Stimați domni profesori,
Mă numesc Sofrone Teodora, am 19 ani și sunt studentă la Facultatea de Litere din cadrul
Universității din București, la specializarea Literatură universală și comparată-Limba și literatura
rusă. Am ales să studiez aceste domenii datorită oamenilor minunați care mi-au fost nu numai
mentori și formatori, ci chiar modele și prieteni.
Când eram în gimnaziu, doamna profesoară de limba și literatura română a văzut în mine
un potențial pe care l-am privit cu mirare, ba chiar cu îndoială la început. Nu pot spune că eram
foarte interesată de lectură sau de literatură, deși aveam un talent aparte în a potrivi cuvintele și
puneam în fiecare rând așternut pe hârtie multă pasiune. Cu toate acestea, deoarece eram bună și
la materiile cu specific real, mereu am pendulat între acestea din urmă și direcția filologică. Prin
urmare, am optat pentru profilul științe ale naturii atunci când m-am înscris la liceu. Acolo am
avut binecuvântarea de a-l cunoaște pe domnul meu profesor de limba și literatura română, care
nu doar că mi-a stârnit pasiunea pentru literatură universală, ci a și dat direcție și sens unei noi
configurații sufletești în lăuntrul meu. La sfârșitul clasei a IX-a, în forul meu interior răsuna
pregnant dorința de a accede pe calea cunoașterii filologice, iar momentul cheie în luarea acestei
decizii a fost reprezentat de un eveniment trist, chiar zguduitor pentru mine. Doamna mea
profesoară de limba română din gimnaziu a plecat la Cer în vara acelui an, după o lungă luptă cu
cancerul. Atunci am știut cu certitudine că îmi doresc cu toată ființa nu doar să fac ceva cu
adevărat valoros, lăsând în urma mea frumusețe, așa cum a făcut și doamna profesoară, ci și să
încerc să fiu pentru ceilalți măcar o fărâmă din ceea ce a însemnat dânsa pentru mine, să luminez
cărările strâmte și întunecate unor învățăcei. Din acel moment, toate eforturile mele au fost
direcționate înspre prima mea mare dragoste, literatura, sub privirea caldă și rafinată a domnului
profesor de la liceu, care m-a format, mi-a oferit bazele propriei constituții intelectuale, mi-a
imprimat verticalitate, disciplină, discernământ și seriozitate și care mi-a străjuit fiecare pas în
această nouă etapă. Alegerea disciplinelor filologice și opțiunea pentru didactica acestora a fost,
în consecință, cât se poate de firească în ceea ce mă privește.
Îmi doresc să fiu profesoară pentru a-i ajuta pe elevi să pătrundă în lumea literaturii
universale, pentru a le stimula creativitatea, pentru a-i asculta și pentru a-i înțelege, pentru a le fi
ghid, mentor și prieten. Totodată, vreau să fiu profesoară pentru a le face cinste călăuzelor mele
în periplul cunoașterii și pentru a nu pierde din memorie frumusețea poveștii mele, pe care cred
că doar așa o pot reactualiza, spre a nu fi dată uitării.
Sunt receptivă, deschisă, empatică, sensibilă, creativă și curioasă. Îmi place să
improvizez, să îmbrățișez noutatea și să fac din fiecare eveniment o ocazie de învățare și o
experiență fundamentală pentru cizelarea sinelui. Am răbdare cu cei mici și, uneori, chiar “lipici”
la ei. Îmi place să explic și să sintetizez informatiile pe înțelesul lor, să le transmit atât
cunoștințe, cât și dragoste. Depun mult efort, dăruire, dar și iubire în interacțiunea cu cei din jur.
De aceea, cred că sunt potrivită pentru vocația didactică și îmi doresc să îmi cultiv toate aceste
aptitudini pentru a deveni un dascăl bun.
Vă mulțumesc frumos!
Cu stimă,
Sofrone Teodora
