Echipa 7: Andresel Medina Zaharie Maria

Recunoasterea scrisului de mana

1. Introducere si motivatie De ce recunoasterea scrisului de mna? Deoarece scrisul a reprezentat, de la inventarea sa si pana n prezent, modalitatea cea mai facila si sigura de stocare si de transmitere a informatiilor. Din punct de vedere evolutiv, caracterul social al omului a fost generat de necesitatea cresterii sansei de supravietuire. La randul lui, caracterul social a favorizat prin selectie aparitia mijloacelor de comunicare din care a emers limbajul in forma orala, pentru ca apoi sa apara si scrisul. Acesta reprezinta poate cea mai importanta inventie a omului, dar trebuie sa admitem ca inventarea sa a fost constransa de evolutie. Scrisul a generat o revolutie n civilizatia umana prin cele doua avantaje majore pe care le are fata de comunicarea orala. Primul este capacitatea de stocare sigura a informatiei, nealterata de transmiterea acesteia pe cale orala. Al doilea avantaj este reprezentat de faptul ca permite transferul cunostintelor de la o generatie la alta, facilitand acumularea acestora si impulsionand progresul. Daca scrisul nu ar existat, avand in vedere lipsa memoriei genetice si a duratei limitate de viata a oamenilor, atunci probabil ca omul ar ramas ntrun stadiu incipient de civilizatie. Alti pasi importanti in evolutia scrisului au fost reprezentati de inventarea hartiei si a tiparinitei. Aceste doua inventii au facut accesibila informatia unui numar mult mai mare de oameni, atat prin scaderea costului cartilor, cat si prin multiplicarea facila a acestora. Inventarea calculatoarelor electronice in secolul trecut a generat o noua revolutie in stiinta, aparand noi modalitati de stocare, transmitere si prelucrare a informatiei. Din acel moment, informatia a inceput sa e scrisa in doua forme: cea uzuala, utilizand hartie, si cea noua, utilizand suporturi electronice si optice. A devenit necesara conversia informatiei dintr-un format intr-altul. Daca transformarea din format electronic in format tiparit este banala, conversia inversa s-a dovedit a atat complexa, cat si complicata. Conversia unor cazuri particulare de scris, cum ar cel tiparit pe hartie, este rezolvata acceptabil, in schimb conversia scrisului de mna, mai ales n forma cursiva, este intr-o faza incipienta, departe de nalizare, rezultatele ind, in general, mult sub necesitatile impuse de utilizarea practica.

2. Definirea precisa a problemei Recunoasterea caracterelor scrise de mana reprezinta abilitatea unui computer de a receptiona si a recunoaste textul pe care o persoana il scrie. Acest lucru poate avea loc intrunul din cele doua moduri, fie prin scanarea de text scris sau prin scrierea direct pe un dispozitiv periferic de intrare.

Echipa 7: Andresel Medina Zaharie Maria

Prima dintre aceste tehnici de recunoatere a scrierii de mana, cunoscuta sub numele de recunoatere optica a caracterelor (OCR), este cel mai de succes in mainstream. Cele mai multe aparate de scanare ofera o forma de OCR, permitand utilizatorilor sa scaneze documente scrise de mana si sa traduca in documente de tip text. OCR este, de asemenea, folosita de unii arhivisti ca o metoda de conversie a cantitatilor masive de documente scrise de mana, in cautari istorice, forme usor accesibile digitale. Al doilea grup de tehnici de recunoatere a scrierii de mana, adesea mentionata ca recunoastere on-line, a cunoscut fluxul i refluxul, in popularitate. In 1990, Apple Computers a lansat un dispozitiv portabil numit Newton, care a facut uz de prima interfata disponibile pe scara larga a recunoasterii scrisului de mana. Prin folosirea stylus-ului mic, utilizatorul a fost capabil sa scrie direct pe ecranul lui Newton si (n teorie) scrisul lui a fost recunoscut si convertit in text. In practica, software-ul Newton folosit pentru a incerca sa invete modele de utilizare a scrierii de mana a fost mai puin ideal, si ca urmare popularitatea sa nu a fost niciodata mare. 3. Abordari inrudite Recunoaterea scrisului de mana este o problema celebra, care implica recunoasterea indiferent daca datele de intrare sunt date sub forms de imagini, hsrtie scanate, etc recunoaterea scrierii de mana implica, in general, urmatoarele etape *Liwicki i Bunke,2007]: Segmentarea: Acest pas se ocupa cu spargerea de linii, cuvinte si obinerea in final, toate caracterele separate. Acest pas presupune identificarea limitelelor caracterelor i separea lor pentru prelucrarea ulterioara. In acest algoritm vom presupune ca acest pas este deja facut. Prin urmare, data de intrare a noastra in Sistem este un singur caracter. - Preprocesare: Acest pas presupune iniial prelucrarea imaginii, astfel incat sa poata fi folosit ca o data de intrare pentru sistemul de recunoastere. In acest algoritm s-ar presupune ca o parte din acest pas a fost facut. Noi presupunem ca, caracterul segmentat se face subtire pe un pixel de o unitate grosime. Algoritmi diferiti pot fi utilizati pentru acest scop. Prelucrarea ulterioara se face de catre algoritm. - Recunoasterea: Odata ce imaginea de intrare este disponibila in stare buna, aceasta poate fii prelucrata pentru recunoastere. Rolul sistemului de recunoastere este de a identifica caracterul. 4. Metodele de lucru 1. Recunoasterea scrisului de mana offline cu ajutorul algoritmilor genetici

Echipa 7: Andresel Medina Zaharie Maria

Urmtoarea metod se aplic pentru recunoaterea scrierii de mn: 1. Furnizarea de intrri iniiale de eantionare de scrieri de mana pentru a instrui patru reele neuronale artificiale cu diferiti parametri. 2. ncepei procesul de instruire a reelelor cu seturi diferite de litere. 3. Depozitai matrice de greutate i valorile prtinire obinute dup antrenament, ca fiiere. 4. Citii fiierul care conine matricea de intrare. 5. Foloseste acest lucru ca date de intrare la toate cele patru reele neuronale. 6. Trimite ieirile reelelor neuronale la algoritmului genetic. Aa cum ne-am dezvoltat patru reele neuronale artificiale, avem nevoie de selectarea celei mai bune soluii celui mai adaptat i din setul de rezultatele obinute. Aceasta se realizeaz cu ajutorul algoritmului genetic, care se aplic astfel c accept ieiri ale celor patru reele neuronale artificiale. Exist cazuri cnd reelele neuronale recunosc mai mult de un caracter. Pentru acest caz am creat patru reele neuronale, care au parametri de formare diferite i, de asemenea, instruii n mod diferit unul de altul. Trecem matricea coloana de intrare n toate cele patru reele neuronale i luam datele de ieire. Rezultatele sunt trimise la algoritmul genetic i de aici se face, prin urmare, populaia iniial pentru algoritmul. Se calculeaz apoi numrul de "1s" de la ieire pentru fiecare reea neuronal. 2. Recunoasterea scrisului de mana folosind metoda Greedy Point Match Match Point Greedy ia fiecare prob n profilul de formare i l plaseaz pe o reea tridimensional. Coordonatele X i Y corespund n mod direct la coordonatele X i Y ale punctelor n cadrul dreptunghiului de delimitare normalizat n timp ce coordonata Z este distana de-a lungul arcului de la pen in jos punct. n cazul n care, n grafic trei dimensiuni, reprezentarea noastr ar trebui s apar pentru a fi n cretere de-a lungul axei +Z de la punctul de pornire al cursei la linia de sosire. Algoritmul nostru de recunoatere ia pur i simplu puncte dintr-un simbol necunoscut i gsete distanele lor (erori) la cele mai apropiate puncte de pe fiecare simbol in datele de instruire. Procesul este apoi inversat i simbolurile de formare sunt comparate cu simbolul necunoscut. Distanele totale (erori) sunt nsumate i simbolul reprezentat de simbolul de formare cu eroarea total cea mai mica este cel ales ca cel mai bun. 5. Experimente

Echipa 7: Andresel Medina Zaharie Maria

Experiment1: un set de caractere reprezentand cifre Experiment2: un set de caractere reprezentand litere mari Masuri de performanta: Greedy Point Match>80% Algoritm genetic>71% 6. Concluzie Lucrarea prezinta doua metode de recunoastere a scrisului de mana folosind algoritmi genetici si Greedy Point Match. S-a remarcat o eficienta foarte ridicata la programarea si testarea acestor doua metode. Recunoasterea scrisului de mana este intraderva o sarcina grea, care poate fi usor de facut cu ajutorul metodologiei descries.