UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA SI
MECATRONICA
Program de Studii Postuniversitare de Formare și Dezvoltare Profesională Continuă
OPTOMETRIE TESTARE SI PRECRIPTIE
LUCRARE DE ABSOLVIRE
Absolvent:
2020
Cuprins
1. Introducere în practica optometrică. Prezentarea cabinetului de optometrie........................................3
2. Tehnologia de testare a comportamentului vizual................................................................................5
2.1. Prezentarea pacientului. Anamneza.............................................................................................5
2.2. Istoricul cazului...........................................................................................................................6
Istoricul sănătații generale și oculare a pacientului..............................................................................6
Istoricul vizual familial........................................................................................................................6
Analiza nevoilor vizuale......................................................................................................................6
Aparența fizică și psihologică..............................................................................................................7
2.3. Caracteristici antropometrice.......................................................................................................7
2.4. Inspecția vizuală preliminară.......................................................................................................7
2.5. Examenul analitic funcțional.......................................................................................................9
3. Stabilirea diagnosticului. Realizarea prescripției. Stabilirea soluțiilor de compensare.......................14
3.1. Sinteza și interpretarea rezultatelor testelor efectuate................................................................14
3.2. Realizarea prescripției................................................................................................................15
3.3. Identificarea soluțiilor de compensare/corecție/tratament..........................................................16
3.4. Compensarea cu lentile de contact.............................................................................................17
4. Bibliografie........................................................................................................................................20
Anexe........................................................................................................................................................21
1. Prezentarea cabinetului de optometrie
Ocupatia de optometrist este o profesie dezvoltată, pornind de la aspectele tehnice ale
domeniului, spre partea de îngrijire medicală acordată factorului uman, fapt care face din acest specialist
un factor de interfaţă cu medicul oftalmolog, un specialist ce se poate integra în activitatea de servicii
pentru populaţie cu o investiţie medie, dar cu eficienţă maximă (1 din 5 oameni poartă ochelari).
În ultimii ani optica medicală a evoluat foarte mult făcând mari progrese, nu numai în
apariţia de noi tipuri de lentile, dar şi de aparatură modernă. Tot mai multe optici s-au adaptat
pentru a oferi servicii rapide atât în controlul optometric al ochilor cât şi în executarea
ochelarilor.
Cabinetul de optometrie are rolul de a servi prin intermediul medicului oftalmolog sau
optometristului la determinarea viciilor de refracţie ale ochilor şi ameliorarea acestora.
În cabinetul de consultații, în primul rând există echipamentul necesar pentru examenul
inițial:
Oftalmoscop de mână,
Oftalmoscop binoculat indirect,
Disc Placido,
Prismă variabilă,
Lampa stilou,
Skiascop,
Cilindru incrucisat,
Lampa simplă.
Pentru examenul amănunțit, în cabinet există un echipament complet care se compune
din Unitate oftalmologica, având în componență:
Biomicroscop cu lampă cu fanta,
Oftalmometru,
Foropter,
Proiector de teste,
Oftalmoscop,
Skiascop;
Lampa pentru iluminat;
Refractometru vizual sau Autorefractometru;
Polatest;
Tablouri cu teste pentru aproape și pentru departe;
Trusa de lentile pentru testare subiectivă;
Echipament pentru campimetrie și Perimetrie;
Teste pentru vedere în culori;
Echipamnt pentru adaptometrie;
Echipament pentru testarea sensibilității la contrast;
Sinoptofor,Ambliofor;
Teste de dislexie.
Cabinetul de consultatii trebuie deasemenea sa il faca pe pacient sa fie degajat. Ideal ar fi
lungimea salii sa fie de circa 7 metri, spatiul trebuie sa asigure examinatorului posibilitatea de a
se invarti in jurul scaunului pacientului si sa poata fi rabatat spatarul scaunului pentru anumite
examene specifice. Trebuie sa se asigure distanta standard de la pacient la tabloul de teste-5m.
Echipamentul trebuie sa fie complet pentru genul de testare si aranjat ca pacientul sa faca
minimul de deplasari. Din motive optice suprafetele echipamentelor trebuie sa fie de culoare
inchisa sau mate, negre, gri inchis. Astfel se reduc reflexele pe suprafete, pacientul si
examinatorul nu sunt jenati.
2. Tehnologia de testare a comportamentului vizual
2.1. Prezentarea pacientului. Anamneza
Anamneza este prima etapă în cadrul examinării clinice a bolnavului și reprezintă
totalitatea informațiilor obținute de la bolnav sau însoțitorii acestuia, cu scopul stabilirii
diagnosticului.
................................
Date de identificare
Nume & Prenume: PA
Adresa: Bucuresti
Data nașterii:14.03.1980
Vârsta: ..
Sex: ..........
Stare civila: ..............
Profesie: ......................
2.2. Istoricul cazului
Istoricul sănătații generale și oculare a pacientului
Pacient aparent clinic sănătos.
Descrie problema vizuală astfel: ........................................
Are o hipermetropie de +0,75 D SF pe ambii ochi.
Prima corecție a debutat la .................................
Astfel:la 20 ani =..........................
la 30 ani =......................,
De la 30 ani pana în prezent = ..............................
Portul ochelarilor este ................................
Primul simptom al vederii neclare la distanţă a apărut în urmă cu ...........................
Absența altor probleme oculare.
Istoricul vizual familial
Pacientul locuiește în ..........................
Analiza nevoilor vizuale
Pacientul este ...........................
Pacientul ...............................
Pacientul are o sensibilitate .................................
Aparența fizică și psihologică
Pacientul are o personalitate/ Temperament: ................................
Limbajul acestuia este unul .....................................
2.3. Caracteristici antropometrice
Dimensiunile capului ...................................
1. Măsurători pentru cap vazut din față
1.1 Măsuratori principale
a) Distanța interpupilară .......................................
b)Lățimea nasului (n) în ul canturilor la 12 mm de vârful corneei. În acest fel, lățimea nasului
este de ........................
2.4. Inspecția vizuală preliminară
Configuraţia sprâncenelor este ...................
Pielea pleoapelor este ........................................
Inspecția conjunctivitei .....................................
.
În cadrul inspecției preliminare a orbitei se observă că pacientul nu are inflamații ale
pleoapelor și deformări, deformări ale conturului marginii, nu suferă de congestia și edemul și
conjunctivitei.
Folosind lupa se continuă în inspecția corneii și se observă că aceasta .............................
Inspecţia pupilelor se face în .....................................
În cadrul inspecției cristalinului se observă că .....................................
Examinarea preliminară a lentilei ......................... Echilibrul binocular, controlul vederii
binoculare este, ...............................
În cadrul examinări acuităţii şi evaluarea preliminară a ametropiilor se verifică
pacientul .........................................................
Pentru inspecția preliminară s-a completat formularul anexat.
2.5. Teste optometrice efectuate
Examenul vizual include evaluarea focalizării în strânsă legătură cu binocularizarea şi
identificarea. Formularea instrucţiunilor şi întrebărilor trebuie să se facă clară, simplă, fără să se
sugereze un anumit răspuns. Pe parcursul discuției cu pacientul, ne notăm fiecare comportament
al acestuia chiar dacă nu par să fie în raport imediat cu determinarea formulei optice de
compensare. Fiecare test se realizează fără a căuta în mod sistematic o valoare a compensării.
Pentru examenul analitic funcțional se vor parcurge mai multe teste care vor fi
numerotate................................ Analiza rezultatelor constă în alcătuirea unor secvențe cu
rezultatele testelor. Se interpretează cazul, propunându-se compensarea corespunzătoare.
Testul numărul 1 este reprezentat de ...................................
Testul numărul doi ...................................
Următorul test are scopul de a evalua foria cu care s-a obişnuit
subiectul. ..............................................................
Testul care urmează a fi făcut are scopul de .............................................
Testul nr. 4 îl reprezintă ..................................................
Acuitatea vizuală a pacientului cu compensarea pe care acesta o avea deja este de
AV=..............., iar cu corecția stabilită în urma testelor este de AV=……………..
Testul nr. 5 îl reprezintă .................. pentru vederea la aproape.
Testul nr. 6 este un test subiectiv și este de verificare ................................
3. Stabilirea diagnosticului. Realizarea prescripției. Stabilirea
soluțiilor de compensare.
3.1. Sinteza și interpretarea rezultatelor testelor efectuate
În urma testelor efectuate rezultă o compesare la distanță .....................................
Pacientul prezintă un echilibru funcţional ....................................
Forii în vedere la distanță: .......................
În urma testelor efectuate se observă că pacientul nu prezintă probleme de orientare.
În cadrul comportametelor funcționale ale binocularității se identifică funcționarea
simultană a ochilor.
În urma testelor efctuate se observă că pacientul nu prezintă orbire, ambliopie sau
dislexie.
3.2. Realizarea prescripției
Prescripția pentru ochelarii de vedere, cuprinde întotdeauna informații personalizate
pentru fiecare persoană în parte, chiar și pentru fiecare ochi în parte. Valorile sunt scrise în
câmpuri separate și sunt urmate, după caz, de diferite simboluri.
Prescripţia (sau “reţeta” de ochelari sau lentile de contact) este documentul eliberat de
optometrist care conţine o parte din informaţiile necesare executării ochelarilor de vedere sau
comandării lentilelor de contact. În cadrul acesteia, sunt indicate puterile dioptrice ale lentilelor
care vor fi montate în ramă în vederea realizării ochelarilor de distanţă sau de citit. De asemenea
pot fi indicate puterile lentilelor necesare pentru realizarea ochelarilor de vedere utilizaţi în
condiţii sau cu scopuri speciale. Pentru fiecare prescriere de ochelari poate fi indicată şi distanţa
inter-pupilară în vederea montajului lentilelor în ramă.
Pe lângă informaţiile enumerate anterior, pe prescripţie sunt indicate data la care s-a
realizat testarea, numele persoanei testate, cabinetul şi numele specialistului care a efectuat
testarea.
Astfel, în urma testelor efctuate în cadrul cabinetul se realizează prescripția. Pe aceasta, în
primă fază este ...............................
3.3. Identificarea soluțiilor de compensare/corecție/tratament
Prin compensare optică se înțelege restabilirea vederii clare prin utilizarea unui
dispozitiv optic care poate fi utilizat oricând este nevoie, având efect optic imediat, şi care,
prescris şi utilizat corect, nu produce modificări de durată asupra structurilor ochiului. În lipsa
dispozitivului se revine la starea anterioară de acuitate vizuală redusă sau disconfort vizual.
Cele mai cunoscute dispozitive utilizate în acest sens sunt ochelarii şi lentilele de contact.
Prin utilizarea ochelarilor sau lentilelor de contact claritatea vederii este restabilită doar pe
timpul purtării lor.
Astfel, i se recomandă pacientului ca soluții de compensare să poarte ochelari cu lentile
aeriene, sau lentile de contact.
În acest fel, corecția necesară pacientului este: ..............................
Pacientului i se recomandă lentile cu .............................................
Beneficiile acestui tip de lentile sunt:
........................................
3.4. Compensarea cu lentile de contact
După efectuarea unui consult oftalmologic pentru lentile de contact, trebuie să se
cunoască următorii parametri:
Dioptria (PWR, SF, SPH) – .........................
Raza de curbură (RC, BC, Rază) – ............................
Diametrul (DIA, Diam) – ...................................
Pentru compensarea cu lentile de contact, după efectuarea unui consult oftalmologic îi
oferim pacientului lentile de test, din diverse materiale, pentru a vedea cu care se acomodează
mai bine. Lentilele de contact moi sunt ......................
Pacientului i se recomandă lentile de contact de la furnizorul .............................................
Punerea și scoaterea lentilelor de contact poate fi o provocare la început. Pentru a fi totul
mai ușor îi sunt prezentate pacientului instrucțiunile necesare întreținerii acestora.
1. Înainte de toate, trebuie ca mâinile să fie foarte bine spălate cu apă și săpun.
2. Asigură-te că lentila nu e pe dos.
3. Pune lentila pe vârful degetului și uită-te în lumină. Dacă marginile lentilei sunt întoarse
în afară, înseamnă că lentila este pe dos. În mod normal acestea trebuie să aibă o formă
semisferică. Țineți lentila pe degetul arătător, având grijă să nu o atingeți de nimic.
4. Țineți pleoapa superioară cu degetul arătător al mâinii libere, pentru a evita clipirea sau
atingerea lentilei de gene. Cu degetul mijlociu al mâinii în care ai lentile, trage de pleoapa
inferioară în jos.
5. Direcționează lentila spre ochi și uită-te în sus în momentul punerii acesteia în ochi. Dă
drumul la pleoape și închide ochiul pentru ca lentila să se așeze. Repetă aceeași pași
pentru celălalt ochi
Pentru scoaterea lentilelor de contact pacientului i se prezintă câțiva pași de urmat pentru
a nu întâpina dificultăți:
1. Începe cu ochiul drept, uită-te în sus și trage cu atenție de pleoapa inferioară a ochiului cu
degetul mijlociu. Îndreaptă degetul arătător cu grijă spre ochi, până atingi marginea
inferioară a lentilei și trage lentila în jos.
2. Strânge cu grijă lentile între degetul mare și cel arătător și scoate lentila din ochi. Repetă
pentru ochiul stâng.
După ce au fost scoase lentilele se pun în soluția de întreținere recomandată, iar a doua zi
se repedă aceeași pași.
4. Bibliografie
1. [Link]. Băcescu Daniel. Aparatura oftalmologica: principii de funcționare, exploatare
si întreținere - curs postuniversitar CCDM-UPB;
2. [Link] Daniel, Metode de testare in optometrie – note de curs;
3. [Link] Daniel, Optometrie functionala practica, note de curs;
4. [Link]. Rizescu Dana. Vedere slaba si antrenament vizual - curs postuniversitar
CCDM-UPB;
5. Dumitrescu N., Metode şi mijloace de testare în optometria oftalmică, Ed. Politehnica,
Bucureşti, 1995;
6. Pascu, A., Rolul, proiectarea şi fabricarea lentilelor de contact, București. Dumitescu, N.,
Bazele opticii fiziologice, UPB, București, 1994;
7. Dumitrescu N. Bazele Opticii Fiziologice. UPB București 2001.
8. [Link]
Anexe