Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
urmatoarele caracteristici:
forma bacilara;
imobilitatea;
acidoalcoolorezistenta;
multiplicarea lenta;
aerobioza.
Clasificarea micobacteriilor:
Complexul M. Tuberculosis-strict patogen:
M. tuberculosis;
M. bovis;
M. africanum.
Micobacterii netuberculoase potential patogene :
cu crestere lenta:
Complexul M.avium;
M. kansasii (F);
M.scrofulaceum (S);
M. ulcerans (N);
M. marinum (F);
M. xenopi (S);
M. szulgai (S);
M. simiae (F/N);
M. haemophilum (N).
cu crestere rapida:
M. fortuitum (N);
M. chelonei (N).
M. leprae.
Micobacterii netuberculoase nepatogene:
cu crestere lenta:
M. gordonae (S);
M. gastri (N);
Complexul M. terrae;
M. flavescens (S).
cu crestere rapida:
M. smegmatis (N);
M. vaccae;
Complexul M. parafortuitum (N).
Structura microscopica:
perete format din 3 straturi (confera forma si elasticitate
corpului bacilar);
membrana celulara cu structura lipoproteica;
citoplasma;
structura nucleara: fibre de ARN, ce controleaza metabolismul
si multiplicarea germenilor;
vacuole,granulatii si incluziuni citoplasmatice.
Compozitie biochimica:
Organism complex constituit din:
apa;
lipide;
protide;
glucide.
Cantitatea de lipide este de 3 ori mai
mare fata de celelalte bacterii.
acizi grasi comuni: acidul palmitic (4%), oleoc (3%),
stearic 0,7%, lignoceric, cerotic;
acidul mycolic determina acidoalcoolorezistenta;
aminoacizi: acidul aspartic (2%), leucina (1,6%), alanina
(1,4%), glicina (1,1%), serina, prolina, valina, lisina,
histidina, arginina, etc;
fractiuni ceroase;
cord-factorul toxina glico-lipidica situata in perete,
raspunzatoare de patogenia tuberculoase;
protide - tuberculina ce induce hipersesibilitatea de tip
intarziat;
enzime: catalaza, aconidaza,izocitric dehidrogenaza,
fumeraza malic dehidrogenaza, piruvic dehidrogenaza,
mycolat sintetaza, etc.
Forma L, spheroplasts de micobacterii :
au peretii alterati;
sferoidale;
dimensiuni mici;
nu se dezvolta pe medii de cultura;
nu induc raspuns celular;
sunt persistente in organism;
isi pot dobandi forma bacteriana initiala;
raspunzatoare de reaparitia bolii prin revenirea la
forma initiala datorita cord-factorului din peretele
bacilar.
Proprietati generale ale Myc tuberculoase
se multiplica mult mai lentdecat bacteriile comune (bacilul
Koch- 20 ore; colibacil sau salmonella ore);
rezista la agentii fizici mult mai bine decat alte microorganisme;
bacilul Koch nu se dezvolta in afara unui organism animal;
prezinta o toxicitate foarte redusa pentru tesutul animal;
reactia specifica a organismului apare dupa
aproximativ 2 saptamani de la inhalarea bacilara;
absenta reactiei tisulare permite multiplicarea
germenilor fara obstacol timp de 2 saptamani;
reactia de aparare la 15 zile dupa inhalarea primului
b.K. si va impiedica multiplicarea nestingerita a
germenilor.
numai Myc. Tuberculosis, Myc. Bovis si Myc. Africanum
determina boala la om (astazi tipul bovin isi reduce considerabil
ponderea pretutindeni).
Punerea in evidenta a bacilului tuberculos
Metode microscopice;
Metode biologice.
Recoltarea produselor patologice
inaintea administrarii medicatiei antibacilare;
la bolnavii sub tratament dupa 3 zile de intrerupere;
in camere speciale;
In recipiente speciale:
-cu capac etans;
-cu benzi adezive pentru identificare.
examinarea a minim 3 produse patologice (5-10 produse
pentru leziuni paubacilare);
perioada de recoltare 2-3 zile consecutive;
prelucrarea produsului la cel mult 3-5 zile;
pastrarea produsului la frigider (la 4C).
RECIPIENT PENTRU RECOLTAREA SPUTEI
Tehnici de recoltare a produselor patologice
Pentru diagnosticul tuberculozei pulmonare
sputa expectorata spontan;
cantitate minima de 2-3 ml.
Metode de provocare a expectoratiei:
efortul voluntar de tuse;
tubajul gastric;
aerosoli expectoranti cu NaCl 10% timp de 10-15 minute;
spalatura laringo-traheala;
aspiratul bronsic in timpul bronhoscopiei.
Pentru diagnosticul tuberculozei extrarespiratorii
Tuberculoza renala:
toata urina de dimineata -toaleta externa anterioara;
interzis antihistaminice si vitamina C cu 24 ore anterior;
intreruperea tratamentului antibacilar minim 5-7 zile;
baloane de sticla 250 ml cu gatul lung si fundul plat.
Tuberculoza genitala:
la barbati: urina sau sperma;
la femei: -sange menstrual;
-fragment din chiuretaj uterin;
-secretii cervico-uterine;
-lichid de spalatura uterina.
Meningita tuberculoasa:
lichid cefalorahidian recoltat prin punctie rahidiana.
Tuberculoza abdominala, peritoneala, intestinala
lichid ascitic;
fragmente de peritoneu, intestin, ganglioni mezenterici
prin lapatotomie.
Tuberculoza osoasa
fragment din chiuretaj bioptic al leziunilor osoase;
punctate din abcesele osteo-articulare.
Tuberculoza ganglionara
puroi fistulizat;
punctat ganglionar;
fragment bioptic.
Conservarea si transportul produselor patologice
conservare la temperaturi de +4C;
pastrarea si transportul maxim 5-7 zile;
prevenirea uscarii pieselor biologice prin folosirea de apa
distilata;
transportul in conditii speciale.
0 BAAR negativ 0
1-3/300c 1-3/300c
(se repeta)
1-9/10c 1+(+) 1-9/100c
1-9/1c 2+(++) 1-9/10c
10-90/1c 3+(+++) 1-9/1c
>90/1c 4+(++++) >9/1c
Etape:
omogenizare/decontaminare cu concentrarea germenilor prin
centrifugare;
insamantarea pe medii de cultura si intubarea la termostat;
controlul cresterii culturilor si interpretarea rezultatelor.
Controlul cresterii culturilor si interpretarea rezultatelor
incubare la termostat la 37C;
primul control la 24 sau 48 de ore;
al doilea control dupa 5-7 zile de la incubare- pentru
identificarea micobacteriilor atipice.
controalele ulterioare vor fi saptamanale pana la 8
saptamani de la incubare.
METODE:
Metoda concentratiilor absolute;
Metoda proportiilor;
Metoda raportului rezistentei.
Metoda concentratiilor absolute
foloseste inocule standardizate
turbidimetric ce contin 5X103-104 unitati
viabile care dezvolta colonii confluente pe
mediul martor;
pe mediul-test cresterea este nula sau
nesemnificativa pentru tulpini sensibile si
semnificativa pentru culturi rezistente.
Metoda proportiilor
insamantarea de suspensii bacilare cu mai multe
dilutii zecimale pentru a obtine la cel putin una din
dilutii colonii numarabile.
Metoda raportului rezistentei
determina concomitent sensibilitatea tulpinii test si
pe cea a unei tulpini standard sensibile iar
rezultatul exprima raportul dintre concentratia de
medicament necesara inhibarii tulpinii test fata de
cea martor.
Metode moderne de diagnostic micobacteriologic
Metoda BACTEC
monitorizeaza cresterea micobacteriilor in medii de cutura lichide
prin dozarea radiometrica a CO2 marcat cu carbonradioactiv (14C)
produs de metabolismul bacterian;
rezultat cu 7 zile mai rapid;
testeaza si chimiosensibilitatea in timp scurtat.
Metoda MB/BacT
elimina dezavantajul radioactivitatii ;
monitorizeaza colorimetric cresterea micobacteriilor;
foloseste detectorul colorimetric a carui culoare vireaza de la
verde la galben pe masura acumularii de CO2;
rezultatul cu 10-15 zile mai rapid fata de mediile de cultura solide
clasice.
Cromatografia acizilor micolici
determina profilul acizilor micolici din peretele bacilar cu
identificarea speciei in mai putin de 24 ore.
metoda pur stiintifica, laborioasa si costisitoare
Sonde genetice
bazate pe identificarea AND micobacterian cu sonde
moleculare.
Serodiagnosticul si detectarea antigenelor in
produsele patologice
au fost clonate gene pentru identificarea majoritatii
antigenelor micobacteriene recunoscute de anticorpii
monoclonali;
metoda nu are specificitate pentru micobacteria de tip
uman;
reactia de polimerizare in lant produce replicarea naturala a
acizilor nucleici cu inalta specificitate pentru micobacteria
de tip uman (PCR).
Micobacteriile atipice
microorganisme acidoalcoolorezistente caracterizate
prin aspectul coloniilor;
de obicei saprofite pentru om;
uneori pot devenii patogene determinand
micobacterioze;
tabloul clinic similat tuberculozei;
rezistenta obisnuita la medicamentele anti
tuberculoase;
dificultati terapeutice.
Clasificare
Fotocromogene
Coloniile sunt incolore la intuneric M. kansasii
pigmentandu-se in galben-portocaliu M. marinum
dupa o expunere de 1-2 ore la lumina M. simiae
Scotocromogene
Colonii colorate si la intuneric M.scrofulaceum
M. szulgai
Nefotocromogene
Coloniile nu se coloreaza la intuneric M. avium
si nici la lumina M. inracellulare
M. ulcerans
M. xenopi
Cu crestere rapida
Colonii dezvoltate sub 10 zile M. fortuitum
M. chelonei
M. abcessus