SÂNGELE

FUNCŢIILE ŞI
PROPRIETĂŢILE
SÂNGELUI
 PROPRIETĂŢILE SÂNGELUI
1. CULOAREA - ROŞIE
- se datorează Hb eritrocitare
- variază în funcţie de saturaţia Hb cu oxigen
 roşu aprins - sânge arterial (saturaţie 95-97%)
 roşu închis - sânge venos (saturaţie 75%)
- variaţii: compuşi anormali ai Hb
 roşu purpuriu - carboxihemoglobina (intoxicaţie CO)
 roşu brun – methemoglobina

2. DENSITATEA - 1057-1061 (plasma 1027)

- dată de substanţele solvite (elemente figurate, proteine)
- variaţii:  anemie, hipoproteinemie
 poliglobulie
 PROPRIETĂŢILE SÂNGELUI
3. VÂSCOZITATEA - 4,4- 4,7 centiPoise
(plasma 1,86)
- depinde de factori plasmatici (proteine)
elementele figurate (E)
- influenţează rezistenţa periferică  TA
- variaţii:  în anemie   RP
 în poliglobulie   RP
4. PRESIUNEA OSMOTICĂ
- este d.p. cu numărul de particule dizolvate
- este dată de electroliţi 93% + subst. org. nedisoc.(G, U) 7%
• osmolaritate 285-300 mOsm/l
• punct crioscopic -0,56 oC
PROPRIETĂŢILE SÂNGELUI

5. pH = 7,4 (7,35 - 7,45)

- variaţii: acidoză < 7,35
alcaloză > 7,45

6. TEMPERATURA = 37,7 - 38oC

- minim - plămâni (36oC)
- maxim - ficat (40oC)
FUNCŢIILE SÂNGELUI
1. TRANSPORT
• gaze respiratorii: O2 plămâni -> ţesuturi
CO2 ţesuturi -> plămâni
• substanţe nutritive circulaţie -> ţesuturi
(glucoza, AA, AG, vitamine)
• produşi final de catabolism -> organe excretoare
(uree, acid uric, creatinină, NH3, acid lactic)
• hormoni
• substanţe biologic active
FUNCŢIILE SÂNGELUI

2. APĂRARE
• apărare nespecifică
- leucocite -> fagocitoză
- sistemul complement
- proteina C reactivă

• apărare specifică
- limfocite T
- limfocite B, plasmocite
- imunoglobuline
FUNCŢIILE SÂNGELUI
3. REGLATOARE
• menţinerea homeostaziei mediului intern
- menţinerea constantă a pH-ului sanguin
(sisteme tampon)
- menţinerea constantă a concentraţiei ionilor şi a
raporturilor dintre aceştia (anioni = cationi)
- menţinerea constantă a osmolarităţii sângelui

• reglarea funcţiilor org. (circulatorie, excretorie...)

- transport hormoni, subst. biologic active
• asigurarea unităţii organismului
 VOLEMIA
(VOLUMUL SANGUIN TOTAL)
VOLEMIA
1. Definiţie
= volumul sanguin total (VST)
= volum plasmatic (VP) + volum globular (VG)
E (99%), L, T
2. Valori normale
- la adult = 5000 ml: VP = 3000 ml ( 55%)
VG = 2000 ml (45%).
= 7-8% din G
= 78 ml/kg corp
= 3+/- 0,5 l/m2 supr. corporală
VOLEMIA
3. Variaţiile fiziologice ale volemiei
 Sexul - Volemie B > Volemie F
(masa musculară    consum de O2
 eritropoieză   VG)

 Vârsta
 Nou-născut 80-100 ml/kg corp
(hipoxie perinatală  eritropoieza )
 Adult 78 ml/kg corp
 Vârstnic <78 ml/kg corp
(prin scăderea VP)
 VOLEMIA
 Starea fiziologică
- VST  cu 20-30% la gravide în trim. III
(secreţia  de E,P  retenţie hidrosalină  VST  )

 Efortul fizic
- la neantrenaţi: VST  cu 10%
(prin extravazarea de lichide în spaţiul interstiţial)
- antrenaţi: VST  cu aprox.100 ml/kg
(prin mobilizarea eficientă a sângelui de depozit)
 VOLEMIA
 Condiţii externe
- la altitudine:  VST prin  VG (policitemia de altitudine);
- temperatura crescută   VST prin  VP (transpiraţie)

 Modificările de postură
 ortostatism 30 min: VST  cu aproximativ 15%
( Ph în capilarele de la nivelul membrelor inf.)

 clinostatismul de lungă durată: VST 

( metab. tisular   VP)
VOLEMIA
4. Variaţii patologice ale volemiei

NORMOVOLEMIE
 normocitemică (Ht N) - fiziologic
 oligocitemică (Ht  ) - anemii
 policitemică (Ht  ) - fiz: la altitudine
- pat: policitemie vera
b. CP cronice
 VOLEMIA
HIPOVOLEMIE
 normocitemică (Ht N) - hemoragii acute (faza I)
 oligocitemică (Ht  ) - anemii severe
 policitemică (Ht  ) - deshidratări extracel.
(vărsături, diaree, plasmoragii)

HIPERVOLEMIE
 normocitemică (Ht N) - fiz: gravide, trim. III
- pat: posttransf., HTA
 oligocitemică (Ht  ) - hiperhidratări extracel.
 policitemică (Ht  ) - HTA + IResp
VOLEMIA
Repartiţia volemiei
 regimul de presiune vascular:
- 85% - cord + vene mari (rezervor cu presiune )
- 15% - aortă + arterele mari (rezervor cu presiune )

 tipul vascular : - 20% - în artere

- 75% - în vene
- 5% - în capilare.

 viteza de circulaţie:
- 2/3 din VST - viteză  - în circulaţia sistemică
- 1/3 din VST - viteză  - în depozitele sanguine
 VOLEMIA
Redistribuirea volemiei - condiţii fiziologice
patologice:

 mobilizarea depozitelor sanguine - mec. S-adr.

 redistribuirea VST:
irigaţie crescută spre organe cu activitate
metabolică intensă
irigaţie scăzută spre organele cu activitate
metabolică scăzută
VOLEMIA

Eveniment Debit sanguin Debit sanguin

fiziologic/ crescut scăzut
patologic
d i g e s t i e o r g a n e c r e i e r , p i e l e ,

d i g e s t i v e m u ş c h i s c h e l e t i c

e f o r t f i z i c m u ş c h i o r g a n e d i g e s t i v e

s c h e l e t i c , i n i m ă

h e m o r a g i e i n i m ă , c r e i e r p i e l e , r i n i c h i ,

m u ş c h i s c h e l e t i c ,

o r g a n e d i g e s t i v e
DEPOZITELE SANGUINE

VST = VS circulant + VS în depozite

MICA
FICAT CIRCULAŢIE
PLEX VENOS (VSC)
SPLINĂ
SUBPAPILAR
DERMIC

= “rezervă funcţională”
DEPOZITELE SANGUINE

Particularităţi morfo-funcţionale
 vene şi capilare sinusoide
 distensibilitate mare  acumulare volum  sînge
fără   a presiunii sanguine
 sfinctere pre- şi postcapilare  reglare circ. în depozit
 Inervaţie simpatică
 Sensibilitate la catecolaminele circulante
 viteza de circulaţie a sângelui în depozit – de 8-10 ori mai
mică decât în circulaţia sistemică
 sângele depozitat = sânge concentrat cu Ht 
DEPOZITELE SANGUINE

FICATUL
= 500-600 ml sânge = 25-30% din FSH
(capilare sinusoide + vene hepatice)
 Acumulare
- Prod. digestie abs.
- Polipeptide contracţia sfincterelor v. postcap.
- Amine biogene
 Evacuare
- cauză: hipovolemie acută (hemoragii)
- mecanism: S-adr.  vc arterială + sfinctere precap.
relaxare sf.v. postcap + v.hepatice
DEPOZITELE SANGUINE
SPLINA
= 200-300 ml sânge (capilare sinusoide pulpă roşie)
Evacuarea depozitului splenic:
- creşte Ht cu 1- 2 %
- prin mecanism simpato-adrenergic =>
 contracţia fibrelor musc. capsulare (splenocontracţie)
 contracţie sfinterelor arteriolare precapilare
 relaxarea sfincterelor v. postcapilare + v. splenice
- în efortul fizic, hipovolemia acută, termoreglare.
Acumularea sângelui:
-  act. S => creşte volumul de sânge splenic .
DEPOZITELE SANGUINE

PLEX VENOS SUBPAPILAR DERMIC

 rol major în termoreglare

 Condiţii termice normale: DSC = 400 ml/min.

 Frigul => reduce DSC până la 50 ml/min.
(vc mediată de  tonusului simpatic)
 Căldura => creşte DSC până la 2 l/min
(vd mediată de  tonusului simpatic)
DEPOZITELE SANGUINE

VOLUMUL SANGUIN CENTRAL (VSC)

= 600 ml = depozit rapid mobilizabil
= VD – a.pulm. – capilare pulm. – vene pulm. – AS

Rol: contribuie la reglarea promptă a volemiei:

 trecerea de la clinostatism la ortostatism

(vc. în teritoriul VSC mediată de inervaţia S =>
compensarea scăderii TA la trecerea în ortostatism).
 la debutul unui efort fizic:
(vc. în teritoriul VSC mediată de inervaţia S =>
creşterea volumului sanguin în segmentele active)
SÂNGELE =

PLASMĂ
+
ELEMENTE
FIGURATE (E, L, T)
PLASMA SANGUINÃ
 PLASMA SANGUINÃ

Echilibru ionic

Echilibru osmotic

Echilibru acido-bazic
 PLASMA – Ioni mEq/l mOsm/l

Compoziţia ionică Na+ 143 143

K+ 4 4
Ca 2+ 5 2,5
Echilibrul ionic Mg 2+ 3 1,5
(izoionia)  Total 155
cationi
1. anioni (155 mEq/l) = Cl- 103 103
cationi (155 mEq/l) HCO3- 27 27
HPO42- 2 1
SO42- 1 0,5
R-COO- 6 6
Obs. Prot- 16 2
mOsm/l = mEq/l / valenţă Total 155
anioni
PLASMA - Compoziţia ionică
2. menţinerea rapoartelor dintre ioni:
 Na+/Cl-, Na+/HCO3-
hiponatremie + acidoza (HCO3- )
hipernatremie + alcaloza (HCO3- )
hipocloremie + alcaloză (HCO3- )
 Na+/K+
reglare: aldosteron
ex. hipoaldosteronism: hiponatremie +
hiperpotasemie
 Ca2+/Mg2+  excitabilitate N-M
 Ca2+/HPO4-
PLASMA - Compoziţia ionică
Na+ = 143 mEq/l (135-145 mEq/l)
= principalul cation extracelular
Roluri
 reglarea presiunii osmotice (= factor principal)
 influenţează deplasarea apei în organism
 în EAB
 în excitabilitatea N-M

Variaţii
 Hiponatremia (<130 mEq/l) - aport  sare, IRen, ICSR
 Hipernatremia (>150 mEq/l) - pierderi de lichide
(extrarenale: transpiraţii, vărsături; renale: poliurie)
 PLASMA - Compoziţia ionică
K+ = 4 mEq/l (3,5-5 mEq/l)
= principalul cation intracelular
Roluri
o rol plastic (fixat de proteinele tisulare)
o influenţează transmiterea influxului nervos
o rol în fen. de membrană (repolarizarea)
o rol în contracţia musculară (miocard)

Variaţii
o Hipopotasemia (<3,5mEq/l): pierderi dig., renale, H-ald
Cl: astenie, hipotonie musc.
o Hiperpotasemia(>5,5mEq/l): distrugeri cel., IRen, h-Ald
Cl: afectarea act. cardiace
 PLASMA - Compoziţia ionică
Ca2+ = 5 mEq/l
Forme: 1. ionizat = 50% = fracţiunea fiz. activă
2. legat de proteine = 40% (nedifuzibil)
3. + citrat, fosfat = 10% (difuzibil)
Calciul ionizat = stimul pentru:
 PTH (h. hipercalcemiant)
[Ca2+]  PTH   [Ca2+] 
 calcitonină (h. hipocalcemiant)
[Ca2+]  CT   [Ca2+] 
 vitamina D/calcitriol
[Ca2+]  PTH   activarea sintezei de calcitriol
 PLASMA - Compoziţia ionică
Ca2+
Roluri
o în procesul de excitabilitate N-M
o în procesul de mineralizare osoasă
o în procesul de coagulare
Variaţii
o Hipocalcemie - în insuficienţa PTH
- clinic: tetanie
o Hipercalcemie - în hiper PTH
- clinic: decalcifiere oase, litiază renală
 PLASMA - Compoziţia ionică
Mg2+ = 3 mEq/l
= cation predominat intracelular
Roluri
o în contracţia musculară
o în transmiterea influxului nervos
o în metabolismul G, L, P
o favorizează absorbţia intestinală a celorlalţi ioni
Variaţii
o Hipomagneziemie: în aport , elim.
(s.malabs, adm. diuretice)
PLASMA - Compoziţia ionică

Cl- = 103 mEq/l (96-106 mEq/l)

= principalul anion extracelular
Roluri
 la menţinerea osmolarităţii
 în reglarea EAB (schimburi ionice)

Variaţii
 Hipocloremie - în pierderi digestive (vărsături),
- în adm. diuretice (furosemid)
- asoc. tulburări EAB
PLASMA - Compoziţia ionică
HCO3- = 24-27 mEq/l
= principalul component al plasmei care poate
neutraliza excesul de cataboliţi acizi
Roluri
- intervine în cel mai important sistem tampon
care determină pH-ul sanguin (NaHCO3/H2CO3)
Variaţii
 HCO3- <24 mEq/l = acidoză metabolică
(în retenţii de acizi, ex. acid lactic, corpi cetonici)
 HCO3- > 27 mEq/l = alcaloză metabolică
(în pierderi de acizi, ex. HCl sau aport  alcaline)
PLASMA - Compoziţia ionică
Fosfat = 2 mEq/l
Forme - fosfaţi di- şi monosodici
- fosfolipide
Roluri
o în mineralizarea oaselor (+calciu)
o în EAB (sistem tampon NaH2PO4/Na2HPO4)
o în sinteza principalilor compuşi macroergici
celulari (ATP, CP)
o în sinteza acizilor nucleici + coenzime (NAD;
NADP)
 PLASMA - Compoziţia ionică

Oligoelemente
Fier = 70-140mg% la B; 60-120 mg% la F
= rol în eritropoieză; deficit  anemie feriprivă
Iod = 4-10 mg%
- rol în sinteza h. tiroidieni
Cupru = 70-150 mg%
- încorporat în ceruloplasmină
Zinc - roluri: în diviziunea celulară, în creştere
în str. enzime: AC, LDH
PLASMA - Compoziţia ionică

Cobalt - în vitamina B12 - rol în eritropoieză

Mangan - în str. enzime
- în metabolismul intermediar
- antioxidant
Seleniu - antioxidant - ef.protector în af. circ.
- rol protector împotriva cancerului