LUCIAN BLAGA

(N. 9 MAI 1895 - D. 6 MAI 1961, CLUJ)

Personalitate impuntoare i polivalent a culturii interbelice

UNIVERSUL POETIC BLAGIAN

Poezia lui Blaga reprezint un moment de elevaie a lirismului romnesc. Fa de marele su nainta, Eminescu, pasionat de filozofie, care a nuanat i a versificat idei filozofice, Blaga este primul poet filozof, autor al unui sistem de filozofie propriu, original. Legtura dintre poezie i filozofie este indisolubil. Astfel poezia nu poate fi neleas fr o necesar raportare la aspecte ale sistemului su filozofic. Concepia filozofic la rndul ei este exprimat ntr-o form poetic metaforic. Apariia lui Blaga n climatul literar interbelic i-a contrariat pe contemporani, care nu tiau unde s-l plaseze: printre tradiionaliti sau printre moderniti. Criticul literar Eugen Simion remarca capacitatea lui Blaga de a fi n acelai timp modern si de a pstra legtura cu fondul arhaic, mitic, ancestral. Poetul nsusi s-a ncadrat alturi de Brncusi ntrun tradiionalist metafizic.

TEME ABORDATE

Opera sa este una in care gandurile si sentimentele autorului sunt transmise direct. In multe din poeziile sale, Lucian Blaga sugereaza sentimentul dragostei. Tema dragostei, a iubirii o intalnim foarte clar in poezia "Izvorul Noptii" in care eul liric aduce un omagiu iubitei. In poezia lui Blaga se sileste o stransa legatura intre iubita si natura deoarece iubita primeste trasaturi ale naturii: imi pare ca ochii tai, adanci, sunt izvorul din care tainic curge noaptea peste vai si peste munti, si peste sesuri, acoperind pamantul c-o mare de intuneric." (Izvorul Noptii")

O alta tema intalnita in poeziile lui Blaga este tema singuratatii si a izolarii. El se izoleaza, pleaca la marginea lumii, unde nu aude decat sunetul apei batand in tarmuri. Pamantul parca e o insula izolata, singuratica, inconjurata de intuneric: Suntem fara scapare singuri in miaza noptii Aici unde astazi singuratatea ne omoara." (Noi cantaretii leprosi")

Singuratatea devine izolare a pamantului de cer. Poetul rataceste in singuratate in asteptarea iesirii zadarnice din aceasta.

Tema mortii este la fel prezenta in opera lui Blaga. Sentimentul mortii, tipul fiintei pandite de moarte este regasita in poemele sale. Teama de moarte e a omului pentru care nu exista viata de dincolo, o viata linistita ca cea a omului religios, ci a fiintei amenintate de intuneric. Blaga s-a inspirit din folclor si din mitologie unde teama de moarte este evidenta: De ce imi e asa de teama-mama Sa parasesc iar lumina?" (Din adanc")

Tema trupului ca inchisoare a sufletului este si ea intalnita in opera lui Blaga. In poezia Dati-mi un trup voi muntilor" poetul exprima dorinta fierbinte a sufletului sau: Dati-mi un trup voi muntilor, dati-mi alt trup sa-mi descarc nebunia in plin!

Tot in aceasta poezie intalnim axis mundi,prin dorinta sa de a putea fi un munte, sansa de a putea urca pina la cer precum muntii care pot atinge cu crestele lor norii.

Lucian Blaga a scris poezii in care tema era natura. (Vara),aici el nu descrie un peisaj din natura n genul celor create de Alecsandri sau Cobuc. Pentru el natura inconjurtoare este numai un punct de plecare pentru meditaie, pentru cugetare, acest fapt fiind explicat foarte bine cu ajutorul cuvntului-cheie dogoare (La orizont-departe-fulgere fr glas zvcnesc din cnd n cand ca nite lungi picioare de pianjen-smulse din trupul care le purta. Dogoare.)

- care sugereaz starea eului, aria de conoatere a sufletului su.

Un factor important la devenirea viitorului poet l-a reprezentat contactul cu filozofia indian. De aici a retinut teme, motive, idei: tema timpului infinit, tema trupului ca nchisoare a sufletului, somnul si tcerea, ca modalitti de atingere a absolutului.

CONCLUZII