CONCEDIILE SI INDEMNIZATIILE DE ASIGURARI

SOCIALE DE SANATATE

Legislatie aferenta:
OUG nr.158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate;
Normele de aplicare a OUG nr.158/2005;
OUG nr.96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca;
Legea 210/1999 privind concediul paternal.

Concediile medicale i indemnizaiile de asigurri sociale de sntate, la

care au dreptul asiguraii, sunt:
a) concedii medicale i indemnizaii pentru incapacitate temporar de munca,
cauzat de boli obinuite sau de accidente n afar muncii;
b) concedii medicale i indemnizaii pentru prevenirea imbolnavirilor i
recuperarea capacitii de munca, exclusiv pentru situaiile rezultate ca urmare a
unor accidente de munca sau boli profesionale;
c) concedii medicale i indemnizaii pentru maternitate;
d) concedii medicale i indemnizaii pentru ngrijirea copilului bolnav;
e) concedii medicale i indemnizaii de risc maternal.
Dreptul la concediile i indemnizaiile prevzute mai sus este condiionat
de plata contribuiei de asigurri sociale de sntate destinat suportrii acestor
indemnizaii, denumita n continuare contribuie pentru concedii i indemnizaii.

ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, cota de contribuie pentru concedii

i indemnizaii, destinat exclusiv finanrii cheltuielilor cu plata acestor concedii
este de 0,85%, aplicat la fondul de salarii sau, dup caz, la drepturile
reprezentnd indemnizaie de omaj, asupra veniturilor supuse impozitului pe venit
ori asupra veniturilor cuprinse n contractul de asigurri sociale i se achit la
bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate .
Contribuia pentru concedii i indemnizaii se aplica i asupra
indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munca urmare a unui accident de
munca sau boala profesional i se suporta de ctre angajator sau din fondul de
asigurare pentru accidente de munca i boli profesionale constituit n condiiile
legii, dup caz.

Se asimileaz stagiului de cotizare n sistemul de asigurri sociale de

sntate i perioadele n care asiguratul:
a) a beneficiat de pensie de invaliditate;
b) a beneficiat de concedii si indemnizatii medicale.
c) a urmat cursurile de zi ale nvmntului universitar, organizat potrivit legii,
pe durata normal a studiilor respective, cu condiia absolvirii acestora;
Asiguraii au dreptul la concediu i indemnizaie pentru incapacitate
temporar de munc, fr condiii de stagiu de cotizare n cazul urgenelor
medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A,
neoplaziilor i SIDA. Lista cuprinznd urgenele medico-chirurgicale, precum i
bolile infectocontagioase din grupa A este stabilit prin hotrre a Guvernului.

Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor, cu exceptia

concediului pentru risc maternal este de o luna realizat n ultimele 12 luni
anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical.
Baza de calcul a indemnizaiilor se determin ca medie a veniturilor lunare
din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pn la
limita a 12 salarii minime brute pe ar lunar, pe baza crora se calculeaz
contribuia pentru concedii i indemnizaii.
.
n situaia n care la stabilirea celor 6 luni care constituie baza de calcul al
indemnizaiilor se utilizeaz perioadele asimilate stagiului de cotizare veniturile
care se iau n considerare sunt:
:
- indemnizaiile de asigurri sociale;
- respectiv salariul de baz minim brut pe ar din perioadele respective;
respectiv indemnizaia lunar pentru creterea copilului n vrst de pn la 2 ani
sau, n cazul copilului cu handicap, de pn la 3 ani.

Concediul i indemnizaia pentru incapacitate temporar de munc

Durata de acordare a indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munca

este de cel mult 183 de zile n interval de un an, socotit din prima zi de imbolnavire.
(exceptie in cazul unor boli speciale: tuberculoza, boli cardiovasculare, SIDA, neoplazie).
ncepnd cu a 91-a zi, concediul se poate prelungi de ctre medicul specialist
pana la 183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurrilor sociale.
Medicul primar sau, dup caz, medicul specialist poate propune pensionarea
de invaliditate dac bolnavul nu a fost recuperat la expirarea duratelor de acordare a
indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munca. n situaii temeinic motivate de
posibilitatea recuperrii, medicul poate propune prelungirea concediului medical peste
183 de zile, n scopul evitrii pensionrii de invaliditate i meninerii asiguratului n
activitate.
Medicul expert al asigurrilor sociale decide, dup caz, prelungirea concediului
medical pentru continuarea programului recuperator, reducerea programului de lucru,
reluarea activitii n raport de pregtirea profesional i de aptitudini ori pensionarea de
invaliditate.

Concediul i indemnizaia pentru incapacitate temporar de munc

Prelungirea concediului medical peste 183 de zile se face pentru cel mult 90 de
zile, conform procedurilor stabilite de CNPAS mpreun cu CNAS, n raport cu evoluia
cazului i cu rezultatele aciunilor de recuperare.
Asiguraii a cror incapacitate temporar de munca a survenit n timpul
concediului de odihna sau al concediului fr plata beneficiaz de indemnizaie pentru
incapacitate temporar de munca, concediul de odihna sau fr plata fiind ntrerupt,
urmnd ca zilele neefectuate sa fie reprogramate.
Cuantumul brut lunar al indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munca
se determina prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul .
Cuantumul brut lunar al indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munca,
determinata de tuberculoza, SIDA, neoplazii, precum i de o boala infectocontagioasa
din grupa A i de urgente medico-chirurgicale, este de 100% din baza de calcul .

Concediile i indemnizaiile pentru prevenirea

imbolnavirilor i recuperarea capacitii de munca
n scopul prevenirii imbolnavirilor i recuperrii capacitii de munca, asiguraii
pot beneficia de:
a) indemnizaie pentru reducerea timpului de munca;
b) concediu i indemnizaie pentru carantina;
c) tratament balnear, n conformitate cu programul individual de recuperare.
Indemnizaia pentru reducerea timpului de munca cu o ptrime din durata
normal se acorda asigurailor care, din motive de sntate, nu mai pot realiza durata
normal de munca.
Indemnizaia se acorda, la propunerea medicului curant, cu avizul medicului
expert al asigurrilor sociale, pentru cel mult 90 de zile n ultimele 12 luni anterioare
primei zile de concediu, n una sau mai multe etape.
Concediul i indemnizaia pentru carantina se acorda asigurailor crora li se
interzice continuarea activitii din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilit prin
certificatul eliberat de direcia de sntate publica.
Cuantumul brut lunar al indemnizaiei pentru carantina reprezint 75% din baza
de calcul .

Concediile i indemnizaiile pentru prevenirea

imbolnavirilor i recuperarea capacitii de munca
Asiguraii aflai n incapacitate temporar de munca pe o perioada mai mare de 90 de zile
consecutive beneficiaz de tratament balnear i de recuperare a capacitii de munca, pe baza
biletului de trimitere, n condiiile prevzute n Contractul-cadru privind condiiile acordrii asistenei
medicale n cadrul sistemului de asigurri sociale de sntate.
Tratamentul balnear i de recuperare a capacitii de munca se desfoar n
conformitate cu prevederile programului individual de recuperare ntocmit de medicul specialist, cu
aprobarea medicului expert al asigurrilor sociale, n funcie de natura, stadiul i prognosticul bolii,
structurat pe etape.
n funcie de tipul afectiunii i de natura tratamentului, durata tratamentului balnear este
de 15-21 de zile i se stabilete de medicul curant.
Dup fiecare etapa prevzut n programul individual de recuperare, asiguraii sunt
supui reexaminarii medicale. n funcie de rezultatele acesteia, medicul expert al asigurrilor
sociale poate propune medicului curant actualizarea programului individual de recuperare sau,
dup caz, recomanda reluarea activitii profesionale ori propune pensionarea de invaliditate.
Plata indemnizaiilor nu se cuvine pe perioadele n care asiguratul, din motive imputabile
lui, nu isi ndeplinete obligaia de a urma i de a respecta programul individual de recuperare.
Indemnizaiile ppentru reducerea timpului de munc i pentru carantin se suporta
integral din bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate

Concediul i indemnizaia de maternitate

Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcina i lauzie, pe o perioada de 126 de zile

calendaristice, perioada n care beneficiaz de indemnizaie de maternitate.
De aceleai drepturi beneficiaz i femeile care nu mai sunt asigurate din motive
neimputabile lor, dac nasc n termen de 9 luni de la data pierderii calitii de asigurat. Faptul ca
pierderea calitii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei n cauza se dovedete
cu acte oficiale eliberate de ctre angajatori sau asimilaii acestora. n aceast situaie , baza de
calcul a indemnizaiei de maternitate se constituie din media veniturilor lunare pe baza crora s-a
calculat contribuia pentru concedii i indemnizaii, din ultimele 6 luni anterioare datei pierderii
calitii de asigurat .
Concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile nainte de natere, iar
concediul pentru lauzie pe o perioada de 63 de zile dup natere.
Concediile pentru sarcina i lauzie se pot compensa ntre ele, n funcie de
recomandarea medicului i de opiunea persoanei beneficiare, n asa fel nct durata minima
obligatorie a concediului de lauzie sa fie de 42 de zile calendaristice.
n situaia copilului nscut mort sau n situaia n care acesta moare n perioada
concediului de lauzie, indemnizaia de maternitate se acorda pe toat durata acestuia.
Cuantumul brut lunar al indemnizaiei de maternitate este de 85% din baza de calcul.
Indemnizaia de maternitate se suporta integral din bugetul Fondului naional unic de asigurri
sociale de sntate.

Concediul i indemnizaia de risc maternal

Dreptul la concediul de risc maternal se acorda n condiiile prevzute de OUG nr. 96/2003
privind protecia maternitatii la locurile de munca, cu modificarile si completarile ulterioare.
Pe durata concediului de risc maternal se acorda o indemnizaie de risc maternal care se
suporta integral din bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate.
Concediul i indemnizaia de risc maternal se acorda fr condiie de stagiu de cotizare.
Cuantumul indemnizaiei prevzute la alin. (2) reprezint 75% din baza de calcul.

Concediul i indemnizaia pentru ngrijirea copilului bolnav

Asiguraii au dreptul la concediu i indemnizaie pentru ngrijirea copilului bolnav n varsta

de pana la 7 ani, iar n cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la
mplinirea vrstei de 18 ani.
Aceast indemnizaie se suporta integral din bugetul Fondului naional unic de asigurri
sociale de sntate.
Beneficiaz de indemnizaia pentru ngrijirea copilului bolnav, optional, unul dintre prini,
dac solicitantul ndeplinete condiiile de stagiu de cotizare de o lun din ultimele 12 anterioare
lunii pt care se acord concediul .
Beneficiaz de aceleai drepturi, dac ndeplinete condiiile pentru acordarea acestora,
i asiguratul care, n condiiile legii, a adoptat, a fost numit tutore, cruia i s-au ncredinat copii n
vederea adopiei sau i-au fost dati n plasament.
Durata de acordare a indemnizaiei este de maximum 45 de zile calendaristice pe an
pentru un copil, cu excepia situaiilor n care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase,
neoplazii, este imobilizat n aparat gipsat, este supus unor intervenii chirurgicale; durata
concediului medical n aceste cazuri va fi stabilit de medicul curant, iar dup depirea termenului
de 90 de zile, de ctre medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurrilor sociale.
Cuantumul brut lunar al indemnizaiei pentru ngrijirea copilului bolnav este de 85% din
baza de calcul.

Concediul pentru cresterea copilului

Conform HG 57/2012, incepand cu data de 1 martie 2012, fiecare parinte are obligatia
sa petreaca cel putin o luna de zile cu bebelusul lor. Cu alte cuvinte, daca mamica opteaza
pentru intrarea in concediul de crestere a copilului pana la varsta de 1 sau 2 ani (sau 3 ani pentru
copilul cu handicap), o luna din concediu va reveni in sarcina tatalui, si reciproc.
Aplicarea noii directive europene la cadrul legislativ prevazut pentru concediul de
crestere copil in tara noastra presupune ca:
- dupa efectuarea celor 42 zile de concediu postanatal obligatoriu, tatal are dreptul sa
solicite intrarea in concediu de crestere copil pentru cel putin 1 luna din perioada totala pentru
care s-a optat (1, 2 sau 3 ani). Aceasta luna de concediu crestere copil se adauga la cele 5,
respectiv 15 zile (in cazul absolvirii cursurilor de puericultura) la care tatal este indreptatit odata cu
nasterea bebelusului. Solicitarea poate fi inaintata oricand in intervalul concediului de crestere
copil, insa multi tatici vor gasi ideala formula utilizarii ultimelor 30 zile din concediu pentru a sta
acasa alaturi de copilul lor.
-daca tatal refuza intrarea in concediu de crestere copil, concediul va fi micsorat cu 1
luna, iar indemnizatia cuvenita lunii respective nu va mai fi platita (adica concediul maxim de
crestere a copilului va fi acordat pana la implinirea varstei de 11 luni, 1 an si 11 luni sau 2 ani si 11
luni), mama putand opta pentru concediu fara plata sau intoarcerea la serviciu.

Concediul pentru cresterea copilului

Tatal va primi indemnizatie de crestere copil pentru perioada in care va ingriji copilul,
indemnizatie calculata ca 75% din media veniturilor nete inregistrate in ultimele 12 luni dinaintea
nasterii copilului, nu mai putin de 600 Ron si maxim 3400 Ron (adica 1,2 6,8 ISR, Indicator Social
de Referinta). Deci, indemnizatia se va recalcula avand la baza veniturile taticului.
In perioada in care tatal sta acasa, mama merge la munca, familia beneficiind de o
singura indemnizatie cea a tatalui.
Acest act normativ nu se aplica in cazul in care:
-mamica sau taticul nu au realizat venituri de natura profesionala in ultimele 12 luni
dinaintea nasterii copilului;
-familia este formata dintr-un singur parinte (familie monoparentala).
Cazuri speciale
1. In cazul in care tatal are studii de specialitate (medic, asistent medical) nu mai este necesara
absolvirea cursului de puericultura, ci numai obtinerea atestatului in conditiile verificarii notiunilor
dobandite de catre medicul de familie. Atestatul reprezinta actul doveditor prin care se constata
insusirea notiunilor si cuprinde, impreuna cu aceasta constatare, datele personale din cartea de
identitate a tatalui, locul sau de munca, data eliberarii, semnatura si parafa medicului de familie.

Concediul pentru cresterea copilului

2. Legea a prevazut si cazul special in care acest concediu poate fi acordat

tatalui care satisface stagiul militar obligatoriu. Acesta beneficiaza de permisie de 7
zile calendaristice, atat pentru a participa efectiv la ingrijirea noului-nascut dar si in
situatia recunoasterii paternitatii.

Concediul paternal

Concediul paternal, cum reiese si din denumire, este concediul care se acorda tatalui,
conform Legii 210/1999.
.
Spre deosebire de cel de maternitate, care are la baza un certificat medical emis de
medicul de specialitate sau cel de familie, concediul paternal se acorda la cerere, tatalui copilului,
doar pe baza certificatului de nastere a copilului.
.
Tatal poate solicita acest drept in primele 8 saptamani de la data nasterii copilului, pentru
o perioada de 5 zile lucratoare (se platesc integral), perioada care poate fi prelungita cu inca 10 zile
in cazul urmarii unui curs de puericultura.
In plus, pentru acordarea concediului paternal este suficient ca tatal sa aiba calitatea de
asigurat in sistemul public de pensii (nu conteaza data la care a devenit contribuabil).
Cursul de puericultura consta in prezentarea unor notiuni teoretice si practice necesare
in vederea ingrijirii nou-nascutului, fie de catre medicul de familie, fie de catre anumite maternitati
sau firme specializate.
Cursul se poate efectua atat in perioada de sarcina a mamei, cat si dupa nastere.
La sfarsitul cursului se va face o verificare a notiunilor dobandite si se va elibera un atestat de
absolvire.

Concediul paternal

Cursul de puericultura se poate face o singura data, indiferent de numarul

de copii al titularului.
Pe perioada concediului paternal se suspenda si plata salariului, tatal
beneficiind insa de o indemnizatie egala cu salariul corespunzator perioadei respective
(se plateste din fondul de salarii si se include in veniturile impozabile ale salariatului).
Aceasta indemnizatie se calculeaza pe baza salariului brut realizat,
incluzand sporurile si adaosurile la salariul de baza.

Efectele concediului medical

Pe perioada concediului medical, indiferent de tipul sau, contractul individual de

munca se suspenda de drept, iar salariatul nu va putea fi concediat decat in cazul in
care intervine falimentul sau reorganizarea judiciara a angajatorului.
Pe toata perioada concediului medical, salariatul va primi o indemnizatie,
pentru
a
compensa
pierderea
temporara
a
venitului
din
salariu.
I
In cazul in care angajatorul si-a incetat activitatea, sau in situatia in care
contractul individual de munca al salariatului a expirat pe perioada acordarii
indemnizatiei, plata acesteia va fi preluata de catre Casa teritoriala de Sanatate.
In cazul in care salariatul s-a aflat in concediu medical tot anul, acesta nu va
avea dreptul la concediu de odihna pentru anul respectiv. Insa, daca perioadele de
concediu medical s-au extins pe mai multi ani calendaristici consecutivi, acesta va putea
beneficia de un singur concediu de odihna, acordat in anul reinceperii activitatii.