Facultatea de Istorie și Geografie

Specializarea:Relații Internaționale și Studii Europene

Disciplina:Teoria Relațiilor Internaționale

Teorii Reducționiste și Sistemice

Coord:Lect.univ.doctor Andreea Ioana Cozianu

Autor:Alexandra Iustina Atomei

 1.Introducere
2.Definiții Ale Teoriei.
3.Caracteristicile unei teorii.Tipuri De Teorii
4.Teoria Reducucționistă.Teoria Sistemică
5.Teoria sistemică în politica internațională
6.Concluzie
7.Bibliografie
 INTRODUCERE

Cuvinte cheie:teorie,sistem,structură,teorie sistemică

Kenneth Waltz, în cartea sa, examinează principalele aspecte ale

Teoriei Politicii Internaţionale.
Kenneth Waltz nota că sistemul internaţional, asemeni pieţei, este
spontan generat şi funcţionează pe baza principiului de auto-
ajutorare, scopul principal fiind supravieţuirea.

Conform lui Waltz, domeniul relațiilor internaționale are implicit

nevoie de formulări teoretice cuprinse în cadrul unor teorii sau
paradigme.
Acesta împarte teoriile politicii internționale în teorii reducționiste și
teorii sistemice.
 Definiții Ale Teoriei

Pentru a fundamenta o teorie a relaţiilor internaţionale, Waltz

porneşte de la explicarea conceptului de teorie, şi precizează că în
elaborarea unei teorii, deducţia şi inducţia sunt importante numai în
măsura în care combinarea lor determină o idee creativă.
O teorie este definită de enunţuri descriptive şi nonfactuale şi
presupune ca o precondiţie izolarea domeniului supus analizei.
Teoria scoate în evidenţă semnificaţia elementelor cercetate, modul
lor de aranjare şi interacţiunea dintre ele.

Menirea lor este aceea de a ușura înțelegerea și explicarea coerentă

a substanței relațiilor internaționale,de a oferi modele viabile de
analiză și interpretare,de a face comprehensibil,implicit
inteligibil,ansamblul realităților asumate de cei care se ocupă cu acest
domeniu.
O teorie este o construcție intelectuală prin care putem selecta și
interpreta fapte.
Problema cruciala este ca teoria să poată lucra cu faptele,să le
explice și să le interpreteze ,dar în același timp să aibă și calități
predictive.
 O teorie a relațiilor internaționale trebuie să satisfacă patru
necesități obligatorii și anume:

Să descrie;
Să ofere
posibilitatea
predicției;
TEORIA
Să aibă
capacitate
normativă(
să poata
Să explice; prescrie
norme)
 Teoria reducționistă .Teoria sistemică
-Teoriile reducționiste sunt acele teorii care explică,analizează
,cauzele la nivel individual,spre deosebire de teoriile sistemice care
explică, cauzele sistemului internațional în întregul său.
-potrivit lui Waltz ,teoria sistemică poate explica regulatitățile
comportamentului statului .
-abordarea reducționistă este cea în care ”întregul” trebuie să fie
cunoscut prin studiul părților sale.

-teoria reducționistă, este cea care explică comportamentul și

interactiunea partilor,fara a se putea deduce posibilele cauze
sistemice care sunt in joc.
Nu exista nicio posibilitate de vizionare a mișcarilor statelor ,deoarece unitățile
politice i-au diferite decizii. In acest caz,interactiunea diferita a statului are loc in
contextul intern si in contextul international.

Un lucru important pe care il precizează Waltz este acela că,teoria sistemică are
scopul de a de a arata de ce funcționează si interacționează două niveluri.

Insa ne explica ,faptul că, nivelul sistemic sau structura este diferentiată de nivelul
unitatilor de interacțiune.
Waltz inclină spre traditionalisti spunand că subliniază diferențele structurale
dintre politica internă și cea internatională, unde o asemenea diferențiere este
contestată de moderniști.
Diferența estentială dintre politica internă( natională) si cea internatională nu constă
în folosirea forței ,ci prin alte moduri ale organismului de a efectua ceva in legatura
cu acea utilizare.
 Raymond Aron ”absenta unui tribunal sau a unei forte politienesti,in dreptul de
a recurge la forta,in pluritatea centrelor auronome de decizie,in alternanta si
continua interdependenta dintre pace si razboi.”
Moderniștii însă constată ca nu anarhia sau organizarea formală este diferența
dintre sistemul global și subsistemele sale ,ci în existența unui unic sistem
internașional -SINGER”De jur-împrejurul planetei Pământ”

-Traditionalistii insistă si asupra caracterului anarhic al politicii internationale ,în

viziunea lor acesta marcînd distincția dintre domeniile intern si extern, in timp
ce modernistii nu o fac .
Cele doua tabere inclină ”catre polul dominant al subsistemului”.
Acestia se concentreaza ,in principiu, să descopere cine si ce anume face pentru
a produce rezultate.
 O teorie este considerată sistemică dacă evidenţiază potenţialul
cauzal al structurii sistemului ,în explicarea
comportamentului unităţilor.

În cazul teoriei internaţional-politice, acesta este criteriul ce

diferenţiază teoriile sistemice de cele reducţioniste , care
localizează variabilele independente la nivelul unităţilor.

Teoria lui Waltz,întrucît explică politica internațională prin referirea

la structură,are un caracter sistematic.
Precizând faptul că, un sistem este format din unităţile componente,
interacţiunea dintre ele şi structura, Waltz relevă importanţa
structurii”o structură politică este ca și un câmp de forțe din cadrul
fizicii:interacțiunile care se petrec în cadrul unui câmp au proprietăți
diferite de cele pe care le-ar avea dacă ar fi aărut în exteriorul lui,iar
așa cum câmpul afecteazî obiectele,tot așa obiectele afectează
câmpul.”

Waltz defineşte structura sistemului ca fiind împărțită în trei parți:

principiul organizator al sistemului,
 specificaţia funcţiilor unităţilor respective,
distribuţia capatibilităţilor între unităţi .
Important în definirea unei structuri nu este modul cum
relaţionează unităţile, ci felul cum acestea sunt poziţionate şi
aranjate, pentru a deosebi variabilele de la nivelul unităţilor, de cele
de la nivelul sistemului.
Waltz vorbește despre două sensuri importante ale în definirea
termenului de structură:
1.poate desemna un dispozitiv compensatoriu care funcționează în
vederea producerii unei uniformități a rezultatelor,în ciuda varietății
de intrări.( chiar daca exista modificari se mentin )
-Aceste tipuri de structuri reprezintă agenți sau mecanisme care
actioneaza in interiorul sistemelor( mentin rezultate)
-2. structura desemnează efectul constrângător asupra unităţilor
reglând întreaga activitate din sistem. (limiteaza agentii,orientandui
catre o calitate comuna a rezultatelor)
-De asemenea, important în definirea unei structuri nu este modul
cum relaţionează unităţile, ci felul cum acestea sunt poziţionate şi
aranjate, pentru a deosebi variabilele de la nivelul unităţilor, de cele
de la nivelul sistemului.
-Kenneth Waltz subliniază că sistemele nu pot acționa ca
ansambluri, o structură nu poate conduce direct la un
rezultat,rezultând faptul că, structurile nu produc în mod direct
efectele.
-Acestea se produc în două feluri:
Prin socializarea actorilor( iși produc efectele printr-un proces de
socializare care limitează și modelează comportamentul)
Prin competiția dintre ei(acesta generează ordine)

Socializarea și competiția reprezintă două aspecte ale unui proces

prin care varietatea comportamentelor și a rezultatelor este
diminuată.
 În final, acesta vorbește despre faptul că ,un sistem care ramane
independent in conditii initiale ,se caracterizeaza prin echifinalitate.
”sistemul reprezinta,prin urmare,propria sa explicație
satisfacatoare,iar studierea modului său actual de
organizare,metodologia cea mai adecvata”.

Concluzie

Din punctul meu de vedere,modul prin care Kenneth Waltz explică

în cartea sa politica internațională prin referire la structură, are un
caracter sistemic.
Consideră că ,teoria sistemică este mai practică deoarece tinde să se
concentreze asupra tendintelor principale și să selecteze ce este mai
imprtant.
Așa cum spunea și Waltz,teoria este o realitate și invers, mai concret
,cele două se construiec reciproc.
 BIBLIOGRAFIE

1.Waltz, Kenneth N, ”Teoria politicii internationale”, Ed. Polirom ,

2006

http://www.academia.edu/13378879/Teoria_relatiilor_internationa
le