementelor patrimoniale utilizate


permanent în total activ, reflectând gradul de investire a capitalului în întreprindere.

Active imobilizat e
Rai  * 100
Activ total (7.1.)

Tabel nr. 7.1.


Rata activelor imobilizate

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Imobilizări la valoare netă Mil lei 9.073 12.906 12.709 Ain
2 Activ total Mil lei 16.421 20.124 21.901 At
3 Rata activelor imobilizate % 55,25 64,13 58,03 Rai=Ain/At
4 Valoare maxim acceptabilă % 60 60 60 Max
Indicele de crestere a activelor
5 imobilizate % - 142,24 98,47 IcAi
Indicele de crestere a activului
6 total % - 122,55 108,83 IcAt
7 Indicele de creştere a CA % 100,00 129,38 125,51 IcCa

Rata activelor imobilizate, pe perioada analizată , se situează peste nivelul maxim admis in
2004 si sub nivelul admis in 2003 si la 30.04.2005, înregistrând o uşoară tendinţă de scădere în
ultima perioada. Nivelul ridicat al ratei in 2004 poate fi explicat prin investiţiile efectuate în imobilizări
corporale; de menţionat este faptul că activele imobilizate sunt formate in cea mai mare parte din
imobilizări corporale.
Compararea indicelui activelor imobilizate cu ritmul cifrei de afaceri, în ultimul an al perioadei
de analiză (2004), reflectă o creştere a eficienţei utilizării activelor imobilizate.
Din analiza ratei activelor imobilizate se poate observa, pe de o parte, reducerea gradului de
lichidate al activului, iar pe de altă parte creşterea eficienţei utilizării activelor imobilizate.

7.1.2. ANALIZA RATEI ACTIVELOR CIRCULANTE

Rata activelor circulante arată ponderea activelor cu caracter temporar în total activ.
Formula de calcul este următoarea:
Active circulante
Rac  * 100
Activ total (7.2.)

Tabel nr.7.2.
Rata activelor circulante

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Active circulante Mil lei 7.348 7.218 8.986 Ac
2 Activ total Mil lei 16.421 20.124 21.901 At
3 Rata activelor circulante % 44,75 35,87 41,03 Rac=Ac/At

38
4 Valoare minim acceptabilă % 40 40 40 Min
Indicele de crestere a activelor
5 circulante % - 98,23 124,49 IcAc
Indicele de crestere a activului
6 total % - 122,55 108,83 IcAt

Rata activelor circulante este peste valoriea minima acceptata in 2003 si la 30.04.2005, fapt
explicabil prin natura activităţii: comert cu amanuntul, in magazine specializate, al altor produse
n.c.a.
În ultimul an al perioadei de analiză (2004) nivelul ratei se reduce faţă de anul anterior (2003)
( cu 8,88%) ca urmare a reducerii activelor circulante (cu 98,23%), în timp ce activul total a crescut
(cu 122,55%).
Dacă se compară rata activelor imobilizate cu rata activelor circulante se constată o reducere
a gradului de lichiditate a activului total, respectiv a gradului de flexibilitate.
Comparând ritmul activelor circulante din ultima perioada analizata cu ritmul cifrei de afaceri
din aceeaşi perioadă se poate observa că , de fapt are loc o creştere a vitezei de rotaţie a activelor
circulante, de unde rezultă o creştere a eficienţei utilizării acestora.
Ratele complementare ale ratei activelor circulante sunt:
- rata stocurilor;
- rata creanţelor;
- rata disponibilităţilor.

Rata stocurilor reflectă ponderea stocurilor ( activele circulante cu ce mai redus grad de
lichiditate) în total active circulante:
Stocuri totale
R St  * 100
Active circulante (7.3.)

Tabel nr. 7.3.


Rata stocurilor

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Stocuri Mil lei 6.157 5.003 7.600 St
2 Active circulante Mil lei 7.348 7.218 8.986 Ac
3 Rata stocurilor % 83,79 69,31 84,58 RSt= St/Ac
Indicele de crestere a
4 stocurilor % - 81,26 151,91 IcSt
Indicele de crestere a activelor
5 circulante % - 98,23 124,49 IcAc
6 Valoare maxim acceptabilă % 50 50 50 Max

În ultima perioada analizata valoarea ratei a crescut cu 15,27%. Evoluţia ratei se explică prin
creşterea stocurilor cu 151,91%, în timp ce nivelul activelor circulante creste doar cu 24,49%. Acest
aspect este nefavorabil deoarece are loc o creştere a imobilizării resurselor financiare în stocuri, însă
are loc o îmbunătăţire a utilizării acestora.

Rata creanţelor reflectă ponderea creanţelor pe care le are întreprinderea în total active
circulante:
Creante totale
RCr  * 100 (7.4.)
Active circulante
Această rată reflectă politica de credit comercial a societăţii şi este influenţată, pe lângă
domeniul de activitate, în special de termenele de plată practicate.

39
Tabel nr. 7.4.
Rata creanţelor

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Creante Mil lei 865 1.909 1.164 St
2 Active circulante Mil lei 7.348 7.218 8.986 Ac
3 Rata creantelor % 11,77 26,45 12,95 RSt= St/Ac
Indicele de crestere a
4 creantelor % - 220,69 60,97 IcSt
Indicele de crestere a activelor
5 circulante % - 98,23 124,49 IcAc

In ultimul an analizat (2004) rata creanţelor a crescut faţă de anul precedent cu 16,68%,
reflectând cresterea ponderii valorii creanţelor în valoarea activelor circulante. Cresterea ratei se
datorează cresterii mai accentuate a valorii creanţelor (cu 220,69%), comparativ cu cresterea
activelor circulante ( cu 98,23%).
Compararea ritmului creanţelor cu cel al cifrei de afaceri reflectă o îmbunătăţire a situaţiei
încasărilor reflectată şi prin creşterea vitezei de rotaţie a creanţelor.
Rata disponibilităţilor reflectă ponderea disponibilităţilor pe care le are întreprinderea în
total active circulante. Formula de calcul a acestei rate este:

Disponibil itati banesti


R Db  * 100
Active circulante (7.5.)

Tabel nr. 7.5.


Rata disponibilităţilor

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Disponibilitati banesti Mil lei 326 306 222 Db
2 Active circulante Mil lei 7.348 7.218 8.986 Ac
3 Rata disponibilităţilor % 4,44 4,23 2,47 RDb
4 Indicele de crestere a
disponibilitatilor banesti % - 93,86 72,55 IcDb
Indicele de crestere a activelor
5 circulante % - 98,23 124,49 IcAc
6 Valoare optimă % 10 10 10 Optim

La nivelul întregii perioade de analiză rata disponibilitatilor se afla sub nivelul optim indicând o
utilizare eficientă a disponibilităţilor băneşti. În 2004 si la 30.04.2005, nivelul ratei se reduce. Această
situaţie se datorează reducerii disponibilităţilor băneşti in timp ce activele circulate cresc.

7.2. ANALIZA STRUCTURII PASIVULUI

Analiza structurii activului urmăreşte aprecierea principalelor strategii şi politici financiare ale
firmei, privind modul de formare a resurselor financiare pe categorii de surse (proprii, împrumutate şi
atrase) şi pe termene de exigibilitate ( scurt, mediu şi lung).
Principalele rate de structură ale pasivului sunt:
- rata stabilităţii financiare;

40
- rata autonomiei financiare;
- rata îndatorării.

7.2.1. RATA STABILITĂŢII FINANCIARE

Rata stabilităţii financiare ( Rsf) arată ponderea resurselor permanente aflate la dispoziţia
întreprinderii. Cu cât nivelul ratei este mai ridicat, cu atât stabilitatea financiară a întreprinderii este
mai mare.

Capital permanent
R sf  * 100
Pasiv total (7.6.)

Tabel nr. 7.6.


Rata stabilităţii financiare

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
Capital permanent (Pasive pe
1 termen lung) Mil lei 5.101 10.103 10.594 Cpm=Cp+Dtml
2 Pasiv total Mil lei 16.421 20.124 21.901 Pt=Cpm+Dts
3 Rata stabilităţii financiare % 31,06 50,20 48,37 Rsf=Cp/Pt
4 Indicele de crestere a Cpm % - 198,06 104,85 IcCpm
5 Indicele de crestere a Pt % - 122,55 108,83 IcPt
6 Valoare minim acceptabilă % 50 50 50 Min

In prima si ultima perioada analizata societatea dispune de un nivel redus al autonomiei


financiare, valoarea acesteia situându-se sub valoarea minim acceptabilă de 50%. Situaţia se este
posibil sa se ameliorează la finele anului 2005, avand in vedere ca in anul 2004 valoarea indicatorului
a depasit minimul acceptat, rata stabilităţii financiare crescând cu 19,14% in 2004 faţă de anul
precedent datorită creşterii mai accentuate a capitalului permanent faţă de creşterea pasivului total.

7.2.2. RATA AUTONOMIEI FINANCIARE

Rata autonomiei financiare exprimă gradul de finanţare a elementelor de activ pe seama


resurselor proprii. Rata autonomiei financiare globale ( Rafg) arată cât din patrimoniul întreprinderii
este finanţat pe seama resurselor proprii.
Capial propriu
R afg  * 100
Pasiv total (7.7.)

Figura nr. 7.7.


Rata autonomiei financiare globale

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Capital propriu Mil lei 1.784 2.422 2.887 Cp
2 Pasiv total Mil lei 16.421 20.124 21.901 Pt=Cp+Dtml+Dts
Rata autonomiei financiare
3 globale % 10,86 12,04 13,18 Rafg=Cp/Pt

41
4 Indicele de crestere a Cp % - 135,76 119,20 IcCpr
5 Indicele de crestere a Pt % - 122,55 108,83 IcPt
6 Valoare minim acceptabilă % 33 33 33 Min

În perioadele analizate rata autonomiei financiare globale este redusă comparativ cu nivelul
considerat minim acceptabil. Tendinţa ratei este de creştere, ajungând la 30.04.2005 la 13,18%,
datorită creşterii mai rapide a capitalurilor proprii ( cu 119,20%) faţă de creşterea pasivului total ( cu
108,83%). Apropierea ratei de nivelul minim nu este îngrijorătoare având în vedere tendinţa de
creştere a acesteia.

Rata autonomiei financiare la termen ( Raft) reflectă corelaţiile dintre elementele capitalului
permanent şi se calculează în două variante.

Într-o primă variantă:

Capital propriu
Raft  * 100
Capital permanent (7.8.)

Tabel nr. 7.7.


Autonomia financiară la termen

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Capital propriu Mil lei 1.784 2.422 2.887 Cp
Capital permanent( Pasive pe
2 termen lung) Mil lei 5.101 10.103 10.594 Cpm=Cp+Dtml
Autonomia financiară la
3 termen % 34,97 23 27,25 Iscp=Cp/Cpm
4 Indicele de crestere a Cp % - 135,76 119,19 IcCpr
5 Indicele de crestere a Cpm % - 198,06 104,86 IcCpm
6 Valoare minim acceptabilă % 50 50 50 Min

Societatea analizată a înregistrat un nivel scazut al ratei de autonomie financiară la termen în


perioadele analizate, fiind in crestere la 30.04.2005 fata de 2004, indicând faptul ca din totalul
resurselor permanente, capitalul propriu a fost de 34,97% in 2003, de 23% in 2004 si de 27,25% la
30.04.2005, restul fiind resurse atrase.

A doua variantă a autonomiei financiare la termen reflectă măsura în care datoriile pe termen
mediu şi lung pot fi acoperite din capitaluri proprii:

Capital propriu
Raft  * 100
Datorii pe termen mediu si lung (7.9.)

Tabel nr. 7.9.


Indicele autonomiei globale

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Capital propriu Mil lei 1.784 2.422 2.887 Cp
2 Datorii pe termen mediu si lung Mil lei 3.304 3.206 3.026 Dtml

42
3 Indicele autonomiei globale % 53,99 75,55 95,40 Rafg=Cp/Dt
4 Indicele de crestere a Cp % - 135,76 119,20 IcCpr
5 Indicele de crestere a Dtml % - 97,03 94,38 IcDtml
4 Valoare minim acceptabilă % 100 100 100 Min

Pe întreaga perioadă de analiză nivelul ratei se situeaza sub valoarea minim acceptabilă.
Aceasta înseamnă că societatea nu dispune de o autonomie financiară la termen foarte bună. În cele
trei perioade analizate capitalurile proprii nu acopera datoriile pe termen mediu si lung in totalitate,
dar analizand in dinamica, valoarea indicatorului este in crestere fiind in ultima perioada foarte
aproape de valoarea minima acceptata. Creşterea indicatorului s-a datorat creşterii capitalurilor
proprii in ultimele doua perioade analizate, în timp ce datoriile pe termen mediu şi lung au scăzut.

7.2.3. RATA ÎNDATORĂRII

Rata îndatorării reflectă nivelul datoriilor întreprinderii în total surse utilizate.

Rata îndatorării globale ( Rîg) este o rată complementară ratei autonomiei financiare globale,
care măsoară ponderea datoriilor totale faţă de terţi, indiferent de natura lor, în totalul surselor de
finanţare.
Datorii totale
Rig  * 100
Pasiv total (7.10.)

Tabel nr. 7.10


Rata îndatorării globale

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Datorii totale Mil lei 14.624 13.227 14.333 Dt=Dtml+Dts
2 Pasiv total Mil lei 16.421 20.124 21.901 Pt
3 Rata îndatorării globale % 89,06 65,73 65,44 Rig2=Dt/Cp
Indicele de crestere a
4 datoriilor totale % - 90,44 108,36 IcDt
5 Indicele de crestere a Pt % - 122,55 108,83 IcPt
6 Valoare maxim admisibilă % 200 200 200 Max

În primul an al perioadei de analiză societatea a utilizat resurse împrumutate şi atrase în


proporţie de 89,06%. În următorele perioade rata a înregistrat o tendinţă de reducere, care reflecta o
îmbunătăţire a situaţiei financiare a întreprinderii. Această evoluţie a ratei s - a datorat reducerii
datoriilor totale in 2004 fata de 2003, în timp ce pasivul total a crescut. Societatea este asigurată în
ceea ce priveşte riscul de neplată a datoriilor.

Rata îndatorării la termen ( Rît) se calculează în două variante.

Într-o primă variantă, rata îndatorării la termen arată măsura în care datoriile pe termen
mediu şi lung participă la formarea resurselor permanente. Se calculează ca raport între datoriile pe
termen mediu şi lung şi capitalul permanent:
Datorii pe termen mediu si lung
Rit  * 100
Capital permanent (7.11.)

Tabel nr. 7.11


Rata îndatorării la termen

43
Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula
crt
. 2003 2004 30.04.2005
1 Datorii pe termen mediu şi lung Mil lei 3.304 3.206 3.026 Dtml
2 Capital permanent Mil lei 5.101 10.103 10.594 Cpm=Cp+Dtml
3 Rata îndatorării la termen % 64,77 31,73 28,56 Rit=Dtml/Cpm
4 Indicele de crestere a Dtml % - 97,03 94,39 IcDtml
5 Indicele de crestere a Cpm % - 198,06 104,86 IcCpm
6 Valoare maxim admisibila % 50 50 50 Max

Societatea beneficiază de un grad redus al îndatorării la termen in ultimele doua perioade de


timp analizate, aflându-se mult sub pragul maximal critic al acestui indicator. În 2004 si la
30.04.2005, indicatorul s-a redus, datorită reducerii datoriilor pe termen mediu şi lung în timp ce
capitalul permanent a crescut . Dacă în 2003 64,77% din resursele întreprinderii proveneau din
datorii pe termen mediu şi lung, la 30.04.205 ponderea acestora a scăzut la 28,56%.
A doua variantă a ratei îndatorării la termen reflectă raportul în care se află datoriile pe
termen mediu şi lung faţă de capitalurile proprii.

Datorii pe termen mediu si lung


Rit  * 100
Capital propriu (7.12.)

Tabel nr. 7.12.


Rata îndatorării la termen

Nr. SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză Formula


crt. 2003 2004 30.04.2005
1 Datorii pe termen mediu şi lung Mil lei 3.304 3.206 3.026 Dtml
2 Capital propriu Mil lei 1.784 2.422 2.887 Cp
3 Rata îndatorării la termen % 185,20 132,37 104,81 Rit=Dtml/Cpm
4 Indicele de crestere a Dtml % - 97,03 94,38 IcDtml
5 Indicele de crestere a Cp % - 135,86 119,20 IcCpr
6 Valoare minim acceptabilă % 100 100 100 Max

Şi această variantă de determinare a ratei îndatorării la termen reflectă faptul că societatea


şi-a restrâns apelul la atragerea de resurse la termen, compensându-le printr-o creştere a
capitalurilor proprii.

CONCLUZII

Obiectivul acestei lucrări este acela de a analiza situaţia financiară a unei firme din sectorul
„comert”. Demersul propus este structurat pe următoarele axe analitice:
 Descrierea organizatoric-funcţională a firmei;
 Analiza performanţelor financiare ale firmei;
 Analiza modului de gestionare a resurselor firmei;
 Prezentarea unora dintre „vectorii de risc” cu care se confruntă firma;
 Identificarea principalelor componente ale echilibrului financiar al firmei dintr-o
perspectivă dinamică;

44
 Prezentarea modului de finanţare a activităţii şi a structurii bilanţiere a firmei, ca o sinteză
a aspectelor menţionate.
Concluziile ce pot fi desprinse, în urma acestui demers, fie acestea şi cu caracter (inevitabil)
parţial, sunt, într-o enumerare non-exhaustivă, următoarele :

1.Structura organizatoric-funcţională
Această structură este una specifică unei firme de dimensiuni mici, angrenată într-un proces
de creştere şi consolidare a situaţiei deţinute pe piaţă. Ea poate fi calificată drept
„corespunzătoare”, neexistând deficienţe majore.
2.Performanţele financiare
Performanţele financiare ale firmei înregistrează o tendinţă de ameliorare, tendinţă evidentă
în ultimele doua perioade analizate. Astfel, atât rentabilitatea economică, cât şi cea financiară se
imbunatatesc sub impactul cresterii eficienţei modului de gestionare a fondurilor proprii şi,
corelativ, ca urmare a scaderii nivelului de îndatorare care modifică semnificativ raporturile dintre
resursele proprii şi cele atrase. Această reconfigurare a structurii capitalului a condus la un nivel al
ratei rentabilităţii financiare mai ridicat decât al ratei rentabilităţii economice.
3.Gestionarea resurselor
3.1. Gestiunea stocurilor
Dinamica stocurilor înregistrează o tendinţă favorabilă, la fel ca si tendinta cifrei de afaceri,
ceea ce reflectă o gestionare corespunzătoare a acestora. Este de remarcat faptul că ponderea
majoritară în totalul stocurilor o deţin stocurile de marfuri, situaţia normală având în vedere
domeniul de activitate.
3.2.Gestiunea creanţelor faţă de clienţi şi a datoriilor faţă de furnizori
Se poate aprecia că firma resimte consecinţele politicii comerciale „de expansiune” şi a
metodelor utilizate în susţinerea acestei politici: pe întreaga perioadă de analiză se înregistrează o
prelungire a duratei de recuperare a creanţelor-clienţi. În acelaşi timp, poziţia relativă a firmei în
negocierea condiţiilor de plată a furnizorilor se imbunatateste, în special la 30.04.2005, ceea ce
conduce la utilizarea creditului comercial oferit de către aceştia, dacă se compară duratele de
achitare a datoriilor şi de recuperare a creanţelor, rezultă un decalaj între încasări şi plăţi cu efect
favorabil asupra situaţiei trezoreriei, in cele trei perioade analizate.
3.3. Gestiunea resurselor împrumutate
În domeniul gestionării resurselor atrase de către firmă, se poate evidenţia un anumit trend
favorabil, caracterizat prin creşterea duratei de rambursare a datoriilor.

4.”Vectorii de risc”
4.1. Lichiditatea
Dinamica indicatorilor lichidităţii reflectă în ansamblul lor o situaţie acceptabila, fiind
evidentă existenţa unor dificultăţi în acoperirea pasivelor pe termen scurt. Insuficienţa resurselor
curente este rezultatul comprimării disponibilităţilor băneşti ale firmei şi a unui nivel insuficient al
plasamentelor sale cu grad sporit de lichiditate.
4.2. Solvabilitatea
Capacitatea firmei de a-şi onora obligaţiile „pe termen lung” poate fi apreciată, pentru
ramura de activitate a societatii, ca ridicata.

4.3. Vulnerabilitatea financiară


Analiza propusă înglobează un cadru conceptual de tratare a setului complex de riscuri cu
care se poate confrunta o firmă, pe baza unei distincţii critice între „risc” şi „incertitudine”,
precum şi o metodologie de estimare empirică a gradului său de „vulnerabilitate financiară”.

5.Echilibrul financiar
Corelaţiile temporare dintre resursele aflate la dispozitia firmei şi utilizările date acestora
sunt structurate într-o configuraţie „sensibilă” care plasează firma într-o zonă ce poate fi
caracterizată drept „departe de echilibru”. Astfel, se poate evidenţia faptul că fondul de rulment
este negativ pentru întreaga perioadă de analiză, ceea ce echivalează cu faptul că resursele

45
permanente sunt insuficiente pentru acoperirea alocărilor permanente. Această situaţie este
expresia directă a presiunii exercitate de către programul investiţional care a condus la o
expansiune importantă a imobilizărilor corporale deţinute de către firmă. Se poate remarca şi
faptul că în perioada de analiză a survenit o modificare în structura fondului de rulment,
caracterizată prin creşterea nivelului imobilizărilor acoperite din resurse proprii şi, corelativ, prin
diminuarea fondului de rulment străin.
În contrapartidă, necesarul de fond de rulment a înregistrat valori pozitive, ca urmare a
cresterii volumului activelor circulante de natura stocurilor şi creanţelor care solicită finanţare din
resurse curente. În ansamblu, se poate aprecia că la nivelul firmei s-a înregistrat o decorelare a
corespondenţelor între structura temporară a resurselor atrase şi a utilizărilor acestora.
Trezoreria netă este rezultatul acestor evoluţii ale fondului şi necesarului de fond de
rulment, nivelul său negativ fiind sensibil influenţat de cresterea vitezei de rotaţie a activelor
circulante in 2004 fata de 2003.

6.Finanţarea activităţii şi structura bilanţieră


6.1. Finanţarea
Aşa cum am menţionat, volumul resurselor „pe termen lung” este insuficient în raport de
utilizările permanente. Cu toate acestea, aşa cum indică rata finanţării stabile, se înregistrează o
anumită evoluţie favorabilă determinată de o dinamică mai pronunţată a capitalului permanent
comparativ cu cea a activelor imobilizate nete.
6.2. Structura bilanţieră
Abordarea structurii bilanţiere a firmei completează imaginea conturată de concluziile
menţionate anterior. Astfel, această structură reflectă:
 Creşterea volumului şi a eficienţei utilizării activelor imobilizate in 2004 fata de 2003;
 Sporirea vitezei de rotaţie a activelor circulante şi, corelativ, a eficienţei utilizării lor (cu
elementele specifice generate de politica comercială a firmei, in 2004 fata de 2003;
 Existenţa unui nivel redus al autonomiei financiare a firmei pentru întreaga perioadă de
analiză, situaţie care înregistrează o anumită ameliorare spre sfârşitul perioadei de analiză.În
plus,această concluzie trebuie nuanţată sub aspect temporar, firma restrângându-şi apelul la
atragerea de resurse pe termen lung şi procedând la compensarea acestora prin cresterea
resurselor proprii;
 Tendinţa de devansare a ritmului creşterii pasivelor totate de către dinamica capitalurilor
proprii;
 O ameliorare a îndatorării globale şi a structurii la termen a acesteia.

Problema centrală a firmei analizate o constituie consolidarea situaţiei sale financiare în


urma procesului de expansiune pe piaţă şi a programului său investiţional, în condiţiile în care
arhitectura situaţiei sale financiare poate fi considerată ca reflectând o situaţie buna cu tendinte
de crestere.
Considerăm că o astfel de politică de consolidare se poate axa, în mod minimal, pe:
- relaxarea ritmului de derulare a programului investiţional;
- reducerea apelului la resurse împrumutate;
- ameliorarea politicii comerciale prin recursul la tehnici alternative de atragere şi
fidelizare a clienţilor care să nu implice prelungirea termenelor de recuperare a creanţelor
faţă de aceştia;
- regândirea modului de gestionare a stocurilor.

Aceste concluzii, ca şi recomandările menţionate, au un caracter limitat, caracter ce derivă


în mod inerent din (auto) limitarea analizei propuse la o perioadă istorică de observaţie.În acest
sens, considerăm că o direcţie importantă de dezvoltare analitică poate fi reprezentată de către
previzionarea evoluţiei principalelor elemente definitorii ale situaţiei financiare a firmei.

46
BIBLIOGRAFIE

1. Băileşteanu, Ghe. - Diagnostic, risc şi eficienţă în afaceri, Editura Mirton,


Timişoara, 1997
2. Buglea, A. - Analiza situaţiei financiare a întreprinderii, Editura
Mirton, Timişoara, 2004
3. Buglea, A., Eros- Stark, L. - Evaluarea întreprinderii. Teorie şi aplicaţii, Editura
Mirton, Timişoara, 2003
4. Buglea, A., Eros- Stark, L. - Investiţiile şi finanţarea lor, Editura Universităţii de Vest,
Timişoara, 2002

47
5. Mihai, I., Buglea, A., Ştefea, P. - Analiza financiară a întreprinderii. Îndrumător
metodologic, Editura Marineasa, Timişoara, 1999
6. Marius Scheaua - Legea societatilor comerciale nr.31/1990, Comentata si
adnotata, Editura BECK, 2000
6. Eros- Stark, L., Pantea, I.M. - Analiza situaţiei financiare a firmei, Editura Economică,
Bucureşti, 2001

48
49