„Testament”

Tudor Arghezi

Creatia poetica argheziana este considerata de critica literara un

miracol sau fenomenul artistic care a revolutionat cel mai mult poezia
romana de la Eminescu incoace.Arhezi este un poet razvratit care
penduleaza intre doua lumi:”Sunt inger,sunt si diavol si fiara si-alte-
asemeni.”Universul sau poetic seafla sub semnul modernismului
deoarece asa cum afirma Hugo Friedrich considera ca modernismul este
anuntat de categorii negative si crestinismul in ruina.Ca si in poezia lui
Baudelaire,identificam estetica uratului care strabate atat volumul
“Cuvinte potrivite”,cat mai ales volumul urmator “Flori de mucigai”.
O alta trasatura o reprezinta dezarticularea sintaxei,in sensul ca poetul
produce niste inversiuni topice.Poetul “se misca” pe tot registrul limbii
romane:apare lexical arhaic,cel religios,regionalism.neologisme si cele
mai insolite asocieri lexicale.
Viata sa este marcata de doua experiente:cautarea lui Dumnezeu si
cunoasterea infernului carceral.Arghezi insusi marturiseste:”Am cautat
cuvinte virginale,cuvinte cu raie,cuvinte care linistesc ca racoarea sau
asalteaza ca viespiile,cuvinte cer,cuvinte fulgi,cuvinte metal.”Nici un poet
nu este atat de preocupat ca Arghezi de arta poetica:”Testament”,”Flori
de mucigai”,”Portret”,”Ex libris”.
Arta poetica este o creatie reprezentativa in care un poet isi exprima
conceptia despre rolul poeziei si misiunea creatorului.Aparuta in
antichitate la Horatiu,arta poetica este cultivate de Boileau in
clasicism,de Baudelaire in simbolism si de majoritatea marilor creatori.In
literatura romana apare la Eminescu in “Epigonii”,la Octavian Goga in
“Rugaciune”,iar in modernism toti poetii au o arta poetica.Diferenta cea
mai frapanta intervine intre Arghezi si Blaga.Daca la Arghezi apare
legatura cu stramosii si perceperea actului de creatie ca un mestesug,la
Lucian Blaga arta poetica este o confesiune in care se pune accentul
asupra raportului intre eu si lume.Blaga scrie o poezie de cunoastere in
care cei doi poli sunt:”eu” si “corola de minuni a lumii”.Aceasta perceptie
poate fi de doua feluri:rationala,paradisiaca.
Cea mai cunoscuta arta poetica argheziana este poezia ”Testament”
care deschide volumul “Cuvinte potrivite” din 1927.Este o arta poetica
modernista deoarece intalnim estetica uratului,categoriile
negative,asociatille insolite si dezarticularea sintaxei,crestinismul in
ruina.
Titlul operei in sens denotativ se refera la mostenirea pe care un om o
lasa succesorilor sai si nu intamplator.”Testament” este prima poezie a
lui Ienachita Vacarescu:”Urmasilor mei Vacaresti/Las voua
mostenire/Cresterea limbii romane/Si-a patriei cinstire.In sens
conotativ,poezia este o mostenire spirituala pe care creatorul o lasa
cititorilor sai.Tema poeziei este arta poetica bazata pe legatura dintre
stramosi creator.Daca la Lucian Blaga intalnim o poezie de
cunoastere,un lirism confesiv,la Arghezi apare pregnant legatura cu
trecutul.
Poezia are sase strofe polimorfe,iar prima strofa incepe cu o negatie
in care apare un verb la modul indicativ,timpul viitor.Poezia se
structureaza ca un monolog adresat.Eul liric ii lasa mostenire
succesorului sau o valoare spiritual:”Nu-ti voi lasa drept bunuri,dupa
moarte/Decat un nume adunat pe-o carte.”Prin intermediul metaforei
“seara razvratita care vine”,eul liric se raporteaza la trecutul zbuciumat al
acestui neam.
Strofa a doua debuteaza sub semnul modului imperativ in care eul liric
isi exprima dorinta,rugamintea ca fiul sau spiritual sa considere aceasta
opera o carte de capatai,asa cum este Biblia.De altfel, cuvantul “carte”
este un laitmotiv.Intr-o prima ipostaza,cartea este hrisov,ca un document
ce atesta prima realizare spirituala a unui neam,El este constient ca
poarta in sine mesajul generatiilor trecute,”Al robilor cu saricile pline/De
osemintele varsate in mine.”
Strofa a treia se construieste sub semnul conjunctivului.Eul liric
explica geneza poeziei.Apar doua campuri lexical:”Batranii au adunat
printer plavani/Sudoarea muncii sutelor de ani/Din graiul lor cu indemnuri
pentru vite/Eu am ivit cuvinte potrivite.”Limbajul din care se naste poezia
este unu aspru,neslefuit,crud,popular pe care poetul,ca un veritabil
alchimist il converteste in exprimare lirica.De altfel,metafora cuvinte
potrivite”genereaza titlul celui mai important volum si aici strabate si
recunoasterea poetului ca un artizan al cuvantului.
Transformarea poeziei se datoreaza unui efort recunoscut de poet
care afirma ca mii de ganduri se pierd in “zarea dintre condei si
calimara”Figura de stil emblematica pentru Arghezi alaturi de metafora
este oximoronul:”Facui din zdrente muguri si coronae”, “Veninul strans l-
am preschimbat in miere”, “ Am luat ocara si torcand usure/Am pus-o
cand sa-mbie,cand sa-njure.”
Urmatoarea secventa lirica se refera la cenusa mortilor din vatra.Eul
liric considera ca trecutul trebuie transformat intr-o veritabila
religie.Aceasta religie este un hotar inalt cu cele doua lumi:binele si raul
pe care urmasii trebuie sa-l respecte.Atat in psalmi cat si in celelalte
poezii,apare motivul instrumentelor muzicale.In “Testament” avem
motivul viorii,o metafora a creatiei lirice care se naste din
durere.Perfectul simplu este un timp trecut care arata o actiune terminate
recent.El este folosit regional in zona Olteniei si poetul ii acorda un statut
artistic impletind limbajul popular colocvial cu cel poetic.Prin intermediul
comparatiei “Stapanul ca un tap injunghiat”,eul liric acorda artei o functie
vindicativa.Pentru prima data eul liric foloseste conceptul baudelairean
de estetica a uratului.Acesta va fi dezvoltat in volumul “Flori de mucigai”
:”Din bube,mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi.”Prin
metonimie:”biciul rabdat” ,poetul converteste in limbaj dorinta de a iesi la
lumina din intunericul nestiintei.Secventa se incheie simetric cu termenul
“durere”.
Ultima secventa contine asocierea inedita intre inspiratie si
mestesug:arta este “slova de foc” si “slova faurita”.
Prozodia poate fi plasata intre traditie si modernitate,aceasta fiind
alcatuita din strofe inegale cu versuri lungi,remarcandu-se printr-o
tonalitate inedita in functie de intensitatea sentimentelor si de ideile
exprimate,iar rima este imperecheata.
In concluzie,poezia “Testament” de Tudor Arghezi este o arta poetica
de sinteza pentru orientarile poeziei interbelice,traditionalism si
modernism.Pornind de la aspectele liricii traditionale,ofera alternative
poetice moderne intr-o opera moderna.