JUSTIŢIA ÎN INTERESUL COPILULUI

Grupul de lucru III

Delincvenţa juvenilă
 Activitatea grupului de lucru

 Scop:  Rezultate:
 Evaluarea sistemului justiţiei
 Propuneri de reformă în
penale pentru copiii din domeniu
România  Armonizarea prevederilor
 Identificarea celor mai bune legislaţiei interne cu cele ale
metode de eficientizare a convenţiilor internaţionale
derulării procesului de  Înfiinţarea de noi instituţii
justiţie  Perfecţionarea activităţii
celor existente
 O mai bună comunicare
între instituţii
 Participanţi
 IPJ Arad, Argeş, Bacău, Braşov, Călăraşi, Dolj, Galaţi, Gorj, Ilfov,
Maramureş, Teleorman, Vrancea
 Parchete – Botoşani, Braşov, Buzău, Cluj, Dolj, Galaţi, Maramureş,
Mehedinţi, Mureş, Olt, Teleorman şi Vrancea
 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
 Tribunalul Constanţa şi Sibiu, Curtea de Apel Braşov
 Administraţia Naţională a Penitenciarelor
 Centre de reeducare Buziaş, Găeşti, Tg.Ocna
 Penitenciarele pentru minori şi tineri Craiova si Tichileşti
 Reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale
 Prison Fellowship
 Salvaţi Copiii
 Personal de specialitate din cadrul Direcţiilor Generale de Asistenţă
Socială şi Protecţie a Drepturilor Copilului
 Consilieri de probaţiune
 Temele abordate

 Justiţia pentru minori între teorie şi practică

 Legislaţie
 Instituţii
 Pregătirea personalului care vine în contact direct cu copiii
 Centre de reeducare versus penitenciare
 Avantaje şi dezavataje
 Condiţii asigurate
 Programe desfăşurate
 Legătura cu familia şi comunitatea
 Asistenţa post – penală
 Reintegrarea socială şi educaţională
 Modalităţi de realizare
 Responsabilităţi instituţionale şi comunitare
 Colaborarea dintre instituţii, autorităţi locale şi organizaţii neguvernamentale
 Prevederile noului Cod penal referitoare la minoritate
 Scăderea vârstei răspundrii penale
 Măsurile educative în mediu deschis şi cele cu privare de libertate
 Punctul de pornire
 Documente internaţionale:  Legislaţie naţională
 Convenţia ONU privind drepturile  Constituţia României
copilului, 1989;  Codul penal
 Rezoluţia Comisiei ONU pentru  Codul de procedură penală
prevenirea crimei şi justiţia penală,  Legea nr.272/2004 privind protecţia
1994; şi promovarea drepturilor copilului
 Recomandarea Consiliului Europei  OG nr.92 din 2000 privind
privind regulile penitenciare R(2006)2; organizarea şi funcţionarea serviciilor
 Rezoluţia ONU nr.40/1985 – Ansamblul de reintegrare socială a infractorilor
regulilor minime ONU cu privire la
administrarea justiţiei pentru minori,
 Legea nr. 275 din 2006 privind
1985 (Regulile de la Beijing); măsurile dispuse de organele
judiciare în cursul procesului penal
 Recomandarea Consiliului Europei  Decretul 545 din 1972 privind
R(89)12 privind educaţia în executarea măsurii educative a
penitenciare. internării minorilor într-un centru de
reeducare
 Participarea copiilor
“Cea mai bună metodă de a-i îndruma pe copii este să afli ce îşi
doresc şi apoi să îi ajuţi să pună în practică”.

 Drept prevăzut în Convenţia ONU, art. 2,3,12,13,

17,19,34,36
 Copiii au dreptul:
 de a fi ascultaţi;
 de a-şi exprima în mod liber opiniile în legătură cu aspecte care îi
privesc în mod direct;
 la libera asociere şi acces la informaţii.
 Participarea trebuie să promoveze interesul superior al
copilului şi să întărească dezvoltarea personală a
fiecărui copil.
 Toţi copiii, fără discriminare, au dreptul de a participa;
 Toţi copiii au dreptul de a fi protejaţi de orice formă de
manipulare, violenţă, abuz sau exploatare.
 Realităţi legislative

 Convenţia cu privire la drepturile copilului – art.40

 Adoptarea de legi şi proceduri, înfiinţarea de autorităţi şi instituţii special
concepute pentru copiii bănuiţi, acuzaţi sau găsiţi vinovaţi de încălcarea
legii.

 Decretul 545/30.12.1972
 act normativ depăşit
 nearmonizat cu legislaţia europeană
 Legea nr. 275/2006
 Dispoziţiile cap. IV referitoare la drepturile şi obligaţiile persoanelor
aflate în executarea pedepselor privative de libertate se aplică şi
persoanelor internate în centrele de reeducare.
 Legea 340/2004
 regres în materie, a înlocuit obligativitatea înfiinţării tribunalelor specializate
pentru minori şi familie cu posibilitatea înfiinţării acestora.
 Realităţi instituţionale
 Ministerul de Interne
 1 ofiţer pe judeţ desemnat şi pentru cercetarea cazurilor cu minori.
 Procedură internă pentru astfel de cazuri.
 Instruire primară, centralizată.
 Nu sunt camere de audiere separate pentru minori.
 Ministerul Public
 Procurori desemnaţi pentru cazuri cu minori la Parchetele de pe lângă toate instanţele.
 Nu camere separate pentru audiere (excepţie- Botoşani).
 Serviciul pentru minori şi familie în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –
înfiinţat în 2005, desfiinţat în 2007 .
 Ministerul Justiţiei
 Direcţia de probaţiune – Unitatea pentru minori şi familie – înfiinţată în 2006.
 Judecători specializaţi pentru cauze cu minori, dar repartizare aleatorie a dosarelor şi schimbări
repetate în nucleul de judecători.
 Cauze comune majori şi minori.
 Administraţia Naţională a Penitenciarelor
 Înfiinţarea unui serviciu specializat pentru minori – mai 2005.
 Transformarea succesivă a acestuia, în prezent nu este nici o persoană care să aibă atribuţii exclusive
referitoare la copiii privaţi de libertate.
 Programe specifice în centrele de reeducare şi penitenciarele pentru minori.
 Proceduri specifice în Penitenciarele de minori şi tineri
Măsuri şi sancţiuni aplicate copiilor
Anul Închisoare Internare centru Raport
reeducare
1999 4091 434 9/1

2000 3211 291 11/1

2001 3050 277 11/1

2002 2874 361 8/1

2003 2577 247 9/1

2004 1794 235 7/1

2005 1860 298 6/1

 Copii privaţi de libertate
7 octombrie 2008

Unităţi Efectiv total Minori Capacitate Paturi Ocupare

Centre 167 162 473 382 43,72

Penitenciare 422 106 834 559 75,49

minori şi tineri

Penitenciare 25432 119 31703 33161 76,69

adulţi
Spitale 875 7 1562 1503 58,22
penitenciar

Total 26896 394 34572 35605 75,54

 Situaţia copiilor aflaţi în penitenciare pentru adulţi

 Reducerea numărului acestora:

Penitenciar Nr. Penitenciar Nr.
 Septembrie 2006-496 copii pentru copii pentru copii
 Ianuarie 2008- 125 copii adulţi adulţi
 Iulie 2008-117 copii Aiud 10 Miercurea 1
 Cauze de ordin legislativ: Legea Ciuc
nr.275/2006 Bacău 6 Oradea 4
 Art.31(4) Este interzisă transferarea în Baia Mare 3 Ploieşti 7
penitenciare, pentru o perioadă mai mare de 5
Bistriţa 2 Poara Albă 8
zile, a minorilor care execută măsura educativă
a internării într-un centru de reeducare. Botoşani 6 Rahova 9
 Art.31(5) Este interzisă transferarea, pentru o Codlea 1 Slobozia 2
perioadă mai mare de 5 zile, a minorilor
Colibaşi 2 Timişoara 8
condamnaţi la pedepse privative de libertate în
alte penitenciare decât cele pentru minori şi Deva 8 Târgşor 5
tineri. Gherla-Cluj 12 Tîrgu Jiu 4
Giurgiu 4 Tîrgu Mureş 2
Iaşi 1 Tulcea 3
Mărgineni 4 Vaslui 4
Şederea temporară în penitenciarele pentru adulţi
 Consecinţe:
 Încetinirea, chiar stoparea procesului instructiv-educativ.
 Pierderea eficienţei programelor educative.
 Neatingerea obiectivelor fixate în cadrul programelor terapeutice.
 Influenţa negativă a mediului penitenciar asupra evoluţiei copilului.
 Abuzurile care pot avea loc asupra copilului, datorită lipsei de supraveghere
continuă.
 Soluţii:
 Dotarea centrelor/penitenciarelor pentru minori cu mijloace de transport
moderne, asigurarea personalului care să asigure prezentarea copiilor la
instanţe.
 Strămutarea cauzelor la instanţele de judecată situate în judeţele în care se
află centre/penitenciare pentru minori.
 Procedură specială pentru cazurile cu minori, care să permită judecarea în
raza teritorială a centrului/penitenciarului pentru minori şi tineri.
 Supravegherea şi asistarea minorilor aflaţi în curs de judecată în centre
rezidenţiale judeţene.
 Asistenţa post-penală

 Nici o instituţie nu este obligată, prin lege, să

asiste, consilieze, ajute copiii care au ieşit din
centru sau penitenciar.
 DGASPC consideră că nu au atribuţii legate de
copiii care răspund penal şi multe au refuzat să
semneze, din acest moriv, Protocolul de
colabotrare încheiat între ANPDC şi ANP.
 Organizaţiile neguvernamentale care oferă astfel
de servicii sunt puţine şi funcţionează doar în
câteva judeţe ale ţării.
 Rezultate studiu realizat de ANPDC, ANP şi
Salvaţi Copiii
 Situaţia semnării protocoalelor pe plan local:
 Buziaş - copii din 13 judeţe, număr protocoale: 3
 Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş
 Găeşti - copii din 41 judeţe, număr protocoale: 28
 Nu au semnat: Alba, Arad, Bistriţa Năsăud, Braşov, Caraş Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Iaşi, Mehedinţi,
Mureş, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Timiş şi Bucureşti (sect.1 , 2)
 Tîrgu Ocna – copii din 14 judeţe, număr protocoale: 11
 Nu au semnat: Braşo, Botoşani, Iaşi
 Craiova - copii din 25 judeţe, număr protocoale: 5
 Argeş, Dolj, Gorj, Olt, Bucureşti sector 5
 Tichileşti - copii din 17 judeţe, număr protocoale: 3
 Argeş, Brăila, Galaţi
 Activităţi ale DGASPC în centre/penitenciare pentru minori, în perioada 2007-
2008:
 4 vizite:
 DGASPC Brăila, la Tichileşti
 DGASPC Dolj, la Craiova
 DGASPC Galaţi, la Găeşti şi Tg.Ocna
 2 materiale documentare:
 DGASPC Braşov, la Tg. Ocna
 DGASPC Brăila, la Tichileşti
 Recăderea în infracţionalitate
 Dacă un copil care a fost privat de libertate se
întoarce în centru sau în penitenciar după
executarea pedepsei ori a măsurii educative,
acest lucru nu se datorează faptului că sistemul
penitenciar nu a fost destul de eficient, ci faptului
că anturajul din afara sistemului este mult mai
eficient.
 Lipsa asistenţei post-penale anulează eforturile
personalului şi rezultatele acumulate de copii în
timpul privării de libertate.
 Prevederile proiectului Codului penal

 Reducerea limitei de vârstă de la 14 la 13 ani

 Tendinţă generală în dreptul european al minorilor.
 Creşterea continuă în ultimii ani a numărului faptelor penale
săvârşite de minorii cu vârsta sub 14 ani, aceştia ajungând să fie
atraşi în activitatea grupurilor de criminalitate organizată tocmai în
considerarea imosibilităţii tragerii lor la răspundere penală.
 Datele statistice privind expertizele efectuate cu privire la existenţa
discernământului în cazul minorilor cu vârsta cuprinsă între 14-16
ani arată că în peste 90% din cazuri s-a stabilit existenţa acestui
discernământ.
 Discernământul există anterior vârstei de 14 ani, favorizat de:
 Progresul tehnologic
 Mediul social contemporan
 Prevederile proiectului Codului penal
 Renunţarea completă la pedepsele
aplicabile minorilor care răspund
penal, în favoarea măsurilor
educative.
 Regulă: aplicarea măsurilor
educative neprivative de libertate:
 Stagiul de formare civică
 Supravegherea
 Consemnarea la sfârşit de săptămână
 Asistarea zilnică
 Excepţia, rezervată ipotezelor
de infracţiuni grave sau de
minori care au comis multiple
infracţiuni: măsuri privative de
libertate:
 Internarea într-un centru educativ
pe o durată de la unu la 3 ani
 Internarea într-un centru de
detenţie pe o perioadă de la 2 la 5
ani sau, în mod excepţional, de la 5
la 15 ani, doar în ipoteza comiterii
unor infracţiuni foarte grave, pentru
care legea prevede pedepasa
detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa
închisorii de cel puţin 20 de ani.
 Concluzii

 Problema minorilor este considerată minoră şi nu i se acordă atenţie

decât cu ocazia unor conferinţe, naţionale sau internaţionale.
 Nu a fost şi nu este considerată a fi o prioritate de către decidenţi.
 Încercările de reformă au fost incoerente, inconstante, contradictorii.
 Nu a existat voinţa politică pentru rezolvarea acestei probleme, ca
urmare nu s-au alocat fondurile pentru resursele umane şi materiale
necesare.
 Specialiazrea reală a profesioniştilor: poliţişti, procurori, judecători,
avocaţi, personal DGASPC, consilieri de probaţiune, personal din centre
de reeducare şi penitenciare.
 Întâlniri regionale şi locale periodice şi schimburi de informaţii între toţi
cei implicaţi în reintegrarea socială a copilului în conflict cu legea,
identificarea şi generalizarea bunelor practici.
 Necesitatea unui sitem unitar de colectare, monitorizare şi analiză a
datelor referitoare la minorul în conflict cu legea; realizarea de studii şi
cercetări în acest domeniu.
 Găsirea unor metode inovative pentru participarea constructivă a
copiilor/adolescenţilor în dezvoltarea justiţiei pentru copii.
 Recomandări
 Alinierea la standardele internaţionale în ceea ce priveşte delincvenţa juvenilă
 Adoptarea unei legi privind executarea măsurilor educative
 Înfiinţarea unor structuri specifice în cadrul instituţiilor care au atribuţii legate de
delincvenţa juvenilă
 Selectarea personalului care are calităţi şi disponibilităţi pentru a lucra cu minorii
 Asigurarea specializată şi continuă a personalului
 Implicarea şi responsabilizarea comunităţii în prevenirea delincvenţei juvenile şi
integrarea socială a minorilor care au comis fapte penale
 Menţinerea, pe cât posibil, a copiilor în conflict cu legea penală în apropierea
domiciliului
 Utilizarea pe scara larga a justiţiei restaurative şi medierii pentru a evita
contactul minorului cu sistemul justiţiei penale
 Găsirea unor modalităţi prin care să se evite ţinerea, chiar şi temporară, a
copiilor în aresturile poliţiei şi penitenciarele pentru adulţi
 centre rezidenţaile locale de primire a copiilor pe timpul judecării acestora, în
subordinea autorităţilor locale
 Instituţionalizarea asistenţei post - penale

 Asigurarea unui sistem de asistenţă post penală eficient, care să

includă:
 Serviciile de probaţiune;

 DGASPC şi Serviciile de asistenţă socială;

 Inspectoratele Şcolare Judeţene;

 Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă;

 Comunităţile locale;

 Organizaţiile nonguvernamentale.