Metode Interactive de Predare-învăţare-De Trimis

METODE INTERACTIVE DE
PREDARE-ÎNVĂŢARE
Exerciţiul 1 – “Să ne cunoaştem” 10 minute
• Pe coala de flipchart, plecând de la numele deja scris, adăugaţi-va

numele dumneavoastră, legându-vă de una din litere.
• Spuneţi despre dumneavoastră numele, specialitatea, şcoala de
provenienţă şi aşteptările dumneavoastră de la acest seminar.
Vă mulţumesc!
05.07.2018 23:19 2
Module
• 1. Constructivismul - o noua paradigmă în predare-învăţare.
Metode constructiviste de predare-învăţare
• 2. Sisteme contemporane de predare-învăţare. Relaţia predare-
învăţare în contemporaneitate
• 3. Teorii ale învăţării şi implicaţiile lor în procesul didactic.
Metode activ-participative de predare-învăţare
• 4. Modele ale predării şi implicaţiile lor în procesul didactic.
Metode activ- participative de predare-învăţare
05.07.2018 23:19 3
1. CONSTRUCTIVISMUL - O NOUA
PARADIGMĂ ÎN PREDARE-ÎNVĂŢARE.
METODE CONSTRUCTIVISTE DE
PREDARE-ÎNVĂŢARE
05.07.2018 23:19 4
Tematică
• Delimitări conceptuale: analiza premiselor constructiviste
• Analize pe marginea constructivismului: dezbateri
• Utilizarea metodelor constructiviste în activitatea de predare-
învăţare. Aplicaţii
05.07.2018 23:19 5
Tema modulului
• Valorificand acumularile teoretice şi practice anterioare, prezentaţi
o situaţie de instruire concepută din perspectiva constructivistă.
05.07.2018 23:19 6
Exerciţiul 2 – “Problema celor nouă
puncte”
• Desenaţi pe o coală nouă puncte ca mai jos: 10 minute
• Lucrând individual, uniţi cele nouă puncte cu patru linii drepte şi

fără să ridicaţi stiloul de pe hârtie. (Puteţi ridica stiloul abia după
desenarea celor patru linii unite.)
• Concluzia?
05.07.2018 23:19 7
Exerciţiul 1 – “Problema celor nouă
puncte” - soluţie
10 minute
05.07.2018 23:19 8
Învăţarea şi memoria
• Învăţarea are legătură cu memoria.
obţinerea informaţiei
reţinerea informaţiei procesarea informaţiei
05.07.2018 23:19 9
• Iniţial, informaţia este înmagazinată în memoria de scurtă durată
(MSD), timp de câteva secunde. După procesarea informaţiei,
MSD uita aproape totul. Conţinutul memoriei de scurtă durată este
pe termen scurt şi este înlocuit cu uşurinţă de informaţia nouă.
• O parte din conţinutul MSD este trecut în memoria de lungă durată
(MLD). Conţinutul acesteia este structurat, precum un şir eficient,
care are informaţia îndosariată pentru accesarea viitoare. Procesul
de structurare a informaţiei noi cere timp.
05.07.2018 23:19 10
• Daca elevului i se dă prea repede o nouă informaţie, el nu va avea
timp să o proceseze pe cea anterioară în MSD şi informaţia nu va fi
reţinută.
• Activităţile de învăţare care îi implică pe elevi să utilizeze ideile
noi vor contribui la înţelegerea acestora, ei vor structura şi vor da
un sens informaţiilor primite.
• Nevoia de structurare explică de ce mulţi elevi apreciază când li se
dă un rezumat sau notiţe bine organizate.
05.07.2018 23:19 11
• După ce MSD a dat un sens informaţiei, aceasta este trecută în
MLD dar, dacă nu este ulterior utilizată, informaţia este din nou
uitată.
• Uitarea este tehnica structurală a creierului de a nu se aglomera cu
cunoştinţe inutile.
• Creierul consideră utilă doar o idee asupra căreia se revine cu
regularitate.
• Uitarea şi memorarea se fac deci automat, nu sunt sub control
conştient direct.
• Pentru a ne asigura că ceva va fi reţinut trebuie să repetăm.
05.07.2018 23:19 12
• Imediat după învăţarea unei idei simple, sau după recapitularea
celor învăţate, memorarea este de 100%.
• Apoi începem să uităm ce am învăţat.
• Dar fiecare repetare fixează învăţarea mai bine în MLD astfel ca,
progresiv, după fiecare repetare, va trece mai mult timp până la
instalarea uitării.
05.07.2018 23:19 13
Sfaturi
• Nu predaţi lucruri noi prea repede. Încercaţi să încetiniţi ritmul de
vorbire (dacă acesta este în mod obişnuit prea alert). Faceţi o pauză
după o propoziţie importantă, pentru a lăsa timp de absorbţie.
• Elevii au nevoie de activităţi care să-i încurajeze să proceseze
materialul nou. Activităţile care îi fac pe elevi să utilizeze, prin
urmare să-şi dezvolte un sistem personal de structurare a ideilor
predate, îi vor ajuta să înveţe mai eficient decât activităţile pasive,
în care doar ascultă.
• Pentru ca informaţia să fie înmagazinată în MLD, ea trebuie
repetate şi utilizată frecvent.
05.07.2018 23:19 14
Exerciţiul 3 – “Exersează-ţi atenţia”
• Ascultă cu atenţie textul parcurs de formator. 10 minute
• Ce ai reţinut?
• Parcurgi în cinci minute textul propus de formator.
• Dar, acum, ce ai reţinut?
• Concluzia?
05.07.2018 23:19 15
De ce lumea nu se va sfârşi?
• Experţii de la NASA sunt atât de convinşi că lumea nu se va sfârşi pe 21
decembrie 2012, încât au lansat, mai devreme decât plănuiseră iniţial, un filmuleţ
în care explică motivele pentru care panica ce s-a creat în jurul Apocalipsei
prezise de calendarul mayaş nu este întemeiată.
• „22 decembrie 2012. Dacă urmăriţi acest video, înseamnă un singur lucru: lumea
nu s-a sfârşit ieri“: astfel începe materialul realizat de NASA, ceea ce dovedeşte
că intenţia era ca filmuleţul să fie făcut public la o zi după presupusa Apocalipsă.
• NASA îşi bazează explicaţiile, în mare parte, pe munca lui John Carlson,
directorul Centrului pentru arheoastronomie, care studiază fenomenul 2012 de 35
de ani. Carlson şi NASA subliniază că nu există nicio dovadă că mayaşii antici
au prezis o calamitate pentru 2012. Ideea că 21 decembrie 2012 semnifică
sfârşitul lumii ar fi fost o noutate şi pentru mayaşi. Pentru ei, această zi
marchează sfârşitul unei perioade calendaristice.
• Povestea a început cu avertismentul că Nibiru, o planetă descoperită de
sumerieni, se îndreaptă spre Pământ. Această catastrofă a fost prezisă iniţial
pentru luna mai a anului 2003. Dar cum nimic nu s-a întâmplat atunci, data
pentru ziua Judecăţii de Apoi a fost mutată în decembrie 2012 şi legată de
sfârşitul unuia dintre ciclurile calendarului mayaş, se explică în filmul NASA.
05.07.2018 23:19 16
• Mai mult, experţii arată că nici măcar nu există dovezi privind existenţa unei
astfel de planete. Don Yeomans, conducătorul Programului pentru Obiecte
apropiate de Pământ din cadrul NASA, susţine că niciun asteroid cunoscut sau
cometă nu se află în curs de coliziune cu Pământul.
• În plus, dacă ar exista vreun pericol ca o planetă să se îndrepte spre Pământ, ea ar
fi văzută cu cel puţin un deceniu înainte. De altfel, specialiştii de la NASA au
mai precizat că până acum, când mai este o săptămână până la presupusul
impact, Nibiru ar trebui să fie văzută cu ochiul liber.
• Pe lângă faptul că nu a existat nicio profeţie mayaşă care să prevestească sfârşitul
lumii, după cum susţine John Carlson, el explică faptul că sistemul acestui
calendar se „rostogoleşte“ când ajunge într-un punct de unde calendarul e
desemnat să se repete. În videoclipul său, NASA compară sfârşitul anului
calendaristic mayaş cu kilometrajul unei maşini care, la un moment dat, o ia de
la zero.
• Calculele astronomice ale mayaşilor erau atât de avansate, încât percepţia lor
asupra creării lumii se întinde cu mult înainte de Big Bang. Potrivit ştiinţei
moderne, Big Bang a avut loc în urmă cu 13,7 miliarde de ani, dar există date în
ruinele mayaşe care întind existenţa acestei civilizaţii undeva la un miliard de
milarde de ori mai departe de atât.
05.07.2018 23:19 17
• Calendarul lung al mayaşilor a fost realizat pentru a ţine în evidenţă intervale
lungi de timp şi este cel mai complex sistem calendaristic conceput vreodată.
• „Mayaşii antici credeau că lumea a fost creată cu 5.125 de ani în urmă, o dată pe
care am scrie-o sub forma 11 august 3114 î.Hr. La vremea aceea, calendarul
mayaş arăta aşa: 130000. Pe 21 decembrie 2012, el va arăta exact la fel. De la
data aceasta s-au scurs 13 cicluri mayaşe, dar nicio profeţie distructivă nu se
potriveşte cu acest punct“, a explicat Carlson.
• Lika Guhathakurta, un alt expert NASA, a negat posibilitatea ca Soarele să
reprezinte o ameninţare pentru viaţă. „În acest moment, Soarele se apropie de
vârful ciclului de activitate de 11 ani, dar acesta este cel mai slab ciclu solar din
ultimii 50 de ani“, a spus Guhathakurta.
• Cel mai bun mod de a marca ziua de 21 decembrie, îndeamnă videoclipul, este
de a călători la ruinele antice mayaşe şi de a admira ceea ce o mare civilizaţie a
reuşit să realizeze, cu sute de ani în urmă.
• Sursa http://www.adevarul.ro (14 decembrie 2012, ora 10:31)
05.07.2018 23:19 18
Clasificare
• Există trei şcoli de psihologie care au contribuit la teoria învăţării:
– şcoala constructivistă
– şcoala behavioristă
– şcoala umanistă.
• Ele se completează unele pe altele, pe alocuri se suprapun, fiecare
privind învăţarea dintr-o perspectivă diferită.
05.07.2018 23:19 19
Şcoala constructivistă
• Şcoala constructivistă urmăreşte învăţarea prin înţelegere,
învăţarea cu sens, ceea ce presupune că lucrurile nou învăţate
sunt construite pe cele deja cunoscute.
• Înţelegerea unui concept înseamnă capacitatea de a-l explica
prin referire la alte concepte.
• Acest tip de învăţare este un proces zilnic. Când se învaţă ceva
nou, se produc legături între neuroni, creându-se o reţea ce
codifică noile elemente de învăţare. Când trebuie să reţinem
ceva nou învăţat, apelăm la neuroni să citească informaţia. Dacă
înţelegem ce învăţăm, atunci informaţia nouă se conectează la
cea existentă. Gândurile călătoresc pe legăturile între învăţarea
nouă şi cea existentă.
05.07.2018 23:19 20
• În acelaşi timp, învăţarea cu succes are loc printr-un proces
personal de construire de ipoteze.
• Cel care învaţă îşi construieşte cunoştinţele. Numai elevul care a
înţeles conceptul, va putea opera cu el (rezolvă probleme ori alte
sarcini utile).
• Ce înseamnă însă a înţelege pe deplin un subiect, să poţi utiliza ce
ai învăţat în situaţii noi?
• Un răspuns ne oferă taxonomia lui Benjamin Bloom.
05.07.2018 23:19 21
• Bloom a împărţit învăţarea într-o paleta de sarcini sau abilităţi,
numită taxonomie. La bază sunt abilităţile oarecum nesolicitante,
apoi, cu cât urcăm, ele devin mai dificile, interdependente şi utile.
Învăţarea este completă dacă sunt atinse toate abilităţile.
• De jos în sus, se face trecerea de la o solicitare cognitivă redusă,
când nu e nevoie de multă gândire, învăţarea putând avea loc şi
în izolare, la o solicitare cognitivă înaltă, elevii trebuie să
gândească profund şi să înţeleagă materialul nou, relaţionând cu
ceea ce ştiu deja.
05.07.2018 23:19 22
Taxonomia lui Bloom
EVALUARE → emite judecaţi despre o soluţie matematică/ compară şi analizează
două soluţii diferite/ evaluează propria activitate pe parcurs şi în încheiere/ enumeră
punctele slabe şi tari, argumentele pro şi contra
SINTEZĂ → rezolvă probleme care nu sunt de rutină/ scrie un referat, creează un

poster/ construieşte o strategie de rezolvare a unei probleme/ construieşte ipoteze
ANALIZĂ → împarte o problemă complexă în unele mai simple, pe care apoi le

studiază separat/ clasifică/ compară/ argumentează
APLICAŢIE → aplică/ utilizează simboluri matematice/ calculează/ foloseşte
ÎNŢELEGERE → explică/ interpretează/ clasifică/ descrie
CUNOŞTINŢE → afirmă/ îşi aminteşte/ defineşte/ descrie

05.07.2018 23:19 23
Taxonomia lui Bloom
Abilităţi de nivel scăzut (ele pot fi învăţate direct dar nu
sunt
SINTEZA → rezolvă probleme
suficiente în sine,caresuntnu sunt de rutină/
doar mijloace cătrecreează
scrie un referat, un
scopul
cunoaşterii personale).
APLICAŢIE → aplică/ utilizează simboluri matematice/ calculează/ foloseşte

05.07.2018 23:19 24
Taxonomia lui Bloom
SINTEZĂ → rezolvă probleme care nu sunt de rutină/ scrie un referat, creează un


APLICAŢIE →
Cunoaştere aplică/ funcţională
deplin utilizează simboluri matematice/ necesare
(cunoştinţe calculează/ foloseşte
în viaţa
reală, cât şi în numeroase evaluări, ce solicită elevului să
înţeleagă profund şi să facă numeroase conexiuni).
05.07.2018 23:19 25
Taxonomia lui Bloom
Evaluarea
Aplicaţia Sinteza
Înţelegerea Analiza
Cunoaşterea
Implică
Se foloseşte
rezolvarea
pentrude a daprobleme
valoare sau
lucrului,
întocmirea
pentruunuia evidenţia
referat,
Înseamnă să poţi explica noile cunoştinţe din perspectiva
eaSparge
solicită
puncteleunelevului
tari
complex
şi pe
să cele
în
decidă
părţile
slabe.
cumcomponente
Elevii
va aborda
pot săşisarcina
evalueze
apoi priveşte
de un
lucru,
învăţării
Înseamnă
anterioare
să poţi
Este şi face
a experienţei
doar ceva după
abilitatea depersonale,
ce ţi s-a arătat
memorare dar înţelegerea
cum.
argument,
utilizândo acele
soluţie,
abilităţi,
sau
părţile
chiar
cunoştinţe,
înpropria
amănunt. activitate,
experienţeplecând
care sunt
de la
va fi completă doar când şi celelalte abilităţi vor fi formate.
relevanteanumite
pentru sarcina
criterii.de lucru.
05.07.2018 23:19 26
Exemplu – Taxonomia lui Bloom
• Cercetătorii au descoperit că dacă au un calculator, 80% dintre elevii de 9
ani pot rezolva sarcina de lucru:
– Sarcina A: calculează 225:15
• Numai 40% pot rezolva sarcina identică:
– Sarcina B: Dacă un grădinar are 225 de bulbi de plantat egal în 15
ronduri de ori, câţi bulbi vor fi în fiecare rond?
• Unde se află sarcinile A şi B pe taxonomia lui Bloom?
• A) este aplicaţie pentru elevi, deoarece li se cere să facă aşa cum li s-a
arătat.
• B) este o problemă de sinteză deoarece elevul trebuie să recunoască
întrebarea ca pe o operaţie aritmetică (nu una de gramatică), apoi să
decidă ce operaţie trebuie să facă.
• Predarea seamănă cu a da elevului o trusă de unelte. Sarcinile de aplicaţie
îl învaţă pe elev cum să folosească uneltele (:), dar cele de sinteză cer
elevului să aleagă unealta potrivită pentru fiecare sarcină.
05.07.2018 23:19 27
Concluzii asupra exemplului
• Dacă ne referim la problema împărţirii, fiecare nivel al taxonomiei lui
Bloom descrie o competenţă diferită şi fiecare dintre ele este vitală:
• Cunoştinţe: capacitatea de a recunoaşte semnul împărţirii pe calculator;
• Înţelegerea: capacitatea de a explica cum se face împărţirea pe
calculator;
• Aplicaţie: să rezolve împărţirea dată cu ajutorul calculatorului;
• Analiza: capacitatea de a desprinde o operaţie aritmetică dintr-o
problemă exprimată în cuvinte şi recunoaşterea părţilor;
• Sinteza: capacitatea de a recunoaşte o întrebare ca o problemă aritmetică
şi de a decide cum să o rezolve, de exemplu să ştie când să împartă;
• Evaluarea: capacitatea de a verifica propria strategie de rezolvare a
propriei probleme sau a alteia, de a recunoaşte erorile.
• Concluzie: Pentru a avea cunoştinţe pe deplin funcţionale asupra unui
subiect, (cum ar fi împărţirea) elevii trebuie să aibă toate competenţele
din taxonomia lui Bloom.
05.07.2018 23:19 28
Exerciţiul 4 – “Reflectează şi descrie!”
• Luând în considerare exemplele de mai jos, identificaţi
caracteristicile învăţării constructiviste. Comentaţi, ţinând cont de
experienţa dvs. didactică.
10 minute
05.07.2018 23:19 29
• 1. Un profesor crede că elevii sunt pregătiţi să înceapă studierea
gravitaţiei. Acesta creează un mediu ce permite descoperirea cu
obiecte de dimensiuni diferite. Elevii explorează diferenţele în
greutate ale unor bucăţi de lemn şi ciment. Unii elevi au noţiunea
conform căreia obiectele mai grele cad cu o viteză mai mare decât
obiectele mai uşoare. Profesorul furnizează materiale (povestiri,
postere, clipuri video) despre Newton şi Galileo. Profesorul iniţiază
o discuţie despre diferitele teorii despre cădere. Elevii realizează
apoi o replică a experimentului lui Galileo, aruncând diferite
obiecte şi măsurând timpul în care ajung la sol. Observă că
obiectele diferite în greutate cad cu aceeaşi viteză, deşi aria
suprafeţei şi proprietăţile aerodinamice pot influenţa rata căderii.
05.07.2018 23:19 30
• 2. Într-un curs de studiu a vechilor civilizaţii, elevii realizează
săpături arheologice. Aceste săpături se pot realiza într-o groapă cu
nisip în curtea şcolii sau într-o simulare pe calculator. Pe măsură ce
elevii descoperă diferite obiecte, profesorul introduce tehnici de
clasificare. Elevii sunt încurajaţi să:
• a) alcătuiască un grup de muzeografi şi să dezvolte criterii de
încadrare a obiectelor în diferite categorii;
• b) să colaboreze cu alţi studenţi care au lucrat în alte porţiuni de
săpături arheologice. Fiecare grup este pus să dezvolte teorii despre
civilizaţiile care au trăit în acele arealuri.
05.07.2018 23:19 31
• 3. Elevii studiază modalităţi de purificare a apei. Li se cere să
investigheze soluţii alternative: filtru de cafea, aparat de distilare a
apei, pila de cărbuni şi o soluţie matematică abstractă ce vizează
dimensiunea moleculei de apă. În funcţie de răspunsurile
studenţilor, profesorul încurajează crearea de cunoştinţe noi:
abstracte dar şi concrete, poetice dar şi practice.
05.07.2018 23:19 32
• 4. Elevii menţin jurnale în clasele de scriere, unde înregistrează
cum s-au simţit atunci când au derulat proiecte în clasă, reacţiile
vizuale şi verbale ale celorlalţi faţă de proiect. Profesorul citeşte
jurnalul periodic şi se întâlneşte cu elevul pentru a discuta:
• 1) ce cunoştinţe noi şi-a însuşit elevul;
• 2) cum învaţă acesta cel mai bine;
• 3) mediul de învăţare şi rolul profesorului.
05.07.2018 23:19 33
• 5. Un profesor de şcoală generală prezintă clasei o problemă în care
le cere să execute o măsurătoare a unui obiect. Decid să înceapă
problema cu prezentarea riglei de măsură; profesorul permite
elevilor să reflecteze şi să-şi construiască propriile metode de
măsurare. Un elev furnizează informaţia că un doctor l-a măsurat şi
i-a spus că are 1 m şi 30 de cm. Altul spune că bunicul său
(tâmplar) l-a învăţat să măsoare lemnul în coţi. Elevii discută
despre alte metode despre care au auzit şi se decid pe care să le
aplice pentru rezolvarea problemei.
05.07.2018 23:19 34
Principiile învăţării din perspectiva şcolii
constructiviste
• 1. Profesorii trebuie să fixeze sarcini de lucru de nivel înalt,
însemnând sarcini ce presupun sinteza, analiza şi evaluarea.
Utilizarea exclusivă a sarcinilor de nivel scăzut duce la învăţarea de
suprafaţă.
• 2. Competenţele de nivel ridicat trebuie învăţate, nu sunt un dar de
la Dumnezeu. Învăţarea lor implică îndeplinirea unor sarcini
repetate precum analiza unei probleme, crearea de referate,
evaluarea unor soluţii pe baza unor criterii date, etc.
• 3. Stabiliţi trepte ale sarcinilor. Sarcinile de lucru trebuie să urce
treptat pe scara taxonomiei lui Bloom.
05.07.2018 23:19 35
constructiviste
• 4. Utilizaţi strategiile de învăţare care cer tuturor elevilor să
utilizeze un concept. Metodele pasive, cum ar prelegerea făcută de
profesor, nu presupun formarea unui concept. Aceasta se face prin
metode active. Când elevii acţionează, ei trebuie să îşi creeze şi să
aplice conceptul pentru a decide ce să facă.
• 5. Verificaţi şi corectaţi. Stabiliţi activităţi care presupun
verificarea de către elevi a erorilor şi omisiunilor proprii, cât şi ale
colegilor, iar apoi verificaţi-le dumneavoastră.
• 6. E mai important ce face elevul, decât ce face profesorul.
Predarea este doar un mijloc către un scop. Învăţarea contează!
• 7. Faceţi învăţarea plăcută! Sarcini plăcute creează o participare
mai activă, concentrare, perseverenţă şi angajare cognitivă.
05.07.2018 23:19 36
Strategii (metode didactice) constructiviste
• predarea prin întrebări sau descoperirea ghidată
• formularea de întrebări de diagnostic şi răspunsuri, utilizarea
răspunsurilor greşite pentru a explora şi corecta neînţelegerile
(întrebări socratice)
• sarcini de explicare, care cer elevilor să prezinte profesorului sau
colegilor propria înţelegere, aceste explicaţii fiind corectate apoi
• activitatea în grupuri mici cere elevilor să discute asupra
materialului, aşa că se construiesc concepte, are loc inter-evaluarea
şi evaluarea făcută de profesor, având grijă să existe sarcini şi
întrebări de nivel ridicat
• crearea de hărţi mentale şi rezumate care să identifice punctele
cheie şi cum acestea se leagă de întreg.
05.07.2018 23:19 37
Exerciţiul 5 – “Completează enunţul”
• până a veni aici interesul meu cel mai mare era… 10 minute
• modul în care mi-aş descrie familia este…
• lucrul pe care îl ţin minte cel mai bine din şcoală…
• prietenul meu cel mai neobişnuit este…
• lucrul pe care îl preţuiesc cel mai mult este…
• modul meu preferat de a petrece timpul este…
• lucrul care mă nelinişteşte cel mai mult este…
• unele lucruri care mă bucură sunt…
• peste cinci ani sper să ajung…
• lucrul pe care vreau să-l realizez anul acesta…
• în prima zi când ne-am întâlnit, lucrurile pe care le-am observat la tine au fost…
• de atunci lucrurile care m-au surprins au fost…
• ce-mi place la tine este…
• eu cred că lucrul cel mai important pe care l-am învăţat din această discuţie este…
05.07.2018 23:19 38
Şcoala behavioristă: recompense şi
motivaţie
• Psihologii şcolii behavioriste au observat modul în care animalele
învaţă, atunci când sunt recompensate. O parte din aceste
descoperiri se aplică, în mod surprinzător, şi în procesul de învăţare
al oamenilor.
05.07.2018 23:19 39
behavioriste
• 1. Pentru a învăţa, elevul are nevoie de o recompensă, sau o întărire. Un profesor
eficient va acorda multă atenţie recompensării elevilor săi cu aprecieri, atenţie
deosebită sau alte forme de încurajare. Orele pot fi împărţite în module pentru a
creşte frecvenţa recompenselor.
• 2. Întărirea trebuie să urmeze cât de curând comportamentului aşteptat. Elevul
evaluat des este mai motivat decât unul care are de aşteptat săptămâni până la o
apreciere de orice formă. Profesorul eficient trebuie să-şi încurajeze elevii în
timp ce lucrează, întărirea făcându-se aproape instantaneu.
• 3. Învăţarea se face pas cu pas, fiind întărită de succese repetate. Profesorul va
stabili sarcini realizabile pentru elevi, iar sarcinile mai lungi le va împărţi în
sarcini mai scurte. Cheia este ca elevul să aibă succes la fiecare pas.
• 4. Reţinem experienţele recente şi frecvente. Profesorul trebuie să sublinieze
punctele cheie şi să le repete la începutul şi sfârşitul lecţiei. De asemenea, se
foloseşte de lucrurile învăţate în trecut pentru a introduce noţiunile noi.
05.07.2018 23:19 40
Şcoala umanistă: satisfacerea nevoilor
emoţionale ale elevului în procesul învăţării
• În 1964, John Holt susţine că sistemul şcolar poate distruge copiii
din punct de vedere emoţional şi intelectual. Şcoala poate induce
elevilor teama, îi poate umili, ridiculiza şi devaloriza. Teama de
eşec şi respingerea duc la neadaptare.
• Psihologii umanişti cred că factorii emoţionali şi dezvoltarea
personală sunt cele mai importante valori şi că societatea, şcoala şi
universitatea există pentru a răspunde nevoilor fiecărui individ
care învaţă, şi nu invers. Celui care învaţă ar trebui să i se permită
urmărirea propriilor interese şi talente.
05.07.2018 23:19 41
umaniste
• 1. Elevul trebuie să-şi stabilească singur ţintele. Profesorii sunt
încurajaţi să ajute fiecare elev să îşi aleagă ce cunoştinţe şi
deprinderi doreşte să înveţe, negociind un contract de învăţare unic,
sau un plan de acţiune pentru fiecare individ. Materialele, metodele
şi ritmul de învăţare sunt croite pentru a corespunde nevoilor
individuale. Faptul că elevul poate alege, asigură o motivaţie
puternică din partea acestuia. Într-o şcoală obişnuită nu se va putea
aplica în totalitate acest principiu, dar profesorul poate permite
elevilor, din când în când, să-şi aleagă singuri sarcinile de lucru sau
temele. De asemenea profesorul poate propune sarcini ce
maximizează creativitatea şi curiozitatea în locul celor care solicită
doar reaplicarea unor algoritmi învăţaţi.
05.07.2018 23:19 42
umaniste
• 2. Elevii trebuie să-şi asume responsabilitatea învăţării. E indicat ca
elevul să aibă o atitudine activă faţă de învăţare şi ajutorul oferit de
profesor să fie minim, pentru a nu crea dependenţă. Dacă un elev
nu are succes la o sarcină, profesorul îl poate încuraja să descopere
singur metoda de rezolvare, dându-i un ajutor minim (în caz de
nevoie).
• 3. Autoevaluarea este preferabilă evaluării de către profesor. Ea
încurajează dezvoltarea abilităţii de a te baza pe forţele proprii.
Testarea făcută de profesor încurajează învăţarea mai mult pentru
note, decât pentru dezvoltarea personală. E bine ca profesorul să
ceară elevilor să-şi evalueze temele sau părţi de teme, şi să
intervină în evaluare doar când aceasta nu este corespunzătoare.
05.07.2018 23:19 43
umaniste
• 4. Învăţarea este mai eficientă când se petrece într-un context
neameninţător. Elevii trebuie să fie motivaţi de dorinţa de a
explora, de a se dezvolta, de a fi mai buni, nu de teama de eşec. De
aceea se sugerează aplicarea unei politici de îngăduinţă faţă de
greşeli, care trebuie privite ca o oportunitate de a învăţa. Elevii ar
trebui să se prezinte la evaluări când se simt pregătiţi.
• 5. Învăţarea socială. Profesorul trebuie să fie un model pentru
elevi. Îi învăţăm pe elevi în mod inconştient prin comportamentul
nostru. Un profesor care le zâmbeşte, care îi încurajează în mod
egal pe elevii săi, îi învaţă pe aceştia să respecte pe toata lumea,
indiferent de etnie, origine, etc. Acest tip de învăţare se numeşte
curriculum ascuns.
05.07.2018 23:19 44
Exerciţiul 6 – “Avantaje vs. dezavantaje”
• În cadrul grupei din care faceţi parte, identificaţi avantaje şi/ sau
dezavantaje ale unuia din cele trei şcoli de psihologie:
– şcoala constructivistă
– şcoala behavioristă
– şcoala umanistă.
30 minute
05.07.2018 23:19 45
Ce legatură are constructivismul cu clasa la care voi preda?
Profesorii constructiviști pun întrebări și propun spre rezolvare
probleme, apoi îi ghidează pe elevi pentru a găsi propriile răspunsuri.
În acest scop utilizează numeroase tehnici în procesul de predare. De
exemplu, ei pot:
• cere elevilor să formuleze propriile întrebări (investigația);
• permite interpretări și exprimări multiple ale învățării (inteligențe
multiple);
• încurajează lucrul în echipă și utilizarea colegilor ca resurse pentru
învățare.
05.07.2018 23:19 46
Activități constructiviste
• 1. Încurajați și acceptați autonomia și inițiativa elevilor.
• 2. Utilizați date brute și surse de informare primare, împreună cu
materiale fizice și virtuale care pot fi manipulate.
• 3. Când încadrați activitățile, utilizați terminologia cognitiva
"clasifică", "analizează", "prezice" și "creează". Acest limbaj
deschide oportunități pentru ca elevii să exploreze procesul de
învățare. Parcurgeți activitățile încet și pas cu pas.
• 4. Permiteți ca răspunsurile elevilor să conducă lecția, schimbați
strategiile instrucționale și modificați conținuturile.
• 5. Cercetați modul în care elevii înțeleg conceptele predate
înainte de a împărtăși propriile dumneavoastră concepții.
• 6. Încurajați elevii să se angajeze în dialog atât cu dumneavoastră
cât și cu colegii.
05.07.2018 23:19 47
Activități constructiviste
• 7. Declanșați investigațiile elevilor prin interogații bine gândite,
cu întrebări deschise, încurajând elevii să-și pună întrebări unii
altora.
• 8. Încurajați elevii să elaboreze răspunsurile inițiale.
• 9. Angajați elevii în experiențe care pot declanșa contradicții la
ipotezele lor inițiale, apoi încurajați discuțiile.
• 10. Alocați un "timp de așteptare" după ce puneți întrebări.
• 11. Alocați elevilor timp pentru a construi relații și a creea
metafore.
• 12. Cultivați curiozitatea înnăscută a elevilor prin utilizarea
frecventă a modelului tristadial al Cercului Învățării:
Descoperirea, Introducerea Conceptului și Aplicarea Conceptului.
05.07.2018 23:19 48
Exerciţiul 7 – “321”
• Gândiţi-vă cursul de astăzi şi identificaţi:
– 3 lucruri pe care le-aţi învăţat
– 2 lucruri pe care doriţi să le aprofundaţi
– 1 întrebare adresată formatorului
5 minute
05.07.2018 23:19 49
Exerciţiul 8 – “Reflectaţi”
• Enunţaţi obiective la nivelul unei lecţii, la alegerea dv. (specialitate
principală sau secundară, clasă de gimnaziu sau de liceu, clasă
primară, temă sau capitolul/ sistemul de lecţii).
• Comentaţi natura behavioristă a obiectivelor operaţionale.
• Oferiţi exemple de obiective ale unei lecţii “constructiviste” (lecţie
gândită conform unei didactici constructiviste).
5 minute
05.07.2018 23:19 50
Constructivism
Trei modele de proiectare didactica constructivista
1. Ciclul învățării este un design în trei pași care poate fi
utilizat ca un cadru general pentru multe tipuri de activități de
învățare constructiviste.
• Cercul învățării este un model utilizat în special în disciplinele
tehnologice. Procesul începe cu faza descoperirii. În această fază
profesorul încurajează elevii să genereze întrebări și ipoteze
pentru a lucra cu diferite materiale.
• Apoi, profesorul predă lecția cu introducerea conceptelor. În
acest moment profesorul se focalizează pe întrebările elevilor și îi
ajută să creeze ipoteze și să proiecteze experimente.
• În al treilea pas, "aplicarea conceptelor", elevii lucrează la
noile probleme care reconsideră conceptele studiate în primii doi
pași.
• Acest cerc se repetă de multe ori în timpul unei lecții sau a
unei unități de învățare.
2. Un al model a fost dezvoltat de George W. Gagnon. Jr. si
Michelle Collay
În acest model, profesorul implementează un număr de pași în
structura de învățare.
• dezvolta o situație pentru ca elevii să o poată explica
• selectează un proces de grupare a materialelor pentru elevi
• dezvoltă o legătură între ceea ce elevii cunosc deja și ceea ce
profesorii vor ca ei să învețe
• anticipează întrebări și răspunsuri de dat, fără să renunțe la a
furniza explicații
• încurajează elevii să mențină înregistrări ale procesului de
învățare și să le împărtășească cu ceilalți colegi
• solicită reflecțiile elevilor despre procesul de învățare.
3. Robert O. McClintock si John B. Black au elaborat un alt model
pentru medii de învățare asistate de tehnologii computerizate:
• Observarea: elevii observa materialele sursă introduse în contextul
natural în care apar
• Construirea interpretării: Elevii își interpretează observațiile și își
explică cauzele
• Contextualizarea: Elevii construiesc contextul pentru explicațiile lor
• Ucenicia cognitiva: Profesorul îi ajuta pe elevi să realizeze cu succes
observația, interpretarea și contextualizarea
• Colaborarea: Elevii colaborează pentru observare, interpretare și
contextualizare
• Interpretări multiple: elevii câștigă flexibilitate cognitivă fiind expuși
unor interpretări multiple din partea altor elevi sau a exemplelor furnizate
de experți
• Manifestări multiple: Elevii câștigă transferabilitate observând
multiple manifestări ale acelorași interpretări
Constructivism
Planificarea lecției pas cu pas
Încercați să construiți un plan de lecție utilizând unul dintre cele trei
modele constructiviste menționate anterior.
Luați în calcul răspunsurile la întrebări când dezvoltați fiecare pas
pentru planul de lecție.
1.
• Care este tema centrală pe care o urmăriți?
• Au elevii experiență anterioară referitoare la această temă?
• Cât de relevantă este aceasta tema pentru elevii dumneavoastră?
• Ce conexiuni cu viețile elevilor puteți face?
• Ce conexiuni văd elevii?
• Notați-vă oportunitățile pentru descoperire

2.
• Ce materiale veți furniza?
• Ce povestiri sau experiențe puteți relata?
• Ce medii de învățare puteți construi?
• Organizați fiecare dintre centrele de învățare astfel încât să

conțină materiale potrivite pentru conceptele pe care le exploreaza
elevii.
• Plan pentru utilizarea "centrelor de învățare"
3.
• Cum veți structura activitățile astfel încât elevii să învețe
împreună?
• Cum veți iniția dialogul necesar pentru a evalua gândirea
elevilor?
• Realizați un plan pentru învățare

4.
• Odată ce le-ați acordat elevilor timp pentru a determina ce trebuie
să cunoască și să descopere, realizați o introducere a conceptelor
ce trebuie învățate.
• Ce investigații pot elevii să realizeze pentru a încadra întrebările

și ipotezele?
• Va fi: - o discuție în clasă?, un joc?
• Realizați Introducerea temei (a conceptului)

5.
• Poate fi simplă sau elaborată (un proiect desfășurat pe mai multe
discipline, care introduce conceptul de conservare punând fiecare
elev să reprezinte X milioane de oameni). Elevii au fost plasați pe
o hartă a lumii care acoperă podeaua școlii. Estimați perioada de
timp de care vor avea nevoie elevii pentru a explora acest concept.
• Ajutați elevii să-și estimeze perioada de timp în care vor desfășura
investigația.
• Timpul disponibil (zile, săptămâni, perioade din oră)

6.
• Reflectați asupra înțelegerii gradului de pregătire a elevilor.
Aveți nevoie să prezentați și altă informație sau să dezvoltați și
alte abilități? Exista filme, înregistrări video, sau prezentări în
powerepoint care pot furniza oportunități pentru îmbunătățirea
înțelegerii? Ce colecții WEB puteți oferi? Ce resurse pot fi
adunate de la biblioteca?
• În această fază a cercului de învățare, elevii deseori lucrează la o
nouă problemă - o problema cu parametrii diferiți, în contexte
diferite și în general cu variabile diferite dar cu conceptele
semnificative similare cu problema originală. Pe măsură ce elevii
lucrează la problemă, ajutații să planifice modalități
corespunzătoare de a construi și a-și demonstra soluțiile. Lista
următoare de expoziții, prezentări și metode de demonstrare vă
poate fi utilă ca punct de plecare.
7.
Elevii își pot construi cunoștințe adiționale imaginându-și și
analizând:
• soluții la probleme din școală sau comunitate
• formule matematice pentru a explica o problema, sau oferi o
soluție
• metode de categorizare pentru anumite plante sau animale în
domeniul de activitate bazate pe o observare atentă
• un plan pentru un vânător
8.
Elevii își pot construi cunoștințe adiționale dacă scriu:
• poeme
• piese de teatru
• articole de revista
• jurnale
• impresii de călătorie
• scrisori
• noi finaluri pentru povestiri
• experimente de tipul "ce-ar fi dacă.."
9.
• Se pot organiza excursii sau alte evenimente speciale care să
constituie extensii ale oportunităților de cercetare pentru elevi?
• Cum veți identifica înțelegerea de către elevi a conceptelor?
• Ce strategii veți utiliza pentru a îmbina evaluarea cu predarea?
• Descrieți materialele și resursele

9.
• Furnizați suficient timp pentru reflecție - atât a dumneavoastră cât
și a elevilor. Îndrumați reflecția elevilor spre o tema. Ajutați elevii
să elimine declarații generale cum ar fi: "A fost distractiv" sau "
Chiar mi-au plăcut activitățile desfășurate". Ajutați elevii să
înlocuiască aceste generalități cu propoziții cum ar fi: "Faptul că
am menținut înregistrări ale traiectoriei bilei m-a ajutat să observ
un pattern de care ieri nu eram conștient, pentru că nu mențineam
înregistrări ale activității mele.“
9.
Este prezentată mai jos o listă de modele care încurajează reflecția,
modele pe care le-ați putea utiliza în planificarea lecțiilor:
• jurnale
• articole de revista
• e-mail
• hărți conceptuale
• conferințe online
• Care dintre ele se potrivește cel mai bine pentru evaluarea

învățării? Au elevii modalități de a-și evalua dezvoltarea,
atitudinile, abilitățile și cunoștințele?
• Evaluare și reflecție
10.
Pe măsură ce vă dezvoltați planurile de lecție, puteți să vă împărtășiți
reflecțiile și întrebările cu alți profesori. Odată ce încercați să
implementați lecții noi, împărtășiți rezultatele voastre cu colegii.
Ce ați învățat dumneavoastră îi poate ajuta și pe alții să învețe.
Investigarea modului în care oamenii învață este o arie bogată și
care oferă numeroase recompense pentru a va dezvolta abilitățile
de predare.
Exerciţiu de concentrare
• Participanţii formează un cerc. Participantul care are mingea, i-o
aruncă altui jucător, spunând:
• „Nu există ... fără ...”(spre exemplu: „Nu există vară fără flori”.
Următorul jucător aruncă mingea şi spune următoarea frază in
aceeasi (exemplu: „Nu-i fum fără foc”, „Nu-s copii fără gălăgie”
etc.). Dacă vreun participant nu poate inventa vreo frază, ceilalţi
pot să-l ajute.
05.07.2018 23:19 69
METODE CONSTRUCTIVISTE DE
PREDARE-ÎNVĂŢARE
05.07.2018 23:19 70
• Sistemul metodelor didactice clasice se completează, în activitatea
didactică cu metode, stratagii şi procedee de învăţare noi, derivate
din logica ştiinţei. Ele pot fi aplicate în activitatea didactică, dacă şi
activitatea de proiectare a fost realizată conform cu modelele de
instruire constructivistă.
• Metodele se împart în: inductive şi deductive.
05.07.2018 23:19 71
Metode pentru tratare iniţială
• Experienţa directă • prin sesizare, identificare, detectare, distingere;
• Observaţia • prin observare directă, în condiţii variate, globală
• Studiul sau criterială, după un plan, sau secvenţial;
independent • prin orientare, recunoaştere, explorare, căutare
• Exerciţiile de independentă, individuală;
procesare primară • prin analiză, descompunere, segmentare, extragere;
• prin comparare, completare, discriminare,
evidenţiere, eliminare;
• prin ordonare, grupare, relaţionare, combinare;
• prin relatare, apreciere, descriere, măsurare,
interpretare primară, prezentare;
• prin redare verbală, în scris, prin desene, grafice,
schiţe, contururi, imagini, obiecte comparabile,
culori;
• prin consemnare, înregistrare a celor sesizate
percepute în mod clasic (mape, fişe, caiete) sau prin
05.07.2018 23:19 apel la multimedia. 72
Metode pentru formarea imaginilor mentale
• Experienţa directă • prin înregistrare, reactualizare, orientare, integrare,
relaţionare;
• prin selectare, asociere, corelare, comparare;
• prin prelucrare, combinare, recombinare,
transformare, generare, scanare,
• Modelarea • prin sistematizare, codificare, restructurare,
organizare, schematizare, integrare, modelare,
proiectare mentală, generalizare, esenţializare.
• Exerciţiile de • prin redare a construcţiile în scheme, grafice, hărţi
procesare şi cognitive, simboluri, schiţe, liste de cuvinte-cheie,
reprezentare tabele, titluri, desene, exemple, analogii, metafore,
texte, soluţii, reţele, configuraţii, puncte de sprijin
05.07.2018 23:19 73
Metode pentru înţelegere, integrarea
informaţiilor la nivel abstract
• Problematizarea, • prin analize critice/ criteriale, cauzale, comparative,
conflictul cognitiv factoriale, contextuale/ de sarcină;
• Experienţe mentale • prin comparare, diferenţiere, relaţionare, atribuire,
identificare, relaţionare;
• Exerciţii de
• prin corelare, sinteză, combinare, prelucrare.
procesare mentală
• prin generalizare, esenţializare, sesizare a sensurilor,
• Explicaţia formulare de ipoteze, schematizare, integrare în context,
ştiinţifică exemplificare
• Experimentul • prin formulare de întrebări, esenţializare, redefinire,
mental reorganizare, restructurare, reîncadrare, reformulare,
• Modelarea reinterpretare, integrare în noi structuri, schimbare a
perspectivei, introducerea şi rezolvarea perturbaţiilor,
identificarea de noi probleme sau experienţe, recombinare;
• prin exprimare proprie, argumentare, exemplificare,
interpretare proprie, transformare, clarificare, ilustrare,
extrapolare, prevedere de consecinţe, explicare variată;
• prin redare verbală a construcţiilor sau in scris sau prin
scheme, modele, reţele cognitive, exemple, texte redactate,
05.07.2018 23:19 74
desene, experienţe, simboluri
Metode pentru generalizări, conceptualizări
în mod propriu
• Experienţe mentale • prin identificare de relaţii, comparare, evidenţiere de
• Conceptualizare în note comune, esenţializare, sintetizare, atribuire la o
trepte clasă, grupare de elemente similare, asociere de
• Modelarea imagini mentale, ordonare şi reordonare, structurare
şi restructurare, combinare variată;
• prin argumentare, interpretare critică proprie,
completare de concepte anterioare, codificare,
recunoaştere şi rezolvare, redefinire în contexte noi;
• prin definire logică, numire, redare proprie, tipizare,
concluzionare, explicare de carcateristici comune şi
în contrast, arbore de derivare noţională, matrice a
conceptelor, grafuri conceptuale profile robot, scale
criteriale, liste de cuvinte cheie sau idei esenţiale,
planuri tematice, exemple tipice, modele, concluzii
formulare, reguli conturate, redări variate ale notelor
comune (colorare, încercuire, relaţionare,
simbolizare)
05.07.2018 23:19 75
Metode de organizare a experienţei
cognitive, a informaţiilor în memeorie
• Esenţializarea • prin codificare sau raportare a noilor date la coduri
specifice, exerciţiii de interiorizare şi fixare, stocare,
• Sistematizarea
păstrare reactualizare, reamintire, recunoaştere,
logică
• prin reechilibrare, combinare a sistemelor mnezice:
• Eliminarea memorie senzorio-perceptivă, memorie de scurtă durată,
detaliilor, memorie semnatică, memorie procedurală, memorie de
punctelor slabe lungă durată;
• Sugerarea de noi • prin organizare şi procesare mentală a celor stocate:
abordări, explorări atribuiri de note esenţiale, formulare de propoziţii variate,
constituire de reţele cognitive şi semnatice între acestea;
• prin regrupare, resistematizare, reinterpretare, modelare şi
remodelare, reorganizare, restructurare, reconstruire,
recodificare;
• cuvinte – cheie, tabele criteriale de structurare (comparare,
descriere, enumerare, explicare), experienţe de învăţare,
grupări cognitive, hărţi conceptuale, puncte de sprijin,
elemente ale contextului fixate, exemple afectiv-cognitive,
spaţii dereferinţă, spaţii de referinţă precizate.
05.07.2018 23:19 76
METODE DEDUCTIVE
05.07.2018 23:19 77
Rezolvarea constructivistă a problemelor
• Nu se confundă cu • prin analiză critică a contextului problemei., schemelor mentale,
rezolvarea prin reactualizare a experienţei rezolutive şi a strategiilor posibile,
algoritmi, modele prevedere şi analiză a dificultăţilor şi erorilor, analiză de sarcină
şi a condiţiilor;
cunoscute, date
• prin formulare de ipoteze de soluţionare, aplicare a schemelor
• Priveşte mentale adecvate, reorganizare a datelor, recorelare, prelucrare
problemele slab/ nouă, reformulare, reanalizare, reasamblare a modelelor
rău stucturate, anterioare, prospectare, comparare integrare şi reprezentare
situaţiile problemă mentală a datelor;
care generează • prin afirmare a unei soluţii sau plan construite propriu,
conflict cognitiv verbalizare a căutărilor şi a sintezei lor, explicare şi apreciere a
• Căutare a soluţiei argumentelor în construcţie, întocmirea hărţii cognitive a
prin construire înţelegerii, analogie cu alte rezolvări de succes, realizare de alte
transferuri metodologice, contrastare cu alte experienţe, motivare
progresivă, cu
a deciziei de alegere, modelare a construirii rezolvării
depăşirea
• prin utilizare de instrumente cognitive, ca operatori: tabele
obstacolelor
criteriale de analiză, liste sau pachete de algoritmi implicaţi, liste
cognitive de întrebări şi ipoteze, scheme cognitive, reţele cognitive cu
variante de rute de rezolvare, plan final de soluţionare şi cu
05.07.2018 23:19 variante globale sau parţiale, portofolii tematice. 78
Utilizarea constructivistă a reflecţiei personale
• Sprijină învăţarea • prin formulare de întrebări, ipoteze, opinii, explicaţii, anticipări,
conceptuală, deducţii, analogii proprii mentale,
formarea • prin evaluări proprii, reinterpretări, parafrazări, reorganizări,
constructelor conexiuni, combinări, evidenţe ale obstacolelor, analiză a conflictului
• Implică pluralitatea cognitiv constant, comparare şi diferenţiere a altor opinii găsite,
corelaţiilor, argumentare construită, comunicare cu sine, utilizare a diferite
variantelor, limbaje în exprimarea reprezentărilor şi rezultatelor;
modelelor, criteriilor, • prin confruntare, egociere, dezbatere a propriilor reflecţii în grup sau
interpretărilor, analize critice, prin studiu independent, verbalizare a reflecţiilor
atribuirilor proprii, efectuare de exerciţii de redare, exprimare coerentă, logică
sau creatoare a celor prelucrate propriu
• Arată rolul orientării
• prin organizare a condiţiilor necesare reflecţiei: structurarea
globale, iniţiale în
informaţiilor, puncte de sprijin stimulative, timp necesar, evaluare
problemă, apoi întârziată şi formativă, preponderenţă a metodelor active de instruire,
explorarea ei mentală motivaţie a căutării şi afirmării, stil constructivist format
• Cere corelare variată • prin utilizare ca instrumente: caiete/jurnale personale, liste de
a experienţei întrebări şi ipoteze formulate în timpul studiului sau al experienţelor,
anterioare formale, observaţii şi interpretări multiple, analize critice redactate, scheme sau
nonformale reţele cognitive restructurate, fişe de muncă independentă comentate,
proiecte sau scenarii elavorate, matrice de analiza criteriale
05.07.2018 23:19 79
Metode pentru luare de decizii
• Hotărâri pentru • prin analize multiple: de sarcină, a contextului, critică,
soluţionarea finală comparativă, cauzală, factorială, a elementelor, a
a problemelor operaţiilor, a relaţiilor, a riscurilor;
• Pentru raţionarea • prin formulare de soluţii, comparare în perechi
asupra modului de alternative, analiză criterială şi alegere a celei optime;
construire, alegere • prin analiză a abaterilor, a problemelor potenţiale cu
a soluţiei optime influenţe negative, construirea arborelui decizional;
• Pentru prevenirea • prin simulare de jocuri, secenarii rezolutive cu raportare
insuccesului, la consiţii şi perspective;
perturbării, erorilor • prin prevedere a proiectelor acţionale cu condiţii de
în rezolvare aplicare, reconsiderare, completare, corectare, prevenire,
ameliorare, dezvoltare;
• prin utilizare ca instrumente: matrice de analiză
criterială, hartă conceptuală sau situaţională, arbore
decizional, diagrame, inventar de consecinţe, tabele
comparative pe criterii, liste de alternative, modelări,
05.07.2018 23:19
analiza SWOT. 80
Exerciţiu de înviorare 5 minute
• Jucătorii se numără de la 1 la 3. Numărul 1 vor fi

– 1 – poliţia
– 2 – oameni
– 3 – hoţii.
• De fiecare dată când voi rosti denumirea grupului, grupul trebuie să

se ridice şi să se aşeze repede.
05.07.2018 23:19 81
Exerciţiu de înviorare 5 minute
• Oamenii trăiau într-o casă. Într-o seară când oamenii au mers la

culcare, au venit hoţii pentru a le fura banii. În timp ce hoţii căutau
banii, oamenii s-au trezit de la zgomotul pe care-l făceau ei. Hoţii
s-au speriat şi s-au ascuns. Oamenii au hotărât să sune la poliţie şi
să comunice că în casa lor se află hoţii. Poliţia a întrebat oamenii
dacă ei ştiu unde se află hoţii. Oamenii au zis că hoţii s-au ascuns
în subsol. Când a venit poliţia, hoţii au fugit din subsol în pod.
Poliţia a început să-i caute pe hoţi. Oamenii ajutau poliţia. Oamenii
si poliţia erau foarte bucuroşi când i-au găsit pe hoţi. Hoţilor le-a
părut rău că au intrat în casa oamenilor şi ei au rugaţ să fie iertaţi.
Hoţii au început să plângă. Oamenii şi poliţia i-au iertat pe hoţi şi ei
împreună au luat cina.
05.07.2018 23:19 82
Sisteme contemporane de predare-
învăţare relaţia predare-învăţare în
contemporaneitate
05.07.2018 23:19 83
Tematică
• Implicaţii practice vizând cele două orientări (şcoala tradiţională
versus şcoala modernă): analiza SWOT
• Clasic, modern şi postmodern în predare şi învăţare: dezbateri
• Specificul şcolii româneşti: proiect de cercetare ameliorativă
05.07.2018 23:19 84
Tema modulului
• Prezentaţi într-un eseu reflexiv concepţia dvs. despre predarea
eficientă.
05.07.2018 23:19 85
Structură eseu reflexiv
• Introducere ......, în finalul căreia apare “o propoziţie subiect” (aşa
se numeşte) în care vă exprimaţi părerea personală.
• Cuprinsul începe reluând părerea personală de la introducere şi
prezentând 3 argumente/ 3 exemple despre ceea ce înseamnă
predarea eficientă (se poate veni cu citate, dar şi păreri personale)
• În continuarea cuprinsului se prezintă un contraargument sau o altă
părere despre predarea eficientă (ceva de genul: “După părerea
unora, predarea eficientă înseamnă... sau se refera la... sau are în
vedere....)
• Încheierea: se pleacă, din nou, de la părerea personală şi se face
legătura cu încheierea propriu-zisa.
05.07.2018 23:19 86
Debut
• Legat de legitimitatea schimbărilor în educaţie, au existat o
sumedenie de idei, s-a despicat firul în patru, s-a inventat roata
din nou, s-au jucat retorici şi forme fără fond, şi s-a uitat, cel mai
adesea, esenţa problemei, respectiv beneficiarul oricarei
schimbări din şcoală.
• La începutul secolului XX, un grup important de pedagogi,
psihologi, medici şi dascăli acuză cu vehemenţă instituţia şcolară
pentru lipsa ei de adecvare la nevoile copiilor şi la cerinţele
pieţei muncii. Şcoala, considerau ei, deformează copilul în loc
sa-l formeze, îi închide orizontul în loc să i-l deschidă, îl obligă
la nemişcare, lipsă de reacţie şi deci, nu-l pregăteşte pentru
viaţă.
05.07.2018 23:19 87
Teme de discuţie
• Temă de discuţie: Ce părere aveţi despre incriminările de mai

sus? Se pot aplica şcolii de azi? De ce? Este nevoie ca şcoala
să pregătească pentru viaţă? Care sunt, după opinia
dumneavoastră, rolurile şcolii? Faceţi o listă a achiziţiilor
necesare în viaţă şi pe care şcoala le oferă/ ar trebui să le
ofere elevilor.
• Temă de reflecţie: Cât la sută din ceea ce predaţi

dumneavoastră este util pentru viaţa socio-profesională şi
personală a viitorului absolvent? Faceţi o listă a achiziţiilor
cu adevărat utile pe care le predaţi.
05.07.2018 23:19 88
La şcoală La locul de muncă
Profesorul expert transmite Muncitorii îşi asumă pasiv locul
Perspectiva tradiţională
cunoştinţe elevilor pasivi desemnat într-o organizaţie

ierarhică, unde sunt riguros
supervizaţi
Accentul este pus pe fapte şi pe Accentul este pus pe răspunsuri
obţinerea răspunsului corect limitate la probleme limitate şi pe
îndeplinirea unei sarcini prescrise
Ceea ce este învăţat este lipsit de Accentul este pus pe sarcina
context semnificativ specifică independent de
contextul organizaţional şi de
strategia companiei
05.07.2018 23:19 89
La şcoală La locul de muncă
Sub supravegherea profesorului, Muncitorii îşi asumă
elevii îşi asumă responsabilitatea responsabilitatea pentru
propriei învăţări, dezvoltându-şi identificarea şi rezolvarea
pe parcursul acestui proces problemelor şi pentru adaptarea
Perspectiva modernă
competenţe metacognitive şi la schimbare prin învăţare

autoevaluative (competenţe de
educaţie permanentă)
Accentul este pus pe modalităţi Muncitorii se confruntă cu
alternative pentru încadrarea probleme non-rutiniere care
diferitelor aspecte şi rezolvarea trebuie analizate şi rezolvate
de probleme
Sunt introduse idei, principii, Muncitorii iau decizii care
fapte care sunt folosite şi înţelese solicită înţelegerea contextului
într-un context semnificativ mai amplu al propriei lor
activităţi şi al priorităţilor
05.07.2018 23:19
companiei 90
Activitate pe grupe – 20 minute
• Aşezaţi-vă în patru grupe.

• Timp de lucru 10 minute.
• Discuţii 7 minute.
05.07.2018 23:19 91
Activitate pe grupe - tema de lucru
• 1. Pornind de la tabelul de mai sus, analizaţi caracteristicile şcolii tradiţionale.
Sunt ele în consonanţă cu acelea ale locului de muncă tradiţional? Stabiliţi
relaţii între informaţiile oferite pe cele două coloane de pe banda gri.
• 2. Pornind de la tabelul de mai sus, analizaţi caracteristicile şcolii moderne. Sunt
ele în consonanţă cu acelea ale locului de muncă modern? Stabiliţi relaţii între
informaţiile oferite pe cele două coloane corespunzătoare perspectivei moderne.
• 3. Pornind de la tabelul de mai sus, analizaţi faceţi comparaţii în cruce:
caracteristicile şcolii moderne cu acelea ale locului de muncă tradiţional şi
caracteristicile şcolii tradiţionale cu acelea ale locului de muncă modern. Ce
concluzii trageţi?
• 4. Au şanse elevii care învaţă la şcoala tradiţională să facă faţă cerinţelor unui
loc de muncă modern? Există o configurare modernă a locurilor de muncă în
comunitatea d-vs? Când este eficientă o fermă? Dar o iniţiativă de turism rural?
• 5. De ce credeţi că vi s-au pus toate aceste întrebări în loc să vi se ofere opiniile
experţilor care au sistematizat tabelul?
• 6. Completaţi fişa individuală de feedback.
05.07.2018 23:19 92
De ce vorbim despre învăţare activă?
Cercetări efectuate în ultimii 25 de ani arată că pasivitatea din clasă (înţeleasă
ca rezultat al predării tradiţionale, în care profesorul ţine o prelegere, eventual face o
demonstraţie, iar elevii îl urmăresc) nu produce învăţare decât în foarte mică
măsură. Iată câteva rezultate ale acestor studii:
• Elevii sunt atenţi numai 40% din timpul afectat prelegerii. (Pollio, 1984)
• Elevii reţin 70% din conţinuturile prezentate în primele 10 minute ale prelegerii
şi numai 20% din cele prezentate în ultimele 10 minute ale prelegerii.
(McKeachie, 1986)
05.07.2018 93
PRELEGEREA
Ultimele 10 minute
din prelegere
20%
A
t
e 40%
Primele 10 n
minute din 70% t
prelegere
i
e
05.07.2018 94
Ce reţinem?
• Cercetările asupra memoriei au demonstrat că, in general, în urma unei
activităţi de învăţare, reţinem:
Piramida învăţării
Din ce citim 10% CITIND
Din ce ascultăm 20% ASCULTÂND
Din ce vedem 30% VĂZÂND IMAGINI
VIZIONÂND FILME
VIZIONÂND EXPOZIŢII
Din ce vedem şi ascultăm 50%
ASISTĂND LA DEMONSTRAŢII
PARTICIPÂND LA DISCUŢII
VORBIND ALTORA
Din ce spunem 70% JUCÂND ROLURI
SIMULÂND
PARTICIPÂND LA ACTIVITĂŢI PRACTICE
Din ce facem 90%
INVĂTÂND PE ALŢII
EVALUÂND
05.07.2018 23:19 95
De ce vorbim despre învăţare activă
Un studiu vizând implicaţiile predării centrate pe discursul magistral (o
prelegere de tip tradiţional în care profesorul livrează conţinuturi standard care
urmează să fie asimilate de elevii – pasivi şi ascultători!) (Johnson, Johnson,
Smith, 1991) relevă că:
• atenţia elevilor descreşte cu fiecare minut care trece pe parcursul prelegerii
• prelegerea se potriveşte numai celor care învaţă eficient prin canal auditiv
• prelegerea promovează învăţarea de nivel inferior a informaţiilor factuale
• prelegerea presupune că toţi elevii au nevoie de aceleaşi informaţii în
acelaşi ritm
• elevilor nu le place să fie supuşi unei prelegeri
05.07.2018 23:19 96
• Aşezaţi-vă în cinci grupe.

05.07.2018 23:19 97
• Găsiţi o altă analogie/ comparaţie/ metaforă sau redaţi printr-o schemă/ desen
modul activ de operare a creierului.
05.07.2018 23:19 98
La şcoală
Învăţare pasivă Învăţare (inter)activă
• Profesorul expert transmite • Sub supravegherea profesorului, elevii
cunoştinţe elevilor pasivi îşi asumă responsabilitatea propriei
învăţări, dezvoltându-şi pe parcursul
acestui proces competenţe
metacognitive şi autoevaluative
(competenţe de educaţie permanentă)
• Accentul este pus pe fapte şi pe • Accentul este pus pe modalităţi

obţinerea răspunsului alternative pentru încadrarea diferitelor
corect aspecte şi rezolvarea de probleme
• Ceea ce este învăţat este • Sunt introduse idei, principii, fapte

lipsit de context semnificativ care sunt folosite şi înţelese într-un
context semnificativ
05.07.2018 23:19 99
Învăţare activă
• De fapt, este insuficient pentru învăţare dacă, în timpul orei, elevii ascultă
(explicaţiile profesorului) şi, eventual, văd (o demonstraţie făcută de profesor).
Cauza acestui fenomen ţine de însuşi funcţionarea creierului.
• Creierul nu funcţionează ca un video sau un casetofon. Creierul nu este un

simplu receptor de informaţie.
• Creierul procesează informaţia!
05.07.2018 23:19 100

Învăţare activă
• Creierul funcţionează asemeni unui computer (mai bine zis, computerul a

fost modelat după modul de funcţionare a creierului!):
• Pentru ca un computer să înceapă să funcţioneze trebuie să apăsăm butonul
“pornire”. Când învăţarea este “pasivă”, butonul “pornire” al creierului
nostru nu este activat!
• Un computer are nevoie de un soft adecvat pentru a interpreta datele
introduse. De asemenea, creierul nostru are nevoie să “lege” ceea ce este
predat de ceea ce deja cunoaşte şi de modul său propriu de operare. Când
învăţarea este “pasivă”, creierul nu face aceste legături.
• Un computer nu reţine informaţia procesată decât dacă acţionăm butonul
“salvare”. Creierul nostru trebuie să testeze informaţia sau să o explice
altcuiva pentru a o stoca.
• Când învăţarea este “pasivă”, creierul nu “salvează” ceea ce a fost

prezentat!
05.07.2018 23:19 101
Completaţi frazele:
• Înainte de a completa individual următoarele propoziţii din tabelul
următor:„Eu învăţam/învăţ...” gândiţi-vă la cum aţi învăţat să scrieţi primele
litere, cum să cântaţi, cum aţi desluşit înţelesul primului cuvânt, cum aţi învăţat
să respectaţi un orar, cum să îţi faci prieteni, cum să mergi pe bicicletă, cum să
înoţi, cum să repari o piesă, cum să reciţi o poezie, etc.
05.07.2018 23:19 102

În trecut….
• Învăţam greu atunci când...
• Învăţ uşor atunci când...
• Cred că învăţarea era mai uşoară atunci când...
• Cred că învăţarea era grea atunci când...
• În grup, învăţam...
• Singur(ă) învăţam...
• Din cărţi învăţam...
• Învăţam uşor de la o persoană care...
• Învăţam greu de la o persoană care...
• Învăţam rapid şi cu plăcere atunci când...
• Tehnicile pe care le foloseam atunci când învăţam...
• Sloganul personal pentru învăţare era...
05.07.2018 23:19 103
Astăzi….
• Învăţ greu atunci când...
• Învăţ uşor atunci când...
• Cred că învăţarea este uşoară atunci când...
• Cred că învăţarea este grea atunci când...
• În grup, învăţ...
• Singur(ă) învăţ...
• Din cărţi învăţ...
• Învăţ uşor de la o persoană care...
• Învăţ greu de la o persoană care...
• Învăţ rapid şi cu plăcere atunci când...
• Tehnicile pe care le folosesc atunci când învăţ...
• Sloganul personal pentru învăţare
05.07.2018 23:19 104
Învăţare…
• Ce se întâmplă de fapt când profesorii îşi “inundă” elevii cu propriile lor
gânduri, oricât de profunde şi bine organizate ar fi acestea?
• Ce se întâmplă când profesorul recurge prea des la explicaţiile şi
demonstraţiile de tipul “hai-sa-ţi-arăt-cum”?
“Turnarea” faptelor şi conceptelor gata “mestecate” şi performarea cu

măiestrie a procedurilor de către profesor interferează cu învăţarea. Fără
îndoială, prezentarea poate face o impresie imediată asupra creierului, dar, în
absenţa unei memorii de excepţie, elevii nu pot reţine prea mult pentru
perioada următoare.
Un profesor, oricât de strălucit orator ar fi, nu se poate substitui creierelor
elevilor şi deci nu poate face activitatea care se desfăşoară individual în mintea
fiecăruia.
Elevii înşişi trebuie să organizeze ceea ce au auzit şi văzut într-un tot
ordonat şi plin de semnificaţii. Dacă elevilor nu li se oferă ocazia discuţiei, a
investigaţiei, a acţiunii şi eventual a predării, învăţarea nu are loc.
05.07.2018 23:19 105
Învăţare…
Un raport relativ recent, care sintetizează o serie de cercetări din mai
multe domenii, trage următoarele concluzii referitor la modul în care se
produce învăţarea:
• Învăţarea presupune înţelegerea, iar aceasta înseamnă mai mult decât
cunoaşterea faptelor. Această afirmaţie este evidenţiată de
comportamentele experţilor, indiferent de domeniul de cunoaştere în care
activează. Ei sunt de fapt experţi prin aceea că demonstrează:
– o bază solidă de cunoştinţe procedurale (adică moduri de operare cu
informaţiile)
– înţelegerea faptelor, fenomenelor într-un cadru conceptual
– organizarea cunoştinţelor astfel încât acestea să fie uşor accesate şi
aplicate
05.07.2018 23:19 106

Învăţare…
• Elevii construiesc cunoaşterea şi înţelegerea pe baza a ceea ce deja
cunosc şi/ sau cred. Ceea ce presupune că este esenţială aflarea bagajului
de reprezentări pe care elevii le posedă, căci invariabil, indiferent de natura
lor, acesta le va influenţa învăţarea şcolară. De multe ori aceste elemente
(de ”pre-cunoaştere”, căpătate în contexte informale) sunt idei rezonabile şi
adecvate în diferite situaţii limitate. Dar ele pot fi şi aplicate impropriu în
circumstanţe în care nu pot funcţiona ca atare.
• Elevii formulează noile cunoştinţe prin modificarea şi rafinarea
conceptelor lor curente şi prin adăugarea de noi concepte la ceea ce
cunosc deja. Elevii îşi modifică de fapt ideile când acestea sunt
nesatisfăcătoare pentru explicare, descriere, operare la modul general. Dacă
profesorul le predă, ca atare, un adevăr de nezdruncinat, mai mult ca sigur
că preconcepţiile despre care am vorbit anterior nu se vor modifica. Dacă
însă elevii au posibilitatea să descopere ei înşişi alternative plauzibile şi
evident folositoare atunci încep să-şi rafineze achiziţiile anterioare şi să
adauge unele noi.
05.07.2018 23:19 107
Învăţare…
• Învăţarea este mediată de mediul social în care elevii interacţionează
unii cu alţii. Elevii beneficiază de oportunităţile de a-şi împărtăşi şi
confrunta ideile cu alţii. In acest proces ideile individuale se reconstruiesc
şi înţelegerea se adânceşte.
• Învăţarea eficientă necesită preluarea de către elevi a controlului
asupra propriei învăţări. Elevii de succes ştiu când au nevoie de
informaţii suplimentare şi când au înţeles ceva. Ei sunt metacognitivi, adică
sunt conştienţi şi capabili de monitorizarea ideilor, gândurilor şi
cunoştinţelor lor.
• Transferul, respectiv capacitatea de a aplica cunoştinţe în situaţii noi
este afectat de gradul în care elevii învaţă-pentru-înţelegere (şi învaţă-
cu- înţelegere!)
05.07.2018 23:19 108

De ce vorbim de învăţare interactivă?
Acela care învaţă trebuie să-şi construiască cunoaşterea prin intermediul

propriei înţelegeri şi că nimeni nu poate face acest lucru în locul său.
Această construcţie personală este favorizată de interacţiunea cu alţii, care,
la rândul lor, învaţă.
Dacă elevii îşi construiesc cunoaşterea proprie, nu înseamnă însă că fac
acest lucru singuri, în izolare. Să nu uităm că omul este fundamental social.
Promovarea învăţării active presupune şi încurajarea parteneriatelor în
învăţare.
În fapt, adevărata învăţare, aceea care permite transferul achiziţiilor în
contexte noi este nu doar simplu activă, individual activă ci INTERACTIVĂ!
Din punct de vedere social, învăţarea este ”o nevoie umană profundă de a

da o replică altcuiva şi de a lucra împreună cu alţii pentru atingerea unui
obiectiv”.
05.07.2018 23:19 109
Nu numai cercetarea, dar şi experienţele cadrelor didactice cu metodele

colaborative evidenţiază efectul benefic al interacţiunii elevilor. Gruparea şi
sarcinile în care membrii grupului depind unul de celălalt pentru realizarea
rezultatului urmărit arată că:
- elevii se implică mai mult în învăţare decât în abordările frontale sau
individuale
- elevii odată implicaţi îşi manifestă dorinţa de a împărtăşi celorlalţi ceea
ce experimentează, iar aceasta conduce la noi conexiuni în sprijinul înţelegerii
- elevii acced la înţelegerea profundă atunci când au oportunităţi de a
explica şi chiar preda celorlalţi colegi ceea ce au învăţat.
05.07.2018 23:19 110

Teme de discuţie
• În abordarea acestei secţiuni, v-aţi simţit mai confortabil, “mai în

siguranţă”: când aţi lucrat individual sau în grup? Discutaţi cu alţi colegi şi
aflaţi şi opiniile lor.
• Împărtăşiţi colegilor experienţe didactice în care aţi grupat elevii pentru

realizarea unei sarcini.
• Mulţi profesori evită activităţile de grup pe motiv că sunt indisciplinate,

”gălăgioase”. Dumneavoastră ce părere aveţi?
• Cum puteţi grupa elevii?
05.07.2018 23:19 111

Teme de reflecţie individuală
• 1. Ce avantaje vedeţi la lucrul în grupuri de 2 elevi ?

• 2. Formulaţi o sarcină de lucru realizabilă în perechi.
• 3. În lipsa mobilierului modular elevii se pot grupa câte 4 - cei din banca
din faţă întorcându-se spre banca din spatele lor. Care dintre activităţile
enumerate pentru lucrul în perechi pot fi eficiente în grupuri de 4?
• ATENŢIE – pentru o activitate eficientă în grup, elevii trebuie să se

poziţioneze astfel încât să se poată vedea unii pe alţii. Privitul în ochi
facilitează comunicarea!
05.07.2018 23:19 112

• Aşezaţi-vă în patru grupe.

05.07.2018 23:19 113

• 1. Dacă elevii sunt mereu activi, dascălul ce mai face?

• 2. În era computerului şi a abordării centrate pe elev mai sunt necesari
învăţătorii şi/ sau profesorii ?
• 3. Ce calităţi are un dascăl bun?
• 4. Care sunt trăsăturile unui profesor cu experienţă ?
05.07.2018 23:19 114

Ce face profesorul când învăţarea elevilor este
activă?
Care din ipostazele dascălului, prezentate mai jos, vă caracterizează?
Motivaţi alegerea făcută în faţa colegilor.
• DASCĂL MODEL
• DASCĂL PRIETEN
• DASCĂL CĂLĂUZĂ
• DASCĂL MAGICIAN
• DASCĂL CONSILIER
• DASCĂL MAESTRU
• DASCĂL SUSŢINĂTOR
• DASCĂL FACILITATOR
* Popenici, Stefan – Pedagogie alternativă, Polirom, 2001 (text adaptat de

Vera Elek)
05.07.2018 23:19 115
• DASCĂL MODEL - Profesorul oferă elevului reperele necesare pentru a atinge
ţintele propuse. Elevul accepta provocarea şi porneşte în călătorie alături de
învăţător.
• DASCĂL PRIETEN - Profesorul este un prieten la care elevul poate apela atunci
când are nevoie. Profesorul sprijină, ascultă şi ajută elevul.
• DASCĂL CĂLĂUZĂ - În călătoria cunoaşterii, profesorul cunoaşte reperele şi-i
prezintă elevului alternativele şi soluţiile optime pentru atingerea unei ţinte.
Relaţia se bazează pe respect reciproc. Învăţătorul nu dictează răspunsuri, ci oferă
direcţii pentru ajungerea la destinaţie.
• DASCĂL MAGICIAN - Pregătirea temeinică a profesorului îi oferă aceasta
postura prin care îl îndrumă pe elev să folosească obiectele şi instrumentele pentru
învăţare.
• DASCĂL CONSILIER - Profesorul e cel de la care elevii aşteaptă sfatul cel bun.
• DASCĂL MAESTRU - Profesorul oferă imaginea standardelor de cunoaştere şi
acţiune, îl aşteaptă pe elev să obţină cunoştinţe, abilităţi, competenţe.
• DASCĂL SUSŢINĂTOR - Profesorul este alături de elevii săi, este sprijin pentru
depăşirea dificultăţilor întâmpinate în învăţare.
• DASCĂL FACILITATOR - Profesorul nu oferă cunoaştere ci face posibil
accesul copilului la cunoaştere.
05.07.2018 23:19 116
În şcoala tradiţională, profesorul deţine controlul absolut asupra

cunoaşterii şi prin aceasta asupra evenimentelor clasei, apărând astfel şi o
legătură evidentă între disciplina strictă şi adevărul univoc al magistrului, care
ţine clasa în mână!
În şcoala centrată pe elev, profesorul se estompează, căci, nu-i aşa, doar
elevul este miezul problemei!
Chestiunea este că pentru a avea cu adevărat elevul în centrul demersului,
cadrul didactic exercită roluri cu mult mai nuanţate decât înainte. Elevul nu
deţine automat locul din centru. Şi chiar dacă, prin prisma eficacităţii
didactice, modul natural de funcţionare a creierului conduce la abordarea
centrată pe elev, succesul la clasă depinde de competenţele profesorului de a
crea oportunităţile optime de învăţare pentru fiecare elev.
Astfel, în funcţie de context, profesorul acţionează mereu, dar adecvat şi
adaptat nevoilor grupului.
05.07.2018 23:19 117

Comportamente fundamentale ale cadrului
didactic
Profesorul:
 planifică activităţile cu caracter instructiv şi educativ, determină
sarcinile şi obiectivele pe variate niveluri, îşi structurează conţinuturile
esenţiale şi alcătuieşte orarul clasei, etc;
 organizează activităţile clasei, fixează programul muncii instructiv-
educative, structurile şi formele de organizare. Cousinet a atribuit
educatorului sarcina de a constitui şi determina climatul şi mediul pedagogic;
 comunică informaţiile ştiinţifice, seturile axiologice sub forma mesajelor,
stabileşte canalele de comunicare şi repertoriile comune. Activitatea educativă
implică de altfel şi un dialog perpetuu cu elevii ilustrat prin arta formulării
întrebărilor, dar şi prin libertatea acordată elevilor în structurarea
răspunsurilor. Dialogul elev-profesor necesită un climat educaţional stabil,
deschis şi constructiv;
05.07.2018 23:19 118

didactic
Profesorul:
 conduce activitatea desfăşurată în clasă direcţionând procesul asimilării,
dar şi al formării elevilor prin apelul la normativitatea educatională.
Durkheim defineşte conduita psiho-pedagogica a educatorului prin
intermediul noţiunii de "dirijare" care facilitează elaborarea sentimentelor şi
ideilor comune;
 coordonează în globalitatea lor activităţile instructiv-educative ale clasei,
urmărind în permanenţă realizarea unei sincronizări între obiectivele
individuale cu acelea comune ale clasei, evitând suprapunerile ori risipa şi
contribuind la întărirea solidarităţii grupului;
 îndrumă elevii pe drumul cunoaşterii prin interventii punctuale adaptate
situaţiilor respective, prin sfaturi şi recomandări care să susţină
comportamentele şi reacţiile elevilor;
05.07.2018 23:19 119

didactic
Profesorul:
 motivează activitatea elevilor prin formule de intăriri pozitive şi negative;
utilizează aprecierile verbale şi reacţiile nonverbale în sprijinul consolidării
comportamentelor pozitive; orientează valoric prin serii de intervenţii cu
caracter umanist tendinţele negative identificate în conduitele elevilor;
încurajează şi manifestă solidaritate cu unele momente sufleteţti ale clasei;
 consiliază elevii în activităţile şcolare, dar şi în cele extrascolare, prin
ajutorare, prin sfaturi, prin orientarea culturală şi axiologică a acestora. Un
aport deosebit îl are intervenţia educatorului în orientarea şcolară şi
profesională, dar şi în cazurile de patologie şcolară ;
05.07.2018 23:19 120

didactic
Profesorul:
 controlează elevii în scopul cunoaşterii stadiului în care se află
activitatea de realizare a obiectivelor precum şi nivelul de performanţă al
acestora. Controlul nu are decât un rol reglator şi de ajustare a activităţii şi
atitudinii elevilor ;
 evaluează măsura în care scopurile şi obiectivele dintr-o etapă au fost
atinse prin instrumente de evaluare sumativă, prin prelucrări statistice ale
datelor recoltate şi prin elaborarea sintezei aprecierilor finale. Judecăţile
valorice pe care le va emite vor constitui o bază temeinică a procesului de
caracterizare a elevilor.
• text adaptat după Iucu, Romiţă, Managementul şi gestiunea clasei de elevi, material
prezentat la Scolile de vară CEDU 2000+, 2001
05.07.2018 23:19 121

didactic
De fapt, profesorul pendulează între diferite roluri asumate. In schema de
mai jos este arătat un registru variat de asemenea roluri. Gradul de activizare al
elevilor cât şi multitudinea interacţiunilor din clasă creşte de la stânga la
dreapta.
05.07.2018 23:19 122

Teme de reflecţie individuală
• 1. Ce maniere de a grupa elevii aţi mai folosit pe parcursul carierei
didactice? Ce alte maniere de grupare aţi experimentat pe parcursul
cursurilor de formare (iniţială sau continuă)? Împărtăşiţi experienţele pe
care le-aţi avut.
• 2. Reveniţi la tabelul în care aţi completat primele două coloane. Ca urmare
a experienţelor de învăţare prilejuite de această secvenţă, completaţi ultima
coloană (”Am învăţat”).
• 3. Schiţaţi un plan de acţiune pentru a determina elevii să fie activi la ora
dvs.
• 4. Reflectaţi asupra următoarei afirmaţii: Profesorul cu experienţă este un
profesor ”mai învăţat” prin aceea că pe parcursul activităţilor cu elevii şi-
a aprofundat achiziţiile de specialitate şi acelea didactice. Altfel spus, a
învăţat cu ajutorul elevilor pe care i-a învăţat!
• 5. În nu mai mult de 5 minute scrieţi despre o achiziţie dobândită pe
parcursul acestui capitol!
05.07.2018 23:19 123
Stiluri de învăţare
Ştiaţi că...
• datorită faptului că suntem diferiţi, modul în care învăţăm este diferit?
• elevii preferă experienţele de învăţare în care sunt activ implicaţi, astfel ei
vor obţine rezultate mai bune şi vor avea succes la şcoală?
• elevii învaţă mai repede atunci când noile achiziţii sunt utile şi practicate
în viaţa de zi cu zi, precum şi în viitor?
• elevii care îşi cunosc stilul de învăţare sunt mai angajaţi în procesul de
învăţare, au încredere în ei, se simt mai independenţi?
• ultimele cercetări asupra creierului afirmă că atunci când modalităţile de
învăţare sunt adaptate rezultatelor obţinute la analiza sau testarea
stilurilor de învăţare, elevii vor reţine cu mai puţin efort şi vor fi capabili
să realizeze creşterea performanţelor şcolare în mai puţin de două
săptămâni?
05.07.2018 23:19 124

Învăţarea
Învăţarea este...
• un proces complex
• stabilirea unui parteneriat între cadre didactice şi elevi
• achiziţionarea, schimbul reciproc de informaţii, cunoştinţe, abilităţi,
atitudini
• transformarea în vederea adaptării şcolare şi sociale.
Ştiaţi că învăţarea...
• 1. nu este niciodată completă?
• 2. este individuală?
• 3. este un proces social?
• 4. poate fi distractivă?
• 5. este activă?
• 6. implică beneficii şi înseamnă schimbare?
05.07.2018 23:19 125
Deoarece nu suntem toţi la fel şi vedem lumea ca
individualităţi, percepţiile noastre arată:
• cum gândim,
• cum luăm decizii,
• cum definim ceea ce este mai important.
Elevii preferă să înveţe în diferite moduri: unora le place să
studieze singuri, să acţioneze în grup, altora să stea liniştiţi
deoparte şi să-i observe pe alţii. Alţii preferă să facă câte puţin
din fiecare. Mulţi oameni învaţă în moduri diferite faţă de ceilalţi
în funcţie de clasă socială, educaţie, vârstă, naţionalitate, rasă,
cultură, religie.
05.07.2018 23:19 126

Stilul de învăţare
• se referă la „simpla preferinţă pentru metoda prin care învăţăm
şi ne aducem aminte ceea ce am învăţat”.
• ne arată calea şi modalităţile în care învăţăm.
• implică faptul că indivizii procesează informaţiile în diferite
moduri, care implică latura cognitivă, elemente afective-
emoţionale, psihomotorii şi anumite caracteristici ale situaţiilor
de învăţare.
05.07.2018 23:19 127

• După modalitatea senzorială implicată sunt 3 stiluri de
învăţare de bază: vizual, auditiv, tactil-kinestezic.
• Atunci când învăţăm, depindem de modalităţile senzoriale
implicate în procesarea informaţiilor. Cercetările au
demonstrat că 65% din populaţie sunt vizuali, 30%- auditivi şi
numai 5%- tactil-kinestezici . Pentru stilul de învăţare auditiv,
„inputul” este valoros, pe când pentru celelalte două,
combinaţia tuturor. Fiecare persoană are un mod primar de a
învăţa. Ştiaţi că cei care au un stil de învăţare vizual îşi
amintesc 75% din ceea ce citesc sau văd? O dată ce va fi
identificat acest mod, elevii împreună cu profesorii şi părinţii
acţionează pentru dezvoltarea lui.
05.07.2018 23:19 128

• Aşezaţi-vă în cinci grupe.

05.07.2018 23:19 129

• Ţinând seama de particularităţile fiecărui stil de învăţare, completaţi fişa de

lucru nr. 4 potrivit stilului de învăţare căruia i se potriveşte activitatea descrisă.
• A - stil de învăţare predominant auditiv
• V - stil de învăţare predominant vizual
• C - stil de învăţare predominant chinestezic/ practic
05.07.2018 23:19 130

Rezolvare – stiluri de învăţare
Elevii cu stil de învăţare predominant auditiv
• vorbesc în general mult cu ei înşişi;
• îşi mişcă buzele şi citesc cu voce tare;
• pot întâmpina dificultăţi în activităţile de citire şi scriere;
• de multe ori se descurcă mai bine vorbind unui coleg sau către un casetofon
şi ascultând ceea ce s-a spus.
05.07.2018 23:19 131

Pentru a integra acest stil de învăţare predominant auditiv în cadrul
mediului de învăţare:
• Începeţi predarea unui nou material cu o explicare scurtă a ceea ce urmează
să se predea. Finalizaţi cu un rezumat al conţinutului predat. Acest fapt
reprezintă vechiul principiu „spuneţi-le ce urmează să înveţe, învăţaţi-i şi
apoi spuneţi-le ce au învăţat”.
• Folosiţi metoda socratică de susţinere a prelegerilor pe baza adresării de
întrebări elevilor pentru a obţine o cât mai mare parte din informaţii de la ei
şi apoi umpleţi golurile cu propriile dvs. cunoştinţe.
• Includeţi activităţi auditive, cum ar fi brainstorming, scurte discuţii în
grupuri mici, concurs de răspuns la întrebări (Jeopardy) etc.
• Lăsaţi suficient de mult timp pentru discutarea şi analizarea activităţilor.
Acest lucru le permite să stabilească conexiuni privind conţinutul învăţat şi
modul în care se aplică acesta la situaţia lor.
05.07.2018 23:19 132

Elevii cu stil de învăţare predominant vizual dispun de două sub-canale:
lingvistic şi spaţial;
Elevii ce manifestă stilul vizual lingvistic
• preferă să înveţe pe baza limbajului scris, cum ar fi sarcini de citire şi
scriere;
• îşi amintesc ceea ce a fost scris, chiar dacă nu citesc materialul decât o
singură dată;
• le place să noteze în scris instrucţiunile şi sunt mai atenţi la prelegeri dacă le
urmăresc vizual.
Elevii care preferă stilul vizual spaţial
• au în general dificultăţi cu limbajul scris şi se descurcă mai bine cu
diagrame, demonstraţii, clipuri video şi alte materiale vizuale;
• vizualizează cu uşurinţă chipuri şi locuri folosindu-şi imaginaţia şi rar se
rătăcesc în noi împrejurimi.
05.07.2018 23:19 133
Pentru a integra acest stil de învăţare predominant vizual în cadrul
• Folosiţi grafice, diagrame, ilustraţii etc.
• Includeţi planuri, agende de lucru, fişe etc. pentru a fi citite şi pe care să ia
notiţe.
• Includeţi în fişe suficiente informaţii pentru a fi recitite după sesiunea de
învăţare.
• Lăsaţi spaţiu liber pe fişe pentru luarea de notiţe.
• Încurajaţi adresarea de întrebări pentru a-i ajuta să rămână atenţi în medii
auditive.
• Folosiţi flipchart-uri pentru a înfăţişa ce va urma şi ceea ce s-a prezentat.
• Accentuaţi ideile principale pentru a le semnala când să ia notiţe.
• Eliminaţi potenţialele surse de distragere a atenţiei.
• Oricând este posibil, adăugaţi ilustraţii la informaţia textuală.
05.07.2018 23:19 134
Elevii cu stil de învăţare predominant chinestezic/ practic
• învaţă cel mai bine atingând şi mişcându-se;
• au tendinţa să îşi piardă concentrarea dacă stimularea externă sau mişcarea
este prezentă într-o mică măsură sau deloc;
• când audiază prelegeri pot dori să ia notiţe;
• când citesc, preferă întâi să frunzărească materialul şi apoi să se concentreze
asupra detaliilor (să îşi formeze mai întâi o imagine de ansamblu);
• folosesc în mod obişnuit carioci colorate de evidenţiere şi iau notiţe
desenând imagini, diagrame sau mâzgălind.
05.07.2018 23:19 135

Pentru a integra acest stil de învăţare chinestezic/ practic în cadrul
• Realizaţi multe activităţi de formare practice.
• Folosiţi activităţi care îi determină pe elevi să se implice activ şi să se
mişte.
• Puneţi muzică în timpul activităţilor, atunci când este cazul.
• Folosiţi culori pentru a evidenţia ideile principale pe flipchart sau table
albe. Asiguraţi-vă că aceste culori sunt suficient de strălucitoare pentru a fi
văzute de toţi participanţii.
• Daţi pauze frecvente de relaxare (pauze pentru odihnirea creierului).
• Puneţi la dispoziţie carioci de evidenţiere, pixuri şi/ sau creioane colorate.
• Îndrumaţi elevii cum să vizualizeze sarcinile complexe.
05.07.2018 23:19 136

Teoria învăţării privind unitatea celor
două emisfere
Creierul nostru este împărţit în două emisfere – emisfera stângă şi
emisfera dreaptă.
Partea stângă a creierului este Dr. Spock din Star Trek (partea logică):
Caracteristicile emisferei stângi sunt: raţională, liniară, logică,
sistematică şi verbală. Asigură următoarele funcţii:
• orientare temporală
• abilităţi lingvistice
• matematică
• procesare secvenţială
• analiză
• identificarea detaliilor
• analize cantitative
05.07.2018 23:19 137

două emisfere
emisfera dreaptă.
Emisfera dreaptă este Henry David Thoreau (partea creativă):

Caracteristicile emisferei drepte sunt: creativitate, intuiţie, integrare, joc şi
vizuală. Asigură următoarele funcţii:
• emoţia
• orientarea vizual-spaţială
• arta şi conştientizarea tiparelor
• intuiţie
• chinestezie
• sintetizarea informaţiilor
• interpersonal
05.07.2018 23:19 138

Stiluri de învăţare - concluzii
• Stilul de învăţare vizual are următoarele puncte tari:
• Îşi amintesc ceea ce scriu şi citesc
• Le plac prezentările şi proiectele vizuale
• Îşi pot aminti foarte bine diagrame, titluri de capitole şi hărţi
• Înţeleg cel mai bine informaţiile atunci când le văd
• Stilul de învăţare auditiv prezintă următoarele puncte tari:
• Îşi amintesc ceea ce aud şi ceea ce se spune
• Le plac discuţiile din clasă şi cele în grupuri mici
• Îşi pot aminti foarte bine instrucţiunile, sarcinile verbale/orale
• Înţeleg cel mai bine informaţiile când le aud
05.07.2018 23:19 139

Stiluri de învăţare - concluzii
• Stilul de învăţare tactil-kinestezic se remarcă prin punctele tari:
• Îşi amintesc ceea ce fac şi experienţele personale la care au
participat cu mâinile şi întreg corpul (mişcări şi atingeri)
• Le place folosirea instrumentelor sau preferă lecţiile în care sunt
implicaţi activi/participarea la activităţi practice
• Îşi pot aminti foarte bine lucrurile pe care le-au făcut o dată, le-au
exersat şi le-au aplicat în practică (memorie motrică)
• Au o bună coordonare motorie
05.07.2018 23:19 140

Care sunt beneficiile identificării şi
dezvoltării stilurilor de învăţare?
Pentru copii...
• dezvoltarea autocunoaşterii
• relevarea punctelor tari şi a punctelor slabe ale învăţării
• eliminarea obstacolelor învăţării
• îmbunătăţirea stimei de sine
• prevenirea neînţelegerilor dintre copii-profesori şi părinţi
• evidenţierea abilităţilor de învăţare
• optimizarea învăţării prin adoptarea unui mod personal
• obţinerea de note mai bune la şcoală
• dezvoltarea unor relaţii pozitive cu cei din jur
• scăderea problemelor de comportament
05.07.2018 23:19 141
Pentru părinţi...
• înţelegerea nevoilor de învăţare ale copiilor
• identificarea motivelor care generau eşecul şcolar
• reconsiderarea barierelor în învăţare şi abordarea optimistă a
întregului potenţial al copilului
05.07.2018 23:19 142

Pentru profesori....
• se constată mai puţin stres – zi de zi, în situaţiile din clasă şi din afara clasei
• se obţin rezultate mai bune şi există satisfacţie profesională
• se îmbunătăţeşte managementul timpului
• se formează o imagine acurată asupra diversităţii din clasă
• creşte spiritul de echipă
• se dezvoltă relaţia interpersonală dintre profesor-elev şi comunicarea
profesorilor cu elevii şi părinţii
• se clarifică nevoile de învăţare individuale ale elevilor
• are succes învăţarea prin cooperare, lucrul pe grupe
• se evidenţiază în mod real nevoile elevilor etichetaţi „slabi” şi ale elevilor
„talentaţi”
• se conştientizează cauzele eşecului în învăţare
• se stabilesc strategii de optimizare a învăţării
05.07.2018 23:19 143
două emisfere
emisfera dreaptă.
Partea stângă a creierului este Dr. Spock din Star Trek (partea logică):
Caracteristicile emisferei stângi sunt: raţională, liniară, logică,
sistematică şi verbală. Asigură următoarele funcţii:
• orientare temporală
• abilităţi lingvistice
• matematică
• procesare secvenţială
• analiză
• identificarea detaliilor
• analize cantitative
05.07.2018 144
două emisfere
emisfera dreaptă.
Emisfera dreaptă este Henry David Thoreau (partea creativă):

Caracteristicile emisferei drepte sunt: creativitate, intuiţie, integrare, joc şi
vizuală. Asigură următoarele funcţii:
• emoţia
• orientarea vizual-spaţială
• arta şi conştientizarea tiparelor
• intuiţie
• chinestezie
• sintetizarea informaţiilor
• interpersonal
05.07.2018 145
două emisfere
emisfera dreaptă.
Învăţarea trebuie să fie organizată astfel încât emisfera stângă şi cea

dreaptă a creierului să coopereze.
Trebuie să combinaţi natura tehnică, „pas cu pas”, a obiectivelor de
învăţare cu activităţile interpersonale şi experimentale astfel încât să fie
implicate ambele părţi ale creierului în cunoaşterea aprofundată a subiectului.
Implicarea ambelor emisfere ale creierului în dezvoltarea unei noi abilităţi
ne ajută să învăţăm mai repede şi să reţinem mai mult timp.
05.07.2018 146
PREDAREA EFICIENTA
APLICATII U.P.G. 2011-2012
,,Problema care se pune profesorului/ învăţătorului este
aceea de a găsi modalităţile de lucru (predare-învăţare ) care
să facă NEAGREABILUL-AGREABIL,
NEINTERESANTUL-INTERESANT,
NEACCESIBILUL –ACCESIBIL.
Aceasta este o veritabilă problemă de măiestrie didactică,
iar cei care o rezolvă cu succes se pot bucura de aprecieri
superlative.’’
(I. Drăgan - Curiozitate şi interes de cunoaştere)
05.07.2018 23:19 148

PREDAREA EFICIENTĂ
PREDAREA - reprezintă acţiunile întreprinse cu intenţia de a produce
învăţarea altei persoane. Predarea eficientă
• are ca scop o învăţare activă, presupune dezvoltarea capacităţii elevilor de a
face alegeri libere şi inteligente, mai puţin simpla achiziţionare a unor tipare
de a gândi, simţi şi acţiona;
• urmăreşte prin desfăşurarea activităţii stimularea dorinţei elevilor de a
schimba ceva şi are la bază cunoaşterea elevilor, a intereselor şi problemelor
lor;
• trezeste dorinta spontana a elevilor de a actiona si realiza, de a se angaja intr-
un efort propriu de cautare-descoperire-insusire, printr-un permanent schimb
de idei cu profesorul, le dezvolta deprinderi de studiu individual, capacitatea
de a gandi si actiona creativ, le intretine dorinta de a fi cat mai performanti.
“Cei mai buni discipoli ai unui profesor nu sunt cei care repeta lectiile
dupa el, ci cei carora el le-a trezit interesul, le-a fertilizat nelinistea, le-a
dezvoltat fortele pentru a-i face sa mearga singuri pe drumurile lor.’’
Reusita predarii este asigurata de calitatea comunicarii didactice, care trebuie
sa fie deschisa.
05.07.2018 23:19 149
EFICIENŢĂ / EFICACITATE
• Eficienţa = utilizarea resurselor (materiale, umane, de
timp) pentru a produce efectul aşteptat
• Eficacitatea = se refera la concordanţa dintre obiectivele
pedagogice şi rezultatele proceselor de instriure, la
finalitaţi (rezultate)
05.07.2018 23:19 150

FACTORI
PROFESORUL:
• este facilitator subiectiv şi constructor al cunoaşterii;

• provoacă, stimulează curiozitatea, intuiţia, imaginaţia, gândirea
analitică şi critică;
• este partener in invatare;
• solicită şi valorifică la maximum şi pe multiple planuri potenţialul de
acţiune, ăcondiţii optime pentru ca elevii să descopere singuri, îi ajută
să explice puncte de vedere proprii;
• utilizează metode activ-participative bazate pe acţiune, cercetare,
explorare, tehnici de muncă intelectuală;
• stăpâneşte arta formulării întrebărilor şi acordă libertatea elevilor în
structurarea răspunsurilor;
• asigură climatul educaţional deschis, stabil, constructiv, transmite
cunoştinţele în mod logic şi îndrumă elevul să-şi mânuiască singur
cunoştinţele în mod logic.
05.07.2018 23:19 151

ELEVUL
• devine subiect activ al invatarii, are posibilitatea sa isi
afirme preferintele si obiectivul;
• coopereaza in rezolvarea sarcinilor si problemelor de
lucru;
• tratarea elevilor este diferentiata, se accepta diversitatea si
se asigura sanse de succes educational pe masura dotarii
fiecaruia.
05.07.2018 23:19 152

STRATEGIILE DIDACTICE
• sunt centrate pe relatia dintre predare-invatare-evaluare;
• presupun metode si mijloace diversificate, active, bazate
pe actiune, cercetare, explorare, tehnici de lucru în echipa
sau individual;
• organizarea clasei pe centre de interes.
05.07.2018 23:19 153

Predarea eficientă este condiţionată de:
definirea şi formularea corectă a obiectivelor,
competenţelor şi nivelurilor de performanţă; competenţe
ce ţin de comunicare, expunere, putere de argumentare,
de explicare, entuziasmare şi pasiune transmisă empatic;
capacitatea de îndrumare, consiliere;
structurarea, selectarea, impunerea şi personalizarea
informaţiei;
funcţia de dezvoltare, de emulaţie şi stimulare a
colectivului;
funcţia de personalizare şi de valorificare a experienţelor.
05.07.2018 23:19 154

Predarea eficientă este condiţionată de:
• definirea şi formularea corectă a obiectivelor, competenţelor şi
nivelurilor de performanţă;
• competenţe ce ţin de comunicare, expunere, putere de argumentare,
de explicare, entuziasmare şi pasiune transmisă empatic;
• capacitatea de îndrumare, consiliere;
• structurarea, selectarea, impunerea şi personalizarea informaţiei;
• funcţia de dezvoltare, de emulaţie şi stimulare a colectivului;
• funcţia de personalizare şi de valorificare a experienţelor.
05.07.2018 23:19 155

Predarea eficienta respecta logica discursului pedagogic care ia
forma unei comunicari intre cadrul didactic si clasa/grupa de
(pre)scolari/studenti. Realizarea sa angajeaza trei operatii
complementare:
a) operatia de definire care asigura introducerea conceptelor in actul
predarii, cu concretizarea acestora prin descrierea unor episoade,
persoane, situatii si idendificarea lor la nivelul unor cuvinte, semne,
simboluri, miscari;
b) operatia de expunere care asigura sustinerea actului predarii prin
asertiunea conceptelor definite, compararea si clasificarea acestora
prin demonstratii, compuneri, substituiri,care angajeaza (si) opiniile
celor educati (elevi, studenti);
c) operatia de explicare care asigura sustinerea actului predarii prin
ordonarea cauzala consecutiva. procedurala, normativa, teleologica
(cu un anumit scop, finalitate) a cunostintelor transmise la nivel de
comunicare pedagogica.
05.07.2018 23:19 156
• I. Adaptarea strategiilor de instruire –invatare adecvate scopurilor urmarite
Optiunea educatorului pentru anumite modalitati de lucru, se intemeiaza pe
raportul real, obiectiv intre intentiile urmarite si mijloacele cele mai potrivite
de realizare a acestora intr-o situatie data. Cerinta ce se ridica consta in a fi
definite mai precis: continutul strategiilor de predare – invatare,
componentelor acestora, cel putin acelea care au un rol hotarator in
conturarea strategiei urmate. Fireste ca orice strategie se compune din
numeroase elemente. Ele ar putea fi ordonate in jurul urmatoarelor actiuni:
- folosirea optima a resurselor (capacitatilor de invatare ale elevilor, timpul
afectat, mijloacele de invatamant disponibile);
- crearea situatiilor educative adecvate, ca activitati cu valoare formativa.
Situatiile educative se concretizeaza, in principal, in timpurile de invatare
organizate in corelatie cu obiectivele urmarite si care sunt stabilite prin
raportare la comportamentele ierarhizate potrivit unei clasificari considerate:
- alegerea metodelor si procedeelor de lucru;
- stabilirea tipurilor de interactiune didactica (interactiune invatator- elevi) si
a succesiunii acestora;
- ordonarea pe secvente a activitatii .
05.07.2018 23:19 157
II. Optimizarea proceselor evaluative.
In corelatie cu celelalte componente ale actiunii didactice , procesul de

evalure este susceptibil de numeroase ameliorari pentru obtinerea unei
eficiente mai inalte a activitatii in ansamblu .
Cele mai importante se refera la integrarea proceslor evaluative in
actul didactic dupa principiul evaluarii formative ; corelarea actelor
evaluative cu structura complexa a rezultatelor scolare in sensul realizarii
unei evaluari “ complete “ , exercitarea procesului de evaluare atat asupra
rezultatelor , cat si asupra procesului care a condus la performantelor
constatate .
Eficienta evaluarii consta in faptul ca reduce sensibil timpul utilizat
pentru verificare , marind timpul disponibil pentru activitatea de instruire
si invatare , pentru antrenamentul intelectual pe care il presupune orice
demers didactic.
05.07.2018 23:19 158

Obiectivarea actului de evaluare , corelat cu principalele
aspecte ale randamentului scolar , se prezinta ca mijloc
important de crestere a eficientei actiunii didactice , daca
avem in vedere faptul ca , indeosebi dezvoltarea capacitatii
de invatare si a aptitudinilor intelectuale , se situeaza
printre obiectivele prioritare ale educatiei , iar modul de
evaluare ( “ce“ si “cum“ se evalueaza ) infuenteaza asupra
activitatii de invatare .
05.07.2018 23:19 159

EXERCITIU
METODA CVINTETULUI: ,,Predarea eficienta”
• Metoda cvintetului este o poezie de 5 versuri, a carei constructie are la

baza 5 reguli; timp de lucru 5-7 minute.
REGULI:
I vers –format din cuvantul tematic (cheie) -un substantiv;
Al II lea vers –compus din 2 cuvinte, adjective (care arata insusirile
cuvantului tematic);
Al III lea vers – format din 3 cuvinte, verbe la gerunziu (care sa exprime
actiuni ale cuvantului tematic);
Al IV lea vers – compus din 4 cuvinte ce alcatuiesc o propozitie (prin care
se clarifica ceva esential despre cuvantul tematic);
Al V lea vers – format dintr-un singur cuvant, de obicei verb, care
sintetizeaza tema/ideea.
05.07.2018 23:19 160

PREDAREA EFICIENTA
• Predarea
Eficienta, atractiva,
Stimuland, explicand, explorand,
Are scop invatarea activa,
DEZVOLTA !
• Predarea
Dulce, amaruie,
Trudind, luptand, sperand,
Spre lumina scotand comoara,
LUMINEAZA !
05.07.2018 23:19 161

Metode Interactive de Predare-învăţare-De Trimis

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metode Interactive de Predare-învăţare-De Trimis

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

METODE INTERACTIVE DE

• Pe coala de flipchart, plecând de la numele deja scris, adăugaţi-va

• Lucrând individual, uniţi cele nouă puncte cu patru linii drepte şi

reţinerea informaţiei procesarea informaţiei

• Parcurgi în cinci minute textul propus de formator.

• Dar, acum, ce ai reţinut?

• Sursa http://www.adevarul.ro (14 decembrie 2012, ora 10:31)

SINTEZĂ → rezolvă probleme care nu sunt de rutină/ scrie un referat, creează un

ANALIZĂ → împarte o problemă complexă în unele mai simple, pe care apoi le

APLICAŢIE → aplică/ utilizează simboluri matematice/ calculează/ foloseşte

ÎNŢELEGERE → explică/ interpretează/ clasifică/ descrie

CUNOŞTINŢE → afirmă/ îşi aminteşte/ defineşte/ descrie

APLICAŢIE → aplică/ utilizează simboluri matematice/ calculează/ foloseşte

ÎNŢELEGERE → explică/ interpretează/ clasifică/ descrie

CUNOŞTINŢE → afirmă/ îşi aminteşte/ defineşte/ descrie

SINTEZĂ → rezolvă probleme care nu sunt de rutină/ scrie un referat, creează un

ANALIZĂ → împarte o problemă complexă în unele mai simple, pe care apoi le

• Notați-vă oportunitățile pentru descoperire

• Organizați fiecare dintre centrele de învățare astfel încât să

• Realizați un plan pentru învățare

• Ce investigații pot elevii să realizeze pentru a încadra întrebările

• Realizați Introducerea temei (a conceptului)

• Timpul disponibil (zile, săptămâni, perioade din oră)

• Descrieți materialele și resursele

• Care dintre ele se potrivește cel mai bine pentru evaluarea

• Jucătorii se numără de la 1 la 3. Numărul 1 vor fi

• De fiecare dată când voi rosti denumirea grupului, grupul trebuie să

• Oamenii trăiau într-o casă. Într-o seară când oamenii au mers la

• Temă de discuţie: Ce părere aveţi despre incriminările de mai

• Temă de reflecţie: Cât la sută din ceea ce predaţi

cunoştinţe elevilor pasivi desemnat într-o organizaţie

competenţe metacognitive şi la schimbare prin învăţare

• Aşezaţi-vă în patru grupe.

Din ce ascultăm 20% ASCULTÂND

Din ce vedem 30% VĂZÂND IMAGINI

• Aşezaţi-vă în cinci grupe.

• Accentul este pus pe fapte şi pe • Accentul este pus pe modalităţi

• Ceea ce este învăţat este • Sunt introduse idei, principii, fapte

• Creierul nu funcţionează ca un video sau un casetofon. Creierul nu este un

• Creierul procesează informaţia!

05.07.2018 23:19 100

• Creierul funcţionează asemeni unui computer (mai bine zis, computerul a

• Când învăţarea este “pasivă”, creierul nu “salvează” ceea ce a fost

05.07.2018 23:19 102

“Turnarea” faptelor şi conceptelor gata “mestecate” şi performarea cu

05.07.2018 23:19 106

05.07.2018 23:19 108

Acela care învaţă trebuie să-şi construiască cunoaşterea prin intermediul

Din punct de vedere social, învăţarea este ”o nevoie umană profundă de a

Nu numai cercetarea, dar şi experienţele cadrelor didactice cu metodele

05.07.2018 23:19 110

• În abordarea acestei secţiuni, v-aţi simţit mai confortabil, “mai în

• Împărtăşiţi colegilor experienţe didactice în care aţi grupat elevii pentru

• Mulţi profesori evită activităţile de grup pe motiv că sunt indisciplinate,

• Cum puteţi grupa elevii?

05.07.2018 23:19 111

• 1. Ce avantaje vedeţi la lucrul în grupuri de 2 elevi ?

• ATENŢIE – pentru o activitate eficientă în grup, elevii trebuie să se

05.07.2018 23:19 112

• Aşezaţi-vă în patru grupe.

05.07.2018 23:19 113

• 1. Dacă elevii sunt mereu activi, dascălul ce mai face?

05.07.2018 23:19 114

* Popenici, Stefan – Pedagogie alternativă, Polirom, 2001 (text adaptat de