Prelungiri membranare

temporare
{ Ghiţă Adrian
Grupa 30
Conţinuturi
1.Introducere

2.Pseudopode
• Tipuri de pseudopode
• Rolurile pseudopodelor
• Mecanisme de formare ale pseudopodelor
• Dinamica pseudopodelor
• Chemotaxismul

3. Vălurile membranare

4.Bibliografie
Introducere
 Membrana celulară poate să prezinte anumite diferenţieri
structurale, care îi conferă anumie funţii spciale.

 Structurile speciale ale membranei celulare pot fi:

PERMANENTE TEMPORARE

Cili Pseudopode

Văluri
Microvili Membranare

Membrane
Stereocili Ondulate
Pseudopodele
 Sunt prelungiri digitiforme ale
celulelor eucariote care
impreună cu citoplasma şi
conţinutul citoplasmatic
(organitele intracitoplasmatice)
aderă şi se sprijină pe suporturi şi
trag restul celulei in direcţia de
mişcare

 Pseudopodele pot sa fie folosite pentru mişcare dar şi

pentru ingestia nutrienţilor sau altor particule.
 Tipuri de pseudopode
Reticulopodia sunt formaţiuni
complexe de mai multe pseudopode, cu
rol principal în ingestia nutrimentelor.

Axopodia subţiri rol principal în

fagocitoză, retrăgându-se rapid dupa
contactul fizic.

Lodopodia cu aspect de buld ,

scurte si uşor aplatizate anterior

Filopodia subţiri şi filiforme

uşor ţuguiate anterior
Rolurile pseudopodelor

LEUCOCITE CELULE
AMIBĂ MEZENCHIMALE
Rol în imunitate
Rol în deplasare şi Rol special în
(deplasarea celulelor şi
nutriţie motilitate
fagocitoză)
Rolurile pseudopodelor
 Pseudopodele sunt esenţiale Amibelor (organisme unicelulare din regnul
Protista).
 Amibele au o forma în permanentă schimbare datorită formării acestor
picioruşe false, prin intermediul cărora se hrănesc şi se deplaseasă
Rolurile pseudopodelor
 Mişcarea prin pseudopode este întâlnită şi în cazul celulelor
mesenchimale in utero. Aceste celule , multipotente, trebuie să
migreze şi să se diferenţieze.
Rolurile pseudopodelor
 Rol special în recunoaşterea agenţilor patogeni, şi înglobarea lor

 Corpul uman vine in contact cu diverşi agenţi patogeni iar pseudopodele

emise de unele tipuri de leucocite (monocite, neutorfile) detectează
particulele străine organismului, le prinde şi le înglobeză in masa
citoplasmatică pentru a fi distruse. Acest tip de pseudopode se mai
numesc si PSEUDOPODE DE FAGOCITARE.

 Mişcările sunt frontale şi continue

 Pseudopodele au rol şi în traversa peretelui capilar prin procesul de

diapedeză.
Cum se formează pseudopodele?
 Citoplasma formează mai întâi nişte recesuri numite
LAMELLIPODIUM.
 Recesurile sunt susţinute de reţeaua de actină care se formează
treptat .
 Când recesurile au dimesiunea adecvată citoplasma patrunde în ele
formând pseudopodul propriu zis.

Cum se mişcă pseudopodul?

 Pseudopodele se extind şi se contractă pe seama filamentelor de
actina, care interacţionează cu miozina, determinând contracţia.
 Pseudopodul se extinde până la momentul în care actina se dispune
într-o reţea.
 Se consideră ca polimerizarea actinei este forţa motrice ce
propulsează celula în faţă.
Chemotaxismul
 este funcţia care le permite leucocitelor să migreze în direcţia agentului
patogen ,cu ajutorul PSEUDOPODELOR, să îl prindă, să îl înglobeze şi
astfel să ii oprească creşterea si proliferarea.

 S-au făcut numeroase experimente care au incercat să elucideze această

funcţie. In laborator se foloseşte cel mai des ca si agent chemotractant
N-formyl-methionyl-leucyl-phenylalanine.
 S-a demonstrat că rata creşterii pseudopodelor este dependentă de
concentraţia acestui agent şi de numarul de receptori ocupaţi de acest.
 1.RECUNOAŞTEREA

Presupune contactul dintre agentul chemotractant şi receptori membranari leucocitari.

Interacţiunea este regulată, asemeni hormonilor prin up şi down regulation

2.TRANSDUCEREA

Totalitatea evenimentelor biochimice, produse dupa integrarea complexului chemotractant-

receptor, ce va stimula aparatul motor al celulei. Un rol important în aeastă etapă il au ionii de Ca

3. ETAPA EFECTOARE
Cuprinde miscarile celulare generate în special datorită gradientului chemotactic şi susţinute
de către aparatulmotor celular format de către actina, proteinele reglatoare ale sale, miozină şi
microtubuli.
Deplasarea are loc în mai multe etape:

1. Aderenţa reversibilă la o anumită structură

2. Emiterea pseudopodelor

3. Mişcare propriu zisă care are loc în principal

datorită actinei, care trece din starea polimerizată
în cea depolimerizată, deci are loc o alternanţă
între starea de gel şi starea de sol.

Actina F Actina G
polimerizată depolimerizată

Stare de SOL Stare de GEL

Vălurile membranare
 Sunt emise de macrofage în timpul fagocitozei şi nu
au nevoie de suport.
 Macrofagele sunt tipuri de leucocite specializate în
 eliminarea celulelor moarte.
 Au rol important în debutul
inflamaţiei, dominat de neutrofile,
care sunt preluate de macrofage dupa procesul apoptotic.

1. neutrofilele sunt atrase pe un sit, unde proliferează

2. Dupa 48 de ore macrofagele vor incepe să fagociteze celulele îmbatrânite,
prin prinderea lor intr-un proteazom situat la capătul unei prelungiri
citoplasmatice temporare.
3. Lizozomi macrofagei vor digera agentul patogen.

 O celulă macrofagă poate să digere până la 100 de bacterii până la

mometul propriei apoptoze.
Bibliografie
 https://biologydictionary.net/pseudopod/
 https://en.wikipedia.org/wiki/Pseudopodia
 https://en.wikipedia.org/wiki/ameoba
 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/8956004
 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/3067567
 https://en.wikipedia.org/wiki/Macrophage
 http://suruburionline.blogspot.ro/2013/06/215-specializarile-membranei-
celulare.html

VĂ MULŢUMESC!