FACULTATEA DE ECONOMIE, ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

PROGRAM DE STUDII FINANȚE ȘI BĂNCI

REFERAT LA DISCIPLINA
DREPTUL AFACERILOR

Student: Andreea-Mihaela Pauliuc,

An I, grupa a-II-a

Suceava, 2022

1
COMERCIANȚII- PERSOANE FIZICE

2
 CUPRINS

C A P I T O L U L I - N o ț i u n e a d e c o m e r c i a n t ............................................................................4
1 . 1 D e l i m i t a r e a n o ț i u n i i d e c o m e r c i a n t ..........................................................................4
1 . 2 I n t e r e s u l p r a c t i c a l n o ț i u n i i d e c o m e r c i n a t - o b l i g a ț i i l e c o m e r c i a n t u l u i .5
C A P I T O L U L I I - C o m e r c i a n t u l - p e r s o a n ă f i z i c ă ..............................................................6
2.1. Condiţii necesare pentru ca persona fizică să poată desăfăşura
a c t i v i t ă ţ i e c o n o m i c e ................................................................................................................6
2.2. Etapele privind modul de dobândire a calităţii de persoană fizică
autorizată, întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale, membru
s a u r e p r e z e n t a n t a l u n e i î n t r e p r i n d e r i , î n t r e p r i n z ă t o r .............................................7
2.3. Regimul juridic al activității desfășurate de către comercianții
p e r s o a n e f i z i c e ...........................................................................................................................8
CAPITOLUL III- Formele de desfășurare a activității economice de către
p e r s o a n e l e f i z i c e ...........................................................................................................................9
3 . 1 . P e r s o a n ă f i z i c ă a u t o r i z a t ă ...........................................................................................9
3 . 2 . P e r s o a n a f i z i c ă , t i t u l a r a l u n e i î n t r e p r i n d e r i i n d i v i d u a l e ..........................1 0
3 . 2 . Î n t r e p r i n d e r e a f a m i l i a l ă .............................................................................................1 1
C A P I T O L U L I V - R e s t r i c ț i i l e p r i v i n d d e s f ă ș u r a r e a a c t i v i t ă ț i i c o m e r c i a l e .....1 3
4 . 1 . I n c o m p a t i b i l i t ă ț i l e ........................................................................................................1 3
4 . 2 . D e c ă d e r i l e ........................................................................................................................1 3
4 . 3 . I n t e r d i c ț i i l e .....................................................................................................................1 4

3
 INTRODUCERE

Societatea de astăzi are drept temei relațiile sociale, raporturile juridice atât cu caracter
patrimonial, cât și cu caracter nepatrimonial. Acestea prezintă o importanță majoră în funcționarea și
dezvoltarea societății și sunt supuse unor reguli, legi ce trebuie respectate pentru a păstra un cadru
armonios.
În economia de piață o importanță deosebită o reprezintă rapoartele juridice civile
patrimoniale, având la baza un interes economic, măsurabil în bani. Generic, subiecte ale dreptului
afacerilor sunt participații la rapoartele comerciale, în principal comercianţii, fie că sunt persoane
fizice sau juridice, societăţi comerciale şi grupuri de interes economic. Din acest motiv, putem
spune că trebuie cunoscute următoarele noțiuni dezvoltate în lucrarea în cauză, pentru a înțelege și a
avea o viziune economică asupra aspectelor vieții.
Referatul la disciplina ,,Dreptul afacerilor” abordează tema comercianților, persoane fizice. Acesta
însumează atât caracteristici generale despre noțiunea de comerciant, cât și particularități referitoare
la comercianții persoane fizice.
Mi-am propus să tratez această temă prelunând informații din diferite cărți și cursuri
universitare, pentru a prezenta cât mai dezvoltat și concret aspectele referitoare la comercianții
persoane fizice.
Referatul este structurat în patru capitole, care, la rândul lor, cuprind câteva subcapitole.
Primul capitol aduce în discuție noțiunea de comerciant și obligațiile acestuia. Cel de-al doilea
capitol pune în valoare comerciantul persoană fizică, de altfel, tema centrală a referatului și face
referire la aspecte legate de desfășurarea activității economice, etapele dobăndirii calității de
comerciant. Al treilea capitol este cel mai amplu și dezvoltă cele 3 forme de desfășurare a activității
economice de către persoanele fizice: ca persoană fizică autorizată, întreprinzător titular al unei
întreprinderi individuale și membru al unei întreprinderi familiale. Iar ultimul capitol prezintă
aspecte referitoare la restricțiile privind desfășurarea activității comerciale.

4
CAPITOLUL I- Noțiunea de comerciant
1.1 Delimitarea noțiunii de comerciant
Prin reglementarea Codului comercial (1887) erau considerați comercianți ,,aceia care fac
fapte de comerț, având comerțul ca profesiune obișnuită și societățile comerciale” (art. 7). Acum în
contextul reglementărilor actuale, mai ales al Codului civil și a celor din O.U.G. nr. 44/2008,
noțiunea de comerciant trebuie redefinită din punct de vedere juridic prin raportare la conceptul de
profesionist și la cel de întreprindere comercială.
Astfel, sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere (art.3 alin.2 C.
civ.). Iar potrivit aliniatlui 3, constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de
către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate, ce constă în producerea, administrarea
ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu scop lucrativ. Se
desprinde astfel comcluzia că, în concepția noului cod civil, desfășurarea unei activități organizate și
sistematizate califică această activitate ca avănd caracter profesional, iar persoana care o realizeaza
dobândește statutul juridic de profesionist.
Noul Cod civil deși consacră o reglementare unitară a raporturilor juridice patrimoniale,
totuși distinge în privința participanților în aceste raporturi juridice, între profesioniști și
neprofesioniști. Așa cum rezultă dincuprinsul art. 3 C. civ., pentru definirea noțiunii de profesionist,
legiuitorul apelează la conceptul de întreprindere.1
Astfel, în accepția Codului comercial, întreprinderea reprezintă o categorie a faptelor de
comerț obiectiv, pe lângă faptele de interpunere în schimb sau circulație și faptele de comerț conexe.
Însă, Codul civil a generalizat conceptul de întreprindere asupra tuturor activităților organizate,
conferindu-le un caracter profesional. Exploatarea unei întreprinderi constituie forma juridică a
oricărei activități profesionale.
Așa cum s-a remarcat în doctrina de specialitate, profesionist este acela care lucrează într-un
anumit domeniu de activitate, pe baza unei pregătiri corespunzătoare. Codul civil consacră
semnificația juridică a profesionistului, raportând-o la exploatarea unei întreprinderi Art.8 din Legea
nr 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privid Codul civil, dispune că noțiunea
de profesionist, prevăzută de art. 3 include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator
economic precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau

1
Vasile Nemeș, Drept comercial, Editura Universul Juridic, București, 2012, pg. 23
5
profesionale. Așadar în concepția Codului civil , comerciant este profesionistul persoană fizică sau
persoană juridică, care exploatează, în condițiile legii, o întreprindere economică (comercială).2
În limbaj obișnuit, prin comerciant se înțelege doar persoană fizică care desfășoară activități
de vănzare-cumpărare de mărfuri (comerț en gros sau cu amănuntul ), adică acele entități care
exercită comerț în accepția prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 71/2011. 3
1.2 Interesul practic al noțiunii de comercinat- obligațiile comerciantului
Calitatea de comerciant presupune un anumit regim juridic diferit de cel al necomerciantului.
În concret, statutul juridic al comerciantului se caracterizează, în principal, prin faptul că legea
instituie anumite obligații, care au fost denumite in mod tradițional obligații profesionale ale
comercianților.
Astfel, potrivit prevederilor Legii nr. 26/1990, înainte de începerea activității, profesioniștii,
titulari ai întreprinderilor economice, sunt obligați să ceară înmatricuolarea în registrul comerțului,
iar în cursul defășurării activității, să ceară înscrierea în același registru a mențiunilor privind actele
și faptele prevăzute de lege. La încetarea activității, comercianții sunt obligați să ceară radierea din
registrul comerțului.
O altă obligație privește ținerea evidenței activității comerciale, prin registrele comerciale și
de contanilitate, în teneiul Legii contabilității nr. 82/1991.4 Registrele comerciale sunt registre ale
comerciantului în care sunt menționate toate operațiunile privitoare la patrimoniul său. Registrele
obligatorii pentru un comerciant sunt: registrul jurnal, în care se înregistrează zilnic toate
operațiunile, actele și faptele pe care le efectuează comerciantul 5 ; registrul inventar, unde se
consemnează inventarul patrimoniului său, al tuturor bunurilor, creanțelor și datoriilor pe care le
dețin; registrul cartea mare, care este obligatorie doar pentru comercianții cu volum mare de
activitate; și registrul unic de control. Acestea se păstreaza timp de 10 ani, cu începere de la data
încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite.6
Apoi, comerciantul este obligat să exercite comerțul său în condițiile unei concurențe licite,
astfel cum prevăd dispoxițiile Legii nr. 21/1996 asupra concurenței și dispozițiile Legii nr. 11/1991
privind combaterea concurenței neloiale.
De asemenea, comercianții trebuie să respecte obligațiile privind protecția consumatorilor,
reglementate, în principal de O. G. nr. 21/1992 privid protecția consumatorilor și de Legea nr.
2
Vasile Nemeș, op. cit., pg. 24
3
Vasile Nemeș, op. cit., pg. 25
4
Vasile Nemeș, op. cit., pg. 25
5
Vasile Nemeș, op. cit., pg. 42
6
w w w . d o k u m e n . t i p s / d o c u m e n t s / d r e p t - c o m e r c i a l , pg. 57-accesat la data de 5 ian. 2022
6
296/2004 privind Condul consumului. Comercianții sunt supuși impozitului pe profit realizat din
activitatea ce o desfășoară, în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privid Codul fiscal.

CAPITOLUL II- Comerciantul-persoană fizică

Rigoarea reglementării Legii nr. 26/1990 ne obligă să considerăm comerciant, persoana
fizică ce desfășoară o activitate comercială, adică exercită operațiuni de producție de mărfuri, de
comerț, prestare de servicii și executare de lucrări cu scopul obținerii de profit, ca activitate
organizată și sistematizată cu caracter profesional sub formă de întreprindere, astfel cum este aceasta
reglementată de Codul civil.
Persoanele fizice sunt obligate să se înregistreze în registrul comerțului înainte de începerea
activității economice sunt: persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile
familiale. Aceasta întrucât, potrivit dispozițiilor Legii nr. 26/1990 și O.U.G. nr. 44/2008,
întreprinderile individuale și întreprinderile familiale nu sunt dotate cu personalitate juridică, subiect
al raporturilor juridice rămânând persoana fizică titulară a întreprinderii individuale, respectiv
membrii întreprinderii familiale.7

2.1. Condiţii necesare pentru ca persona fizică să poată desăfăşura activităţi economice
Pentru ca o persoană să poată accede la calitatea de persoană fizică autorizată, întreprinzător
titular al unei întreprinderi individuale, membru sau reprezentant al unei întreprinderi familiale,
aceasta trebuie să îndeplinească o serie de condiţii:
a) Condiţii care vizează persoana fizică: să fie cetăţean roman, cetăţean străin sau apatrid; să nu fi
fost sancţionată printr-o hotărâre definitivă pentru săvârşirea unei fapte prevăzute de legea
financiară, vamală şi disciplina financiar-fiscală de natura celor care se înscriu în cazierul fiscal; să
aibă pregătirea sau experienţa profesională necesară pentru activitatea avută în vedere; să aibă cel
puţin 18 ani împliniţi, respectiv cel puţin 16 ani împliniţi în cazul membrilor întreprinderii familiale
care nu au calitatea de reprezentant.
b) Condiţii referitoare la activitatea economică: să opteze pentru desfăşurarea unei activităţi
cuprinse în Codul CAEN8 care nu face obiectul unei regim special de exercitare sau al unor

7
Vasile Nemeș, op. cit., pg. 26
8
Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională
7
restricţii; să îndeplinească toate condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în
domeniul sanitar, sanitar-veterinar, al protecţiei mediului şi protecţiei muncii.9

2.2. Etapele privind modul de dobândire a calităţii de persoană fizică autorizată,

întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale, membru sau reprezentant al unei
întreprinderi, întreprinzător

a) Procedura de înregistrare în registrul comerţului şi cea de autorizare a funcţionării presupune

completarea modelului cerere de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării şi
depunerii acestuia, însoţit de un set de documente doveditoare, la Oficiul registrului comerţului
(ORC) în a cărui rază teritorială urmează să aibă sediul profesional.
Înregistrarea în registrul comerţului a persoanei fizice autorizate, a întreprinderii individuale
şi a întreprinderii familiale se face în baza rezoluţiei motivate a directorului oficiului registrului
comerţului de pe lângă tribunal.
Dacă socoteşte îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, directorul oficiului registrului
comerţului de pe lângă tribunal va dispune înregistrarea în registrul comerţului şi autorizarea
funcţionării persoanei fizice autorizate, a întreprinderii individuale şi a întreprinderii familiale.
Rezoluţiile directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal cu privire la
înmatriculare şi orice alte înregistrări în registrul comerţului, se execută de îndată, în baza lor
efectuându-se înregistrările dispuse prin acestea, fără nicio altă formalitate.
Împotriva rezoluţiei directorului Oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal se poate
formula plângere în termen de 15 zile de la pronunţare sau de la comunicare, după caz. Plângerea se
depune la judecătoria în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al solicitantului şi se judecă
în condiţiile dreptului comun.

b) Înregistrarea fiscală presupune o primă etapă ce se desfăşoară concomitent cu înregistrarea în

registrul comerţului şi autorizarea funcţionării. Din motive de protecţie a terţilor şi în principal, de
protecţie a consumatorilor, prin diferite acte normative se impune obţinerea de autorizaţii
administrative de exercitare a comerţului, pe lângă înregistrarea în registrul comerţului înainte de
începerea oricărui comerţ. Legea nr. 359/2004 reuneşte într-o procedură unică înmatricularea şi
autorizarea funcţionării societăţilor comerciale, ea aplicându-se, în temeiul O.U.G. nr. 44/2008, şi

9
Maria Dumitru/Camelia Ignătescu, Dreptul afacerilor- Raportul juridic de drept al afacerilor. Contractul, Editura
Hamangiu, București, 2013, pg. 60-61
8
persoanelor fizice. Prin rezoluţia directorului registrului comerţului se dispune şi înregistrarea în
registrul comerţului a declaraţiei-tip pe propria răspundere date conform prevederilor Legii nr.
359/2004 referitoare la autorizarea funcţionării.
Oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal va elibera certificatul de înregistrare,
conţinând codul unic de înregistrare (CUI), certificatul constatator emis în baza declaraţiei pe
propria răspundere, precum şi alte acte prevăzute de lege.
Certificatul de înregistrare, conţinând codul unic de înregistrare, este documentul care atestă
înregistrarea în registrul comerţului, autorizarea funcţionării, precum şi luarea în evidenţă de către
autoritatea fiscală competentă.
Schimbarea sediului profesional, a obiectului principal de activitate sau deschiderea
punctelor de lucru se înregistrează în registrul comerţului, cu aplicarea corespunzătoare a procedurii
de mai sus.
Persoana fizică autorizată, titularul întreprinderii individuale şi reprezentantul întreprinderii
familiale vor ţine contabilitatea în partidă simplă, potrivit reglementărilor privind organizarea şi
conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de
contribuabil, în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările
şi completările ulterioare.1 0

2.3. Regimul juridic al activității desfășurate de către comercianții persoane fizice

Realizarea unor activități economice de către persoanele fizice este reglementată prin O.U.G.
nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate,
întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.
Potrivit ordonanței, orice persoană fizică, cetățean român sau cetățean al unui stat membru al
Uniunii Europene ori al Spațiului Economic European 1 1 poate desfășura activități economice pe
teritoriul României în condițiile prevăzute de lege (art. 3 din ordonanță). Persoanele fizice pot
desfășura activitățile economice în toate domeniile, meseriile, ocupațiile sau profesiile pe care legea
nu le interzice în mod expres pentru libera inițiativă.
Prin activitate economică se înțelege activitatea agricolă, industrială, comercială, desfășurată
pentru obținerea unor bunuri sau servicii, a căror valoare poate fi exprimată în bani și care sunt
destinate vânzării ori schimbului pe piețele organizate sau a unor beneficiari determinați sau
determinabili, în scopul obținerii unui profit.
10
Maria Dumitru/Camelia Ignătescu, op. cit., pg. 61-62
11
Aparțin SEE, Norvegia, Liechtenstein și Islanda
9
 Ordonanța prevede că ea se aplică și pentru activitățile prevăzute în Codul CAEN
desfășurate în condițiile stabbilite de ordonanță.1 2

CAPITOLUL III- Formele de desfășurare a activității economice de către

persoanele fizice
Persoanele fizice pot desfășura activități economice în următoarele forme: inividual și
independent, ca persoane fizice autorizate; ca întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale;
ca membru al unei întreprinderi familiale

3.1. Persoană fizică autorizată

Persoana fizică autorizată (PFA) poate desfășura o activitate economică, individual și
independent, folosind în principiu, foța de muncă și aptitudinile sale profesionale.
Art. 16 din O.U.G nr 44/2008 stipulează că, în scopul exercitării activităății pentru care a fost
autorizată, persoana fizică autorizată poate colabora cu alte persoane fizice autorizate, întreprinzători
persoane fizice titulari ai unor întreprinderi individuale sau reprezentanți a unor întreprinderi
familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activități economice, fără ca
aceasta să-și schimbe statutul juridic dobândit potrivit legii. De asemenea, PFA poate angaja, în
calitate de angajator, terțe persoane cu contract individual de muncă, încheiat în condițiile legii.
Tot astfel, O.G. nr 44/2008 prevede că o persoană poate cumula calitatea de PFA cu cea de
salariat al unei terțe persoane care funcționează atât în același domeniu, cât și într-un alt domeniu
decât cel pentru care persoana fizică este autorizată (art. 17 alin.(2)). Prin urmare, PFA poate fi
angajată la o terță persoana, dar poate și ea angaja la rândul ei alte persoane fizice. Cu alte cuvinte,
calitatea de persoană fizică autorizată este compatibilă cu statutul de salariat, cât și cu cel de
angajator.
Persoana fizică autorizată poate constitui un patrimoniu de afectațiune destinat realizării
activității autorizate. Patrimoniu de afectațiune cuprinde totalitatea bunurilor, drepturilor și
obligațiilor persoanei fizice autorizate afectate scopului exercitării activități economice. El constituie
o fracțiune distinctă a patrimoniului persoanei fizice autorizate, care este separată de gajul general al
creditorilor personali ai persoanei fizice autorizate (art. 2 lit. j) din ordonanță). Definiția
patrimoniului de afectațiuni reglementată de O.U.G. nr 44/2008 este în concordanță cu semnificația

12
Stanciu D. Cărpenaru, Tratat de drept comercial român, Ediția a V-a, actualizată, Editura Universul Juridic, București,
2016, pg. 43
10
juridica a patrimoniului de afectațiune consacrată de art. 31 ali. (3) C. civ. Astfel, în conformitate cu
prevederile noului Cod civil, patrimoniile de afectațiune sunt masele patrimoniale fiduciare,
constituie potrivit dispozițiilor Titlului IV al carții a 3-a, cele afectate exercitării unei profesii
autorizate, precum și alte patrimonii determinate potrivit legii.1 3
Persoana fizică autorizatăă răspunde cu patrimoniul de afectațiune pentru obligațiile asumate
în legătură cu activitatea desfășurată și în completare, cu întreg patrimoniul său; dacă nu și-a
constituit un patrimoniu de afectațiune, PFA răspunde cu întreg patrimoniul.
Având calitatea de comerciant, persoana fizică autorizată poate fi supusă producerii
insolvenței.

3.2. Persoana fizică, titular al unei întreprinderi individuale

O.U.G. nr. 44/2008 prevede posibilitatea desfășurării de către persoana fizică a unei activități
economice, în calitate de întreprinzător, titular al unei întreprinderi individuale. În interesul
ordonanței, întreprinzătorul este persoana fizică care organizează o întreprindere economică.
Întreprinderea economică reprezintă activitatea economică desfășurată în mod organizat, permanent
și sistematic, combinând resurse financiare, forță de muncă atrasă, materii prime, mijloace logistice
și informații, pe riscul întreprinzătorului, în cazurile si condițiile prevăzute de lege.
Întreprinderea individuală este lipsită de personalitate juridică, iar întreprinzătorul, titular al
întreprinderii individuale, are calitatea de comerciant persoana fizică de la data înregistrării sale în
registrul comerțului (art. 22 și 23 din ordonanță). Datorită lipsei personalității juridice a
întreprinderii individuale, pentru obligațiile asumate răspunde persoana fizică, titulară a
întreprinderii cu patrimoniul de afectațiune, dacă acesta a fost constituit și în completare cu întreg
patrimoniul. În caz de insolvență, persoana fizică, titulară a întreprinderii individuale va fi supusă
procedurii insolvenței.
Pentru organizarea și exploatarea întreprinderii, întreprinzătorul poate colabora cu diferite
persoane fizice sau juridice, iar în calitate de angajator persoana fizică poate angaja terțe persoane cu
contract individual de muncă. De asemenea, întreprinzătorul persoană fizică poate colabora în
realizarea întreprinderii sale cu alți întreprinzători, titulari ai unor întreprinderi individuale sau cu
reprezentanți ai unor întreprinderi familiale, ori cu alte persoane juridice, pentru efectuarea unei
activități economice, fără ca aceasta să-i schimbe statutul juridic dobândit potrivit legii. La fel ca și
PFA, întreprinzătorul, persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale poate cumula și

13
Vasile Nemeș, op. cit., pg. 27- 28
11
calitatea de salariat al unei terțe persoane, care funcționeazp în atât în același domeniu, cât și într-un
alt domeniu de activitate economică decât cel în care și-a organizat întreprinderea individuală (art.
5, alin (2)).
Întreprinzătorul persoană fizică, titular al întreprinderii individuale, își încetează activitatea
și este radiat din registrul comerțului prin propria sa voință, deces sau în condițiile prevăzute de art.
25 din Legea mr. 26/1990. În cazul decesului, moștenitorii pot continua întreprinderea, dacă își
manifestă voința în acest sens, printr-o declarație în forma autentică, în termen de 6 luni de la data
dezbaterii succesiunii. Când sunt mai mulți moștenitori, aceștia își vor desemna un repreznetant, în
vederea contunuării activității economice ca întreprindere familiala (art. 27 alin. (3)).1 4

3.2. Întreprinderea familială

Întreprinderea familială este o întreprindere economică, fără personalitate juridică,
organizată de un întreprinzător persoană fizică împreună cu familia sa. Întreprinderea familială este
constituită din doi sau mai mulţi membri ai unei familii. Membrii unei întreprinderi familiale pot fi
simultan PFA sau titulari ai unor întreprinderi individuale. De asemenea, aceştia pot cumula şi
calitatea de salariat al unei terţe persoane. În schimb, întreprinderea familială nu poate angaja terţe
persoane cu contract de muncă.
Întreprinderea familială nu are patrimoniu propriu şi nu dobândeşte personalitate juridică
prin înregistrarea în registrul comerţului. Membrii întreprinderii familiale sunt comercianţi persoane
fizice de la data înregistrării acesteia în registrul comerţului. În scopul exercitării activităţii pentru
care a fost autorizată, întreprinderea familială poate colabora cu persoane fizice autorizate,
întreprinzători persoane fizice titulari ai unor întreprinderi individuale sau reprezentanţi ai unor
întreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activităţi
economice.
În cazul întreprinderii familiale este necesară încheierea unui acord de constituire ce trebuie să
respecte condiţiile de validitate, de fond şi de formă, prevăzute de O.U.G. nr. 44/2008.
Întreprinderea familială se constituie printr-un acord de constituire, încheiat de membrii
familiei în formă scrisă, ca o condiţie de validitate. Acordul de constituire va stipula numele şi
prenumele membrilor, reprezentantul, data întocmirii, participarea fiecărui membru la întreprindere,
condiţiile participării, cotele procentuale în care vor împărţi veniturile nete ale întreprinderii,
raporturile dintre membrii întreprinderii familiale şi condiţiile de retragere, sub sancţiunea nulităţii

14
Vasile Nemeș, op. cit., pg. 28-29
12
absolute. Împuternicirea reprezentantului întreprinderii familiale pentru a gestiona interesele
întreprinderii familiale implică, de asemenea, respectarea condiţiilor de valabilitate la momentul
emiterii procurii speciale, condiţii prevăzute de Codul civil sau O.U.G. nr. 44/2008. Reprezentantul
desemnat prin acordul de constituire va gestiona interesele întreprinderii familiale în temeiul unei
procuri speciale, sub forma unui înscris sub semnătură privată.
Prin acordul de constituire a întreprinderii familiale, membrii acesteia pot stipula constituirea
unui patrimoniu de afectaţiune. În acest caz, prin acordul de constituire sau printr-un act adiţional la
acesta se vor stabili cotele de participare a membrilor la constituirea patrimoniului de afectaţiune.
Dacă membrii întreprinderii convin în unanimitate, cotele de participare pot fi diferite de cele
prevăzute pentru participarea la veniturile nete sau pierderile întreprinderii.
Deciziile privind gestiunea curentă a întreprinderii familiale se iau de către reprezentantul
întreprinderii familiale. Actele de dispoziţie asupra bunurilor afectate activităţii întreprinderii
familiale se vor lua cu acceptul majorităţii simple a membrilor întreprinderii, cu condiţia ca această
majoritate să includă şi acordul proprietarului bunului care va face obiectul actului. Actele prin care
se dobândesc bunuri pentru activitatea întreprinderii familiale se încheie de reprezentant fără
autorizarea prealabilă a membrilor, dacă valoarea bunului cu privire la care se încheie actul nu
depăşeşte 50% din valoarea bunurilor care au fost afectate întreprinderii şi a sumelor de bani aflate
la dispoziţia întreprinderii la data actului. Bunurile dobândite sunt coproprietatea membrilor în
cotele prevăzute în acordul de constituire.
Potrivit prevederilor O.U.G. nr. 44/2008, membrii întreprinderii familiale răspund solidar şi
indivizibil pentru datoriile contractate de reprezentant în exploatarea întreprinderii cu patrimoniul de
afectaţiune, dacă acesta a fost constituit, şi, în completare, cu întreg patrimoniul, corespunzător
cotelor de participare. Având în vedere dispoziţiile art. 2324 alin. (4) C. civ. şi cele expuse în
privinţa răspunderii PFA pentru obligaţiile asumate în exercitarea profesiei (comerţului), considerăm
că în prezent membrii întreprinderii familiale răspund limitat. Ei vor răspunde solidar şi indivizibil
pentru datoriile contractate de reprezentant în exploatarea întreprinderii doar cu patrimoniul de
afectaţiune, dacă acesta a fost constituit.
Întreprinderea familială îşi încetează activitatea şi este radiată din registrul comerţului în
următoarele cazuri: mai mult de jumătate dintre membrii acesteia au decedat; mai mult de jumătate
dintre membrii întreprinderii cer încetarea acesteia sau se retrag din întreprindere; în temeiul unei

13
hotărâri judecătoreşti definitive, în condiţiile art. 25 din Legea nr. 26/1990 privind registrul
comerţului.1 5

CAPITOLUL IV- Restricțiile privind desfășurarea activității comerciale

În scopul protejării interesului public, legislația în vigoare reglementează anumite restricții în
exercitarea activității comerciale. Aceste restricții poartă denumiri diferite: incompatibilități,
decăderi, interdicții și autorizații.
4.1. Incompatibilitățile
Activitatea comercială di, implicit, calitatea de comerciant este incompatibilă cu exercitarea
anumitor demnități, profesii sau îndeletniciri. Reglementările legale cuprind o serie de
incompatibilități cu exercitarea activității comerciale de către persoanele fizice
Astfel, calitatea de deputat sau senator este incompatibilă cu calitatea de comerciant
persoană fizică1 6 . Aceleași incompatibilități există și în cazul membrilor guvernului și aleșilor
locali. De asemenea, ofițerii nu pot desfășura activități comerciale 1 7 , profesia de avocat este
incompatibilă cu exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț 1 8 , iar profesia de notar public
este și ea incompatibilă cu desfășurarea unor activități comerciale. 1 9 Totodată și profesia de medic
este inco9mpatibilă cu calitatea de comerciant.2 0
Nerespectarea prevederilor privind incompatibilitățile nu produce efecte juridice asupra
acteșor și faptelor de comerț efectuate de persoana în cauză. Sancțiunile încălcării acestora constau
în destituirea persoanei respetive din funcția sau demnitatea pe care o exercită ori, după caz,
excluderea din organizația profesională din care face parte.2 1
4.2. Decăderile
Asigurarea legalității și moralității activității comerciale, precum și protejarea demnității
profesiunii comerciale, impun ca, în cazul săvârșirii unor fapte grave, comercianții să fie decăzuți
din dreptul de a exercita o profesiune comercială.
Principala reglementare în legătură cu exercitarea activității comerciale cu respectarea
normelor legale o constituie Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități
licite, prin care este reglementata desfășurarea și sancționarea acestor activități. Legea menționată nu
15
Maria Dumitru/Camelia Ignătescu, op. cit., pg. 66-68

16
Legea nr. 161/2003
17
Legea nr. 80/1995
18
Legea nr. 51/1995
19
Legea nr. 36/1995
20
Legea nr. 95/2006
21
Vasile Nemeș, op. cit., pg. 35
14
prevede sancționarea decăderii comerciantului din dreptul de a exercita o activitate comercială.
Astfel decăderea se va dispune în condițiile reglementărilor penale și va trebui prevăzută în mod
expres într-o hotărâre judecatorească, eventual ca o pedeapsă complementară2 2
4.3. Interdicțiile
Sunt anumite activități comerciale care sunt interzise inițiativei private, fiind rezervate
monopolului de stat. Pot fi date cu titlu de exemplu: fabricarea și comercializarea de echipament
militar, de munișii și armament; fabricarea și comercializarea de narcotice, imprimarea hărților cu
carater militar etc. Astfel de operațiuni sunt exercitate de către entități ale statului organizate ca regii
autonome, companii naționale, etc.2 3

CONCLUZII

În urma celor prezentate mai sus, concluzionăm că persoanele fizice în calitatea de

comerciant îi desemnează pe cei care fac fapte de comerț, având comerțul ca o profesiune obișnuită.
În consecință, analiza cu privire la noțiunea de comerciant presupune o viziune sistematică, fiind
necesară o analiză atât prin prisma dispozițiilor generale ce caracterizează orice persoană fizică ce
intră într-un raport specific, cât și prin prisma dispozițiilor speciale ce intervin în cazul relațiilor de
drept comercial.
De, asemenea, comercianții persoane fizice își pot desfășura activitatea sub forma unei persoane
fizice autorizate, întreprinderi individuale sau a unei întreprinderi familiale. Aceștia trebuie să se
conformeze legilor și să cunoască procedurile necesare desfășurării activității economice.
Așadar, în urma parcurgerii referatului se poate deduce că persoana fizică poate dobăndi
calitatea de comerciantt doar în condițiile prevăzute de lege și trebuie să respecte, regulile
desfășurării activității comerciale pe care o deprinde ca persoana fizică autorizată, întreprinzător
titular al unei întreprinderi individuale sau membru al unei întreprinderi familiale.

22
Vasile Nemeș, op. cit., pg. 36
23
Vasile Nemeș, op. cit., pg. 36

15
16
 BIBLIOGRAFIE

Cărți, tratate, cursuri:

o Vasile Nemeș- ,,Drept comercial”, Editura Universul Juridic, București, 2012
o Stanciu D. Cărpenaru- ,,Tratat de drept comercial român”, Ediția a V-a, actualizată, Editura
Universul Juridic, București, 2016
o Maria Dumitru/Camelia Ignătescu- ,,Dreptul afacerilor- Raportul juridic de drept al
afacerilor. Contractul”, Editura Hamangiu, București, 2013

Legislație:
o Ordinul de Urgență nr. 44/2008- privind desfășurarea activităților economice de către
persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale
o Legea nr 71/2011
o Legea nr. 287/2009, privind Codul civil
o Legea nr. 26/1990, privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările
ulterioare
o Legea contabilității nr. 82/1991
o Legea nr. 21/1996 asupra concurenței
o Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale.
o O. G. nr. 21/1992 privid protecția consumatorilor
o Legea nr. 296/2004 privind Condul consumului
o Legea nr. 571/2003 privid Codul fiscal.
o Legea nr. 359/2004
o Legea nr. 12/1990
o Legea nr. 161/2003
o Legea nr. 80/1995
o Legea nr. 51/1995
o Legea nr. 36/1995
o Legea nr. 95/2006

Resurse web:

17
o www.dokumen.tips/documents/drept-comercial

18