ÎNȚELEGE UN REAL SEMNIFICAȚIE A COPILULUI INTERIOR

Rosemary Zago ș i Patricia Godrim

În fiecare adult se ascunde un copil - o

copil etern, ceva ce vine mereu la
să fie, care niciodată nu este complet, ș i care solicită,
atenț ie ș i educaț ie neîncetată. Aceasta este partea
da personalitatea umană care vrea
a se dezvolta ș i a deveni completă
Carl Gustav Jung, psihiatrul elveț ian (1875-1961)

Se vorbeș te mult despre copilul interior, dar nu întotdeauna reuș im să înț elegem adevăratul său
semnificaț ia ș i toată transformarea posibilă prin reîntâlnirea cu aceasta.

Solicit ca cititorul să îș i folosească facultăț ile intuitive, mai mult decât

analitice. Nu crede că copilul interior este cel care vine din interior sau se referă la
copiii lor, ci mai degrabă aceea care trăieș te în noi. Cred că conceptele teoriei
de Carl Gustav Jung sunt necesare pentru o mai bună înț elegere a referinț ei
teoretic utilizat.

Vom începe cu *arhetipul copilului, pe care l-am putea numi „marele”

imaginea copilului interior, cu condiț ia să fie copilul pe care toț i îl avem, nu doar
ca parte din noi, dar ș i ca o formă codificată a traiului colectiv care
umanitatea are în legătură cu copilul.

Promisiunea pe care o reprezintă acest copil este în noi, în originile noastre ș i

speranț e. Aspectul divin al copilului interior care locuieș te în toț i noi este o sursă
ceea ce, atunci când este percepută conș tient, ne poate oferi curaj, entuziasm ș i,
în principal, cură. Ea este divin inspirată, iradiind lumină pentru cei care o întâlnesc
iluminându-ne umbra.

Este important de subliniat că copilul divin se distinge de copilul interior format la

pornind de memoria experienț elor personale, adică, copilul neglijat, victima de
abuz, nu iubită, exagerat disciplinată, excesiv criticată, presată ș i
umilită, la fel ca aspectele vulnerabile ș i nevoiaș e ale copilului care am fost odată.
Este copil al experienț elor noastre ș i pe care toț i ne dorim să-l vindecăm pentru a putea
recuperarea energiei care încă rezistă sub formă de apărare, pe care ajungem să o
dezvoltăm pentru a ne proteja de primele experienț e suferite.

Apărătorile pot fi multe ca o formă inconș tientă de a fugi de ceea ce a simț it odată,
fie prin evadare prin alcool, mâncare, droguri, sex, putere, bani, în sfârș it, este căutarea
părul extern cu scopul de a nu simț i ceea ce este înăuntru. Copilul divin este un
simbol al transformării, care poartă vindecarea, a ceea ce reuneș te. A vindeca
această copilărie interioară prin copilul divin înseamnă una dintre cele mai sacre sarcini ș i
de asemenea ne permite să nu continuăm să menț inem inconș tient unele tipare
cu propriii noș tri copii nici cu noi înș ine.

Indiferent de istoricul de viaț ă al fiecăruia, devine imperativ înț elegerea

dessa teoria pentru cei care sunt în căutarea adevăratului lor 'eu', sinele, deoarece pare întotdeauna
ne lipseș te ceva din copilăria noastră adevărată.
Infancia ideal ș i infancia reală

În general, purtăm în noi o imagine ideală a copilăriei, cea în care

primirea ș i demonstraț iile de dragoste au fost perfecte. Această imagine adesea
va putea fi proiectată în celelalte ș i ne plângem de un ideal, idealizăm
relaț ii ș i ne-am sporit singurătatea ș i durerea noastră. În spatele acestor imagini din copilărie
real e da infância ideal este este imaginea copilului interior divin, care izvorăș te din stratul
arhetipică mai profundă a ființ ei noastre.

Copilul interior divin are inocenț a, spontaneitatea ș i dorinț a profundă a sufletului

umană pentru a se extinde ș i a creș te. Uneori, această copilărie interioară face cerinț e foarte
intense, manifestându-se prin emoț ii, anxietate, depresie, furie, conflict, gol
singurătate, sau simptome fizice. Forț a vitală ș i naturală a acestui arhetip vrea ceea ce ne...
recunoaș terea ș i, dacă este ignorată, poate avea consecinț e grave în viaț a de adult.
Când nu am fost evaluaț i corespunzător când eram copii, diminuăm valoarea
copilul interior ș i astfel păstrăm trăirile copilăriei noastre ș i suferinț a sa.

Pentru a găsi acest copil abandonat, cea mai indicată metodă este prin procesul analitic,
adică, din psihoterapia bazată pe inconș tient, sprijinind această copilă ș i
înț elegându-ț i emoț iile, căci vindecarea are loc doar când ne plângem de
sentimentele cele mai intime. Astfel, am dezvoltat ***funcț ia transcendentă, care ne
conduce la revelaț ia esenț ialului în om. La început nu este decât un proces natural.
Jung a denumit acest proces ****procesul de individuaț ie, care porneș te de la
presupunând că omul este capabil să atingă totalitatea sa, adică că poate să se vindece
se.

Ș i această vindecare poate fi obț inută adesea când se găseș te această copilă, adesea.
abandonată, dar pe care nu reuș im întotdeauna să-i recunoaș tem existenț a,
principalmente datorită faptului că rezistenț a ș i măș tile pe care le dezvoltăm în
decursul vieț ii ș i că ne distanț ează de adevăratul nostru eu.

Primul pas în procesul de individuaț ie este explorarea personajului (mască), deoarece

deș i are funcț ii de protecț ie importante, ea este de asemenea o mască care ascunde
eu, adevăratul nostru eu, inconș tientul ș i tot ce conț ine el ș i va fi explorat
în articolul următor.

*Arhetip: conț inuturi ale inconș tientului colectiv.

Sombra: tot ceea ce nu percepem ș i nu acceptăm, ș i ce ne-am dori să nu

ver. Parte obscură ș i inconș tientă.

Cunoaș teț i nevoile copilului dumneavoastră

Îț i aminteș ti de jucăria ta preferată pe care ai avut-o când erai copil? Ș i care a fost aceea?
Cel mai fericit moment din copilăria ta? Câte lucruri făceai când erai copil?
nu-ț i mai aminteș ti? Pe unde a trecut acel sentiment de bucurie, spontaneitate,
frica de a creș te?

De ce să nu recuperăm ceea ce era bun? Copilul este una dintre cele mai mari surse de bucurie
atunci când recuperăm această bucurie, devenim mai inspiraț i, creativi ș i mai puț in
estresaț i. Dacă copilul tău ș i creativitatea lui au adormit, trezeș te-le!
Toț i avem două aspecte în personalitatea noastră: adultul ș i copilul. A
copilul interior reprezintă toate amintirile noastre din copilărie, ale noastre
emoț ii, visele noastre. Este sursa creativităț ii, promisiunea viitorului, simbolul
da transformare ș i creș tere. Conț ine sentimente, amintiri ș i trăiri
din copilărie. Este totalitatea psichei, partea genuină pe care o pierdem când
adulț i. Este tot ce a fost abandonat ș i în acelaș i timp, este divin puternic.
Ea este ființ a, simț irea, trăirea ș i viaț a. Este pură sensibilitate. Este prezentă în
fantaziile noastre, visurile, dorinț ele, imaginaț iile, intuiț iile ș i
în principal, în emoț iile noastre.

De asemenea, când te joci, ai plăcere în ceea ce faci. Eș ti prezent ș i în

partea din psihicul nostru care trăieș te neliniș tea ș i suferinț a. Când plângi,
cine plânge este copilul tău; abandonat, singur. Când creezi ceva
de asemenea este copilul tău. Ea este cea mai mare sursă de creativitate ș i căutare a plăcerii.
Dar, din păcate, mulț i, când devin adulț i, caută această plăcere în evadarea prin mâncare,
fără alcool, fără droguri, însă într-o manieră distrugătoare.

Caracteristica unui adult cu copilul său interior abandonat este atunci când este
aproape întotdeauna cu frica de a fi greș it, este ca ș i cum copilul care a fost odată,
acreditasse să fie aceasta cauza pentru care a fost respinsă, abandonată. Prima dată de către cei
responsabili ș i apoi pentru propriul adult.

Dezvoltă astfel necesitatea de a fi perfectă, căutând aprobarea celorlalț i

pentru a fi deconectată de cine este cu adevărat. Se pierde conexiunea cu ea încă
copil, când simț ea că sentimentele sale nu contează, neavând sentimentul
valorificată ș i susț inută. Când nu simț ea permisiunea de a-ș i exprima sentimentele
de tristeț e, furie, pierdere, frustrare. Cerinț ele contribuie de asemenea la acest
afastamentul, în special cele interne. Trebuie să producem până când suntem
în vacanț ă sau pe plajă într-o sâmbătă însorită, nu se poate pierde timpul. Nu se
admira mai mult natura, lucrurile simple. Banii se suprapun afecț iunii, a
atenț ie, către iubire.

Jucăria adultului

Eș ecurile, dezamăgirile, vina, umilinț a, totul duce la pierderea copilului.

Pentru adulț i, astăzi a te distra înseamnă să mergi la restaurant, să bei ș i să ai putere. A te distra
este foarte diferit, este ceea ce se întâmplă spontan, neplanificat, ca atunci când tu
rola pe jos făcând gâdilici la iubirea ta, când arunci doar pentru a te distra,
nu câș tiga. Când există livrare, implicare. Ai observat vreodată un copil
jucându-te? Dar chiar dacă nu ai un copil real, este posibil să te joci, să te relaxezi.

Necesitatea de a găsi copilul interior face parte din călătoria fiecărei ființ e
om care se îndreaptă spre autocunoaș tere ș i spre totalitatea sa.
Nimeni nu a avut o copilărie perfectă. Toț i purtăm probleme inconș tiente.
care nu au fost rezolvate. Ș tim că 80 până la 95% din oameni nu au primit
atenț ie adecvată când eș ti copil, de aceea recuperarea copilului interior devine ...
sarcina majorităț ii oamenilor. Până la urmă, ce există mai bogat ș i mai sfânt în interiorul
fiecare dintre noi ș i că nimeni nu va putea niciodată să ia, să fure, să ia dacă nu are
consimț ământul nostru? Sentimentele noastre! Ș i doar ajungem la el prin intermediul Copilului
Interior.

Este să cauț i ceea ce îț i aduce plăcere, însă într-un mod sănătos. Este să îț i permiț i să te joci,
sărind coarda, jucând cu peș tele, jocul de butoane, a te murdări în pământ, toate acele lucruri pe care le făceai
când eram copil, dar cu scopul de a recâș tiga sentimente precum bucuria,
inspontaneitate, speranț ă ș i creativitate. Oamenii tind să confunde a fi
creativ cu spirit infantil, incomod, ș i un lucru nu are nimic de-a face cu
alta.

Copilul este o emoț ie pură. Cine nu reuș eș te să aibă control asupra emoț iilor sale este
deoarece nu recunoaș te nevoile copilului ș i nici nu ș tie că ale lui
descontrolul este reacț ia ei. Când eș ti trist, plângând, fără control, în
adevărul este că este copilul tău care te face să simț i tot asta, pentru că asta simte el
începând din copilărie. Dacă nu este tratată cu dragostea pe care o aș tepta, va rămâne
aș teptând ș i adesea căutând în alte persoane acest iubire, dar doar o
persoana poate să-i dea asta: ț ie!

Când este greu să trăieș ti propriile emoț ii, devine mai greu să
procesul de individuaț ie, auto-cunoaș tere. Când are loc această reîntâlnire, există o
transformare, o schimbare de a percepe viaț a. Transformăm noi
conș tiinț ă, cresc în, transcendem, trăim mai multă putere personală ș i de
alegeri. Nu mai permitem relaț ii bolnave ș i destrugătoare ș i
începem să ne asumăm mai mult răspunderea pentru fericirea noastră, să avem respect
pentru sentimentele noastre.

Există încă o recuperare a spontaneităț ii gândirii, autenticitatea,

creativitate în soluț ionarea problemelor, forme originale de exprimare, capacitate de
a risca, a căuta oportunităț i ș i, cel mai important, a învăț a să ai grijă
de propria sa copil: un echilibru emoț ional mai mare.

Copilul interior iubit este instinctiv, încrezător, intuitiv, creativ, imaginar,

curioasă, pasionată, blândă, sensibilă. Salvarea copilului interior este elementul
cea mai importantă parte a muncii terapeutice. Este cea mai mare sursă de auto-cunoaș tere.
Creș te stima de sine ș i provoacă pace ș i bucurie. Este esenț a iubirii, adevărata
te întâlneș ti cu tine însuț i. Este momentul în care înveț i să te iubeș ti!

Zece sfaturi pentru a avea grijă de partea ta copilărească

1. Recunoaș te că copilul care ai fost odată rămâne în tine. La urma urmei,

când iubim ceva, acesta are valoare pentru noi, ș i când ceva are
valoare pentru noi a fost să petrecem timp cu ea ș i să avem grijă de ea.

2. Ia legătura cu copilul tău interior.

3. Într-o stare de relaxare într-un loc liniș tit, vizualizează-ț i camera de dormit
când erai mic. Aminteș te-ț i locul, culorile, obiectele, mirosul. Priveș te-ț i patul ș i
dormind în ea, tu. Aproapează-te, mângâie-i părul acestei copii ș i
acorde-a. Uită-te bine în ochii ei ș i întreabă-o ce îș i doreș te ș i are nevoie cel mai mult.
Ascultă răspunsul. Apoi spune-i că eș ti alături de ea mereu ș i că o iubeș ti foarte mult.
Îmbrăț iș ează-te puternic. Permite-ț i să simț i emoț ia acestui moment.

4.Când eș ti trist, îmbrăț iș ează-te ca ș i cum ai îmbrăț iș a un copil în

Spune cuvinte de liniș te, transmiț ându-i multă pace ș i dragoste.

5. Împarte ș i susț ine toate sentimentele tale.

6. Nu trăi conform regulilor altora, ci doar respectă-le.

[Link]ără un urs, o păpuș ă sau un căț eluș de pluș ș i pune-l în patul tău.
Când eș ti trist, vorbeș te cu el, aș a cum fac copiii. Poate fi de asemenea
un cărucior, autorama ș i joacă!
[Link] la supermarket ș i cumpără doar ceea ce îț i place. Ș i mănâncă, fără regrete!
Dar ș i fără exagerări.

[Link] o fotografie cu tine de copil ș i pune-o într-un ramă foto. În fiecare zi, uită-te la ea.
pentru fotografia cu afecț iune, transmiț ându-ț i dragoste.

10. Rezervaț i un timp ș i duceț i-vă copilul la plimbare, la joacă, să se distreze.

Permiteț i-vă!

PE UNDE ESTE COPILUL TĂU

Imaginea copilului reprezintă cea mai puternică ș i ineluctabilă dorinț ă în fiecare ființ ă
uman, adică, dorinț a de a se realiza pe sine
Carl Gustav Jung: psihiatru elveț ian (1875-1961)

Toț i ș tiu de interesul meu pentru acest subiect fascinant care este copilul nostru interior,
de aceea vreau să pun aici câteva cuvinte de Jung care arată cum el însuș i se
aprofundat în subiect:

... De două ori mi-am revizuit întreaga viaț ă în toate detaliile sale,
detinându-mă în mod special la amintirile copilăriei, gândindu-mă că voi găsi în mine
a fost ceva care ar fi putut fi cauza unei posibile tulburări...
M-am abandonat astfel, conș tient, impulsului inconș tient...

Dacă aș vrea, totuș i, să restabilesc contactul cu acea perioadă a vieț ii mele, ar trebui doar să
se întorcea la ea primind din nou copilul care atunci se dădea în voia jucăriilor
infantili

Acest moment a marcat un punct crucial în destinul meu. În fiecare zi după

prânz, dacă vremea permitea, mă dedicam jucăriei de construcț ie...
Jung
Trecho din cartea: Amintiri, Visuri, Reflecț ii.

Jung ne arată cât de important este să intrăm în contact cu copilul care am fost odată
pentru a înț elege astfel unele dintre conflictele noastre, ș i mai mult, pentru a ne menț ine sănătatea
mental.

Una dintre modalităț ile de a face acest lucru este amintindu-ț i ce îț i plăcea să te joci... te
Îț i aminteș ti cu ce te jucai? Opreș te-te pentru câteva secunde ș i fă o călătorie în timp... ce anume
Care erau jocurile tale preferate? De cât timp nu le mai faci? Ș i ce îț i plăcea să faci?
comer? Gândeș te-te să oferi unul dintre aceste cadouri nu doar în această sărbătoare, ci ș i în
alte zile din timpul anului. Încearcă să-ț i aminteș ti de tine ca ș i copil... ce imagine îț i vine în minte
minte? Ce vârstă aveai? Ce-ar fi să te angajezi faț ă de tine însuț i ș i să faci ceva pentru
Tu? Un sfat bun este să priveș ti poze din copilărie ș i să-ț i aminteș ti de momentele frumoase!

De fapt, totul începe în primii ani de viaț ă... una dintre cauzele conflictelor în
noi adulț ii este lipsa de dragoste, atenț ie ș i acceptare de când eram copii. Aș adar,
încet, încet, devenim ceea ce, sau cine, vor să fim... ș i noi
ne pierdem. Ne pierdem de esenț a noastră, de copilul nostru, de cine suntem.
adevăr, ceea ce Jung numeș te deself. Cea mai mare durere pe care o poate suferi un copil este...
respingerea eu-ului autentic, deoarece în gândirea sa crede că este pedepsită pentru a fi
cine este ea. Nu era corect să vrea ceea ce voia, să gândească ceea ce gândea, să vorbească ceea ce vorbea,
a vedea ce vedea, a auzi ce auzea, a simț i ce simț ea, în sfârș it, nu era corect să fie ea însăș i.

Ș i ce generează asta? Pe lângă multe, multe conflicte, o nevoie enormă în

a plăcea, pentru cei care ș tiu, a fi acceptat ș i iubit. Aceasta este cea mai mare căutare a noastră! Tu deja
ai perceput că mereu căutăm aprobată, recunoaș tere ș i acceptare? Ș i
cum ne frustrăm când nu primim ș i de multe ori nici măcar nu realizăm?

Cine dintre noi a fost iubit ș i acceptat necondiț ionat încă din copilărie? Puț ini dintre noi
am avut o copilărie cu înț elegere ș i iubire totală, ș i din această cauză majoritatea dintre noi are
în interiorul nostru o copilă abandonată ș i rănită. Ș i pentru că nu suportăm această durere,
Fugim în toate modurile pentru a nu intra în contact cu ea sau cu orice amintire.
din acea epocă. Dar a nega durerea nu o face să dispară, după cum spune Ph.D în psihologie Alice
Miller: „Nu sunt traumele pe care le suferim în copilărie cele care ne fac emoț ional
doentes, ci incapacitatea de a le exprima”. Astfel, cu cât reprimăm mai mult
tot ceea ce ne-au făcut să simț im, cu atât mai bolnavi devenim.

Ș tim că senzaț ia de a avea valoare este esenț ială pentru sănătatea mintală. Această certitudine trebuie să fie
obț inută în copilărie. Copii abandonaț i prin neglijarea nevoilor lor
băbasică, de lipsa de respect pentru sentimentele tale, de controlul excesiv, de
manipulare prin vină, chiar dacă este ascunsă, intră în viaț a adultă, cu o noț iune
profund că lumea este un loc periculos ș i ameninț ător, neavând încredere în nimeni,
pentru că, de fapt, nu a dezvoltat mecanisme pentru a avea încredere în sine. Se simte
abandonat încă cine a fost crescut de bone, într-un internat, departe de părinț ii săi,
nu te-ai simț it iubit încă în uterul matern. Este foarte comun ca ș i copilul să se
a simț i abandonată în familii foarte numeroase, unde sunt mulț i fraț i, iar părinț ii nu
reuș im să acordăm atenț ie tuturor. Dacă, atunci când erai copil, ai fost iubit pentru realizările tale
e performanț ele, ș i nu pentru tine însuț i, adevăratul tău eu a fost de asemenea abandonat.

Toț i copiii sunt terifiaț i de posibilitatea abandonului, această frică

începe în jurul vârstei de ș ase luni. Pentru copil, abandonul din partea părinț ilor este
echivalentă cu moartea, pentru că, pe lângă faptul că se simte abandonată, ea însăș i învaț ă să se
abandonându-se la a deveni ceea ce se aș teaptă de la ea. Adică, într-un fel, toț i
avem două mari abandonuri înregistrate, ceea ce poate genera un alt mare conflict: a
nevoia de a fi îngrijit ș i frica de a fi abandonat. Vrem să fim îngrijiț i,
dar, în acelaș i timp, ne este frică să fim abandonaț i, de aceea mulț i
oamenii fug de relaț iile mai serioase temându-se de o nouă abandonare.

La fel ca abandonul ș i respingerea, supraprotecț ia este de asemenea o formă de abuz

infantil. Pentru toate acestea, trebuie să ș tii că o mare parte din ceea ce ai crezut că era
îngrijire paternă sau maternă, poate fi, abuz. Abuzul asupra copiilor sau maltratarea
infantil, este abuzul fizic, sexual ș i/sau psihologic al unei copii, din partea părinț ilor săi
e/ou responsabili. Din păcate, cel mai frecvent tip de abuzuri împotriva copiilor sau
Adolescenț a este violenț a fizică domestică, care se desfăș oară de cele mai multe ori în cadrul convieț uirii.
familial. Dar, trebuie să reț in că violenț a psihologică/emotivă, care implică
agresiuni cu înjurături, depreciere, discriminare, umilire, ruș ine,
dispreț ș i pedepse exagerate cu cuvinte, ș i încă agresiunile tăcute, toate
aceste agresiuni nu lasă urme vizibile precum violenț a fizică, dar cauzează daune
pentru toată viaț a.

Îi dau doar câteva exemple pentru ca fiecare să-ș i dă seama că multe dintre ale lor
dificultăț ile actuale pot avea într-adevăr ca origine mediul în care ai crescut ș i dacă tu
a continua să incline către minimizarea ș i/sau justificarea modului în care a fost ruș inat,
ignorată, respinsă, abandonată, nu va reuș i să îș i audă copilul. De aceea este
Este important să acceptăm faptul că aceste lucruri, de fapt, ț i-au rănit sufletul. Nu sunt
aici pentru a căuta vinovaț i, cu siguranț ă părinț ii tăi au făcut tot ce au putut,
mai degrabă să facă în astfel încât să reuș ească să înț eleagă multe dintre dificultăț ile sale actuale. În timp ce
nu conș tientizează conflictul dintre dorinț a sa pentru o dragoste perfectă din partea
părinț ii săi ș i resentimentele sale împotriva lor, se va confrunta constant cu
probleme ș i modele repetitive care îș i au originea în încercarea de a reproduce situaț ia de
copilărie pentru a o corecta.

Dar trebuie să te întrebi: Ce pot face eu astăzi, adult? Poate face

multe! Primul pas este să recunoș ti prezenț a copilului tău din interiorul tău ș i
a percepe nevoile ș i sentimentele tale. Contactul cu copilul interior, a simț i că
nu mai este singură, aduce o uș urare imediată. Reîntâlnirea cu copilul său interior este
cea mai mare sursă de vindecare. Este atributul adultului din tine să decidă să facă această muncă. Caută
ajută. Decide să primeș ti copilul care a fost abandonat cândva, ascultă acest copil, lasă-l să
expresă toată durerea ta din trecut, Dar dacă nu poț i face această muncă singur,
procuraț i un profesionist în care aveț i încredere. În cele din urmă, modul în care ne îngrijim
când suntem adulț i, adesea reflectă modul în care am fost îngrijiț i când
copii. Gândeș te-te la asta!

E în ciuda atâtor dureri, ș i chiar din cauza că ș tii că ea există înăuntrul tău, începe să fii mai
înț elegător cu tine însuț i, mai iubitor, mai puț in exigent. Ș i îmbrăț iș ează-ț i copilul
aș a cum a dorit întotdeauna să fie îmbrăț iș ată! Tu ș i ea meritaț i! La mulț i ani de Ziua Copilului!

Ș i, în sfârș it, vreau să las o frază de Fernando Pessoa pentru reflecț ia ta:

Copilul care am fost, plânge pe drum,

am lăsat-o acolo când am venit să fiu cine sunt;
dar astăzi, văzând că ceea ce sunt este atât de puț in,
vreau să caut cine am fost, unde am rămas.

OARE ÎNTOTDEAUNA ÎȚ I COMPORTI CA UN COPIL

Dificultăț ile ș i conflictele pe care le simț i pot fi un reflex al lipsei de conexiune cu copilul tău interior.
Ș tie că, când o va reîntâlni, ea te va putea ajuta? Faptul de a nega acest copil ș i nevoile sale poate
a-l face să caute să o satisfacă fără control, deoarece totul se întâmplă în mod inconș tient. Cu alte cuvinte,
nu gândeș ti pentru a acț iona într-un fel sau altul, pur ș i simplu acț ionezi, iar când se întâmplă asta,
Probabil că cel care acț ionează este 'copilul' tău, partea ta inconș tientă.

Toț i avem două aspecte în personalitatea noastră: 'adultul' ș i 'copilul'. Când aceste două
dimensiunile sunt în armonie, avem o senzaț ie de totalitate. Când dintr-un motiv oarecare sunt
deconectate, senzaț ia interioară poate fi de conflict ș i gol.

Când eram copii, căutam să ne satisfacem nevoile într-un mod imediat. De exemplu, copilul când
vrea să mănânce, nu îi pasă dacă este mâncare, cine o va face, dacă are bani, ea vrea să mănânce ș i gata!
Când ea vrea să doarmă, nu se gândeș te dacă poate sau nu poate dormi în acel moment exact, ea
pur ș i simplu doarme! Adică, aș teaptă ca nevoile sale să fie satisfăcute la momentul potrivit. Câț i adulț i
nu acț ionează ca un copil ș i doresc ca dorinț ele ș i nevoile lor să fie îndeplinite în acelaș i mod:
imediat, persoanele care au dificultăț i în a-ș i controla acț iunile, de obicei, acț ionează din
aceeaș i modalitate, nu gândesc, pur ș i simplu acț ionează, senza a măsura consecinț ele.

Copilul interior când se simte disperat izolat ș i singuratic, din cauza faptului că nu este recunoscut ș i nici
atenț ie la nevoile sale, în general este impulsivă, fără control asupra comportamentelor sale, făcând
lucruri fără să mă gândesc, cum ar fi să mănânc, să cumpăr, să beau, să joc... totul într-o manieră compulsivă. Copilul
în general există un adult care gândeș te pentru ea ș i o îndrumă în mod adecvat, dar tu? Este important,
prin urmare, nu acț iona ca un copil care vrea totul imediat ș i învaț ă să amâni plăcerea.

Dar cum să faci asta? Pentru a învăț a să iei legătura cu copilul care ai fost odată, caută
aminteș te-ț i cum te-ai simț it când voiai ceva ș i cum nevoile tale erau satisfăcute. Ai trecut prin
O oarecare tip de privare? Sau s-a întâmplat contrariul, avea tot ce dorea, în momentul în care dorea? Prima dată
identifică situaț iile ș i comportamentele în care nu reuș eș ti să ai control. Când apare ceva
Dificultate, este important să o identifici pentru a nu căuta alte modalităț i de a uș ura tensiunea emoț ională
reprimidă. De exemplu, când ai probleme la serviciu sau în relaț ia afectivă, identifică.
ceea ce îț i cauzează anxietate ș i insatisfacț ie ș i caută să rezolvi într-un mod sănătos, pentru a nu căuta alte soluț ii
formele de compensaț ie.

Persoanele care simt nevoia de a obț ine satisfacț ie imediată într-o anumită situaț ie, în general simt această
aceeaș i necesitate în toate domeniile vieț ii tale. Dar poț i începe să te antrenezi în a-ț i amâna plăcerea de
manneră imediată. De exemplu, atunci când simț i nevoia să porneș ti televizorul în exact minutul în care intri
în casa ta, încearcă să amâni această plăcere. Dacă trebuie să cumperi ceva imediat ce vezi în vitrină, încearcă să amâni
merg la cumpărături în loc să cumpăr compulsiv. În timpul unei discuț ii, încearcă să gandeș ti înainte de
vorbi, evitând să acț ionezi într-un mod compulsiv. Astfel, îț i vei antrena capacitatea de a amâna plăcerea.

Este partea copilăriei care acț ionează fără a gândi. Dar vei putea să o îndrumi cu ceea ce este corect. Pentru a face asta, tu
poț i să te întinzi, să închizi ochii ș i să te imaginezi vorbind cu tine însuț i când erai copil, ca ș i cum
într-adevăr să fi fost cu un copil în faț a sa ș i să spună cuvinte care îi pot învăț a cum să acț ioneze fără
ce prejudiciează adultul dumneavoastră.

Ascultă-ț i copilul. Dacă l-ai întâlni în acest exact moment, ce ț i-ar cere? Ce-ar fi să-l iei
para a plimba, a juca un pic mai mult? Cine ș tie să o facă să zâmbească doar? Ascultă ș i tu adultul tău ș i
aminteș te-ț i că dorinț ele ș i comportamentele actuale pot ascunde doar nevoi neîmplinite
de sua criança.

A învăț a să identifici nevoile tale neîmplinite este mai important pentru tine decât a satisface.
dorinț ele tale imediate în mod compulsiv. Începe să gândeș ti ș i să acț ionezi într-un mod echilibrat. În spatele
de toată necesitatea compulsivă există un copil, căutând să îndeplinească nevoi care, în general, sunt
foarte departe de modurile în care adulț ii încearcă să le satisfacă.

În momentele de dorinț ă incontrolabilă, trebuie să te gândeș ti la ce este mai important: să-ț i satisfaci o dorinț ă
imediat sau amâna plăcerea ș i a atinge rezultatele pe care le doreș ti? Amânarea satisfacț iei atunci când te confrunț i cu
orice tentaț ie vă va oferi rezultate ș i plăcere ș i mai mari. Motivaț ia dvs. de a atinge obiectivele
obiectivele îț i vor creș te iubirea pentru tine însuț i ș i pentru copilul tău, care de fapt nu vrea mâncare,
haine, a bea, a juca, dar cu siguranț ă îș i doreș te puț in mai multă atenț ie, afecț iune ș i dragoste!

CONECTEAZĂ-TE CU COPILUL TĂU INTERIOR Ș I ÎNDEPLINEȘ TE-Ț I DORINȚ ELE

Depinde de tine să oferi ceea ce nu ai primit copilului tău, oferindu-i multă afecț iune.
înț elegerea

Intenț ia mea este să arăt că atunci când vorbim despre copilul interior, multe persoane,
din cauza lipsei de cunoș tinț e, cred că este ceva superfiu, fără importanț ă ș i că
nu trebuie să ne băgăm în ceea ce a trecut ș i care este liniș tit. Dar se înș eală cine crede
că doar pentru că nu gândeș te constant la trecut, acest lucru nu interferează în
prezente.

Este clar că multe dintre conflictele noastre sunt generate de situaț ii adesea
externe pentru noi ș i pentru momentul prezent, dar majoritatea conflictelor este internă ș i
există pentru a ignora copilul care am fost odată, cu dorinț ele, visele ș i
o dorinț ă uriaș ă de dragoste ș i recunoaș tere, pe care mulț i o poartă ș i astăzi,
adulț i.

Când mă orientez pentru a intra în contact cu copilul interior, recunosc cât de mult
e greu, deoarece de obicei din frică, ea este bine ascunsă în noi
inconș tient, cu toate amintirile ș i durerile sale ș i aș teptând doar ca
lăsăm să ne exprimăm. Ș i când asta se întâmplă, suntem aproape de vindecare.

Relatarea de mai jos este a uneia dintre acele persoane care nu înț elegea originea sa
conflicte interne ș i cu atât mai puț in le lega de copilăria sa. Plângerea principală
când a ajuns la cabinet era ruș ine, o ruș ine exagerată care o
îi făcea să simtă că toț i râd de ea pe stradă, printre alte dificultăț i.

Nu a fost uș or pentru ea să ia legătura cu propriul ei copil, la fel cum pentru

toț i, dar când s-a angajat în această muncă ș i a permis ca a ei
dacă copilul ar vorbi, multe lucruri s-ar clarifica în funcț ie de istoricul său.

Vreau să împărtăș esc cu voi această scrisoare pentru a putea înț elege că este posibil să asculț i
copilul care este acolo în interiorul tău, bine ascuns, murind de frică să fie
găsită de cineva care o abandonază sau o maltratează din nou. Să trecem la confesiune
a acestei copii care, într-un fel, explică originea conflictelor sale care
perdurăm de ani

Desabafo

Sunt o fetiț ă fără farmec. Oamenii nu se uită la mine. Eu sunt

insignificant. Nimeni nu mă vede. Nu am atracț ii. Mama ș i tata nu mă
se spune că eu sunt drăguț ă, că sunt iubită, amuzantă, că am lumină, că
sunt specială ș i iluminată. Ei nici măcar nu mă văd. Pare că sunt transparentă. Mă simt atât de
encolhidinha, încercând să mă protejez, pare că sunt singură în lume. Totul a
întoarcerea mea este ameninț ătoare, ca ș i cum nu ar exista nimeni pentru a mă proteja de
orice pericol. Aș vrea cu adevărat să mă ț ină de mână ș i să facă
eu am simț it protecț ia, forț a lor, am simț it că erau alături de mine. Ei nu m-au
îi pun pe genunchi ca să simt căldura lor ș i pieptul meu protejat. Simt un
gol în pieptul meu, este ca ș i cum aș fi agresată în piept, atât de mare este durerea mea
necesitate ș i simt că trebuie să-mi închid ș i mai mult inima pentru a mă proteja. Dureri
foarte acest gol. Vreau o îmbrăț iș are! Vreau să mă strângă în braț e pentru a simț i
dimensiunea dragostei lor, dar ei nu fac asta. Zi de zi, acest gol creș te.
Am dorinț a de a striga pentru ca ei să observe prezenț a mea ș i să mă vadă. Eu
plâng, plâng foarte mult, dar ei nu înț eleg ce am nevoie, cred că vreau
să cumpăr sau să beau, dar eu doar vreau afecț iune, atenț ie, îmbrăț iș ări, dragoste, dar ei
continuăm să ne lăsăm plângând în pătuț .

De fapt, ei nu vor să mă audă plângând. Ei nu înț eleg nimic din ceea ce eu

sunt. Sunt doi neînduplecaț i, ca ș i cum nu ar fi fost niciodată copii. Nu simt
dragoste, doar se ocupă de fizicul meu, ora de mâncat, ora de luat baie, ora de
trocar, ora de dormit. Nu pot să înț eleagă dimensiunea singurătăț ii mele.
Ei nu glumesc cu mine pentru a mă face să mă simt important. Nu mă încurajează, nu
mă elogiez. Încerc să fiu bună, ș i nici aș a nu-mi acordă atenț ie, afecț iune,
calor. Pentru a completa, au pus o 'vrăjitoare' să aibă grijă de mine, care doar mă
mă maltratează ș i, de asemenea, îmi ignoră nevoile. A mea
mama nici măcar nu vede ce face cu mine. Ș i când descoperă ceva, nu mă primeș te, nu vede
durerea mea, nu mă apără. Nu mă vede, ș i nici nu vine să îmi vindece durerea mea, care
só creș te. Se pare că nimeni nu observă că copilul are mai multe nevoi de
afeto e dragoste ce mâncare.

Este tatăl meu, unde este? Nu vine nici măcar să mă vadă, trec zile ș i zile fără să apară. Ș i
când apare nu vorbeș te cu mine, nu-mi face mângâieri, nu-mi dă afecț iune. El
nu simte nimic pentru mine. Simt că devin din ce în ce mai transparent! Durează
Ce singurătate! Oare sunt urâtă, greș ită, de nesuferit? Sunt atât de lipsită de farmec, încât
nimeni nu-mi acordă atenț ie? Mă torturează cu această indiferenț ă. Cum să eu
voiam doar doar pe cap, pe mine!
braț ele mele, pe spatele meu, pentru a simț i mângâierea ș i căldura lor. Aș vrea
să aud că sunt specială, importantă, frumoasă, deș teaptă, blândă, dulce, că merit să fiu
Amândouă e să fi fericit. Dar aș a cum mă tratează, mă simt din ce în ce mai
abandonată, respinsă, ca ș i cum ar deranja ceva.

Cum să cer să-mi acorde atenț ie, să se joace cu mine, să mă legene,

echilibraț i-mă în braț ele voastre, să mă sărutaț i??? Aș dori să cer să-mi sărutaț i faț a, care
să mă ț ină în mâini, să mă ia în braț e ș i să spună că mă iubesc. Dar
nu pot cere, ș tiu că ei nu vor să-mi dea nimic din toate astea, pentru că dacă ar fi vrut deja
teriam mă dat ș i nu ar trebui să mă gândesc nici măcar la a cere. Sper să mă ia.
pentru a mă plimba, pentru a mă juca cu alț i copii. Vreau să mă simt normal, să trăiesc în
prin intermediul altor persoane, astfel încât să nu mă sperii când va trebui să merg la
ș coală.

Am nevoie de siguranț ă pentru a ieș i din casă ș i a fi sigur că nu mă vor abandona.

de fapt, mă abandonază în fiecare zi. Te rog, spune-mi că eu nu
precis să nu-mi fie frică de nimic, de nimeni.

M-aț i făcut să trăiesc izolată de lume, ascunsă, ca ș i cum aș fi fost un păcat

a fi ascuns. Nu putea nici măcar să interacț ioneze cu membrii familiei. Trebuia să fie un
bichii din pădure. Nu putea fi prezentată nici pentru lumea reală, nu-i aș a, tată?
ce am făcut eu atât de greș it?

Câtă ruș ine mi-aț i provocat. Nici nu ș tiam de ce, dar mă muream de
ruș ine de mine însămi. Cine sunt eu, cum să cred ș i să merg cu încredere
în faț a atâtor dispreț ș i indiferenț ă? Drog, ce mi-aț i făcut?

Poate că te recunoș ti în această desfăș urare a gândurilor, sau poate că decizi să asculț i ce îț i spune propria
copilul are de vorbit. Nu-ț i fie frică, acest proces la început poate cauza durere,
dar nu mai mult decât aceea pe care ai simț it-o de mult timp, poate de
Ani, ș i te asigur, este eliberator.

Pentru a-ț i vindeca rănile, este necesar să-ț i recunoș ti durerea. Nu poț i să vindeci
ceea ce nu poate simț i! Când experimentezi vechile sentimente ș i rămâi alături
Lasă-ț i copilul interior, munca de vindecare are loc natural. Dacă doreș ti, poț i
scrie. Scrie ca ș i cum ai fi această copilă. Ce ar cere? Ce ar spune?
Scrie tot ce îț i vine în minte, fără judecăț i. Apoi citeș te ce îț i cere.
Procura să o asculț i, fii înț elegător cu ea, aș a cum te-aș teptai să fi fost.
când era copil.

Multe conflicte sunt generate de aș teptarea aprobării ș i recunoaș terii, care

perpetuează ani de zile, aducându-ne dezamăgiri ș i durere. Aminteș te-ț i că lipsurile
ceea ce simț i astăzi poate fi rezultatul lipsei de iubire ș i înț elegere care nu
a primit când era copil.
Asta nu înseamnă că părinț ii noș tri nu simț eau dragoste, dar probabil că ei
nu puteau da ceva ce niciodată nu au primit. Ș i copiii nu înț eleg
doar doar se eliberamente este învăț at fără forcing într-un timp scurt este cel mai important. Chiar dacă pare destul de greu în primă fază ș i chiar imposibil uneori. înț elegerea mai profundă înseamnă că cei care fac parte din familia noastră ne pot învăț a despre noi înș ine.
transmiterea lipsei de dragoste, atenț ie, afecț iune, către copil, este că, pe lângă faptul că niciodată
nu au primit, de asemenea, nu simt pentru ei înș iș i, adică, nimeni nu poate da
chiriaza ceea ce nu are, ceea ce devine un cerc vicios.

Ș i noi, ca adulț i, trebuie să înț elegem asta, deoarece din momentul în care
ne dăm seama de ce ni s-a întâmplat, cercul se rupe. Este responsabilitatea ta să dai
care nu a primit copilul său, oferindu-i multă afecț iune ș i înț elegere care
necesită, în loc să aș tepț i ca alț ii să facă asta pentru tine.

Dar pentru a-i oferi ceea ce are nevoie, este important să o asculț i. Las-o să vorbească
tot ce simte. Nu critica, nu judeca, doar ascultă. După ce ea vorbeș te totul
ce vrei, caută să înț elegi cele mai profunde sentimente ș i să respecț i fiecare
unul dintre ele. Facând asta, vei descoperi că cel mai mare ș i mai profund iubire este aceea
ce poț i dona ț ie însuț i! Fă asta pentru copilul tău, fă asta pentru tine!

REÎNTREGESTE-Ț I LATO CRĂCIUNĂ ÎN TRECERE TREI PASI

Astăzi aș dori să vorbesc despre copilul tău interior!

Este clar că, atunci când vorbesc despre copilul interior, există mult de spus.
Există multe feț e ale acestui copil care trăieș te în tine ș i,
Acredite, multe dintre ele trebuie urgent să fie vindecate.

Dar în acest articol vreau să vorbesc despre "Copilul Săbân", pentru că fără ea noi
transformăm bărbaț i-robot îndeplinitori de sarcini. Fără ea, viaț a
se transformă într-o discuț ie plictisitoare ș i nimic nu pare să ne intereseze cu adevărat.
ilustraț ie: Patricia Gebrim

Într-o zi ai fost micuț , îț i aminteș ti? Ș i tot ce era în jurul tău era nou, mare ș i
fermecător. Poate chiar înfricoș ător!

Pe vremea aceea, lucrurile pe care azi le consideri mici erau "mari evenimente".
seu zi cu zi: o picătură de apă care curge pe fereastră, fasolea care a încolț it magic din
bumbac, gustul oribil al acelei ulei de ficat de cod (norocul tău dacă nu a trebuit să
trebuie să treci prin asta!). Pe atunci, înainte de a fi dezvăț at să trăiesc natural, tu
era pur ș i simplu... tu. Desigur, lumea părea un câmp infinit de
descoperiri, pline de mistere, dar exact prezenț a misterelor că
făcea totul atât de interesant ș i distractiv.

Ai crescut ș i ai învăț at să numeș ti totul, să înț elegi totul ș i misterele au fost

fiind dezvăluite. Te-ai simț it mai deș tept stăpânind lumea, calculele,
cuvintele, biologia, etc, dar ceea ce s-a întâmplat este că te-ai pierdut de acea
magia. A încetat să mai observe cercurile pe care vântul le desena pe suprafaț a unui lac
solitar. A încetat să perceapă sunetul aripilor colibriilor, a încetat să perceapă că,
chiar acum, în timp ce citeș ti aceste cuvinte pe ecranul computerului tău, infinite
stelele strălucesc într-un univers inexplicabil în jurul tău. Ai încetat să mai percepi
cât de sacru era totul. Ai încetat să zâmbeș ti oamenilor, să calci pe iarbă, să
a credita e de plâns. Poate că ai încetat chiar să iubeș ti, de teamă că
nu corespundeau iubirii tale.
Fără prezenț a copilului sacru, viaț a devine din ce în ce mai plictisitoare, gri ș i fără
graț ie. Dar, crede-mă, nu trebuie să fie aș a. Poț i acum să faci ca înainte, ș i
ieș i pe stradă privindu-i pe oameni în ochi ș i fiind exact cine eș ti fără a te
importa atât de mult ce cred ele despre tine. Dar pentru asta trebuie să te regăseș ti
această copilă ș i adu-o aproape de tine. Ea nu este departe... sunt suficiente trei
paș i! Te invit să îi parcurgi pe fiecare dintre ei cu mine, acum. Eș ti pregătit??? Atunci
Hai să mergem!

Primul pas este: A TE DISTRA MAI MULT!

Înț elege, nu eș ti aici, pe planetă, pentru a face totul corect. Tot ce trebuie să faci este
trăieș te experienț ele pe care ț i le aduce viaț a ș i învaț ă din ele! Ei bine, orice copil ș tie
disso!!! Copiii se joacă ș i astfel învaț ă o grămadă de lucruri. Noi, adulț ii,
luăm totul atât de în serios ș i vrem să fim întotdeauna atât de perfecț i, încât eliminăm toată plăcerea
dă viaț ă. Acordă atenț ie: Când te îndrepț i spre o întâlnire foarte importantă,
pentru un interviu de angajare, sau pentru o întâlnire prima cu cineva
cine eș ti interesat; fă-te că totul este o glumă, ș i
ceea ce contează cu adevărat este experienț a ș i învăț ătura, "ș i nu rezultatul".
Relaxe, fii pur ș i simplu tu însuț i ș i încearcă să te distrezi. Renunț ă la greutate, pentru că
când încarci această povară pe umerii tăi, faci lucrurile cu mult mai multă dificultate
ce ai face dacă ai fi uș or ș i liber pentru a curge pur ș i simplu cu viaț a.
Bine? Atunci să trecem la pasul numărul 2... care este....

2º) AVEAȚI CURAJUL SĂ RISCATI!

Ș tiu, acesta este un pas puț in mai avansat. Suntem atât de obiș nuiț i să căutăm
securitatea pe care am angajat-o este frica care ne ghidează în deciziile vieț ii noastre.
Ce sens are să trăieș ti o viaț ă condusă de frică? Ne este frică să greș im, frică
de a ne frustra, frica de viitor, frica chiar ș i de a reuș i... Dar adevărul este că nu
nu există viaț ă fără risc. Nu, cu adevărat! Fără risc, viaț a este doar o repetare monotonă
de ceea ce deja cunoaș tem. Trebuie să ieș i din curs din când în când, să alegi un
cale diferită, gusturi noi, a acț iona în moduri diferite. Îndrăzneș te să spui
ce simte, a merge după ceea ce vrea, a crede că este capabil! Odată am citit într-o carte ceva
Nebunie este să vrei să obț ii rezultate diferite făcând mereu acelaș i lucru.
adevăr. Uită-te la viaț a ta! Ea este rezultatul a ceea ce ai făcut întotdeauna. Dacă vrei
schimbă ceva la ea, încearcă să riș ti să faci ceva diferit!
Pregătit pentru ultimul pas???

3º) A iubi ...

Simplu aș a. De câte ori am rămas blocaț i în bifurcaț ii fără să ș tim ce să decidem?

În această indecizie, ajungem să cauzăm durere. Ne rănim pe noi înș ine ș i pe cei care
sunt în jurul nostru. Dar lucrurile devin mai simple când ne dispunem să
pur ș i simplu a iubi. Poate că te-ai putea întreba pur ș i simplu: "Care este decizia
mai iubitoare? "Înț elege că o decizie iubitoare se sfârș eș te întotdeauna fiind cea mai bună pentru
toț i cei implicaț i, chiar dacă nu pare a fi aș a.

Este incredibil câte forț ă enormă primim când începem să ne exerciț iem
asta în viaț a noastră. Deodată descoperim că nu mai trebuie să rămânem paralizaț i
în faț a fiecărei alegeri, la fiecare bifurcaț ie pe calea noastră în viaț ă. Ne miș căm, ș i în
în miș care învăț ăm, creș tem ș i ne simț im din nou vii. Copilul
Sagrada se trezeș te din nou în viaț a noastră, iar lumea devine brusc plină de
mistere de descifrat. Fii sigur, viaț a va fi de partea ta!

Acum este cu tine!

Aminteș te-ț i: Sunt doar trei paș i: D.A.A. (Distracț ie, Risc, Dragoste).

Pe curând!!!!