TITULAR DE CURS:

VITALIE SOCHIRCĂ,
conferenţiar universitar, doctor în geografie, şef de departament

Departamentul „Ştiinţele Solului,

Geografie, Geologie, Silvicultură şi Design”

MANAGEMENTUL
RESURSELOR
NATURALE
Anul de studii: I, Sem. 2
Numărul de ore: 240 total: 30 curs + 30 seminar + 180 lucru individual.
Evaluare: evaluarea curentă (0,15); 2 testări (0,3); lucrul
individual (0,15); examen (0,4).
• Studii: Licenţă: Univ. de Stat din Tiraspol (1987-1992); Doctorat: Univ. „Al.
Ioan Cuza” din Iaşi, România (1995-1999); Postdoctorat, Univ. „Al. Ioan
Cuza” din Iaşi, România şi ASEM, Chişinău.
• Angajarea în câmpul muncii:
• 1992-2000: asistent, lector, lector superior, conferenţiar la Catedra Geografie
Umană şi Economică, facultatea Geografie, Univ. din Tiraspol;
• 2001-2005: şef de catedră, facultatea Geografie, Univ. din Tiraspol;
• 2005-prezent: conferenţiar univ. Facultatea Biologie şi Pedologie, Univ. de
Stat din Moldova.
• 2009-2013: prodecan al facultăţii Biologie şi Pedologie, Univ. de Stat din
Moldova.
• 2013-prezent: şef al Departamentului „Ştiinţele Solului, Geografie, Geologie,
Silvicultură şi Design”.
• Domenii de cercetare: Geografia umană, Geografia populaţiei, Geografia
turismului, Geografia regională, Geografia şi managementul resurselor
naturale, Didactica geografiei, Educaţia ecologică.
• Publicaţii: autor şi coautor al peste 240 de lucrări ştiinţifice, didactice şi
metodice, inclusiv peste 60 de monografii, manuale şi lucrări metodice.
• Coordonate de contact: 068447753 (mob.); 0794 33212 (mob.);
• Tel. 067560043 (serv.); email: sochirca1970@gmail.com
 Cerinţe pentru note:
Art. 95 din „Regulamentul de organizare a studiilor în
învăţământul superior în baza Sistemului Naţional de Credite
de Studiu” /
Anexă la ordinul Ministerului Educaţiei nr. 1046 din 29 octombrie
2015
Sursa:
http://www.edu.gov.md/sites/default/files/ordinul_nr._1046_din_29.10.2015_regulamentul_de_orga
nizare_a_studiilor_in_invatamintul_superior_in_baza_sistemului_national_de_credite_de_studiu_0
.pdf

Cerinţe pentru nota 9,01-10,00 (A conform ECTS):

a)Nota medie la cele 2 atestări obligatorii nu mai mică de 9,5;
b)Nota de la examen nu mai mică de 8,0;
c)Absenţe la orele de curs – nu mai mult de 4 ore;
d)Absenţe la orele de seminar – nu mai mult de 2 ore;
e)Realizarea integrală a sarcinilor de la seminare;
f)Nota la LI (proiect) nu mai mică de 9,5;
Tema 1. GENERALITĂŢI:
1. OBIECTUL DE STUDIU AL MRN:

Managementul resurselor naturale (MRN) este o disciplină

situată la interferenţa ştiinţelor naturale (întrucât obiectul de
studiu sunt resursele naturale) şi a ştiinţelor economice
(întrucât se referă la gestionarea/ administrarea resurselor
naturale), având un caracter interdisciplinar.
ŞTIINŢELE NATURALE
Managementul resurselor naturale
ŞTIINŢELE ECONOMICE
Obiectul de studiu al MRN: fondul de resurse naturale al
Terrei, sub raportul diversităţii, modului şi a gradului de
valorificare, gestionare, administrare.
Relaţiile cu alte ştiinţe şi ariile de convergenţă
(focalizare) ale MRN
 2. SCOPUL STUDIERII MRN:
Scopul principal al MRN:
formarea unor competenţe de valorificare şi administrare raţională şi eficientă
a resurselor naturale, a unor mentalităţi şi comportamente ecologice
(prietenoase mediului ambiant / resurselor naturale); finalitatea – educarea
unor Homo ecosapiens (!!!).

3. ACTUALITATEA STUDIERII MRN

(De ce este necesar să studiem această materie?):
este determinată de:
–însemnătatea primordială a resurselor naturale pentru omenire,
–epuizarea rapidă şi degradarea accentuată a unor resurse naturale,
–deficitul unor resurse naturale la nivel naţional, regional şi global,
–valorificarea neraţională a unor resurse naturale etc.
Or, competenţele în domeniul bunei administrări a resurselor naturale sunt
necesare specialiştilor în economie şi în sectorul administrativ-managerial,
diverşilor factori de decizie care au tangenţe cu folosirea resurselor naturale şi
fiecărui cetăţean al Terrei (în special în ţara noastră bântuită de incompetenţă).
 Omenirea folosește resursele naturale „pe datorie”. Ce
se va întâmpla cu planeta din 1 august

• La 1 august 2018, omenirea îşi va consuma toate resursele pe care

Planeta le poate reînnoi într-un an şi va polua mai mult decât aceasta
poate absorbi. Prin urmare, până la 31 decembrie, vom trăi „pe
datorie” din resursele generaţiilor viitoare, potrivit calculelor ONG-ului
Global Footprint Network, transmite Agerpres.
• Pentru a calcula această „zi a depăşirii" („Overshoot Day”), organizaţia
ia în considerare amprenta de carbon şi de resursele consumate
pentru pescuit, creşterea animalelor, culturi, construcţii şi utilizarea
apei.
Acest moment apare din ce în ce mai devreme în fiecare an. Anul
trecut această dată a fost stabilită pe 2 august, iar în 2016 pe 8 august
iniţial, fiind apoi recalculată la 3 august. În 1970, „ziua depăşirii" a fost
fixată pe 23 decembrie.
Emisiile de CO2 reprezintă factorul cel mai important în ceea ce
priveşte depăşirea, deoarece reprezintă 60% din amprenta ecologică
globală.
Cauza Agravarea problemelor
principală:
creşterea
legate de resursele naturale:
numerică
exponenţială a
populaţiei
globului, care a
ajuns în prezent
la ≈ 7 miliarde
600 milioane
(la 06.02.2018,
conform
http://www.worldom
eters.info/world-p
opulation/
).
Exemple demne
de urmat:
Agricultura terasată în Asia de
Sud-Vest (foto)

În Austria de Jos peste 90% din producția de energie electrică și 34% din toată
energia utilizată sunt din surse regenerabile, iar în următorii ani autoritățile
planifică creșterea acestor indicatori până la 100% pentru energia electrică şi,
respectiv, 50% în consumul total de energie. În timp ce în R. Moldova…
În țări ca Austria sunt principii de viață ale cetățenilor conștiința națională,
preocuparea pentru un mediu ambiant curat şi pentru economia națională. Mulți
dintre ei, chiar dacă știu că vor plăti mai mult pentru un cazan pe energie
regenerabilă, renunță la încălzirea pe gaz, cărbune sau petrol, pentru că vor să
susțină producătorii autohtoni și nu vor să-i îmbogățească pe cei din alte ţări şi să
polueze mediul ambiant. Câți dintre noi gândesc la fel? Câți ar fi gata să renunțe
la produsele de import, numai ca să susțină producătorii locali?
Un bărbat din Rusia şi-a construit o casă dintr-un material
inedit şi anume sticle de şampanie uzate. Pentru a
termina construcţia, el a folosit peste 12.000 de recipiente
de acest fel, scrie rtv.net.
 4. TEST de iniţiere:
1. Care este volumul consumului mondial anual de petrol,
cărbuni şi gaze naturale?
2. Ce volum de apă consumi personal lunar? Cât costă un
m.c. de apă în Chişinău / localitatea natală?
3. Cât costă un kilowatt de energie electrică în Chişinău?
4. Cât costă un m.c. de gaze naturale în localitatea natală?
5. Resursele agroclimatice sunt reprezentate de…
6. Esenţa teoriei malthusianiste constă în…
7. Gazele de şist se obţin prin…
Cum credeţi, este real ca în următorii 10-15 ani ţara noastră
să-şi asigure cel puţin 1/3 din necesarul de energie din
surse autohtone? Argumentaţi opinia pro sau contra.
Apa:9,19 (8,94) // EE din 01.07.2018:1,79/1,91 // GN din 16.03.2018: 4,7 (30 m.c.) 4,9
 BIBLIOGRAFIE:
1. Capcelea A., Capcelea V. Managementul ecologic,
vol. 1-4, Chişinău: Edit. Ştiinţa, 2013.
2. Ungureanu Al., Nimigeanu V. Geografia resurselor
naturale, Iaşi: Centr. Mult. UAIC, 1980.
3. Ungureanu Al. Geografia resurselor naturale, Iaşi:
Edit. UAIC, 2000.
4. Bacal Petru. Economia protecţiei mediului,
Chişinău: Edit. ASEM, 2007.
5. Mihailescu C., Sochircă V. ş.a. Mediul geografic al
Republicii Moldova. Resursele naturale, vol. 1,
Chişinău: Edit. Ştiinţa, 2006, 2007.
6. (1994-2010), Probleme globale ale omenirii,
Bucureşti: Edit. Tehnică.
Lucrul individual: Proiect investigativ „Managementul resurselor
naturale din localitatea (comuna) natală”
Sarcina: Strategii de realizare și modalități de prezentare: Produs final: Criterii de evaluare:
Realizați un 1) Masterandul realizează un Proiect investigativ: Proiect 1. Calitatea
Proiect elaborează un plan de investigare, sub ghidajul profesorului; investigativ studiului
investigativ întocmește, sub ghidajul profesorului, o listă bibliografică, o sub forma unui bibliografic (minim
pe tema lecturează și sintetizează materia necesară; raport în scris 3 referinţe
indicată, în stabilește metodele de invesigare, sub ghidajul profesorului; în volum de bibliografice;
baza unui colectează, elaborează și analizează informații, materiale cca 15 pag. 2. Calitatea
algoritm grafice, cartografice și fotografice, mostre, cu referire la (A4, caractere invesigațiilor
propus de resursele naturale din localitate (comună); 12, interval 1,5) proprii;
către aplică algoritmul de evaluare a resurselor naturale și a și o sinteză- 3. Respectarea
profesor, gradului de protecție a acestora, propus de către profesor; prezentare în algoritmului și a
elaborând un elaborează un raport în scris și o sinteză-prezentare în format PPT de structurii stabilite a
raport în scris format PPT. cca 10 slaiduri. proiectului;
și o sinteză- 2) Proiectul investigativ poate fi realizat în mod individual, în 4. Utilizarea corectă
prezentare în perechi sau în grup. a limbajului de
format PPT. 3) Proiectul investigativ este prezentat în cadrul unei activități specialitate;
extra-orar, în prezența întregii grupe academice și a 5. Modul de
profesorilor titulari de curs. prezentare;
Forma de prezentare: raport în scris și o sinteză-prezentare 6. Răspunsul la
în format Power-Point. întrebări.

Proiectul
investigativ este
evaluat cu o notă
de la 1 la 10.
 Tematica referatelor:
1. Valorificarea resurselor de energie solară în lume şi în R. Moldova –
2. Valorificarea resurselor de energie eoliană în lume şi în R. Moldova –
3. Valorificarea resurselor de energie mareică la nivel mondial –
4. Valorificarea resurselor de energie a curenţilor oceanici şi a valurilor la nivel mondial –
5. Valorificarea resurselor de energie geotermică la nivel mondial –
6. Valorificarea resurselor de şisturi carburante şi nisipuri bituminoase la nivel mondial –
7. Valorificarea resurselor de energie nucleară la nivel mondial –
8. Valorificarea resurselor de energie a biomasei și a biocombustibilului în lume şi în R.
Moldova -
9. Implementarea tehnologiilor energetice nepoluante (eco-) în domeniul transporturilor în
lume şi în R. Moldova –
10. Implementarea tehnologiilor de reciclare a materialelor (utilizare a deşeurilor) în lume şi în
R. Moldova –
11. Valorificarea resurselor minerale ale Oceanului Planetar –
12. Valorificarea bioresurselor Oceanului Planetar –
13. Probleme ale valorificării şi protecţiei resurselor de apă în lume şi în R. Moldova –
14. Probleme ale valorificării şi protecţiei resurselor forestiere lemnoase în lume şi în R.
Moldova –
15. Probleme ale valorificării şi protecţiei resurselor faunistice în lume şi în R. Moldova –
16. Conservarea diversității genetice şi protecţia resurselor genetice de plante cultivate, de
animale domestice și a speciilor sălbatice corespunzătoare lor la nivel național și
internațional –
17. Probleme ale valorificării şi protecţiei resurselor de sol în lume şi în R. Moldova –
18. Patrimoniul Mondial Natural din lista UNESCO –
 Tematica proiectelor:
1. Probleme ale valorificării şi protecţiei resurselor de apă la nivel mondial –
2. Probleme ale valorificării şi protecţiei resurselor de apă în R. Moldova –
3. Probleme ale deficitului de apă potabilă la nivel mondial –
4. Implementarea tehnologiilor de reducere a consumului specific de apă în irigaţiile
din agricultură în lume şi în R. Moldova –
5. Probleme ale valorificării şi protecţiei resurselor forestiere lemnoase la nivel
mondial –
6. Probleme ale valorificării şi protecţiei resurselor forestiere lemnoase în R. Moldova
–
7. Probleme ale valorificării şi protecţiei resurselor de ciuperci, muşchi şi licheni –
8. Probleme ale valorificării şi protecţiei resurselor de plante medicinale –
9. Probleme ale valorificării şi protecţiei resurselor faunistice la nivel mondial –
10. Probleme ale valorificării şi protecţiei resurselor faunistice în R. Moldova –
11. Probleme ale valorificării şi protecţiei resurselor de sol la nivel mondial –
12. Probleme ale valorificării şi protecţiei resurselor de sol în R. Moldova –
13. Resursele agroclimatice ale R. Moldova –
14. Valorificarea bioresurselor Oceanului Planetar –
 Cerinţe pentru proiectul investigativ:

• Volum total: ≈15 slaiduri.

• Termen de prezentare: 26.02.2019
• Este obligatorie utilizarea a cel puţin 5 surse de
informare: lucrări editate sau în varianta electronică
(Internet etc.), cu indicarea concretă a sursei în
referat.
• Referatul trebuie să fie însoţit de materiale
ilustrative
• Forma de prezentare: raport în scris + format
Power Point și mostre.
 Tema 2: Conceptul de management al
resurselor naturale
1. Noţiuni de “resurse naturale”, „capital natural” şi
„condiţii naturale”.
• Existenţa şi dezvoltarea societăţii umane este posibilă doar
în cadrul Naturii, al mediului ambiant şi prin folosirea unor
bunuri/daruri ale Naturii. Dezvoltarea economiei şi a unor
procese de producţie necesită punerea în valoare a unor
componente/ elemente ale Naturii.
• Privite prin prisma necesităţilor societăţii umane, elementele
Naturii pot fi divizate convenţional în 2 mari categorii:
 Resurse naturale – care participă direct în procesul
producţiei materiale şi în prestarea serviciilor;
 Condiţii naturale – care influenţează procesul
producţiei materiale şi prestarea serviciilor, dar nu
participă direct în aceste procese.
Condiţii naturale - elemente ale naturii care oferă un mediu mai
favorabil sau mai puţin favorabil pentru viaţa şi activitatea
economică a societăţii umane, fără a fi utilizate direct în procesul de
producţie.
•Exemple: condiţiile climatice, geologice, de relief, hidrografice,
ambientale. (de explicat)

Semnificaţia noţiunii de resurse naturale diferă de la o sursă la alta,

având deseori interpretări diferite.
•Etimologia cuvântului resursă (resurse): cuvântul în limba română este
împrumutat din franceză şi la plural („ressources”) are sens de “mijloace
de existenţă”.
Noţiunea ştiinţifică:
Resursele naturale - componente / elemente ale naturii care se
utilizează direct în activitatea umană pentru diverse necesităţi, în
funcţie de nivelul de dezvoltare al societăţii.

Tendinţe actuale: înlocuirea noţiunii „resurse naturale” cu cea de „capital

natural”, cu sensul de „patrimoniu natural”...
Componente ale naturii (corpuri, substanţe şi
energii materiale de origine naturală):
energia solară, apa, aerul, rocile, solul,
plantele, animalele+omul (?!).
Elemente ale naturii (fenomene, procese,
manifestări naturale): mareele, valurile, râul,
plaja maritimă, vântul, lumina solară, noroiul
curativ, pădurea…

O suprafaţă de savană sau de stepă este

resursă naturală?
Dar o livadă, o plantaţie de viţă-de-vie?
 Noţiunea de resurse naturale în Legea Nr. 1102 din
06.02.1997 cu privire la resursele naturale

Articolul 1. Resursele naturale

(1) Resurse naturale sînt obiectele, fenomenele, condiţiile

naturale şi alţi factori, utilizabili în trecut, prezent şi viitor
pentru consum direct sau indirect, care au valoare de consum
şi contribuie la crearea de bunuri materiale şi spirituale.
(2) Resursele naturale se folosesc sau pot fi folosite ca
mijloace de muncă, surse de energie, de materie primă şi de
materiale, nemijlocit ca obiecte de consum şi recreare, ca
bancă a fondului genetic sau sursă de informaţii despre lumea
înconjurătoare.
 Noţiunea „capital natural”
(după Encyclopedia of Earth,
www.naturalcapitalcoalition.org )
• Capitalul natural este fondul mondial natural (aerul, apa,
solurile, substratul geologic și toate organismele vii), care
asigură oamenii cu o gamă largă de bunuri și servicii (unele
gratuite), care stau la baza economiei și societății noastre, iar
unele dintre care chiar fac viața umană posibilă.
• Aceasta este o extensie a noțiunii economice de capital
(resurse care permit producerea de mai multe resurse) la
bunuri și servicii furnizate de mediul natural.
• De exemplu, o pădure bine întreținută poate oferi un flux pe
termen nelimitat, durabil, a noilor copaci şi alte bunuri forestiere;
un râu/lac, poate oferi un flux pe termen nelimitat, durabil, de apă
potabilă (şi alte bunuri acvatice) în timp ce utilizarea excesivă a
acestor resurse poate duce la declin sau dispariţie.
 Declarația capitalul natural
În iunie 2012, la summit-ul „Rio+20” din Brazilia a fost lansată
"declarația capitalul natural". O inițiativă semnată de către 40
de directori generali din sectorul financiar global, privind
"integrarea aspectelor capitalului natural în credite, capital,
venit fix și produse de asigurare, precum și în contabilitate și
cadrul de raportare."
2. Caracterul dinamic al noţiunii “resurse naturale”
• Noţiunea de resurse naturale are caracter dinamic, adică pe
măsura dezvoltării societăţii umane, în primul rând al culturii,
ştiinţei şi economiei, conceptul de resurse naturale se schimbă
(de obicei se extinde).
Exemple: unele substanţe minerale utile (bauxita, minereurile de
uraniu, de metale rare ş.a.) au devenit resurse naturale relativ
recent.
Pe de altă parte, unele resurse naturale cunoscute, treptat capătă
noi utilizări. De exemplu: apa iniţial a fost folosită în alimentaţie,
spălat, ulterior omul a folosit apa în transport, irigaţie, pescuit, iar
mai târziu - în scop curativ, pentru morile de apă, apoi în scop
industrial pentru a obţine energie electrică, ca sursă de hidrogen
etc.
• Conţinutul noţiunii “resurse naturale” depinde de nivelul de
dezvoltare al societăţii umane şi anume de nivelul de cultură şi de
dezvoltare tehnico-ştiinţifică: ceea ce pentru o comunitate umană
este resursă naturală pentru alta poate să nu fie.
 3. Managementul “resurselor naturale” /
„capitalului natural”
• Cuv. „management„ din engl. are sens de conducere,
dirijare, administrare (gestionare) [управление /
менеджмент].
• Referitor la Managementul resurselor naturale (RN)
sau a capitalului natural: sistemul de planificare,
organizare, contabilizare, monitorizare şi gospodărire
eficientă a RN, de elaborare şi implementare a unor
acte legislative (legi, coduri, regulamente etc.), strategii
de proiectare, conservare şi valorificare raţională a RN,
elaborarea cadastrelor RN, monitoringul şi
expertizarea RN, managementul deşeurilor etc.
Tema 3: Legile fundamentale ale Naturii cu
tangenţă asupra resurselor naturale
Valorificarea şi administrarea resurselor naturale, convieţuirea
Homo sapiens-ului în cadrul Naturii, necesită cunoaşterea,
conştientizarea şi conformarea legilor de bază ale Naturii. Puterea
omului constă nu în exploatarea neraţională/nemiloasă a bogăţiilor
Naturii, ci în conformarea legilor Naturii. Aceste legi sunt obiective
şi depăşesc legile sociale, iar ignorarea lor are efecte fatale pentru
om. Apariţia omului însăşi este parte a unei legi a Naturii şi o
necesitate obiectivă, probabil.
Orice activitate umană şi, în primul rând, activitatea economică,
trebuie să ţină cont de legile Naturii. Îndeosebi se impune
respectarea legilor Naturii în:
– Reglementarea normativelor maxim admisibile [CMA; ПДК/У] de acţiune
asupra mediului ambiant, inclusiv asupra resurselor naturale;
– Evaluarea impactului activităţii umane asupra resurselor naturale;
– Expertiza ecologică privind resursele naturale;
– Realizarea măsurilor de protecţie a mediului ambiant etc.
1. Legea conservării energiei / materiei
(a lui N. Meier şi G. Helmholtz) [З.сохр.эн.]
Una dintre legile fundamentale ale Universului / Naturii. Totul este
energie. Energia nu poate fi creată sau distrusă, ci poate fi
doar transformată dintr-o formă în alta.
Barry Commoner a formulat legea astfel (cele 4 aforisme ale lui B.C.):
„Totul trebuie să dispară (să ducă) undeva” (a 2-a a lui B.C.) [Всё
должно куда-то деваться].
Legea reflectă existenţa în Natură a circuitului închis al energiei
şi substanţei; are implicaţii asupra problemei deşeurilor (în
Natură nu există deşeuri, ci doar o transformare a energiei şi
substanţei dintr-o formă/stare în alta).
Ex.: Volumul apei pe Glob este relativ constant; Potenţialul de energie al Terrei
este enorm (în special, energia regenerabilă), iar resursele de hidrocarburi
sunt epuizabile şi deţin o parte infimă din energia terestră (Optimism!).
Barry Commoner: Orice poluare a naturii se întoarce asupra omului sub formă de
"bumerang ecologic".
2. Legea echilibrului intern dinamic
[З.внутр.экол.равновесия]
(a lui Barry Commoner, 1917-2012, renumit ecolog din SUA;
tatăl său fiind originar din Chişinău, Isak Comenar, 1883-
1971, croitor de profesie)
Totul există într-o ordine, armonie, iar orice încălcare a organizării
bine structurate se va repercuta imediat, afectând echilibrul.
Substanţa, energia, informaţia şi însuşirile dinamice ale sistemelor
naturale (ecosistemelor) şi ierarhia lor sunt atât de interdependente,
încât orice modificare a acestor caracteristici (indicatori) conduce la
schimbări structurale cantitative şi calitative. Însă, dacă schimbările
parvenite nu depăşesc pragul de toleranţă [порог терпимости]
a ecosistemului, acesta (sistemul natural) se modifică, prin
mecanisme interne de autoreglare, păstrând suma totală a însuşirilor
materiale, energetice, informaţionale şi dinamice. Restabilind
ordinea, ecosistemul revine la starea de echilibru dinamic iniţial.
Dinamica echilibrată – conceptul dezvoltării durabile!
 Consecinţele acestei legi:
а) orice modificare a ecosistemelor provoacă o reacţie în lanţ de
neutralizare a schimbărilor efectuate sau de creare a unor
ecosisteme noi (în cazul depăşirii pragului de toleranţă);
Ex.: lacul – colmatare (neutralizare a schimbărilor până se depăşeşte pragul
de toleranţă), apoi – transformarea în bălţi / mlaştini / etc.
Ex.: valorificarea luncii şi reacţia lumii organice / a covorului vegetal,
care tinde să-şi restabilească habitatul…
b) modificările în ecosistemele mari sunt relativ ireversibile: dacă
ierarhia lor ajunge la nivel global, atunci ele schimbă procesele
globale trecându-le la un nivel nou de evoluţie;
Ex.: schimbarea globală a climei şi landşafturile (peisajele)...
c) orice modificare a ecosistemelor la nivel local provoacă la nivel
ierarhic superior reacţii de răspuns îndreptate spre păstrarea
potenţialului întregului sistem.
Ex.: regularizarea albiei unui râu şi reacţia biodiversităţii…
 3. Legea constanţei materiei vii
(a lui V. Vernadskii, a. 1919)
[З.постоянства колич. живого вещества]
Cantitatea substanţei vii pentru o anumită perioadă
geologică este constantă. Explicaţie: elementele
geochimice ale substanţei vii (О2, Н2, C, Ca ş.a.)
rămân relativ constante, transformându-se, migrând în
cadrul geosferelor Terrei.
Ex.: arderea combustibililor fosili şi transformarea în
CO2, CO, N ş.a.
În context cu cele două legi de mai sus este şi Legea
unităţii fizico-chimice a substanţei vii – viaţa este
derivata chimică a scoarţei terestre.
4. Legea „totul sau nimic”
(a lui H. Bowlich, 1871,
SUA)
[З. все или ничего]
Acţiunile slabe asupra
ecosistemelor ar putea să nu
provoace reacţii de răspuns,
până când, acumulându-se,
vor duce la un proces
dinamic de modificare
(schimbările cantitative
produc schimbări calitative).
Ex.: defrişarea unei păduri;
soarta Lacului Aral.
5. Legea holismului „Toate
sunt legate de toate // Totul
comunică cu totul” (1-a a lui
Barry Commoner) [Всё
связано со всем]
Reflectă principiul holismului
(integrităţii) Naturii, în care
există un lanţ complex de
interacţiuni şi interdependenţe.
Ex.: găurile de ozon (în special
în Antarctica); ploile acide…
Conform proverbului
„Unde dai şi unde crapă”
Lacul Aral
Lacul Aral
6. Legea „Natura ştie mai
bine” (a 3-a a lui Barry
Commoner)
[Природа знает лучше]
Susţine că organismele
existente în prezent în
Natură (şi implicit
ecosistemele actuale) au
fost selectate ca şi cele
mai adecvate (legea
selecţiei naturale,
formulată de Darwin în
1838 ).
Are sens dublu: chemare la
armonia cu Natura şi o
avertizare omenirii privind
comportamentul faţă de
Natură.
7. Legea „Nimic nu se dă
gratuit” (a 4-a a lui Barry
Commoner, 1974 / numită şi Legea
bumerangului) [Ничто не даётся даром]
Legea spune că fiecare realizare nouă
este însoțită, în mod inevitabil, de
pierderea de ceva vechi. Orice schimbare
în cadrul Naturii este însoţită inevitabil de
modificarea ecosistemelor existente, chiar
dacă în Natură nimic nu se câştigă şi nu
se pierde. Tot ce a fost extras din sistem
trebuie compensat: „Achitarea poliţelor nu
poate fi evitată, ci doar amânată”.
„Nu exista nici un lucru sau fenomen care sa
aibă semnificația unui prânz gratis”.
Ex.: În cazul în care nu vrem să investim în
protecția naturii, va trebui să plătim cu propria
sănătate, a noastră şi a generațiilor viitoare.
8. Legea caracterului 9. Legea acţiunii inverse în
limitat (epuizării) al sistemul „Om – Biosferă” (a
resurselor naturale lui P. Dansereau, a. 1957) [З.
[З. исчерпаемости ПР] обратного воздействия
Toate resursele naturale Человек-Биосфера]
ale Terrei sunt limitate. Orice schimbare provocată în
Întrucât planeta este un mediul natural de activitatea
corp natural limitat, nu omului are, de regulă, urmări
pot exista anumite părţi negative asupra sănătăţii şi vieţii
componente nelimitate. umane şi a economiei. Numită şi
Legea bumerangului.
Ex.: chiar şi categoria Ex.: tăierea unei păduri şi
resurselor „inepuizabile” consecinţele: schimbarea
este discutabilă. biomasei, a microclimei, a solurilor
etc.
10. Legea reversibilităţii 11. Legea
(reversiunii) biosferei (a lui P. dezvoltării ciclice
Dansereau, a. 1957) [З. [З. циклического
обратимости биосферы] развития]
După încetarea acţiunii asupra Ierarhizarea ciclurilor
biosferei a factorului antropic, în timp: diurn; lunar;
ecosistemele tind să-şi revină, să- sezonal; anual, solar,
şi recupereze echilibrul şi 11, 33 etc.
stabilitatea. Ex.: procese şi
Ex.: terenurile agricole, prin fenomene diurne
succesiune ecologică, se transformă (rotaţia Terrei în jurul
în terenuri spontane (pârloagă [пар], axei sale), forţa de
ţelină [целинные и залежные atracţie şi mareele;
земли]), restabilindu-se lunare (intensitatea
componentele naturale (vegetaţie, acţiunii Lunii), sezonale
faună, sol etc.). (musonii) etc.
 12. Legea micşorării eficienţei energetice a
valorificării resurselor naturale
[З. снижения энергет. эффективности
природопользования]
Pe parcursul evoluţiei istorice consumul mediu de energie pentru
obţinerea unei unităţi de producţie este în creştere.
Ex.: consumul mediu de energie al unui om (kcal/zi // ккал/сут.) în
Paleolitic 4 mii, în societatea agrară – 12 mii, în societatea
industrială – 7 mii, în satele înalt dezvoltate în prezent – 230-250
mii. Cantitatea de energie pentru obţinerea unei unităţi de
producţie agricolă în SÎD a sporit în ultimul secol de 8-10 ori
(maşini, combustibil, îngrăşăminte, chimicale etc.), iar eficienţa
energetică este de 30 ori mai mică decât în epoca antică.
În SÎD se iau măsuri pentru creşterea eficienţei energetice: din
anii 1980 consumul de energie la o unitate din PIB a scăzut cu
15% (în ultimul deceniu PIBul a sporit cu 20%, iar consumul de
energie – cu 2%).
 Tema 4. Principii ale managementului
resurselor naturale

Scopul temei:
1. identificarea trăsăturilor sistemice ale
resurselor naturale;
2. evaluarea managementului durabil al
resurselor naturale ca sisteme complexe;
3. tipizarea sistemelor resurso-economice de
diferit nivel ierarhic (la seminar).
 1. Identificarea trăsăturilor sistemice ale
resurselor naturale
• Resursele naturale sunt părţi ale unui sistem integru –
învelişul natural al Terrei şi al spaţiului cosmic limitrof.
• Resursele naturale ca sistem al Terrei au următoarele
atribute: elemente constitutive; legături; interacţiuni.
Principalele trăsături sistemice:
– reprezintă un ansamblu de elemente organizate
ierarhic;
– elementele constituante au relaţii între ele şi dintre ele
şi mediul extern;
– sistemul are integritate, calităţi determinante şi caracter
dinamic. [целостность, качественную
определенность и целенаправленность]
 Exemplu: Suprapăşunatul [Перевыпас]
Păşunatul, chiar dacă este una dintre cele mai
„paşnice” activităţi umane, trebuie privit ca valorificare
a unor resurse naturale (pajişti) ce sunt parte a unui
sistem integru (sol, roci, ape, climă, vegetaţie, faună,
societate umană), cu toate consecinţele de rigoare.
Suprapăşunatul – păşunat
excesiv al animalelor domestice,
cu depăşirea capacităţii de
regenerare a pajiştii, care
conduce la degradarea
terenurilor: modificarea
compoziţiei floristice şi faunistice
(defavorizarea unor şi
favorizarea altor specii),
dispariţia unor specii,
declanşarea sau amplificarea
eroziunii solurilor şi/sau a
alunecărilor de teren,
modificarea microclimei şi a
regimului hidric, deşertificarea
unor terenuri etc.
 2. Managementul durabil al resurselor
naturale ca sisteme complexe
Managementul (administrarea/ gospodărirea/ gestionarea/
controlul…) este definit ca „proces orientat spre atingerea unui
scop”. Omul pentru aşi satisface anumite necesităţi de resurse
naturale, intervine în mediul natural. Diversitatea intervenţiilor
poate fi clasată în 2 categorii:
– Constructive – modificări care contribuie la dezvoltarea / regenerarea /
reproducerea resurselor naturale;
– Destructive – modificări care contribuie la degradarea / distrugerea /
epuizarea resurselor naturale.
De dat exemple…

Managementul durabil reprezintă procesul de intervenţie a omului

asupra resurselor naturale care asigură atingerea unui efect
pozitiv de durată.
Managementul durabil al resurselor naturale cuprinde
următoarele acţiuni consecutive:
1. Colectarea informaţiei;
2. Concentrarea informaţiei în centre specializate;
3. Analizarea şi interpretarea informaţiei;
4. Luarea unor decizii în baza informaţiei analizate;
5. Elaborarea unor acţiuni de intervenţie;
6. Aplicarea acţiunilor de intervenţie;
7. Monitorizarea situaţiei postintervenţie;
8. Evaluarea situaţiei postintervenţie şi feedback
(conexiune inversă).
Sarcină: Deduceţi instituţiile publice de a căror
funcţie ţine realizarea acţiunilor enumerate.
Managementul durabil al resurselor naturale presupune
luarea în considerare atât a necesităţilor comunităţii
umane, cât şi a posibilităţii naturii de satisfacere a acestora
fără a dăuna irecuperabil resurselor naturale.
• Mecanismele de management includ diverse metode
(procedee, măsuri, mijloace) de acţiune:
• A) organizaţional-administrative: elaborarea şi
aplicarea unor legi, ordine, dispoziţii, regulamente şi
alte acte normative ce au ca reper aplicarea unor
pârghii / forţe de intervenţie – BÂTA!!! (inspectorat
ecologic, inspectorat fiscal, primării, poliţie, procuratură
etc.);
• B) economice: se bazează pe mecanisme economico-
financiare de intervenţie (taxe, plăţi, impozite, amenzi,
înlesniri, subvenţii, dotaţii etc.); principii aplicate:
„utilizatorul plăteşte”, „poluatorul plăteşte”;
• Principiu de perspectivă: „buna gospodărire trebuie
stimulată, inclusiv financiar” (în conceptul de „capital
natural”).
C) educaţional-psihologice: au ca reper
instruirea şi educaţia, formarea de competenţe,
conştiinţe, valori, comportamente, tradiţii „eco”, a
viitorului Homo Ecosapiens.
•De prezentat exemple…
•Care sunt mecanismele primordiale? Care sunt
mecanismele mai eficiente, durabile?
 Principiul
schematic al
economiei
verzi
 Studiu de caz: Ți-ai lăsat pârloagă terenul agricol? Iată cine va intra în
posesia terenurilor agricole nelucrate din Moldova (20.01.2017)
Terenurile agricole care nu au fost lucrate mai mult de 2 ani pot fi date în unele cazuri în
arendă altor agricultori, fără acordul proprietarului.
Această inițiativă a fost elaborată de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și
Mediului. Nu este vorba de confiscarea proprietății private. Banii pentru arenda terenurilor
urmează să-i primească proprietarul acestora. La momentul de față, în Moldova, există cca 100
de mii de hectare de terenuri nelucrate, fapt ce creează probleme producătorilor agricoli care
dețin terenurile din vecinătate.
La amendarea Codului Funciar, s-a optat pentru formula eficienței economice. Pe de o parte,
primăria din localitate va putea să țină sub control terenurile care nu sunt lucrate și pentru care
nu este achitat impozitul funciar. Pe de altă parte, agenții economici care au terenuri agricole în
imediata vecinătate cu cele părăsite vor pierde mai puțin timp pentru a-și proteja culturile agricole
de bolile al căror focar sunt loturile vecine lăsate cu anii la voia întâmplării.

http://provincial.md/proaspat/lasat-parloaga-terenul-agricol-iata-cine-va-intra-in-po
sesia-terenurilor-agricole-nelucrate-din-moldova
• În prezent, legislația permite aplicarea amenzilor proprietarilor care nu-și lucrează
pământul.
• În realitate însă această procedură nu poate fi aplicată. Mai întâi, primăria trebuie
să facă un demers către inspectorul ecologic, după care acesta sosește la fața
locului și întocmește procesul-verbal și îl trimite în judecată. Instanța, la rândul ei,
ia decizia cu privire la achitarea amenzii, decizie care poate fi contestată.
• Noile reguli elaborate de Minister simplifică această cale lungă.
• Astfel, administrația locală, prin decizia consiliului, acționează conform unor reguli
foarte simple. Dacă terenul nu este lucrat mai mult de doi ani, este căutat
proprietarul. Acesta este, mai întâi, avertizat, după care urmează amenda. Mai
complicat va fi în cazul în care nu va putea fi găsit proprietarul. De exemplu, a
decedat și nu a specificat cine este moștenitorul sau a plecat peste hotare. În
situația dată primăria dispune de un mare avantaj: poate să dea lotul în arendă
unui agent economic.
• Un contract pentru arendă va fi încheiat pe un termen de 4-5 ani, fiind prevăzută
posibilitatea de a fi prelungit. Administrațiile locale urmează să sporească
încasările la buget din contul impozitului funciar care va fi achitat de către arendași.
 4. Tipizarea sistemelor resurso-economice
de diferit nivel ierarhic
Noţiune. Sistem resurso-economic – combinarea
sistemului de resurse naturale şi a sistemului social-
economic al unei entităţi (stat, regiune, comunitate) într-
un proces de interacţiune a energiei, substanţei şi
informaţiei: totalitatea forţelor de producţie care
transformă resursele (inclusiv cele naturale – materii
prime, energie) în obiecte de consum/servicii şi, în
consecinţă, deşeuri.
Fiecare teritoriu şi perioadă au sistemul său caracteristic.
Ex.: perioadele primitivă; antică …, contemporană; societăţi
(ţări) cu diverse culturi, tradiţii de valorificare a resurselor
naturale; sistemul contemporan – risipitor [расточительный].
 Tipizarea sistemelor resurso-economice
• Conform criteriului ierarhic SRE se divid în:
– Complexe natural-industriale;
– Complexe teritoriale de producţie (CTP);
– Noobiogeocenoza (sociogeosistemul).
• Conform criteriului spaţial-morfologic SRE se clasifică
în diverse tipuri, în funcţie de indicele ergodemografic
(raportarea densităţii medii a populaţiei şi a
consumului total de energie pe un anumit teritoriu la
suprafaţa teritoriului dat; este aplicat un coeficient
privind volumul energiei solare recepţionate, care are
caracter zonal). Acest indice reflectă presiunea
antropică asupra mediului ambiant, inclusiv asupra
resurselor naturale; de analizat tabelul (la seminar).
 Tema 5: Managementul resurselor de
apă. Apa virtuală
„Asigurarea accesului pentru toți oamenii la apă și
canalizare, precum și gestionarea durabilă a acestora este
unul dintre cele 17 obiective de dezvoltare durabilă, aprobate
de Adunarea Generală a ONU şi considerate prioritare”
(Coordonator Rezident al ONU în Moldova Dafina Gercheva)
«Обеспечение доступа всех жителей к водным ресурсам и канализации, а также устойчивое управление ими является одной из
17 целей устойчивого развития, которые Генассамблея ООН назвала приоритетными» Координатор-резидент ООН в Молдове
Дафина Герчева

Conţinutul temei:
1. Conceptul de „apă virtuală” (virtual water);
2. Conceptul de “amprenta de apă” (water footprint);
3. Exersarea privind consumul de apă zilnic pe
persoană/familie şi propunerea unor măsuri de
economisire a apei (la seminar).
 Ce cantitate de apă consumăm zilnic?
Care ar fi consumul direct şi cel indirect de
apă zilnic la o persoană?
De realizat o activitate de calculare a consumului direct şi cel
indirect de apă zilnic (în litri):
•Apă de băut;
•Alte lichide cu consum de apă;
•Apa în produsele alimentare;
•Apă pentru spălat/ igiena personală (vesela; dinţii; corpul;
veceu etc.);
•Apă pentru spălat haine, încălţăminte;
•Apă pentru alte necesităţi (spălat maşina; udat florile etc.);
•TOTAL PE ZI.
 Valori ale consumului zilnic mediu de apă
pentru necesităţi casnice (tabelul 1):
Nr. Activităţi umane Consumul mediu de Propuneri de economisire
crt. apă (litri la o
persoană)
a apei

1. Apă de băut 2

2. Apa pentru gătit 3

mâncare
3. Toaleta de dimineaţă 20 (5-10 l/min.)

4. Duş 150-250 (25 l/min.)

5. Apa la veceu 50

6. Spălatul vaselor 10 (150 l/zi/familie)

7. Spălatul hainelor cu 20 l/zi (170 la un

ciclu )
maşina
8. Udatul florilor 2

…de completat…
TOTAL
 Media naţională în Franţa:
• 40 l apă caldă/persoană/zi (înregistrat de apometrul blocului)
100 l apă rece/persoană/zi (înregistrat de apometrul blocului)

La asta se adaugă 20% pierderea în reţea, rezultă 50 l (apă caldă) şi

125 l (apă rece) brut/persoană/zi (pasibil de plată).

Înmulţim cu 30 de zile şi rezultă:

• 1,2 mc apă caldă şi 3 mc apă rece net (înregistrat de apometrul
blocului);
• 1,5 mc apă caldă şi 3,75 mc apă rece brut (pasibil de plată).

Total - 5,25 mc apă lunar la o persoană (achitat).

 1. Conceptul de „apă
virtuală” (virtual water)

Apă există pretutindeni - sub formă lichidă, dar şi ascunsă

în plante, corpul uman, în alimente şi în produsele pe care
le folosim zi de zi.
Apa virtuală este volumul de apă dulce necesar pentru
realizarea unui anumit produs sau serviciu, adică apa
consumată la fiecare pas din procesul de fabricare,
ambalare, transport etc.
Numită “virtuală” pentru că această cantitate de apă nu
este vizibilă consumatorului.
Iniţiatorul acestui concept este profesorul-geograf
britanic John Anthony Allan în 1993. În Martie 2008,
Allan a primit Stockholm Water Prize, echivalent al
Nobel Prize în domeniul mediului ambiant.
Conceptul de apă virtuală este folosit tot mai des, mai ales în contextul
discutării problemei încălzirii globale a climei şi a consecinţelor acesteia.
Proporția de apă din produsul finit este de obicei mică,
ca şi cantitate, în comparaţie cu totalul de apă folosit
pentru a-l aduce în forma sa finală pe rafturile
magazinelor.
Cele mai mari cantităţi de apă virtuală, pe care nu le
vedem niciodată, se ascund în industria petrolieră şi
cea alimentară, în special în producerea alimentelor
pe bază de cereale sau carne.

Apa se consumă în procesul producţiei de alimente, la

cultivarea plantelor agricole sau în timp ce hrănim
animalele. Aceasta este apa virtuală, existentă în
fiecare ceaşcă de cafea (ceai, vin, bere…), în fiecare
felie de pâine şi în fiecare tricou.
Apa virtuală la unele produse
Cercetătorul britanic Allan consideră că "Apa virtuală a
apărut odată cu comerţul. Ca urmare, ea există deja de
mai multe mii de ani. Imperiul roman de pildă, a
importat apă virtuală în alimentele pe care le aducea
din Egipt".
Cercetătorul a demonstrat că pentru o
singură ceaşcă de cafea este nevoie de
aproximativ 140 de litri de apă - calculată
fiind şi apa consumată în timpul cultivării,
producţiei, ambalării şi transportului
cafelei. Pentru cei peste 1 miliard de
oameni de pe planetă care suferă de pe
urma lipsei acute a apei potabile, cei 140
de litri de apă virtuală din ceaşca noastră
de cafea sunt un lux inimaginabil.
Exemple privind cantitatea de apă
necesară pentru a produce anumite
bunuri:  1 ou = 135 litri de apă;
 1 kg de carne de vită = 15 000 litri
de apă;
 o pagina A4 de hârtie = 10 litri de
apă;
 o cămaşă de bumbac = 2 500 litri
de apă;
 o pereche de blugi = 10 850 litri de
apă;
 o maşină de 1,1 tone = 400 000 de
litri de apă;
 construcţia unei case de locuit de
tip familiar = 6 000 000 litri de apă.
• Producția hainelor de bumbac, în special a blugilor a determinat secarea unei
mări întregi, iar dezastrul ecologic este doar la început. Secarea Mării Aral, din
Kazahtan, este pusă pe seama cultivării bumbacului. Autoritățile sovietice au deviat
cursul a trei răuri pentru folosirea apei în industria textilă iar marea Aral nu mai există,
locul ei fiind luat de deșert.
• S-a ajuns la această situație alarmantă pentru că, relatează bbc.co.uk, citează
libertatea.ro. fabricarea unei singure perechi de blugi, începând de la producția
materialului până la forma finită, necesită chiar și peste 15.000 de litri de apă,
• Producția bumbacului, unul din cele mai răspândite materiale, este mare
consumatoare de resurse, respectiv de apă, iar activitatea este și poluantă din cauza
vopselei folosite și a pesticidelor cu care sunt tratate plantațiile de bumbac.
• "În zilele noastre producem peste 100 de miliarde de piese textile din fibre noi, în
fiecare an, şi planeta nu poate susţine aşa ceva", a spus Stacey Dooley, jutbalista
BBC care a realizat documentarul Fashions Dirty Secrets- Secretele murdare ale
modei.
Soluţia nu este încetarea comerţului internaţional, ci
conştientizarea consumului ridicat de apă. Trebuie să învăţăm
să facem economii la consum şi să protejăm resursele de apă
potabilă, doar aparent inepuizabile.
 2. Conceptul “Amprenta de apă”
(“water footprint”)
Acest termen
reprezintă cantitatea de
apă consumată (prin
intermediul alimentelor,
bunurilor şi serviciilor Pe primul loc în lume sunt
consumate şi folosite) SUA cu 2480 m3/persoană/an,
de o persoană pe an. urmate de ţările europene
Introdus în anul 2002 (Grecia, Italia şi Spania) cu
de profesorul Arjen Y. 2300 -2400 m3/persoană /an.
Hoekstra (angajat Cele mai scăzute valori se
UNESCO şi al înregistrează în China -
Universităţii din Twente, 700 m3/persoană/an.
Olanda).
 Piramida trofică (consumul de produse alimentare)
a apei virtuale în funcţie de vârsta persoanei

Fată – 3760; Băiat – 4445; Maturi (F/B) – 5405

Alt concept îl reprezintă importul sau exportul de “apă
virtuală” prin intermediul bunurilor consumate.
Spre exemplu în Japonia, “amprenta de apă” este de
1,150 m3/persoana/an, din care 65% vine din afara ţării.
Consumul comparativ de apă între un oraş din
China şi altul din SUA
• Utilizarea apei este măsurată în termeni de
volume de apă consumate (evaporată
și/sau poluată) pe unitate de timp.
Amprenta de apă se împarte în trei
elemente:

amprenta de apă albastră;

amprenta de apă verde;
amprenta de apă gri.
Amprenta de apă „verde” se referă la volumul de apă de ploaie
consumat (de exemplu evaporate/evapotranspiraţie sau
încorporate în produs).
Calculat în mm/an.
Amprenta de apă „albastră” se referă la volumul de ape de
suprafață și ape subterane consumat în timpul proceselor de
producție (evaporat sau încorporat în produs).
Calculat în mm/an.
Amprenta de apă „gri” se referă la volumul de apă dulce, care
este necesară pentru a asimila sarcina de poluanți, calculat ca
volumul de apă care este necesară pentru a menține calitatea
apei conform standardelor.
Calculat în mm/an.
 Principalele deficiențe ale măsurii apei virtuale:

 Se bazează pe presupunerea că toate sursele de apă, fie din

precipitații atmosferice, fie din irigare sau apeducte, sunt de
valoare egală. [de argumentat]
 Presupune că apa care ar fi eliberată prin reducerea unor
activităţi aquafage (cu mare consum de apă), ar deveni
neapărat disponibilă pentru utilizare în activităţi consumatoare
de mai puțină apă. De exemplu, înlocuirea vităritului extensiv
(producția de carne de vită) sau a culturii bumbacului prin
alternative economice. [cât de realizabil este?]
 Nu trebuie tratată ca un indicator direct al efectelor negative
asupra mediului ambiant și nici nu indică limitele durabile de
consum ale resurselor de apă. [exemple: în unele regiuni
consumul sporit de apă sau practicarea activităţilor economice
aquafage nu depăşesc pragul de toleranţă]
 Acțiuni de folosire a apei de către om
Raționale Neraționale

Închiderea robinetului după folosire Lăsarea robinetului deschis după folosire

Renunțarea la apa imbuteliată (1 la 1) Folosirea apei îmbuteliate (1 la 2)
Acoperirea fântânii cu capac Lăsarea fântânii neacoperite
Reparația la timp a apeductelor / țevilor / Repararea apeductelor / țevilor /
echipamentelor echipamentelor doar în caz de avariere
Folosirea unui sistem de irigaţie econom – prin Udarea plantelor cu furtunul sau prin inundarea
picurare terenului
Reciclarea apei (Folosirea apei în circuit închis) Utilizarea apei doar o singură dată

Spălarea sub duș Spălarea în cada cu apă

Folosirea un cap de duș performant care sa Folosirea unui cap de duș defect
genereze presiune folosind mai puțină apă
Încărcarea deplină cu haine a mașinii de spălat Curăţarea în mașina de spălat a unei cantități
sau cuvase la masina de spalat vase mici de haine sau de vase

Cumpară mai putin, cumpară la mâna a doua și Risipa la cumpărărturi și folosirea obiectelor de
refolosește unică folosință
 Tema 6: Managementul resurselor
minerale fosile de energie
"Când ultimul copac va fi tăiat, ultimul pârâu - otravit, ultimul peşte - prins,
atunci veţi descoperi că banii nu se mănâncă” (proverb amerindian)
1. Rolul surselor de energie în balanţa energetică mondială.
Resursele energetice au o însemnătate primordială pentru economia
mondială, iar în balanţa energetică mondială se regăsesc
numeroase surse de energie primară, cu ponderi diferite.

Balanţa energetică este

raportul dintre diferite
surse de energie în
consumul total de
energie, exprimat în
unităţi convenţionale
(combustibil
convenţional) sau
procentual (%). Fig. 1.
Fig. 2a. Structura balanţei de
energie primară, total mondial:

a)Dominarea combustibililor
fosili (P., G.N., C.);
b)rolul modest al energiei
regenerabile.

Fig. 2b. Structura consumului

final de energie în R. Moldova
(%, anul 2014)
Sursa: www.statistica.md

Analiza şi concluzii:
a)asemănări – dominarea
petrolului şi a gazelor nat.
b)deosebiri – rolul redus al
cărbunelui...
 Fig. 3. Dinamica producţiei mondiale totale de
energie primară (1980-2015)
Dinamica este în
continuă creştere
(curba de culoare
roşie), cu o
accentuare a
deosebirilor dintre
SÎD (stabilizare şi
chiar descreştere)
şi SCD (creştere
rapidă, iar China –
exponenţială)
 2. Producţia şi consumul de cărbuni
Producţia şi consumul de cărbuni sunt în
creştere uşoară, datorată în special Chinei.
Tendinţele: creşterea consumului, datorată Chinei şi
Indiei, cu cca 40% din 2010 până în 2040.

Btu (British
thermal unit ) /
1 Unitate termică
britanică este
echivalentă cu
1,055 Jouli sau
0,293 Wh
 Consumul de cărbuni
pe regiuni (st.);

comparativ SUA şi
China (dr.)

a) Consumul de
cărbuni scade în UE
şi SUA;
b) Consumul de
cărbuni creşte în
SCD, în special în
China + India.
 Rezervele şi gradul de asigurare cu
cărbuni
• În general, rezervele de cărbuni sunt foarte mari.
• Rezervele totale sunt estimate la 21 trilioane
tone, însă rezervele industriale sigure (care pot fi
exploatate în condiţii de rentabilitate) sunt mai mici
– 861 mlrd. tone, având, la nivelul consumului
actual (8,165 mlrd tone pe an în 2014) o perioadă
de asigurare de cca 105 (119) ani.
• Se prognozează o creştere a consumului în
următorii ani, în special prin gazificare şi lichefiere.
• Pentru a avea o perioadă de asigurare mai mare
este necesar un consum echilibrat şi raţional.
Distribuţia rezervelor de
cărbuni pe state
 Piaţa cărbunelui şi
perspectivele

Dinamica preţului la
cărbune
($ / tona)

a) Creşterea progresivă a
preţului la cărbune în
perioada de până în 2011-
2012;
b) Descreşterea preţului la
cărbune după anii 2011-
2012.
Harta zăcămintelor de cărbuni
pretabile gazificării subterane
O soluţie de perspectivă – gazificarea cărbunelui în condiţii
submerse: şelful maritim - Marea Nordului, Golful Mexic etc.;
Lacul Caspic ş.a.
Introducere la temă / Actualitatea temei:
Noi prețuri la carburanți: Benzina se scumpește, iar
motorina se ieftinește! Presa: 4 aprilie 2017
• Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a majorat marţi, 4
aprilie, prețul plafon la benzină şi l-a micşorat pe cel la motorină..
• Astfel, pentru un litru de benzină cu cifra octanică 95 a fost stabilit preţul
maxim de 17,49 lei în comparaţie cu preţul actual de 17,34 lei. Un litru de
motorină va costa 14,84 lei comparativ cu 15,08 lei din ultimele 2
săptămâni.
• Noile preţuri vor intra în vigoare de miercuri, 5 aprilie, şi vor fi valabile până
pe 18 aprilie.
• Prețurile plafon au la bază 4 componente principale: cotațiile medii Platts
pentru benzină; costurile de tranzacționare aferente operațiunii de import,
inclusiv costurile de transport și de asigurare; cota accizelor și cota TVA,
aplicate în conformitate cu Codul Fiscal, și marja comercială specifică care
cuprinde valoarea cheltuielilor și profitul companiilor petroliere.
Întrebare de evocare la temă:
Aţi consumat vreodată petrol în alimentaţie?
Tema: Resursele de
petrol şi de gaze
naturale
(hidrocarburi)
Petrolul – aurul
negru
Conţinutul temei:
1. Importanţa economică a hidrocarburilor;
2. Rezervele şi gradul de asigurare cu petrol şi gaze naturale;
3. Oscilaţiile preţului la petrol pe piaţa mondială;
4. Resursele de gaze şi petrol de şist şi „revoluţia şisturilor”
(„shale revolution„);
5. Resursele de petrol şi gaze naturale ale R. Moldova;
6. CONCLUZII privitor la resursele de petrol şi gaze naturale
(analiza SWOT).
1. Importanţa economică a hidrocarburilor.
Petrolul şi gazele naturale sunt două dintre cele mai utilizate resurse
energetice fosile, devenind indispensabile activităţii cotidiene a omului.
Perioada recentă mai este numită epoca petrolului.
Rolul acestora este reflectat şi de faptul că în balanţa energetică
mondială (a. 2010-2015) le revin 58% din total, inclusiv petrolului - 35%.
Pe lângă importanţa energetică,
hidrocarburile mai au şi utilizare ca materie
primă pentru industria chimică: mase
plastice, fibre chimice, cauciuc sintetic, uleiuri
sintetice, substanţe aromatice, produse
farmaceutice şi cosmetice, uleiuri / grăsimi
alimentare (îndeosebi în conservele de
peşte) ş.a. (enumerăm produsele fabricate din
petrol din sala 324)
Astfel, importanţa lor ca materie primă
chimică o depăşeşte pe cea energetică, iar
folosirea drept combustibil este cea mai
neraţională (afirmaţia chimistului
Mendeleev…).
Exploatări petroliere /
Unităţi de măsură

1 baril de petrol =
158,98 litri
1 tonă = 6,29 barili

Platforme de exploatări petroliere submerse (subacvatice)

2. Rezervele şi gradul de asigurare cu
petrol şi gaze naturale
• Volumul rezervelor acestor resurse este în dinamică şi dacă
o perioadă a fost în creştere acum staţionează, iar
perspectivele de a descoperi noi zăcăminte sunt relativ
mici.
• Astfel, rezervele sigur exploatabile de petrol sunt estimate
la ≈ 200 mlrd. t. Raportate la consumul actual (≈ 4,8-5,0
mlrd. t pe an / 88-89 mil. barili pe zi) rezultă o perioadă de
asigurare de ≈ 42-40 ani.
• La gazele naturale rezervele sigur exploatabile sunt
estimate la ≈ 200 trln. m.c. (la 1 ian. 2013), raportate la
consumul anual de ≈ 3,35 trln. m.c. pe an, rezultă o
perioadă de asigurare de ≈ 60 ani. [Sursa:
http://www.cedigaz.org]
• Având în vedere gradul de epuizare, se impune utilizarea
lor cât mai raţională…!
Ţările cu cele mai mari rezerve de petrol
(după BP Statistical review of world energy 2009)
Ţara Rezerve, mlrd. barili % din total mondial
Arabia Saudită 264,1 21,0
Iran 137,6 10,9
Iraq 115,0 9,1
Kuwait 101,5 8,1
Venezuela 99,4 7,9
EAU 97,8 7,8
Rusia 79,0 6,3
Libia 43,7 3,5
Kazahstan 39,8 3,2
Nigeria 36,2 2,9
SUA 30,5 2,4
Canada 28,6 2,3
Qatar 27,3 2,2
China 15,5 1,2
Angola 13,5 1,1
OPEC, total 955,8 76,0
100,0
TOTAL MONDIAL 1258,0
Raportarea rezervelor la volumul extracţiei (a. 2007)

Rezerve Extracţia Perioada de

Ţara
(mlrd. barili) (mil. barili pe zi) asigurare (ani)

Arabia Saudită 262 8.8 82

Canada 179 2.7 182
Iran 136 3.7 101
Iraq 115 2.2 143
Kuwait 102 2.5 111
EAU 98 2.5 107
Venezuela 80 2.4 91
Rusia 60 9.5 17
Libia 41.5 1.8 63
Nigeria 36.2 2.3 43
SUA 21.8 8.45 6
Mexic 12.4 3.2 11
Harta virtuală a petrolului
Dinamica consumului de petrol: consumul continuă se crească
rapid, în pofida fluctuaţiilor legate de volumul de rezerve sau de
extracţie, relaţia piaţă-preţ etc.
Repartiţia consumului de petrol (barili pe zi)
Consumul de
petrol pe zi
(dr.) şi pe cap
de locuitor
(st.)
 Cererea şi
consumul de
petrol în diferite
categorii de state

Deosebit de accentuată
este creşterea
consumului de petrol în
statele în curs de
dezvoltare, îndeosebi în
China, India, Brazilia…
3. Oscilaţiile preţului la petrol pe piaţa
mondială
a) Oscilaţiile preţului la petrol pe piaţa mondială (analiza
graficelor de mai jos): tendinţa generală de creştere, însă cu 2
decline serioase în ultimul deceniu;
b) Relaţia criza financiară (2008-2009) şi criza energetică
(consecinţă a celei financiare?) – discuţii ref. la preţul
just/rezonabil la petrol.
Cum credeţi care preţ al petrolului ar fi mai just/rezonabil?
Consumul de petrol şi prognoza pe regiuni şi ţări
 Reservele mondiale de petrol
(milioane barili pe zi), 2012

>200 Saudi Arabia (267.0) Venezuela (211.2)

100-200 Canada (173.6) Iran (151.2) Iraq (143.1) Kuwait (104.0)

50-100 United Arab Emirates (97.8) Russia (60.0)

Libya (47.1) Nigeria (37.2) Kazakhstan (30.0)

25-50
United States (26.5) Qatar (25.4)

10-25 China (20.4) Brazil (14.0) Algeria (12.2) Mexico (10.4)

<10 80 countries
0 (none) 117 countries
NA No Value reported
(s) = Less than 500,000 barrels
 Producţia mondială de petrol
(milioane barili pe zi), 2012

>10 Russia (10.40) Saudi Arabia (11.73) United States (11.10)

7-10
4-7 China ( 4.4)

Brazil ( 2.7) Canada ( 3.9) Iran ( 3.6) Iraq ( 3.0) Kuwait

2-4 ( 2.8) Mexico ( 2.9) Nigeria ( 2.5) United Arab Emirates
( 3.2) Venezuela ( 2.5)

Algeria ( 1.9) Angola ( 1.8) Kazakhstan ( 1.6) Libya ( 1.5)

1-2
Norway ( 1.9) Qatar ( 1.6) United Kingdom ( 1.0)

<1 204 countries

(s) = Less than 500 barrels per day
 Consumul mondial de petrol
(milioane barili pe zi), 2012

>10 China (10.3) United States (18.5)

7-10
4-7 Japan ( 4.7)
Brazil ( 2.8) Canada ( 2.3) Germany ( 2.4) India ( 3.6)
2-4 Korea, South ( 2.3) Mexico ( 2.1) Russia ( 3.2) Saudi Arabia
( 2.9)

Australia ( 1.1) France ( 1.7) Indonesia ( 1.4) Iran ( 1.7) Italy

1-2 ( 1.4) Netherlands ( 1.0) Singapore ( 1.4) Spain ( 1.3)
Thailand ( 1.0) Taiwan ( 1.1) United Kingdom ( 1.5)

<1 202 countries

(s) = Less than 500 barrels per day
06 May 2014
669
Proiectul care ar putea schimba complet harta energetică a Europei
Rusia reprezinta mai mult de 25% din totalul de hidrocarburi de care Europa are nevoie. Incepand cu 2006 statele din Europa, dar in special cele membre UE, au
incercat sa gaseasca o alternativa la importurile de gaz si petrol din Rusia. Un punct la fel de fierbinte ca situatia din Ucraina, dar minimalizat de presa, este
conducta subacvativa Trans-Caspiana si Coridorul de Sud (Ajerbaijan, Georgia, Turcia, Bulgaria etc.). Acest proiect va schimba complet harta energetica a
Europei si va fi pe termen lung, scrie rumaniamilitary.ro.
Conducta Trans-Caspiana (Turkmenistan-Ajerbaijan) nu reprezinta o idee noua, pentru prima data s-a vorbit public despre acest prioect in 1996. Proiectul are ca scop o
conducta de 300km sub apa care sa lege orasele Turkmenbashi si Baku. Principalul furnizor de gaz va fi Turkmenistan, stat ce produce in prezent 77 miliarde de metri cubi
pe an, dar multumita populatiei sale reduse, Guvernul de la Ashgabat poate exporta o cantitate de pana la 44 miliarde metri cubi anual.
Dar infrastructura de exploatare si transport a Turkmenistanului este foarte slaba, daca se vor face investitiile necesare pana in 2020 acest stat va putea exporta intre 80-84
miliarde metri cubi gaz pe an (repet: pana la 84 pe an doar la export).
Cat timp ar putea Turkmenistanul sa satisfaca acesta cere? Expertii apreciaza ca rezerva de gaz natural a aceste tari sa depaseasca SUA si Arabia Saudita (impreuna),
dar cu exceptia exploatarii gazelor de sist.
Care sunt barierele ce trebuiesc depasite de Turkmenistan? In primul rand regimul de la Ashgabat a evitat aderarea la Eurasian Union, vecinii sai sunt influentati de
Kremlin, nu are infrastructura necesara exploatarii si transportului de gaz si in ultimul rand acest stat nu are iesire la Oceanul Planetar.
Care este situatia actuala a Turkmenistanului privind exportul de gaz?Turkmenistanul si alti vecini ai sai au nevoie de Rusia pentru a putea exporta aceste rezerve. Pana
in 2009 Turkmenistanul a livrat Rusiei 87% din exporturile sale, iar Kremlinul a reexportat acesta resursa la preturi mult mai mari.
Turkmenistanul nu are nimic de zis in pretul de export al propriului gaz si putine de facut. Dupa ce criza economica a lovit Europa, Rusia a redus importul de gaz din
Turkmenistan de la 40miliarde metri cubi pana la 9.6 in 2010. In urmatorii 3 ani, importurile Rusiei nu au depasit 10 miliarde metrii cubi. Aceasta masura a afectat economia
turkmena si a devastat industria de exploatare a gazului fortand regimul de la Ashgabat sa inchida cateva rafinarii pe motivul lipsei de cumparatori.
Acesta masura a fost lovitura ce „a trezit” Guvernul de la Ashgabat care a inceput imediat demersul de diversificare a clientilor.

Un alt proiect ar putea fi redeschiderea negocierilor pentru exportul in Asia Centrala. In

2006 s-a luat in calcul o conducta care sa lege Turkmenistanul de China si care sa treaca
prin Uzbekistan si Kazakhstan. China ar urma sa semneze un contract prin care se
angajeaza sa cumpre anual o cantitate minima de 40 miliarde metri cubi de gaz anual.
Proiectul a fost un succes enorm , in 2009 conducta s-a deschis, nevoia de gaz ale
industriei chinezesti au fost satisfacute de resursa turkmena, iar Ashgabat putea sa-si
sustina economia multumita pretului oferit de Beijing. In 2013 cele doua tari (Turkmenistan
si China) au incheiat inca un acord pentru suplimentarea exportului anterior cu inca 25
miliarde metrii cubi pe an.
Rusia incearca sa reduca dominatia chineza din centrul Asiei (regiune considerata de rusi
ca sfera lor de influenta) si este foarte atenta la investitiile Beijingului.
Moscova si Beijingul se privesc cu neincredere, de aceea se cauta o alternativa si la acest
proiect. In prezent conducta traverseaza Kazakhstan, stat loial Kremlinului, iar o solutie ar
putea fi construirea unei conducte care sa traverseze Tajikistanul. China a facut primele
demersuri promitand Tajikistanului ajutor militar in valoare de sute de milioane de dolari
pentru a-si putea asigura conducta in acea regiune foarte instabila. Aceste mutari sunt o
reflexie a razboiului geopolitic dus de China si Rusia in Asia Centrala.
Kremlinul stie ca nu poate sa se opuna diplomatic exportului de gaz turkmen catre China,
atunci singura solutie ar mai ramane deschiderea focului printr-un proxy war.
Criza din Ucraina ofera o oportunitate noua Turkmenistanului (pietele din Europa),
aici reintra in peisaj conducta Trans-Caspiana. Acesta conducta va fi legata la Trans-
Anatolian proiect ce traverseaza Ajerbaijan, Georgia si Turcia pana la granita cu
Bulgaria. Trans-Anatolian este controlat in totalitate de SOCAR, companie din Azerbaijan.
 4. Resursele de gaze şi petrol de şist şi
„revoluţia şisturilor” („shale revolution„)

• Petrolul de şist, respectiv gazele de şist, sunt

hidrocarburile naturale prinse între plăcile de şist.
• Exploatarea lor la scară industrială a început în anii ’90
ai secolului XX, odată cu aplicarea unor noi tehnologii,
în SUA.
• Astfel, în anul 2000, gazele de şist reprezentau doar
1% din producţia de gaze naturale a SUA, iar în 2010
– deja 20% din total; se estimează că până în anul
2035 aproape jumătate din producţia de gaze naturale
va veni de la gazele de şist.
Petrolul şi gazele de Fracturarea hidraulică
şist se obţin prin [гидроразрыыв пластаы]
fracturare hidraulică. înseamnă forțarea sfărâmării
rocilor prin intermediul unor
lichide sub presiune. Fracturarea
rocilor se poate produce și în
mod natural, însă, folosită de
om, aceasta este o metodă prin
care se exploatează petrolul,
gazele naturale, gazele de șist.
Primele fracturări hidraulice au
avut loc în 1947, prin foraje
verticale, iar din 1998 s-a trecut
și la forarea și fracturarea
orizontală, cu un efect mai
amplu.
Fluidul de fracturare [жидкость
разрыва] conține în cea mai
mare parte apă (se pot
consuma câteva milioane de litri
pentru fiecare injectare), nisip,
dar poate conține și acid
clorhidric, substanțe biocide,
substanțe pentru emulsifiere și
pentru de-emulsifiere și izotopi
radioactivi (lantan-140, cobalt-
60) pentru urmărirea
împrăștierii fluidului. Între 10%
și 70% din fluidul de fracturare
se întoarce la suprafață după
fiecare injectare.
Harta resurselor de gaze de şist
 Rezervele potenţiale de gaze de şist pe ţări
(în trilioane standard cubic foot; 1 unitate echivalentă cu
0,026853 metri cubi)
 Harta
rezervelor
de gaze
naturale
(tril. m.c.)
Dinamica preţurilor la
gazele de şist
(pragul de
rentabilitate),
comparativ cu preţul
la gazele naturale
convenţionale
 Dinamica preţurilor la gazele naturale,
comparativ cu preţul la petrolul brut şi la cărbuni

Creşterea volumului extracţiei de

gaze de şist (care se vor ieftini pe
viitor) contribuie la reducerea
preţurilor la gazele naturale.
Una dintre controversele de exploatare
a hidrocarburilor de şist este impactul
asupra mediului ambiant. Unele state
au interzis, suspendat sau amânat
exploatarea. Compoziția fluidului de
fracturare nu este în întregime
cunoscută, companiile păstrând-o în
secret.
Acest tip de gaze va mări în mod
semnificativ resursele mondiale de Statul Montana, SUA
energie, ceea ce ar putea împiedica
Rusia sau ţările arabe să mai dicteze
preţul combustibilului.
În acelaşi timp, producția de gaz de
șist obținut prin fracturare hidraulică
într-un puț de foraj scade cu 65% după
3 ani, tinzând spre 0 după 8-10 ani.
Această investiție nu garantează o
dezvoltare economică durabilă.
 5. Resursele de petrol şi gaze
naturale ale R. Moldova
a) Cercetările şi prospecţiunile din anii
1950-1960;
b) Concesionarea terenurilor pentru
explorări companiei „Redeco”
(declarată din SUA) în anii 1995-2005;
c) Corporația „Frontera Resources”
(declarată din SUA, dar unii afirmă că
din offshore) a semnat, pe 02.01.2017,
un contract de concesiune cu Guvernul
R. Moldova privind explorarea și
exploatarea resurselor de hidrocarburi
din R. Moldova, pe o durată de 50 de
ani şi o suprafață de cca 1,2 milioane
ha în sudul ţării (cca 35% din teritoriul
RM).
 Rezervele de petrol în
R. Moldova
(zăcământul Văleni, rn.
Cahul) – 11 mil. t
Orizontul productiv – la
adâncimea de 400-600 m.
De prezentat mostrele de
petrol moldovenesc.

Prelucrarea
petrolului în R.
Moldova (rafinăria
Comrat)
Capacitatea de
producţie – 35 mii t/an
6. CONCLUZII privitor la resursele de petrol
şi gaze naturale (analiza SWOT):
PUNCTE TARI (S)
 Au o putere calorică ridicată;
 Au o utilizare diversă, devenind
indispensabile activităţii cotidiene a
omului;
 Sunt mai uşor şi ieftin transportabile
(inclusiv prin conducte, nave maritime
etc.).
OPORTUNITĂŢI (O)
 Reducerea consumului lor, pe seama
creşterii rolului resurselor regenerabile
de energie, care sunt renovabile şi non-
sau mai puţin poluante;
 Introducerea unor tehnologii mai puţin
poluante şi inofensive mediului ambiant;
 Descoperirea şi exploatarea unor noi
rezerve (zăcăminte, bazine).
PUNCTE SLABE (W)
• Rezervele sunt epuizabile şi, practic,
irenovabile;
• Prin consumul lor sunt poluante, îndeosebi
contribuind la degajarea gazelor cu efect de
seră (în consecinţă, la încălzirea globală a
climei);
• Au o repartiţie spaţială relativ neuniformă;
• Consumul de resurse energetice minerale
fosile este disproporţionat de mare, raportat
la rezervele acestora, ceea ce duce la o
epuizare rapidă;
RISCURI (T)
 Epuizarea totală a rezervelor în viitorul
apropiat;
 Creşterea excesivă a costului de extracţie
şi a preţului;
 Agravarea unor conflicte şi generarea
unor noi conflicte între ţări pentru
resursele de hidrocarburi.
 Tema: Resursele de metale
radioactive
• 1. Aspecte generale.
• În stare naturală se întâlnesc doar două metale
radioactive: Uraniul şi Toriul, în zăcăminte
metalifere complexe.

• Acestea au o frecvenţă foarte mică în scoarţa

terestră, respectiv şi volumul rezervelor este foarte
mic. De exemplu, volumul rezervelor la minereul
de Uraniu este estimat la ≈3,4 mil. t, raportate la
consumul anual de ≈32 mii t rezultă o perioadă de
asigurare de ≈ 100 de ani.
Minereuri de uraniu
 2. Puterea calorică este foarte mare

• În medie puterea calorică a unui kg de U235

(izotop) se egalează cu cea a 2600 tone de
combustibil convenţional (circa 80 de vagoane
de cărbune superior).
• Aceasta este rezultatul procesului de fisiune
nucleară (divizarea atomilor de Uraniu). Energia
metalelor radioactive este obţinută în reactoare
nucleare, unde se foloseşte sau Uraniu
îmbogăţit cu izotopul U235 (cel mai radioactiv)
sau Uraniu neîmbogăţit.
 3. Particularităţile minereurilor
• Pentru minereurile uranifere este specific conţinutul
foarte mic de metal - în medie este de 0,2%. Se
exploatează şi minereuri cu un conţinut de 0,1% şi
mai mic.
• Respectiv, prelucrarea primară a minereurilor are loc doar
în bazinele de extracţie, după care minereul îmbogăţit
este transportat la uzinele de prelucrare pentru separarea
Uraniului (proces numit “izotopizarea uraniului”). Pentru a
obţine 1 kg de U235 este necesar de a prelucra 72 tone
de minereu de uraniu.
• Această tehnologie este foarte avansată şi o posedă doar
câteva state: SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China
(din considerente de securitate pentru nerăspândirea
armelor nucleare). În celelalte state energia nucleară este
furnizată de către cele 5 state enumerate mai sus.
 4. Repartiţia spaţială
• În general, minereurile radioactive au o repartiţie
restrânsă şi foarte inegală.
• Primul loc pe glob îl deţine Australia ≈800 mii t, localizate
în nordul ţării, mai ales pe pen-la Arnhem ş.a.
• Urmează Rep. Africa de Sud, cu un bazin unic –
Witwatersrand, renumit prin zăcămintele complexe de aur
şi uraniu. Canada are rezerve localizate în nordul ţării, dar
cel mai important bazin este pe litoralul lacului Huron.
Kazahstanul se plasează în ultima perioadă printre liderii
mondiali, cu rezerve concentrate în partea centrală a ţării.
Aceste 4 state exportă aproape tot minereul extras.
• Alte ţări care dispun de rezerve mari: Rusia, Brazilia,
Namibia, Niger, Uzbekistan. Rezerve modeste au statele
europene, se remarcă Ucraina (în regiunea prenipreană),
Franţa (Masivul Central), Suedia ş.a.
Harta rezervelor de minereu de uraniu
 5. Toriul

• Se întâlneşte în
mineralul monazit
(ThO 2), în special
sub formă de nisipuri
de plajă, în sudul
Indiei, coasta de est a
Australiei, SUA
(Carolina de Nord)
ş.a.
 Repartiţia rezervelor de toriu
IAEA Estimare în tone (2005)

Country RAR Th EAR Th

India 519,000 21%

Australia 489,000 19%

USA 400,000 13%

Turkey 344,000 11%

Venezuela 302,000 10%

Brazil 302,000 10%

Norway 132,000 4%

Egypt 100,000 3%

Russia 75,000 2%

Greenland 54,000 2%

Canada 44,000 2%

South Africa 18,000 1%

"Other countries" 33,000 2%

"World total" 2,810,000

 6. Utilizarea metalelor radioactive
• La centralele atomo-electrice (CAE): reactoarele
nucleare se folosesc pentru a obţine energie
electrică sau energie termică.
• De asemenea, reactoarele nucleare sunt folosite în
transport pe nave maritime, submarine şi la
spărgătoarele de gheaţă, folosite în special în
bazinul Oceanului Arctic.
• Metalele radioactive sunt folosite, cu mare regret, şi
în scop militar (bombe atomice). Arsenalul de bombe
atomice este uriaş, iar numărul statelor care posedă
arma nucleară creşte (actaulmente au deja: SUA,
Rusia, Marea Britalie, Franţa, China Israel, India,
Pakistan…). De ex., doar SUA şi Rusia au circa
6000-20000 de focoase nucleare…
 Uraniul a fost descoperit în anul 1789
“O descoperire în sine nu este niciodată bună sau rea… Bun
sau rău este numai modul în care oamenii o folosesc…”
Karl Winnacker
• Utilizarea propriu-zisă a început la mijlocul sec. al XX-lea în
producerea armei nucleare. SUA a produs şi a aplicat primele
arma nucleară (asupra Japoniei).
• Mai târziu uraniul a fost utilizat în scopuri paşnice. Prima
centrală atomoelectrică a fost construită în URSS – Obninsk
(reg. Kaluga, Rusia) - 27 iunie 1954 / închisă în anul 2002.
Următoarele ţări au fost Franţa şi Marea Britanie - în 1956-1957.
La ora actuală (martie 2011) în 29 de state sunt CAE, la care
funcţionează ≈ 442 de centrale nucleare. Cele mai multe sunt în
SUA-104, Franţa – 58, Japonia – 54, Rusia – 32, Coreea de Sud
– 21; India – 20; Marea Britanie şi India – câte 19; Canada – 18;
Germania – 17; Ucraina – 15.
• În unele state atomoenergetica are un rol foarte ridicat în
balanţa energetică: Franţa, Lituania ≈80% din totalul energiei
electrice se obţine la CAE; urmează Belgia, Coreea de Sud
(≈40-60%).
CAE Cernobâl (URSS / Ucraina)
– 26 aprilie 1986
 Riscurile utilizării
• Actualmente energiei nucleare îi revin ≈ 30% din consumul
mondial de energie electrică.
• Accidentele la CAE…
• Catastrofe nucleare: CAE Cernobâl (Ucraina) – 26 aprilie
1986... CAE Fukushima-1 (Japonia) – 11 martie 2011…,
ambele având câte 4 reactoare nucleare.
• Impactul negativ asupra omului:
1. Radiaţia radioactivă măreşte temperatura corpului cu
0,001 grade, ceea ce duce la dereglarea activităţii vitale a
celulelor;
2. Duce la scăderea imunităţii;
3. Pot apărea boli incurabile (leucemie, cancer);
4. Apar influenţe puternice asupra eredităţii, atacând genele
din cromozomi;
5. Provoacă mutaţii fiziologice.
Mutaţii fiziologice după catastrofa nucleară de la
CAE Cernobâl (Ucraina) – 26 aprilie 1986
CAE Fukushima-1 (Japonia), 11 martie 2011
CAE Fukushima-1 (Japonia), 11 martie 2011
 Tema 7: Resursele regenerabile
de energie
1. Tipuri de energie regenerabilă:
– energia solară [солнечная]
– energia eoliană [ветровая]
– energia geotermică [геотермальная]
– energia mareică [приливная]
– energia curenţilor oceanici [морских течений]
– energia valurilor [волн]
– energia conversiei termice [теплоконверсия]
– energia hidraulică [гидроэнергия]
– energia biomasei [биомассы]: biocombustibil
[биотопливо]; biogaz [биогаз]
 2. Caracteristicile comune ale resurselor regenerabile:
• Inepuizabile şi regenerabile [неисчерпаемые и возобновляемые];
• Mai ecologice, mai puţin poluante [экологичные];
• Relativ larg răspândite şi accesibile [доступные].

Ponderea în balanţa energetică

mondială a sporit de la 0,6% în
Locuri de muncă în a. 1973 (criza energetică mondială)
energetica regenerabilă până la cca 10% în a. 2010.
mondială:
3. Problema energetică – problemă globală a omenirii
Epuizarea rezervelor de combustibili minerali şi impactul negativ
asupra mediului ambiant al utilizării acestora au generat problema
energetică, dar şi problema ecologică globală a omenirii.
Această problemă are 4 aspecte generale în contextul dezvoltării
durabile [устойчивого развития]:
•Resurso-economic [Ресурсный] – epuizarea şi deficitul unor
resurse energetice clasice;
•Demografic [Демографический] – impactul asupra ocupării
populaţiei;
•Ecologic [Экологический] – impactul negativ asupra mediului
ambiant;
•Geopolitic [Геополитический] – distribuţia inegală a resurselor
naturale (în special cele energetice), lupta pentru controlul asupra
rezervelor, fluxurilor / veniturilor etc. (se ajunge chiar la războaie între
state; ex. Orientul Apropiat; Ucraina (Crimeea şi Donbas), Africa,
Caucaz…).
 Dinamica utilizării surselor primare de energie la
4. Istoricul nivel mondial în perioada 1800-2000:
dinamicii balanţei •Epoca preindustrială (până la mijl.sec.19);
energetice •Epoca cărbunelui (mijl.sec.19-mijl.sec.20);
mondiale •Epoca petrolului/ hidrocarburilor (mijl.sec.20-
prezent);
•Epoca resurselor regenerabile (prezent-viitor…).
5. Rolul diferitor surse de energie regenerabilă în
energetica mondială
Capacitatea (puterea)
energetică de generare
instalată, total mondial
(milioane kilowaţi, anul
2013)
Perspective:
Dinamica consumului de energie, total
mondial (în unităţi termice britanice)
Conform prognozei BP, în perioada 2011-2030, consumul de
energie regenerabilă va creşte în medie cu 7,6% pe an,
comparativ cu 2,6% la atomoenergetică, 2,0% la hidroenergetică,
2,0% la gazele naturale, 1,2% la cărbuni, 0,8% la petrol.

Dinamica balanţei energetice mondiale

(în unităţi termice britanice)
 Tema: Energia solară
1. Geneza
• Este cea mai importantă sursă de energie a planetei
Pământ şi a sistemului solar. Sursa (generatorul)
acestei energii este Soarele – o stea de dimensiuni
mijlocii, unde au loc reacţii termonucleare:
transformarea hidrogenului în heliu, însoţite de
degajarea unei cantităţi mari de energie.
• De exemplu, la 1 gr. de Hidrogen transformat în Heliu se degajă energie
aproximativ egală cu cea a arderii a 14 tone de petrol.
• În fiecare secundă pe Soare are loc transformarea a
600 mil. tone de hidrogen în heliu. Energia emanată se
degajă în tot spaţiul înconjurător, pe Pământ ajungând
doar o cantitate infimă, dar aceasta este egală cu
aproximativ 200 trln tone de combustibil convenţional
pe an.
 2. Distribuţia spaţială
• Energia solară are o distribuţie spaţială relativ uniformă
pe suprafaţa terestră. Toată suprafaţa Globului primeşte
energie solară, la limita superioară a atmosferei aceasta
fiind de 1,94 cal/cm2/min.
• Pe suprafaţa terestră propriu-zisă distribuţia spaţială este
mai neuniformă, fiind influenţată de:
a) latitudinea geografică, care determină unghiul de
incidenţă;
b) nebulozitatea: cu cât creşte nebulozitatea cu atât
se reduce volumul radiaţiei directe (şi corespunzător
cantitatea de energie);
c) relieful - îndeosebi expoziţia pantei;
d) suprafaţa subiacentă, care reacţionează în mod
diferit, depinde dacă este uscat sau umed; de asemenea
variază albedoul (capacitatea de reflectare) ş.a.
 Distribuţia spaţială
• Cele mai mari valori ale energiei solare primite de
suprafaţa terestră se înregistrează în regiunile tropicale
aride (în deşerturi: Sahara, pen-la Araba ș.a.), deoarece
unghiul de incidenţă este mai mare şi nebulozitatea mai
mică: 2200 kwh/m2/an.
• În regiunile ecuatoriale – 1800 kwh/m2/an;
• În regiunile temperate – 900-1600 kwh/m2/an;
• În regiunile polare – 700 kwh/m2/an.

• Astfel, dacă ar fi posibilă valorificarea plenară a acestui

potenţial energetic atunci consumul de energie electrică al
unei familii, în medie, ar putea fi asigurat de pe o suprafaţă
de 1 m.p., iar toată cantitatea de energie electrică produsă
de SUA ≈ 3 trln kwh pe an (cel mai mare consumator din
lume) ar putea fi obţinută de pe o suprafaţă de circa 400
km p.
Pe teritoriul
Republicii Moldova
– 1240 kwh/m2/an
în partea nordică şi
1400 kwh/m2/an în
partea sudică.
 3. Valorificarea energiei
solare
Colector solar plan

• Însă, valorificarea energiei solare este deocamdată

modestă, într-un volum neînsemnat, comparativ cu
potenţialul energetic existent.
• Energia solară este folosită de către om încă de la
apariţia acestuia: în gospodăria casnică, pentru
încălzirea apei, în agricultură. Mai târziu a început a
fi folosită în scop terapeutic, în industrie, în
transport, pentru termoficarea încăperilor etc.
 Principalele metode de valorificare a
energiei solare
1. Metoda colectorilor solari (captatori solari) – instalaţii (vase)
fixate pe acoperişul unor încăperi, în care apa este încălzită şi
folosită în scop menajer.
2. Metoda oglinzilor (cunoscută din antichitate de greci, egipteni).
Oglinzile sunt orientate spre Soare, sunt mobile şi focalizate într-un focar
unde se obţin temperaturi ridicate. La ora actuală metoda a fost
modernizată obţinându-se energie electrică la helioelectrocentrale.
Acestea sunt în multe state ale lumii mai ales în cele mai dezvoltate:
SUA, statele din Europa de Sud (Spania, Franţa, Italia), Japonia ş.a. Cele
mai mari centrale de acest tip sunt în California şi în Spania, iar în sudul
Franţei este cel mai mare centru (bazat pe această tehnologie) de topire
a metalelor la temperaturi ridicate (până la circa 4000 grade Celsius).
 Colector solar plan
Suprafaţa colectoare Sistem solar compus dintr-un panou solar
bruta - 2,34 m.p. cu suprafaţa de 2 mp, un boiler trivalent
cu capacitatea de 160 l, grupul hidraulic
Volum agent termic - cu automatizarea solara integrata, 10 kg
1,6 litri !!!!!!! antigel si suportul de fixare panouri
solare.
Preţ - ≈2500 euro
Bloc cu colectoare solare la
Poşta Veche
Sursa: jurnal.md/jurnaltv.md 02 May 2010

Locatarii unui bloc din Chişinău beneficiază de apă caldă, produsă cu ajutorul
bateriilor solare. Blocul de locuit se află la Poşta Veche şi este unicul de acest
gen din capitală. Cu ajutorul a circa 49 de panouri solare, locatarii au apă
caldă gratuită. Deşi panourile funcţionează doar când afară este soare,
oameni sunt bucuroşi că beneficiază de un astfel de sistem de energie.
Bateriile solare au fost aduse din Germania, sistemul funcţionează automat,
iar cele 49 de panouri solare au capacitatea de a încălzi un volum de circa 11
tone de apă. Utilizarea energiei solare în scopuri casnice este o noutate
pentru R. Moldova, iar sistemul energetic este unul ecologic. Administraţia
firmei de construcţii spune că nu se va opri aici şi intenţionează să doteze cu
baterii solare şi celelalte blocuri care vor fi construite.
3. Metoda bateriilor fotoelectrice (fotovoltaice) –
transformă energia solară direct în energie
electrică. Acestea se folosesc la ceasornicele
electronice, minicalculatoare, iar cea mai
avansată direcţie de utilizare este la aparatele
aeronautice (navele cosmice, sateliţii artificiali)
şi la centralele electrice solare.
 Cea mai mare centrală
A fost inaugurată în din lume bazată pe
Emiratele Arabe Unite. energie solară
Având o capacitate de
100 de megawaţi, va
alimenta circa 20.000 de
gospodării cu electricitate
şi a costat 600 de
milioane de dolari.
Parcul solar, format din
şiruri lungi de oglinzi
parabolice care
concentrează radiaţia
solară, acoperă o
suprafaţă echivalentă cu
285 de stadioane de
fotbal.
Încărcător solar pentru acumulatori
auto
Termometru solar – st.
Geantă laptop cu încărcător solar - dr.
Lampa solara
Panouri fotoelectrice
 Parc fotovoltaic în Ungheni (video)
Pe o suprafață de circa 3 ha se întinde unul dintre cele mai mari parcuri
fotovoltaice din R. Moldova, care a devenit funțional din anul 2014.
Pe parcursul unei zile însorite, panourile solare pot genera circa 3000
kWh, informează Agora.
Parcul fotovoltaic din or. Ungheni a fost finanțat din împrumutul MoSEFF.
Investițiile inițiale în acest proiect au fost de 9 milioane de lei.
„Ziua panourile solare produc energie electrică şi în acelaşi timp
înmagazinează energie în baterii pentru a fi folosită noaptea. Numărul anual
de ore însorite în R.Moldova ajunge până la 3000”. Conform legislației R.
Moldova, toată energia produsă de resursele regenerabile trebuie să fie
furnizată operatorilor de energie din țară. Tariful pentru 1kWh este de 1,9 lei,
preț aprobat de ANRE.
Directorul companiei „Acvila Group”, deținătoarea parcului fotovoltaic din
Ungheni, E.Cebanenco, a precizat că din cauza tarifului mic și a devalorizării
leului, investițiile vor fi recuperate în cel puțin 7 ani. Investițiile ar fi recuperate
în 4-5 ani, așa cum a fost preconizat în cadrul proiectului, dacă ANRE ar
aproba un tarif de 3 lei pentru 1kWh. Ulterior, după recuperarea investițiilor,
aceștia ar fi de acord să revină la tariful inițial de 1,9 lei pentru 1kWh.
A fost inaugurat cel mai mare parc solar din
R.Moldova. Cât a investit compania deținută de
fostul partener de afaceri al lui Chiril Gaburici

• Cel mai mare parc solar fotovoltaic, cu o capacitate de 1MW și amplasat pe o suprafață de 2,5 hectare, a fost inaugurat în
R.Moldova.
• Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, investițiile în parcul solar au constituit circa un milion de
euro și au fost făcute de două companii din Italia – Fly Ren Energy Group și Consulcesi Tech. Parcul solar este amplasat în
comuna Băcioi și este construit din circa 400 de baterii fotovoltaice. Mold-street.com scrie că Fly Ren Energy Group este
fostul partener de afaceri al ministrului Chiril Gaburici, care a participat la inaugurarea parcului.
• Fondatorii acestora au mulțumit Guvernului Republicii Moldova pentru susținerea proiectului, menționând importanța energiei
solare în sectorul energetic al unui stat.
• În afară de generarea energiei electrice, conform unui acord semnat cu Academia de Științe a Moldovei, proiectul presupune
efectuarea de cercetări privind dezvoltarea surselor alternative de energie, în mod special, de generare a energiei solare
fotovoltaice și creșterea eficienței de conversie a energiei solare în electrice. Mai mult ca atât, la instalația fotovoltaică
edificată vor fi instruiți specialiști în acest domeniu, pentru a deprinde calitățile necesare și solicitate de această nouă
industrie.
• O instalație de 1 MW poate genera pe perioada unui an calendaristic suficientă energie electrică pentru acoperirea
consumului anual al unui număr de circa 350 de familii. Potrivit informațiilor deținute de minister, În R. Moldova există 52 de
unități de generare fotovoltaice, de diferite dimensiuni, care au o capacitate cumulativă de 3,92 MW și sunt instalate pe o
suprafață de peste 30 ha.
• http://radiochisinau.md/a-fost-inaugurat-cel-mai-mare-parc-solar-din-rmoldova-cat-a-investit-compania-detinuta-de-fostul-
partener-de-afaceri-al-lui-chiril-gaburici---68490.html
 Unde se află primul
aeroport care utilizează
EXCLUSIV energie solară
Marţi, 26 Aprilie 2016, ora 14:45

• India are primul aeroport care utilizează exclusiv energie solară.

Invenţia reduce substanţial nu doar cheltuielile de întreţinere a clădirii,
dar şi emisiile de carbon care ar fi rezultat din funcţionarea
termocentralelor în următorii 25 de ani.
• Deranjaţi de uriaşele facturi de electricitate, managerii Aeroportului
Internaţional Cochin din sudul Indiei au decis să schimbe radical situaţia.
• Energia solară a început să fie folosită pe aeroport, la diverse
instalaţii încă de acum 3 ani.
• Când efectul a început să se vadă în cifrele de pe facturile la energie
electrică, managerii au decis extinderea proiectului pe o suprafaţă de 2
hectare.
Aeroportul Chișinău s-ar putea
alimenta 100% cu energie solară.
2 decembrie 2016

• Aeroportul Internațional Chișinău va instala cel mai mare parc de

panouri fotovoltaice din țară, care se va întinde pe o suprafață de
7 hectare și va asigura 100% din consumul de energie electrică
propriu.
• Parcul fotovoltaic va avea o capacitate de 3,64 MW și prevede
instalarea a 14 mii de module policristaline, 175 invertoare a câte
20 kW și trei posturi de transformare a câte 1600 kVA și poate fi
realizat în 6 luni.
• Aeroporturile sunt locuri favorabile pentru construcția parcurilor
fotovoltaice, având suprafețe întinse și construcții cu acoperișuri
plane. În prezent, peste 100 de aeroporturi din lume au instalații
solare care generează peste 400 MW de energie electrică.
• Competiția Moldova Eco-Energetică.
 O companie lansează un proiect
de acoperire a drumurilor cu
panouri solare

• O companie franceză a lansat un proiect de acoperire a drumurilor, inclusiv în

state membre ale Uniunii Europene, cu pavaj din minipanouri solare.

O filială a companiei franceze Bouygues SA a construit panouri fotovoltaice

speciale pentru pavaj, acestea putând susţine greutatea camioanelor de mare
tonaj. După aproape cinci ani de cercetări şi teste de laborator, compania a
început deja construcţii de şosele în 100 de zone-test, urmând ca tehnologia să
înceapă să fie comercializată în 2018.

„Am vrut să dăm drumurilor o întrebuinţare suplimentară", a declarat Philippe

Harelle, directorul tehnologic al firmei Wattway Colas SA, deţinută de grupul
Bouygues.
 Factorii care restricţionează
folosirea energiei solare
• Energia solară nu are un caracter permanent
(poate fi folosită numai ziua; pe parcursul
anului variază în diferite regiuni);
• Distribuţia spaţială inegală şi caracterul
dispersat al energiei solare (ea nu este
concentrată spaţial);
• Unele tehnologii sunt deocamdată prea
costisitoare şi inaccesibile pentru o bună parte
a populaţiei;
• Ignoranţa umană.
Problema principală a panourilor solare fotovoltaice era
preţul de cost şi cel de comercializare ridicate, ceea ce
diminua competitivitatea lor pe piaţa energetică. Însă,
progresul ştiinţific din ultimii ani a schimbat radical
situaţia.
În perioada 2008-2012
Panouri solare la o staţie Auto
preţul la polisilicon pe din or. Moscova (Rusia)
piaţa mondială a scăzut
de la 300-400 dolari SUA
la 16 dolari SUA pentru 1
kg – sau de 19-25 ori !!!!.
Cercetările avansează şi
se prognozează
scăderea continuă.
 Dinamica mondială a industriei energetice solare

Producţia de energie solară

Consumul de energie
fotovoltaică, total mondial
(MWh) solară, total mondial (TWh)
 Revoluţia „solară” (boom) în lume
În a. 2014 puterea instalată a Heliocentralelor în ansamblu pe Glob a sporit de la 138 la 185 Gigawaţi, ceea ce constituie 3% din capacitatea energetică totală mondial instalată (cca 6000 Gigawați).
В 2010 году суммарная мощность СЭС была всего 70 гигаватт. То есть за несколько лет гелиоэнергетика выросла более чем в 2,5 раза и ее объем продолжает увеличивается, несмотря на
повсеместное снижение субсидирования «зеленых» киловатт.
Причины этого очевидны: быстрое технологическое совершенствование солнечных батарей на глазах снизило их стоимость в пять раз за пять лет, при этом КПД лучших массовых
образцов увеличился с 15 до 20 процентов. В США, например, цена киловатт-часа упала с 32,3 цента в 2009 году до всего 7,2 8,6 цента в 2014—м. Солнечные киловатты стали дешевле
тех, что производятся на угольных электростанциях, до сей поры считавшихся основным сектором американской энергетики.
Подчеркнем: речь идет о ценах без учета субсидий, иными словами, не о «зеленой» моде, базирующейся на освоении государственных средств, как это еще недавно было в Европе, а о
вполне выгодном бизнесе. Только в первой половине 2014 года полмиллиона домовладельцев и коммерческих потребителей в США установили у себя солнечные батареи. Впервые в
истории этой страны солнечных мощностей было введено больше, чем всех остальных вместе взятых (53 процента).
В Международном энергетическом агентстве считают, что к 2020 году стоимость солнечной энергии сократится еще на 25 процентов, что сделает солнечную энергию дешевле газовой.
Прогноз может оказаться даже чересчур осторожным: ведь пока в массовом сегменте не представлены перовскитные солнечные батареи. А именно с их помощью в Корейском институте
химической технологии в конце прошлого года удалась достичь КПД в 18 процентов — впервые сравняв его с эффективностью серийных кремниевых фотоэлементов. При этом стоимость
перовскитных аналогов существенно ниже, и в ряде фундаментальных работ по ним отмечается, что КПД таких систем может быть существенно увеличен — до 30%в ближайшие 5—10
лет. В настоящий момент единственное серьезное препятствие на пути внедрения перовскитов в индустрию — их недостаточно высокая устойчивость по отношению к нагреву и
ультрафиолетовому излучению. Однако новые образцы в лабораториях уже достигли живучести, достаточной для 25 лет эксплуатации.
Не только с перовскитами связаны надежды солнечной энергетики. Американская First Solar завершает строительство двух крупнейших СЭС общей мощностью 1,1 гигаватт, использующих
панели из теллурида кадмия (CdTe) — единственной фотоэлементной технологии (кроме кремниевых), в больших масштабах присутствующей на рынке.
Эти батареи намного тоньше обычных. С одной стороны, у них меньше КПД (17 процентов против 20 у кремниевых): малая толщина позволяет части света «проскочить» через панель. С
другой — у них очень низкая энергоемкость и стоимость. Если кремниевый фотоэлемент в среднем возвращает энергию, ушедшую на его производство, за два года, то CdTe—панели
делают это за 9—11 месяцев! Соответственно, и стоят они всего 570 долларов за киловатт мощности. Даже с учетом затрат на установку для крупных станций цена не превышает 900
долларов за киловатт установленной мощности, что примерно в полтора ниже, чем у ТЭС, и существенно меньше, чем у кремниевых решений.
Однако, действительно, имеется одна экологически неприятная черта: перелетные птицы принимают поляризованный свет, отраженный батареями, за водную поверхность и разбиваются,
пытаясь «приводниться».
•Несколько хуже дела у другой многообещающей технологии — концентрирующих СЭС, нагревающих зеркалами воду в башне, где разогретый теплоноситель вращает турбины (как на
ТЭС). Такие станции в США оказались недешевыми — энергия у них пока в 1,5-2 раза дороже, чем у новых фотоэлементных проектов. Зато они способны вырабатывать электричество за
счет накопленного тепла в вечерние и ночные часы (до 6-8 часов после захода Солнца). Проблема в том, что пока такие станции строятся гораздо реже фотоэлементных, что не позволяет
наладить массовое и дешевое производство их компонентов. Да и оптимизация технологии еще далеко не завершена.
•Интересно, что в конце 2014 года исследователи из Университета штат Огайо представили солнечную батарею, тоже способную вырабатывать электричество после заката. Это
фотоэлектрохимическая ячейка Гретцеля с добавлением небольшого количество лития и двуокиси титана (дешевые титановые белила). Днем она накапливает электроны, полученные от
фотонов солнечного света, восстанавливая пероксид лития, находящийся внутри батареи. Ночью, когда литий восстановлен до чистого, устройство забирает из системы электроны, вновь
окисляя металл до пероксида лития. В обычной панели это было бы невозможно, поскольку полупроводники в ней представляют собой сплошную твердую преграду, не пропускающую
воздух внутрь. Поэтому здесь внешнюю поверхность сделали в виде сетки с ячейкой в 200 микрон, пропускающей воздух и останавливающей частицы пыли. Ну а в качестве
полупроводника используется окисленное железо, больше известное как ржавчина. Пока КПД устройства не превышает 10 процентов, но, как отмечают исследователи, ячейки Гретцеля в
последние годы показывают рост КПД, обгоняющий обычные панели, и теоретически предел их эффективности не ниже 33 процентов. Такие панели можно использовать в автономных
энергосистемах без батарей, зарядка которых требует до одной пятой вырабатываемой энергии.
•Что это значит для нас
•Определенно, несмотря на резкий рост солнечной энергетики, в ближайшее десятилетие она не вызовет резкого обрушения цен на углеводороды. Пик ее выработки по-прежнему
приходится на летний полдень, в то время как пик энергопотребления — на зимний вечер. А значит, до создания крупных накопительных мощностей фотоэлементам не превысить 20
процентов от среднегодовой генерации энергосистемы. Тем не менее, по данным немецкого Института Фраунгофера, Германия за 11 месяцев 2014 года произвела из газа всего 29
миллиардов киловатт-часов (на 18 процентов меньше, чем в 2013-м), а вот солнечных киловатт-часов — 32,5 миллиардов (на 7 процентов больше).
•Иными словами, 2014—й — первый для немцев год, когда Солнце опередило газ как источник электричества, сократив потребление метана. Поскольку солнечные электростанции там
вводят в больших объемах, чем какие-либо иные, очевидно, что Германия, один из крупнейших потребителей российского газа, и впредь продолжит линию на выдавливание
углеводородных энергоносителей. Полностью вытеснить газ фотоэлементам пока нереально, однако потребность в нем снизится ощутимо.
•А с учетом того, что Китай даже опережает Европу в развитии гелиоэнергетики, простая переброска нашего газа с Запад на Восток вряд компенсирует такие потери.
•Переломный момент
•Как ни парадоксально, гелиоэнергетика в нашей стране также сделала резкий рывок вперед — хотя до 2014 года Россия не ввела в строй и нескольких солнечных мегаватт. Что же
послужило причиной?
•И тут не обошлось без крымского фактора: австрийская Active Solar (с украинскими корнями) построила на полуострове СЭС едва ли не на 200 мегаватт. Увы, они работали по
европейской схеме, то есть за счет колоссального субсидирования посредством «зеленого» тарифа, в районе 46 центов за киловатт—час. Естественно, при новых властях Active Solar
отказывалась продавать электричество дешевле, из-за чего некоторое время все СЭС в Крыму были вообще отсоединены от сети. Однако ближе к осени ограничения в поступлении
электроэнергии с Украины заставили крымские власти усилить давление на владельцев, и в декабре 2014 года крымские гелиоэлектростанции стали выдавать до 135 мегаватт мощности.
CHE în Munţii Alpi (jos)
Летом они могут генерировать намного больше, так что всего в 2014 году крымское наследие увеличило российские солнечные мощности в полсотни раз.
•Конечно, станции эти строились еще на Украине и к сознательным усилиям российских игроков гелиорынка отношения не имеют. Но это вовсе не значит, что у нас их нет. В сентябре 2014
года российский «Хевел» («Ренова» — 51 процент акций, «Роснано» – 49) впервые в истории России ввел СЭС мощностью 5 мегаватт. Несмотря на смехотворность этой цифры в
сравнении с достижениями немцев или китайцев, для нас это переломный момент.
•Поле кремниевых панелей на солнечной электростанции в селе Родниковое, Крым
•Фото: Тарас Литвиненко / РИА Новости
•Почему мы так долго ждали? Все просто: свойственные нашим банкам высокие процентные ставки по кредитам ранее делали проекты такого рода нерентабельными. Постановление
правительства от 28 мая 2013 года ввело новый режим стимулирования возобновляемой энергетики. Теперь сроки окупаемости проектов сократились до 15 лет. В итоге в 2014 году в
конкурсах по строительству СЭС приняли участие сразу несколько компаний, среди которых одна («Хевел») располагает собственным производством солнечных батарей.
•В эксклюзивном комментарии «Ленте.ру» генеральный директор «Хевела» Игорь Ахмеров сообщил, что весной этого года в Оренбургской области откроется Переволоцкая СЭС (5
мегаватт), а всего в 2015 году компания введет 25 мегаватт как в азиатской, так и в европейской части страны. На 2016 год запланированы еще 84 мегаватт, а всего до 2018 года — 254
мегаватт, что существенно превысит крымские объемы.
•Обеспечивать этот рывок предстоит построенному «Хевелом» Новочебоксарскому заводу, выпускающему солнечные батареи из российского кремния. Пока, по словам Ахмерова, даже
несмотря на местную ресурсную базу, до 60 процентов стоимости новочебоксарских фотоэлементов приходится на импортные компоненты: особо чистые газы, спецстекла для защиты
фотоэлементов и прочее. Программа локализации предусматривает переход на российских поставщиков в этих отраслях, что позволит в ближайшее время заменить до 80 процентов
ввозимых компонентов на отечественные аналоги.
•Электростанция под Симферополем
•Фото: Виктор Коротаев / «Коммерсантъ»
•Конкуренты «Хевела», импортирующие солнечные батареи, такими грандиозными планами пока похвастаться не могут. Компания «Евросиб», которая еще в 2014 году планировала ввести
5-мегаваттную СЭС в Абакане, до сих пор не закончила даже этот проект, перспективы других запланированных ею СЭС в настоящее время недостаточно ясны.
•Солнце за тучами: технологическое отставание и кредитный голод
•Разумеется, не все солнечно и для «Хевела». Как и любой игрок гелиоэнергетического рынка, компания подвергается сильнейшему давлению своего рода закона Мура — все новых и
новых технологий, постоянно возникающих в этой области. В тот момент, когда компания приобретала швейцарское оборудование для завода в Новочебоксарске, это была передовая
технология и создаваемые ею тонкопленочные микроморфные фотоэлементы позволяли получать больше энергии даже от рассеянного солнечного света, да и напряжение с каждой
панели было во много раз выше. Увы, как часто случается в отраслях, работающих на переднем крае научно-технического прогресса, за несколько лет технология устарела. КПД
производимых по ней фотоэлементов — примерно 10 процентов, в то время как лучшие современные серийные образцы показывают 20 процентов.
•В «Хевеле» решили разрабатывать свои технологии. Для этого был организован Научно-технический центр при Физико-технологическом институте им. Иоффе. И в конце декабря 2014
года ученые продемонстрировали гетероструктурные солнечные батареи с КПД 20 процентов на уже установленном в Новочебоксарске оборудовании. Такие фотоэлементы делают не
напылением на стеклянную подложку, как у нынешней продукции «Хевела», а созданием p-n переходов непосредственно на поликристаллической кремниевой подложке.
•В случае успеха инновации «Хевел» сможет активно экспортировать свою продукцию на внешние рынки. Как отмечает гендиректор, именно экспорт является главной стратегической
целью предприятия.
•Оптимизм по поводу российской солнечной энергетики разделяют и за пределами нашей страны. Летом прошлого года «Солар системс», компания китайского происхождения, выиграла
конкурсы на строительство в России в 2016-2018 годах СЭС на 175 мегаватт, что близко к планам «Хевела». В соответствии с конкурсными требованиями к локализации (70 процентов в
2016-2018 годах) компания планирует строительство собственного завода в Татарстане, рассчитанного на выпуск фотоэлементов мощностью 100 мегаватт ежегодно.
•Московская остановка общественного транспорта
•Фото: Сергей Михеев / «Коммерсантъ»
•Теоретически «Солар системс» находится в менее выгодных условиях, чем «Хевел», импортировавший оборудование до девальвации конца прошлого года. С другой стороны, есть и у
китайцев очевидно сильные стороны: представители компании заявляют, что кредиты как на строительство завода, так и на возведение СЭС будут брать в КНР под приемлемые проценты.
•Разумеется, отечественная солнечная энергетика тоже страдает от нынешнего кризиса экономики. «В наших проектах нет маржи, способной выдержать ставку кредитования в 17
процентов и выше», — подчеркивает глава «Хевела». Остается надеяться, что ЦБ все же сделает выбор между ставкой и реальным сектором в пользу последнего.
•10:37, 27 .01.2015 www.lenta.ru
6. Energia eoliană. Instalaţii eoliene, dinamica
capacităţii instalate, total mondial, MW
VIDEO | Edineț deține întâietate în producerea energiei verzi, dar și la numărul de turbine eoliene de putere mare
•30 Martie 2018 16:09 http://radiochisinau.md/video-edinet-detine-intaietate-in-producerea-energiei-verzi-dar-si-la-numarul-de-
turbine-eoliene-de-putere-mare---65407.html
Potențialul energiei regenerabile din Republica Moldova este unul dintre cele mai mari din sud-estul Europei, în special cel al energiei
vântului, potrivit unui studiu realizat de Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă. Cele mai multe turbine eoliene, zece la
număr, sunt în Edineț, din nordul Republicii Moldova. Colega noastră Cristina Popușoi, a mers în zonă pentru a vedea cum
funcționează energia viitorului.
„Doamnelor și domnilor, ceea ce auziți acum nu este doar șuieratul vântului, ci zgomotul ușor produs de turbinele eoliene, instalate în
municipiul Edineț. Ne aflăm în partea de nord-est a orașului, unde sunt instalate două dintre cele zece turbine eoliene existente în
zonă. Acestea au o înălțime de câte 70 de metri și câte trei elice. Turbinele sunt aduse din Germania și, deși sunt la mâna a doua,
sunt de bună calitate și au fost verificate tehnic.”
Ecologistul Grigore Mustață, președintele ONG-ului local „Colaborare”, ne spune că interesul pentru energia viitorului a crescut. Prima
turbină a fost instalată în orășelul Brătușeni, acum cinci ani. A fost o investiție privată și turbina a costat 8 milioane și jumătate de lei.
„Aceste turbine sunt verificate tehnic și au garanție pentru 25 de ani. Puterea unei turbine electrice e de 1,65 megawatt. O turbină de
aceasta poate alimenta un cartier al orașului Edineț. Acum avem zece turbine eoliene în raion, care produc peste 11megawatt, dar
pentru Edineț e nevoie de 6,5 megawatt. Noi producem mai mult decât avem nevoie. Noi ne alimentăm singuri pe noi cu energie,
suntem independenți. Noi producem energia noastră verde.”
De cum ajungi la Edineț, observi cu ușurință turbinele eoliene amplasate în sudul, nordul municipiului, precum și la fabrica de zahăr
din orașul Cupcini. Edineț deține, din anul 2013, întâietate în producerea energiei verzi în Republica Moldova, atât la numărul de
instalări de turbine eoliene de putere mare, cât și la producerea de energie regenerabilă.
„Energia verde se duce în rețea și o folosesc toți. Furnizorii de energie verde sunt obligați să livreze energia în rețea cu 0, 95 bani sau
1,5 lei. Deși în lege scrie că ar trebui livrată cu 1,80 lei. Deocamdată oamenii nu au de câștigat din aceasta. Este nevoie de o
aprobarea tarifului verde. În alte țări, de exemplu Germania, tariful verde este pentru stimularea producătorului de energie
regenerabilă. Pentru că ea este mai curată, nu poluează atmosfera și este benefică pentru oameni.”
Un studiu din anul 2017 al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă arată că Republica Moldova are potențial mare pentru
dezvoltarea energiei regenerabile, în special cea a vântului. Potrivit studiului, energia eoliană ar putea oferi până la 20 GW de
capacitate de generare la un preț competitiv. Experții internaționali estimează că există și potențial tehnic solar, dar și potențial de
generare hidro, întrucât există două centrale hidroelectrice. În pofida acestor posibilități de a dezvolta energie regenerabilă proprie,
studiul relevă că Republica Moldova este puternic dependentă de importul de energie, care acoperă 87 la sută din consum.
Producţia de biocombustibil, total mondial (tone)
 Proiectul „Energie şi Biomasă” în R. Moldova
Proiectul, lansat în 2011, şi-a propus un mandat ambiţios: de a contribui la producerea sigură,
competitivă și durabilă a energiei din biomasă, cea mai viabilă şi accesibilă sursă de energie
regenerabilă în R. Moldova. Proiectul este finanţat de UE şi implementat de PNUD. Bugetul pentru
etapa a doua a proiectului (2015-2017) este de de 9,41 milioane Euro, acordaţi de UE.
În cei 6 ani de activitate a realizat o schimbare vizibilă în sectorul energetic naţional:
•Energia verde în sectorul public:
• 271 de şcoli, grădiniţe, centre comunitare au sisteme moderne de încălzire pe biomasă
• 57 de seturi de colectoare solare urmează a fi instalate în grădiniţele şi centrele de sănătate
beneficiare ale Proiectului
• Peste 190.000 persoane beneficiază de energie sigură, produsă în R. Moldova.
• 400 noi locuri de muncă create
•Energia verde în gospodăriile casnice:
• 1000 de familii îşi încălzesc casele cu energie verde datorită Programului de subvenţionare
demarat de Proiect
•• Subvenţii de până la 1.300 de Euro oferite din fonduri europene pentru fiecare beneficiar
•Lansarea pieţei energiei din biomasă:
• 30 de companii asamblează sau produc local cazane pe biomasă
• 35 de afaceri de producere a biocombustibilului au fost lansate prin mecanisme atractive de leasing
cu un buget total de 1 milion de Euro (0%TVA, profit, comision)
• Alte 70 de afaceri de producere a peletelor şi brichetelor au fost lansate desinestătător
• Primul laborator de testare a biocombustibilului la parametrii fizici şi chimici a fost lansat
•Energia verde în şcoli:
• 21.000 de elevi au studiat cursul de energie regenerabilă şi eficienţă energetică
• 400 de copii au participat la Şcolile de Vară ENERGEL
8 sate din raionul Hânceşti şi-au conectat şcolile,
grădiniţele, primăriile la sisteme de încălzire pe biomasă,
înlocuind astfel încălzirea cu gaze sau cărbune.
Două dintre aceste comunităţi au reuşit să-şi racordeze toate
instituţiile publice la energia verde. Schimbarea a fost posibilă
datorită asistenţei Uniunii Europene, realizate în cadrul
Proiectului Energie şi Biomasă, implementat de Programul
Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Şcoala şi grădiniţa din Cotul Morii, construite din temelie după
inundaţiile din 2010, au fost racordate la sistem de încălzire
pe biomasă. Peste 250 de copii şi personal didactic îşi petrec
zilele în încăperi încălzite cu biocombustibil produs local.
Două grădiniţe, şcoala şi primăria din satul Crasnoarmeiscoe
sunt încălzite cu energie din biomasă. Totul a început în 2012
când prima grădiniţă din sat a trecut la energia verde. Cu o
suprafaţă de peste 900 m2, instituţia se încălzea cu sobe,
utilizând lemne și cărbune. Din cauza sistemului de încălzire
învechit, copiii şi educatorii petreceau iernile în săli abia
încălzite. Datorită noului sistem de încălzire pe biomasă copiii
nu mai îngheaţă iarna în grădiniţă.
12 instituţii publice din rn. Hânceşti sunt încălzite cu energie
din biomasă, iar două au acces la apă caldă de la energia
solară. În total, 5 600 oameni din 8 sate (Cărpineni,
Crasnoarmeiscoe, Cotul Morii, Dancu, Drăguşenii Noi,
Logăneşti, Boghiceni, Obileni) au acces la energie
regenerabilă, produsă local, datorită suportului acordat de UE.
Investiţiile Proiectului EşiB în rn. Hânceşti sunt de 560 742
euro, fonduri europene, comunităţile contribuind la rândul lor
cu 153 820 euro în total.
Raionul Hânceşti este unul din cele 33
de raioane beneficiare ale Proiectului
Energie şi Biomasă. 209 de şcoli,
grădiniţe, centre comunitare, spitale din
toată ţara au înlocuit încălzirea cu gaze
şi cărbune pe cea cu biomasă,
contribuind astfel la dezvoltarea
economică locală, sporirea securităţii
energetice a ţării şi la protecţia mediului
ambiant.
Proiectul EB, etapa a 2a, este un proiect
de 3 ani (2015-2017), cu un buget total
de 9,41 mil.Euro acordaţi de UE, în
cadrul iniţiativei EU4Energy, şi este
implementat de Programul Naţiunilor
Unite pentru Dezvoltare. El continuă
prima etapă a proiectului, realizată în
2011-2014, cu un buget total de 14,56
milioane Euro, oferiţi de UE (14 mil.Euro)
şi PNUD (560 000 Euro).
Tema 8: Managementul riscurilor de
mediu în valorificarea resurselor naturale
[Управление экологическим риском при
использование природных ресурсов]

1. Riscul de mediu şi caracteristicile sale. [Экологический

риск и его характеристики]
•Valorificarea resurselor naturale implică şi anumite riscuri,
definirea cărora este prezentată în Tabelul 1.
•Gestionarea riscurilor a început încă în antichitate: în
Mesopotamia cu 3900 ani în urmă se asigurau proprietăţile;
primul act privind riscurile de mediu datează din a. 1285, când
Regele Eduard I al Angliei interzicea folosirea în sobe pentru
arderea cărămizii a cărbunelui „moale” (lignit), care polua
puternic mediul ambiant.
•În perioada contemporană riscul de mediu este reglat pe cale
legislativ-normativă [законодательно-нормативным путем].
Termen [Термин] Definirea [Определение]
Sursa de risc Incertitudinea, lipsa de informaţii în realizarea planurilor
[Источник риска] [Неопределенность, отсутствие полной информации,
используемой при реализации плана]

Factor de risc Situaţie sau caz, care în anumite condiţii poate genera
[Фактор риска] efecte nefavorabile [Событие или ситуация, способные при
определенных условиях вызвать неблагоприятные
последствия]
Consecinţele Efecte nefavorabile generate de factorul de risc, care
riscului determină înrăutăţirea stării mediului ambiant sau a
[Последствия sănătăţii omului [Неблагоприятные эффекты, возникающие
риска] под влиянием фактора риска и вызывающие ухудшение
состояния окружающей среды или здоровья человека]

Probabilitatea Expresia matematică a probabilităţii riscului

[Вероятность] [Математическое выражение возможности риска]
Percepţia riscului Atitudinea oamenilor faţă de risc (percepţia subiectivă)
[Восприятие риска] [Общее отношение людей к риску, включающее их чувства
и суждения (субъективное восприятие)]
Aprecierea reală a Aprecierea impactului real al riscului [Оценка вероятности
riscului [Оценка воздействия фактора риска и масштаба последствий]
реального риска]
Componentele riscului includ:
probabilitatea unui risc de mediu
[вероятность неблагоприятного
события]; evaluarea prejudiciului
economic al impactului, în expresie
valorică, în cazul realizării riscului
[мера последствий, в стоимостном
выражении, т.е. экономическая оценка
ущерба, возникающего в результате
реализации этого события
(процесса)].

2. Varietăţile riscului de mediu [Разновидности

экологического риска]
•Există diverse varietăţi ale riscului de mediu, prezentate în
Tabelul 2, după savantul din SUA Rao Colluru.
•Această clasificare este convenţională [условная]. Deseori
riscurile au impact complex (polivalent): ex. …
 Tipul de risc
[Разновидность
риска]
Risc de securitate / Риски,
угрожающие безопасности
(safety risks)
Risc de sănătate / Риски,
угрожающие здоровью
(health risks)
Risc pentru mediul
ambiant / Риски для
окружающей среды
обитания (environmental
risks)
Risc pentru bunăstarea
publică / Риски,
угрожающие
общественному
благосостоянию (public
welfare/goodwill risks)
Risc financiar / Финансовые
риски (financial risks)
Caracteristici ale riscului [Характеристика риска]
Accidente de producţie; probabilitate mică, cu impact grav /
Несчастные случаи на производстве; характеризуются
малыми вероятностями, но тяжелыми последствиями.
Au probabilitate mare, cu impact individual, relativ redus /
Довольно высокая вероятность и часто не имеют тяжелых
последствий.
Au impact variat asupra ecosistemelor şi populaţiilor, la
micro- şi macronivel / Бесчисленные эффекты для экосистем
и популяций, на микро- и макроуровнях.
Determinate de atitudinea şi aprecierea societăţii privind
riscul unui obiectiv dat (industrial, agricol, de transport,
militar etc.) pentru mediul ambiant, privind valorificarea
resurselor naturale / Обусловлены тем, как общество
воспринимает и оценивает деятельность данного объекта
(промышленного, сельскохоз., военного и т.д.), в какой степени
эта деятельность связана с рац. использованием прир.
ресурсов, как она отражается на состоянии окр. среды.
Ţine de posibila pierdere a proprietăţii, profitului, venitului din
investiţii (inclusiv în activităţi de protecţie a mediului) /
Связаны с возможными потерями собственности, доходов,
• Sursele (factorii) de generare a riscului pot fi de origine
naturală [природные] (tectonice/geologice, geomorfologice,
climatice, hidrologice, biotice, astrofizice etc.), antropică
[антропогенные], tehnico-economică (tehnogenă) [техно-
экономические].
• Categoriile de recipienţi (obiecte) ale riscului pot fi: naturali
[природные] (ecosisteme, populaţii, habitat), antropici
[антропогенные] (localităţi, obiective social-economice),
economici [экономические] (agenţi economici / întreprinderi /
companii, bănci), sociali [социальные] (grupuri sociale), politici
[политические] (partide, ONG) etc.
• Prejudiciile riscului de mediu se referă la: pierderile umane
[человеческие жертвы], pagube materiale [разрушений
сооружений], pagube financiar-economice [экономических
потерь], prejudicii naturii [ущерб для природы]. Fiecare
dintre acestea au expresie naturală [натуральное
выражение] şi valorică / bănească [монетарное выражение].
 Tipuri de analiză a riscului de mediu:
1. Analiza riscului chimic
2. Analiza riscului cancerigen
3. Analiza riscului epidemiologic
4. Analiza calitativă a riscului (încălzirea globală a climei)
5. Analiza probabilităţii riscului (emisia de poluanţi/ toxine de către o
maşină, utilaj etc.)
6. Analiza posterioară a riscului (procesarea datelor statistice a fenomenelor
de risc).
Riscurile de mediu cu impact global:
•Schimbarea globală a climei
•Distrugerea stratului de ozon
•Modificarea componentelor habitatului
(poluarea, degradarea etc.);
•Dispariţia unor specii ale biodiversităţii
 Riscurile de mediu (sondaj în SUA,
în % - risc apreciat ca foarte serios)
1. Poligoane de deşeuri periculoase în
funcţiune (67%).
2. Poligoane vechi (nefuncţionale) de
deşeuri periculoase (67%).
3. Poluarea apei cu deşeuri industriale
(63%).
4. Deşeuri chimice la locul de muncă
(63%).
5. Scurgeri de petrol şi produse
petroliere (60%).
6. Distrugerea stratului de ozon (60%).
7. Accidente la CAE (60%).
8. Accidente la întreprinderile
industriale cu emisii de poluanţi (58%).
9. Poluarea radioactivă (58%).
10. Poluarea aerului de întreprinderile
industriale (56%).
1. Действующие полигоны
захоронения опасных отходов (67%).
2. Недействующие (старые) полигоны
захоронения опасных отходов (65%).
3. Загрязнение воды стоками
промышленных предприятий (63%).
4. Химические токсиканты на рабочих
местах (63%).
5. Разливы нефти и нефтепродуктов
(60%).
6. Разрушение озонового слоя (60%).
7. Аварии на атомных
электростанциях (60%).
8. Аварии в промышленности,
приводящие к выбросам
загрязнителей (58%).
9. Излучение от радиации (58%).
10. Загрязнение воздуха
промышленными предприятиями
(56%).
11. Scurgeri de produse
petroliere din rezervoare
subterane (55%).
12. Poluarea apelor în
sectoarele riverane (54%).
13. Poluanţii solizi / gunoiul
menajer (53%).
14. Poluarea cu pesticide (52%).
15. Poluarea apei cu dejecţii
animaliere (51%).
16. Poluarea apei de staţiile de
epurare (50%). ??!
17. Poluarea aerului de
mijloacele de transport (50%).
18. Chimicalele din produsele
alimentare (49%).
19. Efectul de seră (48%).
20. Poluarea apei potabile
(46%).
11. Утечки из подземных
хранилищ нефтепродуктов (55%).
12. Загрязнение прибрежных вод
(54%).
13. Твердые отходы и мусор
(53%).
14. Риск от пестицидов (52%).
15. Загрязнение воды стоками
сельхоз. предприятий (51%).
16. Загрязнение воды очистными
сооружениями (50%). ??!
17. Загрязнение воздуха
транспортными средствами
(50%).
18. Остаточные пестициды в
пищевых продуктах (49%).
19. Парниковый эффект (48%).
20. Загрязнение питьевой воды
(46%).
Măsuri la nivel internaţional:
În a. 1994 au fost elaborate recomandări privind
evaluarea şi managementul riscurilor de mediu ca
rezultat al activităţii întreprinderilor industriale, de
către câteva organizaţii internaţionale: Organizaţia
Internaţională de Mediu / Программа ООН по
окружающей среде (UNEP), Organizaţia ONU pentru
Industrie / Организация ООН по промышленному
развитию (UNIDO), Organizaţia Mondială pentru
Energie Atomică / Международное агентство по
атомной энергии (IAEA), Organizaţia Mondială a
Sănătăţii / Всемирная организация
здравоохранения (WHO).
 După impactul riscurilor de mediu, teritoriile se
divid în următoarele categorii:
• Ecologic favorabile / экологически благополучные
• Ecologic nefavorabile / экологически неблагополучные
• De risc ecologic / повышенной экологической
опасности
• Cu situaţie ecologică gravă / чрезвычайной
экологической ситуации
• Cu catastrofă ecologică /
экологического бедствия (катастрофы)

De dat exemple din lume şi din

R. Moldova
 Formula de calcul a pagubelor de mediu

n
Y = Σγ × Mk
k=1
unde:
•Мk – indicatorul sarcinii de impact a factorului (k)
asupra recipienţilor, în tone convenţionale pe an /
показатель условной нагрузки воздействия фактора (k) на реципиентов,
т. усл. н./год (тонны условной нагрузки);
•γ – constanta, unitatea sarcinii de impact în expresie
valorică / константа - экономическая оценка единицы условной
нагрузки, в стоимостном выражении .
 Valorile estimative ale daunelor cauzate mediului
ambiant în R. Moldova
Nr. Problema de mediu Valoarea daunelor
crt. (milioane dolari
SUA)
1. Daune sociale cauzate de poluarea apei cu substanţe 66-127
chimice
2. Daune sociale cauzate de poluarea aerului 19-33
3. Daune cauzate de degradarea solului: 214,1
Eroziunea 120
Compactarea 39
Salinizarea 38
Alunecări de teren 8
Ravenarea 7
Excesul de umezeală 2,1

4. Daune cauzate de POP 7,2

5. Daune cauzate de colmatarea bazinelor acvatice 1
6. Daune cauzate resurselor forestiere 1,2
7. Daune cauzate de suprapăşunat 1,7
TOTAL 310-385
Managementul riscului de mediu presupune procesul orientat
spre diminuarea fiecărui risc, ce asigură un nivel de securitate
pentru populaţie şi mediul ambiant, care este posibil în condiţiile
sociale şi economice concrete ale societăţii. // Под управлением
риском понимается процесс рационального распределения
затрат на снижение различных видов риска, обеспечивающий
достижение такого уровня безопасности населения и природной
среды, какой только достижим в существующих в данном
обществе экономических и социальных условиях.

În prezent se aplică un sistem de standarde internaţionale

privind riscurile de mediu – seria ISO 14000 (International
Organization for Standardization):
ISO 14001 - Environmental management systems. Specification with
guidance for use. / Sistemele de management al mediului
ambiant. Cerinţele şi ghidul de utilizare. / Системы управления
окружающей средой. Требования и руководство по применению.
 Tema 9: Cadrul instituţional al managementului
resurselor naturale în R. Moldova
[Управленческие структуры природными ресурсами
в Р. Молдова]
1. Cadrul instituţional în perioada de până la Independenţă
(1940-1991)
• De la formarea RSS Moldoveneşti (1940/1944) acest cadru
a avut caracter sectorial / ramural (ţinea de ministerele de
ramură ale economiei) şi nu integrat (o structură separată).
Direcţia Serviciului
Hidrometeorologic (1944)
Resursele forestiere
Ministerul Gospodăriei Ministerul Agriculturii şi Dir. Gen. Păduri şi Protecţia
Forestiere (1947) Alimentaţiei (1953-1961) Mediului (1961-1978)

Ministerul Gospodăriei Com. de Stat pt. Ocrotirea Naturii şi Gospodăria

Forestiere (1978-1988) Silvică / Asociaţia „Moldsilva”(1988-1991)
 Resursele de substanţe minerale utile
Echipa Geologico- Dir. Geologie şi Asociaţia de Stat Geologia
Inginerească Chişinău Protecţie a Subsolului / Moldovei „AGeoM” /
(1945-1952), Sov. Miniştrilor al RSSM Guvernul RM (1991-2003)
subordonată apoi (1958-1991)
Direcţiei de Geologie a
RSS Ucraineşti (1952-
1958)

Resursele de apă

Direcţia de Gospodărire Com. de Stat pt.

a Apelor / Ministerul Gospodărirea şi Protecţia Ministerul Apelor şi
Agriculturii (1951-1961) Resurselor Acvatice / Sov. Amelioraţiei (1988-1991)
Miniştrilor al RSSM (1961-
1988)
 Resursele piscicole
Ministerul Industriei şi Ministerul Agriculturii şi Com. de Stat pt.
Produselor Alimentare / Alimentaţiei (1957-1961) / Gospodărirea şi Protecţia
Inspecţia de Stat pentru Inspecţia de Stat pentru Resurselor Acvatice (1961-
Resursele Piscicole (1956- Resursele Piscicole 1974)
1957)

Dir. Principală de Protecţie,

Reproducere şi Reglementare a
Pescuitului în Bazinul de Est al
Mării Negre / or. Odesa (1974-
1991)

Resursele de sol
Ministerul Agriculturii şi Agenţia Naţională Cadastru, Resurse Funciare
Alimentaţiei (1945-1991) şi Geodezie / Sov. Miniştrilor al RSSM (1945-
1991): organul administrării resurselor
funciare, cadastrului, geodeziei, cartografiei
 Neajunsurile principale ale sistemului de
management din perioada sovietică:

• administrarea ramurală (departamentală) a

mediului, inclusiv a resurselor naturale şi, prin
urmare, prevalarea intereselor de ramură:
gestionarii resurselor naturale efectuau activităţile
economice şi executau controlul de stat în
domeniu;
• cadrul instituţional şi cel legal privitor la mediu şi
resurse naturale nu aveau caracter sistemic, ci
ramural / sectorial, referindu-se în mod separat la
fiecare dintre componentele / resursele naturale.
 Instituţii specializate de protecţie a mediului
Filiala Moldovenească a
AŞ a URSS / Comisia
pentru Ocrotirea Naturii
(1958-1957) Legea cu privire la ocrotirea
naturii, Sovietul Suprem al
RSSM (1959)
Dir. Princ. Pentru
Silvicultură şi Ocrotirea
Naturii / Sov. Miniştrilor al
RSSM (1961-1968)

Com. de Stat pentru Prima instituţie de stat

Ocrotirea Naturii / Sov. specializată în coordonarea
activităţilor de protecţie a
Miniştrilor al RSSM mediului
(1968-1988)

Com. de Stat pentru

Ocrotirea Naturii şi Instituţia de stat privind
Gospodăria Silvică / Sov. protecţia naturii şi a utilizării
Miniştrilor al RSSM (1988- resurselor naturale
1990)
Com. de Stat pentru
Ocrotirea Naturii şi Instituţia de stat privind
Gospodăria Silvică / Sov. protecţia naturii şi a utilizării
Miniştrilor al RSSM (1988- resurselor naturale
1990)

Departamentul de Stat
pentru Protecţia Mediului Hot. Parlamentului RM din
Înconjurător şi Resursele 28.07.1990
Naturale / Guvernul RM
(1990-1994
 2. Cadrul instituţional în perioada de după
Independenţă (1991-prezent)

Departamentul de Stat
Structuri subordonate:
pentru Protecţia Mediului •Inspectoratul Ecologic de Stat (cu
Înconjurător şi Resursele agenţii zonale)
Naturale / Guvernul RM •Serviciul Hidrometeorologic de Stat
(1990-1994) •Asociaţia „Moldsilva”
•Institutul Naţional de Ecologie

Structuri subordonate:
Departamentul de Stat
•Inspectoratul Ecologic de Stat (cu
pentru Protecţia
Mediului Înconjurător / agenţii zonale)
Guvernul RM (1994- •Serviciul Hidrometeorologic de Stat
1998) •Asociaţia „Moldsilva”
•Institutul Naţional de Ecologie

Structuri subordonate:
Ministerul Agriculturii
•Asociaţia „Moldsilva”
(1994-1998)
•Agenţia „Apele Moldovei”
•Institutul de Pedologie şi Agrochimie
 Structuri subordonate:
•Inspectoratul Ecologic de Stat (cu
agenţii zonale)
Ministerul Mediului
•Serviciul Hidrometeorologic de Stat
(1998-1999)
•Asociaţia „Moldsilva”
•Institutul Naţional de Ecologie

Structuri subordonate:
Ministerul Mediului şi •Inspectoratul Ecologic de Stat (cu
Amenajării Teritoriului
(1999-2001) agenţii zonale)
•Serviciul Hidrometeorologic de Stat
•Asociaţia „Moldsilva”
Ministerul Ecologiei, •Institutul Naţional de Ecologie
Construcţiilor şi
•Competenţe privind Construcţiile,
Dezvoltării Teritoriului
(2001-2004) Arhitectura, Dezvoltarea regională,
Gospodăria comunală

Structuri subordonate:
•Inspectoratul Ecologic de Stat (cu
Ministerul Ecologiei şi
agenţii zonale)
Resurselor Naturale
•Serviciul Hidrometeorologic de Stat
(2004-2009)
•Asociaţia „Moldsilva”
•Institutul Naţional de Ecologie

Ministerul Mediului
(2009-2017)
Structuri subordonate:
1.Inspectoratul Ecologic de Stat (cu agenţii
zonale)
2.Serviciul Hidrometeorologic de Stat
3.Agenţia pentru Geologie şi Resurse
Minerale
4.Agenţia de Stat „Apele Moldovei”
5.Serviciul Piscicol
6.Agenţia Naţională de Reglementări a
Activităţilor Nucleare şi Radiologice
7.Expediţia Hidrogeologică „EHGeoM” (MM
este cofondator)
8.Institutul Naţional de Ecologie şi Geografie
(cosubordonat şi AŞM)
9.Agenţia „Moldsilva” (Legea Nr. 168 din
31.07.2015)

„Moldsilva” este autoritatea administrativă centrală în

domeniul silviculturii și cinegeticii, care îşi exercită funcţiile
Agenţia în contextul promovării politicii de stat în domeniu prin
„Moldsilva” / efectuarea lucrărilor de extindere,regenerare si conservare,
Guvernul RM reconstrucţia ecologică, folosirea raţională a resurselor
(2009-2015) forestiere, paza, protecţia şi dezvoltarea fondul naţional
forestier și cinegetic.
 Structuri subordonate:
Ministerul Agriculturii •Institutul de Pedologie şi Agrochimie
(2009-2017) (cosubordonat şi AŞM)

Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru,

subordonată Guvernului RM, care
include şi Î.S. Institutul de Proiectări
pentru Organizarea Teritoriului
Cadrul instituţional
în prezent
Ministerul Agriculturii,
Dezvoltării Regionale
și Mediului (din 2017)
Structuri subordonate:
1.Inspectoratul Ecologic de Stat (cu agenţii zonale)
2.Serviciul Hidrometeorologic de Stat
3.Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale
4.Agenţia de Stat „Apele Moldovei”
5.Serviciul Piscicol
6.Agenţia Naţională de Reglementări a Activităţilor
Nucleare şi Radiologice
7.Expediţia Hidrogeologică „EHGeoM” (MADR este
co-fondator)
8.Institutul Naţional de Ecologie şi Geografie
(cosubordonat şi AŞM / din 2018 - MECC)
9.Institutul de Pedologie şi Agrochimie
(cosubordonat şi AŞM / din 2018 - MECC)
10.Agenţia „Moldsilva” (Legea Nr. 168 din
31.07.2015)

Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, subordonată

Guvernului RM, care include şi Î.S. Institutul de Proiectări
pentru Organizarea Teritoriului. Agenţia este organul administraţiei
publice centrale, care realizează politica statului în domeniul relatiilor
funciare, cadastrului, geodeziei, cartografiei, geoinformaticii.
 Avantajele principale ale sistemului de
management din perioada actuală:
• trecerea de la abordarea sectorială la una integrativă a
managementului mediului, inclusiv al resurselor naturale;
• administrarea mediului, inclusiv a resurselor naturale în cadrul
unei structuri guvernamentale integre, cu responsabilităţi şi
drepturi complexe privind toate sectoarele mediului şi ale
gestionarii resurselor naturale;
• crearea unui cadru legal privitor la mediu şi resurse naturale cu
caracter sistemic, referitor la toate componentele / resursele
naturale în ansamblu;
• ajustarea la practica şi normele internaţionale de performanţă
în domeniul mediului şi al resurselor naturale (recomandările
CEE a ONU).
• Dezavantajul principal:
• Concentrarea tuturor funcţiilor din domeniul mediului: politici,
reglementări, executare, gestionare, evaluare, control.
 Perspective posibile ale optimizării cadrului
instituţional
Separarea funcţiilor:
– Aparatul central al MDRM – elaborarea politicilor de mediu şi a
reglementărilor în domeniu;
– Agenţia de Mediu – implementarea legislaţiei de mediu
(eliberarea autorizaţiilor, a avizelor de mediu, evaluarea calităţii
mediului), cu subdiviziuni zonale: N, C, S, UTAG;
– Inspectoratul Ecologic de Stat / Garda de Mediu – efectuarea
controlului asupra modului de executare a legislaţiei de mediu,
cu subdiviziuni zonale: N, C, S, UTAG.
Integrarea tuturor structurilor de mediu şi resurse naturale:
– resubordonarea Agenţiei „Moldsilva” din cea a Guvernului RM în
cea a MDRM şi separarea funcţiilor acesteia (vezi cazul de mai
sus);
– precizarea şi subordonarea MDRM a funcţiilor ce ţin de resursele
de sol.
 Tema: Resursele de energie hidraulică

• 1. Noţiune. Factorii care determină potenţialul

energetic.
• Energia hidraulică reprezintă o energie
mecanică, formată din energia potențială a apei
dată de diferența de nivel între lacul de acumulare
și centrală, respectiv din energia cinetică a apei în
mișcare.
• Exploatarea acestei energii se poate face la
morile de apă sau la centralele hidroelectrice
(CHE), care transformă energia potențială a apei
în energie cinetică, pe care apoi o captează cu
ajutorul unor turbine hidraulice care acționează
generatoare electrice care o transformă în energie
electrică.
• Potenţialul energetic al râurilor este determinat de
mai mulţi factori:
1) Debitul râului; cu cât debitul este mai mare cu atât
creşte potenţialul energetic.
2) Căderea râului sau energia reliefului; cu cât căderea
râului este mai mare cu atât potenţialul energetic
creşte. Căderea râului variază de la un sector la altul.
3) Condiţiile climatice - influenţează regimul râului
(oscilaţiile debitului pe parcursul anului) şi regimul de
îngheţ / dezgheţ.
4) Specificul văii râului; condiţii mai favorabile prezintă
văile înguste (chei, canioane, defilee), comparativ cu
văile largi care oferă condiţii mai dificile sau improprii
pentru CHE. În plus, cu cât barajul e mai lat şi valea e
mai puţin adâncă, cu atât lacul de acumulare
inundează un teritoriu mai vast, ceea ce este nedorit
(nerentabil economic).
5) Proprietăţile stratelor de roci din valea râului: cu
cât rocile sunt mai dure, cu atât condiţiile sunt mai
favorabile pentru construcţia CHE şi invers, rocile
uşor erodabile creează dezavantaje, inclusiv prin
colmatarea lacului de acumulare.
6) Factorul economic, care determină rentabilitatea
exploatării; cu cât regiunea din culoarul râului este
mai populată şi mai dezvoltată economic (cu
prezenţa aşezărilor umane, a terenurilor agricole
valoroase, a căilor de transport etc.), cu atât este
mai nerentabil de a valorifica energia, iar
inundarea acestor terenuri este neraţională. Din
acest punct de vedere mai favorabile sunt
regiunile slab populate.
Modelul schematic al unei CHE
 2. Moduri de exploatare a energiei
hidraulice
• A) Roțile hidraulice utilizează energia râurilor sau a unor
torente de apă deviate pentru a produce direct lucru
mecanic.
În acest scop se folosesc roți pe care sunt montate cupe, iar
aducțiunea apei se face în partea de sus a roții. La debite
mari se exploatează în principal energia cinetică a apei. În
acest scop se folosesc roți pe care sunt montate palete, iar
aducțiunea apei se face în partea de jos a roții, apa
împingând paletele. Adesea, pentru a accelera curgerea
apei în dreptul roții, înaintea ei se plasează un stăvilar
deversor, care ridică nivelul apei (căderea) și transformă
energia potențială a acestei căderi în energie cinetică
suplimentară, viteza rezultată prin deversare adăugându-se
la viteza de curgere normală a râului.
Roţi hidraulice cu aducţiune
inferioară la Hama, Siria.
 Roată hidraulică cu aducţiune
superioară la Mazonovo, Spania
 B) Hidrocentrale
• O hidrocentrală utilizează amenajări ale
râurilor sub formă de baraje, în scopul
producerii energiei electrice.
• Potențialul unei exploatări hidroelectrice
depinde atât de cădere, cât și de debitul de
apă disponibil. Cu cât căderea și debitul
disponibile sunt mai mari, cu atât se poate
obține mai multă energie electrică. Energia
hidraulică este captată cu turbine.
 3. Potenţialul hidroenergetic şi
categoriile acestuia
• Se disting 3 categorii de potenţial hidroenergetic:
• Total – numit şi potenţial teoretic, adică include
totalitatea scurgerii apei. Totalul mondial constituie
54,2 trln kwh/an, însă acesta nu poate fi folosit în
totalitate.
• Tehnic-amenajabil – adică acea parte care poate fi
valorificată din punct de vedere tehnic. Pe glob acesta
este estimat la 21,3 trln kwh/an, însă şi acesta nu este
rentabil economic de a fi folosit peste tot.
• Economic-amenajabil – adică acea parte care poate
fi valorificată în condiţii de rentabilitate economică şi
exclude sectoarele improprii pentru utilizarea
energetică. Volumul hidroenergetic mondial economic-
amenajabil este de circa 7,3 trln kwh/an.
 3. Distribuţia spaţială a potenţialului de
energie hidraulică
• Este relativ uniformă, dar totuşi având unele
concentrări spaţiale.
• A) Pe râuri se remarcă: Congo (Zair) – traversează o
regiune nu prea fragmentată, dar din roci dure,
formând numeroase cascade, cataracte. Ianţzî
(China), Enisei (Rusia), cu afluenţii lui de dreapta
(Angara ş.a.), Parana (Podişul Braziliei) etc.
• B) Pe state se remarcă: Rusia şi R. D. Congo, care
au un potenţial hidroenergetic aproape egal, urmate
de China (pe Ianţzî, Huagnhe ş.a.), SUA (pe fluviile
Columbia, Colorado ş.a.), Brazilia, Canada.
 Cele mai importante hidrocentrale
• Cea mai mare hidrocentrală din lume este Itaipu,
pe râul Parana, la graniţa dintre Brazilia şi
Paraguay, cu o capacitate de aproximativ 12 mil.
kw.
• Ex: Actualmente în China pe fluviul Iangtze
(Chang Jiang) se construieşte un sistem de
hidrocentrale, cel mai mare după capacitate –
numit Sinsia („3 Defileuri”) sau Găcijouba.
Aceasta va avea o capacitate de aproximativ 20
mil. kw. Lacul de acumulare va inunda un teritoriu
unde locuiesc 3 mil. de oameni.
CHE Itaipu
 CHE Itaipu
• Construită între anii 1975 şi 1991 de către
cele două state.
• Denumirea în traducere din limba
indienilor băştinaşi - “pietre cântătoare".
CHE Itaipu
„3 Defileuri”
Ичан, 7 февраля /Синьхуа/ -- В январе 2009 года ежедневная выработка
электроэнергии каскада ГЭС Санься - Гэчжоуба достиг 155 млн кВт/ч
Об этом сообщили корр. агентства Синьхуа в Китайской генеральной компании по
сооружению гидроузла "Санься" /"Три ущелья"/.
в первом месяце этого года совокупный объем выработки электроэнергии ГЭС Санься и
ГЭС Гэчжоуба достиг рекордных 4,67 млрд кВт/ч, что на 1,04 млрд кВт/ч больше против
аналогичного показателя прошлого года. При этом объем выработки электроэнергии на
ГЭС Санься составил 3,81 млрд кВт/ч, увеличившись на 910 млн кВт/ч, на ГЭС Гэчжоуба --
860 млн кВт/ч при увеличении на 130 млн кВт/ч.
В настоящее время установочная мощность всех сданных в эксплуатацию энергоблоков
ГЭС Санься достигла 18,3 млн кВт, энергоблоков ГЭС Гэчжоуба -- 2,8 млн кВт. По итогам
2008 года годовая выработка электроэнергии каскада Санься -- Гэчжоуба достигла 97,8
млрд кВт/ч.

„3 Defileuri”
 Tema: Resursele vegetale.
Resursele silvice
• 1. Noţiuni generale.
• Resursele vegetale cuprind doar vegetaţia spontană (naturală sau
sălbatică) – care se dezvoltă fără contribuţia omului.
• Culturile agricole (livezi, vii, culturi anuale ş.a.) nu se referă la
resursele naturale, la fel ca şi alte ecosisteme antropice întreţinute de
om (parcuri, alei ş.a.).
• În cadrul resurselor naturale se includ câteva categorii majore de
asociaţii vegetale:
a) resursele silvice (forestiere);
b) pajiştile naturale (asociaţiile vegetale ierboase care pot fi folosite ca
păşune sau fâneaţă).
c) asociaţiile vegetale palustre (de baltă, de luncă, de mlaştină),
acvatice (vegetaţia din bazine acvatice propriu zise, din Oceanul
Planetar, lacuri, râuri), ciupercile, muşchii, lichenii.
• Resursele vegetale se remarcă prin faptul că au caracter epuizabil
(limitat) însă sunt renovabile (regenerabile), dar pentru renovare este
necesară o utilizare raţională, fără a duce la periclitarea sau dispariţia
speciei.
 2. Resursele silvice. Caracteristici generale

• Resursele silvice sunt principala categorie din cele

vegetale.
• Resursele silvice includ:
• pădurile propriu-zise;
• sectoarele acoperite cu arbuşti;
• suprafeţele unde se intersectează vegetaţia arboricolă
cu cea ierboasă (savana, rariştile).
Importanţa resurselor silvice:
• 1. economică (energetică, lemnul – materie primă în
industrie, alcool tehnic, răşini, material de construcţie);
• 2. de agrement (recreativă) în scop recreativ, estetic;
• 3. ecologică – produc oxigen, absorb dioxid de carbon,
au importanţă antierozională, modifică microclimatul.
 3.Indicatorii resurselor silvice:
• Suprafaţa ocupată – în ansamblu pe glob fondul silvic
(totalitatea suprafeţelor ocupate de vegetaţie arboricolă şi
arbustiferă), cuprinde aproximativ 4 mlrd ha, dintre care
pădurile propriu-zise deţin aproximativ 3,5 mlrd ha, iar
jumătate de mlrd ha sunt alte terenuri intercalate în cadrul
fondului silvic (poieni, lacuri, rîuri, drumuri ş.a.).
• Fondul silvic are o distribuţie spaţială neuniformă, fiind
concentrat în special în regiuni cu climat mai umed,
exceptând regiunile polare, subpolare şi de mare altitudine.

• Distribuţia pe state a fondului silvic: primul loc aparţine

Rusiei cu suprafaţa de 720 mil. ha, pe locul doi se află
Brazilia 690 mil. ha, urmează Canada, SUA, China,
Australia, R. D. Congo, cu suprafeţe între 300-500 mil. ha.
• În Republica Moldova fondul silvic cuprinde aproximativ 430
mii ha, inclusiv pădurile propriu-zise circa 370 mii ha.
Harta topografiсă
• Gradul de împădurire – reprezintă ponderea suprafeţei
silvice în totalul teritoriului şi se exprimă în procente. În
medie pe glob fondul silvic deţine aproximativ 30%, iar
pădurile propriu-zise deţin 23%. Din acest punct de vedere
statele sunt divizate în trei categorii:
– 1. cu grad înalt de împădurire (peste 40%), exemple: Surinam
(peste 90%), Guyana Franceză, Guineea Ecuatorială, Gayana,
Malaysia, Japonia, etc.
– 2. grad mediu (între 20-40%), majoritatea statelor; exemple:
Rusia, SUA, Brazilia, Franţa, România ş.a.
– 3. slab împădurite (sub 20%) - statele din regiunile mai aride;
valori minime în Egipt, Libia, Arabia Saudită, Islanda, R.
Moldova (11,1%).
• Raportul dintre suprafaţa silvică şi populaţie (ha/loc.) –
constituie în medie pe glob 0,6 ha/loc, cu diferenţieri mari pe
state, de la circa 120 ha/loc în Guyana Franceză, urmată de
Surinam, Guyana, Gabon (10-40 ha/loc) până la valori foarte
mici în statele din regiunile de deşert; în Republica Moldova
revine 0,1 ha/loc.
Europa – gradul de împădurire
4. Caracterizarea tipurilor de păduri
• În funcţie de componenţa floristică,
particularităţile naturale, geografice, economice,
pădurile se împart în trei categorii mari:
– păduri de conifere (răşinoase);
– păduri de foioase subtropical-temperate;
– păduri tropical-ecuatoriale umede.
Harta pădurilor
 Caracteristici ale tipurilor de păduri
Categorii Compoziţia Esenţe Densitatea Domenii Regiunile
de păduri floristică de de
utilizare răspândire

Conifere Uniformitate Lemn 100 m3/ha

(≈1,2 mlrd. ha) (5-10 specii/ha) moale

Foioase Amestecate Lemn tare 80-90

subtropicale şi (cca 100 m3/ha
temperate specii/ha)
(≈0,8 mil. ha)
Tropical- Eterogenitate Lemn tare 200-370
ecuatoriale (500-1000 m3/ha
umede specii/ha)
(≈2 mlrd. ha)
 Exemple de specii / esenţe
• Fag (Fagus sylvatica)
Abanos (Arbore negru)
 Tema 10: Problema globală a epuizării
resurselor naturale
„Pământul va fi nepotrivit pentru viață, deja
peste 100 de ani”.
Stiven Hoking, fizician britanic

1. Esenţa problemei
• Omul trăieşte în mediul natural şi îl exploatează în diverse
scopuri. Ca urmare a utilizării îndelungate şi tot mai
complexe a resurselor naturale, a apărut problema
epuizării sau a deficitului unora dintre resurse, a
degradării sau a dispariţiei altor resurse etc.
• Această problemă a devenit mai acută în ultima perioadă,
care este numită şi „perioada civilizaţiei de consum”,
pentru că omul a ajuns să consume mari cantităţi de
resurse, aceasta poate fi numită şi „civilizaţie risipitoare”.
 2. Cauzele care determină agravarea
acestei probleme:
 creşterea numerică explozivă a populaţiei globului, care
a depăşit 7 mlrd. 505 mil. la moment (16.05.2017);
 creşterea cerinţelor omului faţă de condiţiile de trai;
 omenirea a devenit mult mai risipitoare decât în trecut –
modelul de dezvoltare capitalist-consumist;
 creşterea nivelului de urbanizare (societatea urbană
este mai consumistă decât cea rurală);
 progresul tehnico-ştiinţific, care pune la îndemâna
omului noi posibilităţi de utilizare a resurselor naturale
(ex.: nanoelectronica, metalo-ceramica, metalo-plasticul
etc.).
Graficul dinamicii numerice
a populaţiei mondiale
 Dinamica numerică a populaţiei
mondiale (în miliarde) şi prognoze

Numărul
populaţiei
(miliarde) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Anul 1804 1927 1960 1974 1987 1999 2011 2023 2040 2056
Intervalul
de timp - 123 33 14 13 12 12 12 17 16

Surse: Worldometers (www.Worldometers.info) Elaboration of data by United

Nations, Department of Economic and Social Affairs, Population Division. World
Population Prospects: The 2015 Revision. (Medium-fertility variant).
 Scenarii-prognoză
ale dinamicii
populaţiei
mondiale

Scenarii-prognoză ale
dinamicii unor valori
social-economice globale
 3. Căile de soluţionare:
 Reducerea ritmurilor de creştere a numărului de locuitori
prin promovarea unor politici demografice raţionaliste
(chemarea-sugestie a lui Th. Malthus: „reţinere morală”) /
cu referire la cauza principală a problemei;
 Substituirea unor resurse naturale mai deficitare;
 Reciclarea (reutilizarea) unor produse şi materiale uzate
(hârtie, sticlă, masă plastică, metale, cauciuc, lemn, polietilenă
etc.), inclusiv prin circuit închis (apa, aerul etc.);
 Intensificarea cercetărilor pentru punerea în valoare a unor noi
resurse naturale (în Oceanul Planetar, scoarţa terestră, spaţiul
cosmic);
 Asigurarea unor condiţii pentru regenerarea sau renovarea unor
resurse (biologice, protecţia şi restabilirea fertilităţii solului,
epurarea apelor folosite în circuit închis etc.) şi promovarea
„economiei verzi”;
 Educaţia ecologică / pentru mediu, prin folosirea raţională /
economisirea resurselor naturale, prin educarea viitorului Homo
Eco Sapiens.
 4. Conceptele (curentele) ştiinţifice privind raportul
dintre mediul (resursele) natural şi societatea umană

Referitor la raportul dintre mediul (resursele) natural/e

şi societatea umană există opinii contradictorii,
care au dus la conturarea a două curente
(concepţii) ştiinţifice:
A) Determinismul geografic – adepţii acestui curent
consideră că rolul determinant în dezvoltarea
societăţii umane revine naturii, exagerând rolul
acesteia. Se consideră că omul (societatea umană)
este totalmente dependent de natură, care determină
nu numai condiţiile de trai, dar şi nivelul de dezvoltare
al societăţii. Neajunsul acestui curent constă în
formarea unei mentalităţi fataliste - soarta omului este
determinată de natură odată şi pentru totdeauna. A
fost caracteristic perioadei medievale şi moderne în
Europa, dar are mulţi adepţi şi în prezent.
• Ex: Dacă o ţară este bogată în resurse naturale şi
are condiţii naturale favorabile, are toate premisele
pentru a prospera şi invers.

Argumentaţi, este pe deplin justificată această

interpretare?

• B) Determinismul social – este un curent opus,

care afirmă că societatea umană este factorul
principal, neglijând rolul naturii, considerând că “în
puterea omului este orice modificare a mediului
natural”. Acest curent a fost tipic pentru ex-URSS,
China şi alte ţări din blocul sovietic/comunist.
• Ex: Dacă o ţară este săracă în resurse naturale şi
are condiţii naturale nefavorabile, nu are şanse să
devină prosperă şi invers.
• Ambele curente au un caracter extrem şi pot duce
(şi au dus deja) la probleme mari în mediul
natural. De aceea, mai târziu a apărut al treilea
curent numit posibilist.

• C) Posibilism – conform lui, mediul natural oferă

anumite posibilităţi care sunt puse în valoare de
societatea umană în funcţie de nivelul de cultură
al acesteia. Principiul acestui curent - „Natura
propune, iar omul dispune”. Conceptul aparţine
şcolii geografice franceze, fondator fiind P. Vidal
de la Blache. Este considerat cel mai raţional
pentru dezvoltarea adecvată a societăţii.
 Conceptul dezvoltării durabile a mediului
În concluzie, dezvoltarea de mai departe a
societăţii umane, este posibilă doar în armonie cu
natura, în baza conceptului dezvoltării durabile,
adică a satisfacerii necesităţilor generaţiilor
actuale fără a dăuna generaţiilor viitoare.
Vă mulţumesc pentru atenţie!

Va urma, pe 30 mai 2017,

……………..examenul !!!!!!

Felicitări anticipate!!!