DEFINIŢII

Resurse turistice – componente ale mediului natural şi

antropic, care prin calităţile şi specificul lor, sunt valorificate prin turism,
în măsura în care nu sunt supuse regimului de protecţie integrală;

Resurse agroturistice naturale - elemente de relief, întinderi

de apă şi cursuri hidrografice, de climă, de floră şi de faună, peisaje,
zăcăminte de substanţe minerale cu efecte terapeutice;

Resurse agroturistice antropice - monumente şi situri

arheologice, monumente istorice, ansambluri şi rezervaţii de
arhitectură, monumente de artă şi ansambluri memoriale, monumente
tehnice, muzee, elemente de folclor şi artă populară;
RESURSELE AGROTURISTICE NATURALE

RELIEF ŞI GEOLOGIE VEGETAŢIA

 Trepte şi forme de relief;
 Fenomene geologice;
 Peisaj natural;
 Forme bizare de relief;
 Structuri geologice;
 Monumente ale naturii.
CLIMA
 Temperatura aerului;
 Temperatura apei;
 Precipitaţii;
 Grosimea şi durata stratului de
zăpadă;
 Durata de strălucire a soarelui.
HIDROGRAFIA
 Ape freatice şi minerale;
 Râuri şi lacuri;
 Dunărea;
 Marea Neagră.
 Păduri etajate;
 Flora specifică;
 Monumente ale naturii;
 Rezervaţii ştiinţifice.
FAUNA
 Fond cinegetic;
 Fond piscicol;
 Specii faunistice ocrotite;
 Rezervaţii ştiinţifice.
NATURA OCROTITĂ
 Rezervaţii naturale;
 Parcuri naturale.
RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE

1. Vestigii arheologice legate de geneza poporului

român şi paternitatea sa pe aceste locuri: cetăţile
dacice din Munţii Orăştiei, ruine ale unor cetăţi
medievale etc.
2. Monumente istorice, de arhitectură şi de artă cu
valoare de unicat, unele de notorietate mondială,
ca bisericile şi mănăstirile cu fresce exterioare
din Bucovina; bisericile de lemn din Maramureş;
bisericile şi cetăţile ţărăneşti fortificate din
Transilvania; monumentele stilului brâncovenesc
şi complexele de artă feudală din Oltenia şi
Muntenia;
3. Muzeele şi casele memoriale, multe dintre ele de
interes internaţional sau naţional;

4. Mărturiile civilizaţiei şi culturii populare

(elementele de etnografie şi folclor): arhitectura şi
tehnica populară tradiţională (Maramureş, Nordul
Moldovei, Sibiu, Oltenia de Nord, Câmpulung,
Bran etc.); creaţia artistică populară:
meşteşuguri, artizanat, ceramică, port popular,
folclor literar, muzical şi coregrafic (Oaş,
Maramureş, Nordul Moldovei, Mărginimea
Sibiului, Sălaj, Bistriţa-Năsăud etc.); manifestări
populare tradiţionale (târguri, festivaluri etc);
muzee etnografice etc.
5. Satele turistice se pot clasifica după tipurile
de potenţial turistic în: sate peisagistice
(climaterice, balneare, pentru sporturi de iarnă,
sate cu podgorii şi pomiviticole, pastorale,
pescăreşti şi de interes vânătoresc, pentru
sporturi nautice etc.), sate de interes cultural-
istoric (cu monumente istorice şi arhitectonice)
şi etnofolclorice (de creaţie artistică şi
artizanală etc.).

6. Resursele turistice legate de activitatea

economică includ lucrările inginereşti şi
arhitectonice cu o valoare turistică inedită, cum
sunt: barajele şi acumulările de apă de interes
hidroenergetic, hidrocentralele, canalele de
navigaţie şi alte obiective economice.
 ACTIVITĂŢI UMANE CU FUNCŢIE
AGROTURISTICĂ
 Nedeile sunt evenimente cu adânci rădăcini în tradiţiile
popoarelor, prilejuite de succesiunea ciclică a anotimpurilor, de
reluare ritmică a unor vechi trăiri şi obişnuinţe. În general, ele se
desfăşoară primăvara, când natura se trezeşte la o nouă viaţă.
Aproape fiecare floare are nedeia ei: înflorirea narciselor adună
oamenii la Negrileasa, în Munţii Apuseni; înflorirea liliacului la Ponoare
în Podişul Mehedinţi. Nedeile sunt legate de anumite ritualuri ale
muncii; păstorit, arat. În acest context se înscriu nedeile din
„Mărginimea” Sibiului, Culoarul Bran-Rucăr (Fundata, Şirnea),
Depresiunea Haţeg, Oltenia subcarpatică (Vaideeni, Polovragi,
Horezu, Tismana).
 Carnavalurile impresionează turiştii prin exuberanţa lor, prin acea
descătuşare de energie şi imaginaţie. Deşi pe mapamond astfel de
evenimente sunt pretexte pentru a atrage milioane de turişti, în
România nu avem încă o tradiţie în exploatarea lor.
 Târgurile şi expoziţiile devin, o dată pe săptămână, pe lună sau
într-un an, centre de polarizare a turiştilor nu atât prin activităţile
comerciale desfăşurate, cât prin atmosfera inedită şi noutatea
produselor expuse. Aceste manifestări pot avea încărcături şi de alt
ordin, aşa cum ne exemplifică „Târgul de fete” de pe Muntele Găina,
ce are loc în a doua jumătate a lunii iulie a fiecărui an (prima
duminică după 20 iulie).

 Festivalurile artistice (muzicale, folclorice) atrag o anumită

fracţiune de vizitatori ce practică turismul cultural şi nu numai.
Festivalurile folclorice pot avea caracter naţional sau internaţional.
Ele pot constitui pretexte excelente pentru atragerea de turişti în
zonele rurale.

 Hramurile şi pelerinajele religioase concentrează anual, indiferent

de cultul religios practicat, mase enorme de oameni, între care
numeroşi turişti. Hramul bisericilor şi mănăstirilor noastre (Râmeţ,
Nicula, Tismana, Putna, Voroneţ, Suceviţa), este un pretext al
polarizării regionale sau locale a turiştilor. Pelerinajul religios
constituie pentru turism o resursă de practicanţi şi de venituri
apreciabile.
 Ocupaţiile şi meşteşugurile relevă o mare
diversitate tipologică. Modul cum populaţia
rurală îşi asigură existenţa diferă de la un tip de
relief la altul, de la o regiune climatică la alta
(cu totul aparte sunt ocupaţiile în zona de
câmpie în raport cu cea montană; în regiunile
calde în comparaţie cu cele temperate sau
reci).

Astfel de ocupaţii şi meşteşuguri sunt:

cultivarea pământului, creşterea animalelor,
exploatarea şi prelucrarea lemnului,
vânătoarea, pescuitul, albinăritul, aurăritul,
olăritul, cojocăritul, fierăritul.
OBICEIURILE
Obiceiurile sunt manifestări creatoare
ale spiritualităţii rurale în care diferitele
evenimente din viaţa obştii sau individului
sunt înălţate la statutul de simbol.
Ele sunt asociate succesiunii
anotimpurilor (obiceiurilor calendaristice de
iarnă sau primăvară), evenimentelor
familiale sau individuale (obiceiuri de
naştere, obiceiuri de nuntă sau
înmormântare).
 RESURSE NATURALE

MUNŢI
MUNTELE MARE
Masiv muntos situat în partea de E a Munţilor
Apuseni. Altitudinea maximă: 1826 m (vf. Muntele
Mare).
MUNŢII BIHOR
Masiv muntos situat în V României, constituind
nucleul Munţilor Apuseni (Carpaţii Occidentali) şi
totodată treapta montană cea mai înaltă a acestora.
Altitudinea maximă: 1849 m (vf. Curcubăta Mare).
 MUNŢII METALIFERI
Masiv muntos situat în partea de S a Munţilor
Apuseni. Altitudinea maximă: 1170 m (vf. Fericeli).

MUNŢII TRASCĂU
Masiv muntos situat în partea de SV a Munţilor
Apuseni. Prezintă un relief variat, concretizat prin
numeroase forme carstice (Cheile Turzii, Cheile
Râmeţului, Peştera Huda lui Păpară ş.a.), creste
calcaroase de un remarcabil pitoresc (culmile Bedeleu
şi Ciumerna, colţii Trascăului).
 LACURI

LACUL DE ACUMULARE OAŞA (Alba»Şugag)

Lac de acumulare. S-a format la confluenţa V.

Frumoasei cu V. Sălanelor. Are o suprafaţă de 400 ha
şi un baraj de beton armat înalt de 91 m, lăţimea de
bază de 250m şi un coronament carosabil cu o lăţime
de 10 m iar lungimea de 300 m. Lac populat cu peşte.
 RÂURI
ARIEŞ
Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul comunei
Lunca Mureşului (judeţul Alba). Are o lungine 166 km
şi o suprafaţă a bazinului de 3005 kmp. Izvorăşte din N
Masivului Bihor, de sub vf. Curcubăta Mare, de la 1195
m altitudine.
MUREŞ
Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al
României, ca lungime, după Dunăre. Are 803 km,
dintre care 761 km pe teritoriul României. Suprafaţa
bazinului hidrografic este de 29.289 kmp, dintre care
27.890 kmp pe teritoriul României.
 TÂRNAVA
Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul comunei
Mihalţ (judeţul Alba). Are o lungime de 249 km şi o
suprafaţă a bazinului de 6157 kmp. Râul Târnava se
formează din confluenţa, la Blaj, a râului Târnava Mare
cu râul Târnava Mică.
 PEŞTERI
PEŞTERA GHEŢARUL DE LA SCĂRIŞOARA (Alba»Gârda de Sus)
Peştera Gheţarul de la Scărişoara este situată în partea de E-NE a Munţilor
Bihor (Munţii Apuseni), la 1165 m altitudine, pe cumpăna de ape dintre
bazinele văilor Gârda Seacă şi Valea Ocoale.

PEŞTERA VÂRTOP (Alba»Arieşeni)

Peştera Vârtop, cunoscută şi sub numele de Peştera Gheţarul de la Vârtop,
este situată în partea de Sud a Munţilor Bihor, la 1200 m altitudine, pe
malul stâng al Văii Gârda Seacă, la o diferenţă de nivel de 170 m faţă de
firul văii.
 REZERVAŢII NATURALE
CHEILE ALBACULUI ŞI ALE MÂNDRUŢULUI (Alba»Albac)
Rezervaţie naturală - fenomene carstice. Cheile Albacului sunt săpate în
calcare dolomite şi cuartite de apele Arieşului Mare (4 km lungime în amonte
de satul Albac). Sunt foarte pitoreşti, în versanţi fiind săpate o serie de peşteri.
Cheile Mândruţului - amonte de cheile Albacului, sunt mai scurte dar
pitoreşti.

CHEILE AMPOIŢEI - REZERVAŢIE NATURALĂ (Alba»Meteş)

Rezervaţie naturală - fenomene carstice. Chei pitoreşti lungi de cca 9 km
săpate de V. Ampoiţei în calcare. Pe versantul stâng se află Peştera liliecilor -
de mici dimensiuni. Valea este bogată în păstrăvi.
CHEILE ÎNTREGALDE ŞI REZERVAŢIA
NATURALĂ ÎNTREGALDE (Alba»Întregalde)
Fenomene carstice şi rezervaţie naturală. Lungimea
cheilor - 3 km, mai puţin strâmte, dar maiestuoase.
Versantul stâng cu numeroase scobituri şi mici peşteri
iar cel drept acoperit cu păduri de fag şi brad.
CHEILE RÂMEŢILOR (Alba»Aiud/Râmeţ)
Monument al naturii (Rezervaţie morfologică). În
lungime de 3 km, sunt săpate de apele râului Stremţ în
versantul Munţilor Trascău, au mai multe sectoare: -
Cheile Mănăstirii - 400 m lungime. La intrarea în chei
se află mănăstirea;
 RESURSE ANTROPICE
MONUMENTE ISTORICE
BUSTURILE LUI HOREA (Alba»Horea). Monumente de artă comemorativă: Bustul lui
Horea, turnat în bronz, pe dealul Ferice; - Bustul lui Horea realizat de Romulus Ladea în
1967 - în faţa casei memoriale.

CETATEA FEUDALĂ COLŢEŞTI (Alba»Colţeşti). Monument istoric. A aparţinut familiilor

nobililor de Trascău. În 1470 cetatea a fost confiscată de regele Matei Corvin şi dată
voievodului Transilvaniei. În 1510 a revenit nobililor de Trascău. În 1514 a fost devastată
de ţăranii conduşi de Gh. Doja, iar în 1713 a fost dărâmată de trupele austriece.

CETATEA GREAVILOR (GROFILOR) (Alba»Gârbova). Monument istoric şi de arhitectură

laică. Una din cele mai bine întreţinute cetăţi din Transilvania. A fost construită de un
nobil sas în 1241. În sec. XV a fost vândută comunei. În centrul cetăţii se află un donjon,
transformat în sec. XV în turn-clopotniţă.
VESTIGII ARHEOLOGICE
CETATEA DACICĂ (din CĂPÂLNA)
(Alba»Săsciori). Rezervaţie arheologică. În satul
Căpâlna au fost descoperite (1939, 1942, 1954)
vestigiile unei puternice cetăţi dacice (sfârşitul
secolului II î. Hr -anul 106 d. Hr.) care era menită
să supravegheze principalele treceri peste munţi.
 MĂNĂSTIRI
COMPLEXUL MĂNĂSTIRII RÂMEŢ (Alba»Aiud/Râmeţ).
Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie a
călugărului Ghenadie şi Romulus zidită de călugări şi
pustnici din ordinul eremiţilor. Biserica mănăstirii cu
hramul Adormirea Maicii Domnului a fost distrusă sau
transformată în mai multe rânduri, revenind din nou
mănăstire în 1982.
 MUZEE
MUZEU ETNOGRAFIC (în LUPŞA) (Alba»Lupşa). Muzeu
comunal. Profil - Etnografic; Colecţie etnografică ilustrând
ocupaţiile şi îndeletnicirile localnicilor. Elemente din viaţa moţilor
(tulnice, fluiere, pluguri, grape). Colecţie de icoane pe sticlă şi lemn
din sec. XVIII-XIX.
MUZEU MEMORIAL AVRAM IANCU (Alba»Avram Iancu).
Muzeu comunal. Profil: - Comemorativ - fotografii, documente de
familie, obiecte personale ale lui Avram Iancu - Istoric - tunul şi
săbiile lui Avram Iancu, arme, drapele, documente referitoare la
pregătirea şi desfăşurarea revoluţiei din Transilvania - Etnografic -
port, vase specifice zonei.
MUZEUL MINERITULUI (din ROŞIA MONTANĂ) (Alba»Roşia
Montană). Muzeu sătesc. Profil: - Etnografic: port popular, obiecte
legate de ocupaţiile locuitorilor; - Ştiinţă şi tehnică, mineralogie: -
galeria romană, subterană şi amenajată pentru vizitare.
 PODGORII ŞI CRAME
CRAMA COMBINATULUI VITICOL (din JIDVEI) (Alba» Jidvei).
Punct de degustare. Cramă amenajată în cadrul Podgoriei Jidvei
(Fetească regală). Are o sală de degustări de 20 locuri amenajată în stil
popular.
 ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR
CENTRU ETNOGRAFIC (în ŞUGAG) (Alba»Şugag). Arhitectură şi artă
populară: - Arhitectură populară: gospodării ţărăneşti tradiţionale
specifice zonelor montane - Artă populară: port popular, mobilier
ţărănesc, obiecte de lemn decorate artistic prin încrustare .
CENTRU FOLCLORIC (în AVRAM IANCU) (Alba»Avram Iancu).
Manifestări tradiţionale: Târgul de fete de pe muntele Găina (în iulie),
Cântecele Iancului (în iunie). Creaţie populară: Formaţie de tulnicărese;
rapsozi populari.
CENTRU FOLCLORIC (în CĂPÂLNA DE JOS) (Alba»Jidvei). Creaţie
populară: - Dansuri populare româneşti: Învârtita de pe Târnave, Purtata
fetelor de pe Căpâlna, Haidăul, Purtata de Haidău; - Celebrul ansamblu
popular de dansuri Fetele de la Căpâlna.
CENTRU FOLCLORIC (în LUPŞA) (Alba»Lupşa). Creaţie populară
Manifestări tradiţionale. Creaţie populară: formaţie de dansuri, grup de
fluieraşi. Manifestări tradiţionale: - Cununa de la Lupşa (obicei
tradiţional familial/de nuntă) - Obiceiuri tradiţionale calendaristice (de
iarnă); - Târg anual.
 SATE TURISTICE
SAT TURISTIC ALBAC (Alba» Albac). Artă populară:
- Prelucrarea artistică a lemnului (obiecte de uz casnic,
mobilier).
- Ţesături şi cusături (feţe de masă, ştergare). Localitate cu
largă circulaţie artistică.

OCOALE (Alba» Gârda de Sus). Arhitectură populară şi artă

populară:
- Arhitectură populară: structura tradiţională a satelor din
Ţara Moţilor; Case din lemn cu arhitectură tradiţională
(acoperiş ţuguiat şi foarte înalt din şindrilă, cerdac în faţa
casei).
- Artă populară: mobilier (masă, scaune, laviţă, pat).
 ALTE RESURSE ANTROPICE
DOMENIU SCHIABIL (în ARIEŞENI (Alba» Arieşeni).
Domeniu schiabil situat la 830 m alt.

Zonă schiabilă: Curcubita, Vârtop, Ţapu, Berbeşti (vf.

Cornul Berbecului, Împrejurimile Arieşului.
 RESURSE NATURALE
MUNŢI
MUNŢII CODRU MOMA
Masiv muntos situat în V Munţilor Apuseni.
Altitudinea maximă: 1112 m (vf. Pleşu).

MUNŢII ZARAND
Culme muntoasă situată în SV Munţilor Apuseni. Spre
V, Munţii Zarand domină Câmpia de V printr-un
abrupt tectonic cu o denivelare de 300-400 m,
continuat cu un mic piemont deluros acoperit cu vii
cultivate în terase.
 RÂURI
CRIŞ
Râu, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei, format prin
unirea Crişului Repede cu Crişul Alb. Crişul Repede
are 148 km lungime şi suprafaţa bazinului de 2425
kmp.
MUREŞ
Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al
României, ca lungime, după Dunăre. Are 803 km,
dintre care 761 km pe teritoriul României. Suprafaţa
bazinului hidrografic este de 29.289 kmp, dintre care
27.890 kmp pe teritoriul României.
 RESURSE ANTROPICE
MONUMENTE ISTORICE
CETATEA DEZNA (Arad»Dezna). Monument istoric. Datează
din sec. XVI-XVII. A făcut parte din sistemul de apărare al
vestului Transilvaniei.
CETATEA ZĂRANDULUI (Arad»Zărand). Monument istoric.
Iniţial a fost o cetate de pământ care a aparţinut voievodatului
lui Menumorut (sec. X): Este atestată documentar până în
1536, ca fiind reşedinţa unei întinse formaţiuni administrative
româneşti.
MONUMENTUL EROILOR DE LA PĂULIŞ (Arad»Păuliş).
Monument comemorativ şi de artă. Monumentul a fost ridicat
în 1974 pe locul în care în sept.1944 trupele române au oprit
înaintarea trupelor hortyste spre Transilvania.
 MUZEE

MUZEUL VIEI ŞI VINULUI (din MINIŞ)

(Arad»Miniş). Muzeu judeţean. Profil: Etnografic -
Instalaţii privind istoricul cultivării viţei de vie şi a
prelucrării vinului în Podgoria Arad. Istoric -
Documente, fotografii privind istoria prelucrării vinului.
 STAŢIUNI BALNEARE
LIPOVA (Arad»Lipova). Staţiune balneară de interes general cu
activitate permanentă (Alt.140m). Factori balneari: bioclimat sedativ,
ape minerale cu indicaţii terapeutice în cură externă (infarct miocardic,
hipertensiune, recuperare) şi cură internă (gastrite, tulburări ale
intestinului gros, colite, afecţiuni hepatobiliare, hepatită cronică etc.)
Baza de tratament principală are secţie de hidroterapie şi de
fizioterapie.

MONEASA (Arad»Moneasa). Staţiune balneoclimatică de interes

general cu activitate permanentă. Indicaţii terapeutice - afecţiuni ale
aparatului locomotor, reumatismale degenerative, neurologice centrale
şi periferice, afecţiuni ginecologice, boli de nutriţie, metabolism.
Zăcământ de ape minerale mezotermale (4 izvoare şi 3 foraje ).
 RESURSE NATURALE
MUNŢI
MUNŢII FĂGĂRAŞ Masiv muntos situat în partea central-estică a
Carpaţilor Meridionali. Constituit în întregime din şisturi cristaline.
Altitudinea maximă: 2544 m (vf. Moldoveanu - cel mai înalt din ţară).
Munţii Făgăraş sunt cei mai masivi şi mai înalţi din Carpaţii româneşti
(au 6 vârfuri de peste 2500 m).

MUNŢII IEZER Masiv muntos situat în SE Munţilor Făgăraş, între

Dâmboviţa (la E) şi Râu Doamnei (la V). Mai este cunoscut şi sub
denumirea de Iezer-Păpuşa.
MUNŢII LEAOTA Masiv muntos situat în partea de E a Carpaţilor
Meridionali.
 LACURI
LACUL PECINEAGU (Dâmbovicioara) Lac antropic, cu o suprafaţă de 182 ha şi
un volum de 63,0 mil. mc.
LACUL VIDRARU Lac antropic realizat prin bararea cursului superior al râului
Argeş, ale cărui ape pun în mişcare turbinele hidrocentralei omonime (220
MW), conectată la sistemul energetic naţional la 9 decembrie 1966. Lacul se
află la o altitudine de 850 m, are o lungime de 14 km şi o suprafaţă de 893 ha.

LACURI NATURALE (în NUCŞOARA) Lacuri naturale. Lacurile: Iezer (0,6

ha), Buda (0,40 ha), Izvorul Muşeteică (0,30 ha).
LACURI NATURALE (în RUCĂR) Lacurile: Zârna (0,50 ha), Jgheburoasa (2
ha), Hârtop I (0,30 ha), Hârtop II (0,35 ha), Hârtop V (1 ha), Mănăstirii (0,60
ha), Valea Rea (0,50 ha), Scărişoara Galbenă (2 ha), Galbena IV (0,20 ha).
 RÂURI
ARGEŞ Râu în S-SE României, afluent al Dunării la
Olteniţa. Are 350 km iar suprafaţa bazinului hidrografic este
de 12.550 kmp. Izvorăşte din partea central-vestică a culmii
principale a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi: Buda şi
Capra.

DÂMBOVIŢA Râu în S României (268 km). Izvorăşte de pe

versantul de N al Munţilor Iezer, de la 2240 m altitudine,
curge mai întâi pe direcţia SV-NE, până în dreptul vf.
Păpuşa, unde brusc îşi schimbă direcţia către S-SE,
traversează extremitatea sudică a Munţilor Piatra Craiului
prin impresionantele chei ale Dâmboviţei, trece prin zonele
depresionare Rucăr-Dragoslavele, desparte apoi Subcarpaţii
Ialomiţei de Muscelele Argeşului şi Piemontul Cândeşti,
străbate Câmpia Română şi trece prin Bucureşti.
 NEAJLOV
Râu, afluent al Argeşului pe teritoriul comunei
Gostinari (judeţul Giurgiu). Are 150 km lungime şi
o suprafaţă a bazinului de 3660 kmp. Izvorăşte din
Câmpia înaltă a Piteştiului, de la 300 m altitudine,
străbate Câmpia Piteştiului pe direcţie NV-SE, iar
apoi traversează Câmpia Găvanu-Burdea, unde face
numeroase meandre înguste, de dimensiuni mici.

VEDEA
Râu în partea de S a României, afluent al Dunării pe
teritoiul comunei Pietroşani (judeţul Teleorman).
Are o lungime de 215 km şi o suprafaţă a bazinului
de 5450 kmp.
 PEŞTERI
CHEILE MICI ALE DÂMBOVICIOAREI
Structuri geologice. Chei în lungime de circa 4 km, săpate în
calcare jurasice din SE Munţilor Piatra Craiului de către
Valea Dâmbovicioara. În pereţii abrupţi, aproape verticali ai
cheilor se află mai multe peşteri (Urşilor, Ursita dacilor,
Uluce) precum şi izvoare denumite de localnici gâlgoaie.

PEŞTERA DÂMBOVICIOARA
Peştera Dâmbovicioara este situată în partea de SE a
Munţilor Piatra Craiului, pe malul stâng al râului
Dâmbovicioara, la o altitudine de 861 m şi la un km Nord de
satul Dâmbovicioara, în amonte de Cheile Dâmbovicioarei, în
apropierea culoarului depresionar Rucăr-Bran.
 RESURSE ANTROPICE
VESTIGII ARHEOLOGICE
CASTRUL ROMAN JIDAVA (Argeş» Schitu Goleşti).
Rezervaţie arheologică. Fortificaţia a fost ridicată în timpul
împăratului roman Septimiu Sever. Este construit din
piatră, fiind considerat cel mai mare castru, îndeplinind
sarcina apărării trecătorii Bran. Este orientat pe axa N-S.
RUINELE CETĂŢII POIENARI (Argeş» Căpăţânenii
Ungureni). Rezervaţie arheologică. Ruinele Cetăţii
Poienari sau Cetatea lui Negru Vodă datează din sec. XIV.
Potrivit legendei, ar fi aparţinut legendarului domn al Ţării
Româneşti, Negru Vodă, cunoscut în istoriografie sub
numele de Radu I.
 Mănăstirea Curtea de Argeş

Situata la capatul unui bulevard cu tei batrani de sute de ani, Manastirea Curtea
de Arges este cel mai important loc de pelerinaj si rugaciune din judetul Arges, avand
hramul “Adormirea Maicii Domnului“.

Ctitorita in vremea domnitorului Neagoe Basarab, intre 1512 – 1517,

manastirea este parte a celei mai celebre legende romanesti: “Legenda Mesterului
Manole“. Cunoscuta si drept Biserica Episcopala, deoarece a fost scaun episcopal intre
anii 1739 si 1748, lacasul de cult are o lungime de 18 metri, o latime de 10 metri si
inaltimea de 25 de metri. Ca o curiozitate, naosul si pronaosul nu sunt despartite cu o
usa, ci doar de un chenar de usa montat intre doua coloane.
 SATE TURISTICE

LEREŞTI (Argeş»Lereşti). Arhitectură populară, artă

populară. Arhitectura populară: case de piatră în stilul
tradiţional muscelean argeşan. Artă populară: port
popular, ţesături. Centru de dulgherit şi prelucrarea
artistică a lemnului. Sat cu structură tradiţională.

RUCĂR (Argeş»Rucăr). Artă şi arhitectură populară.

Arhitectură populară: case ţărăneşti cu aspect de vilă,
instalaţii tehnice ţărăneşti (două dârste cu pive), porţi
din lemn frumos sculptate. Artă populară: port
popular tradiţional, ţesături (placade, dimie, cergi).
Centru de dulgherit şi prelucrarea artistică a lemnului.
ALTE STAŢIUNI ŞI LOCALITĂŢI
TURISTICE

BĂILE BRĂDETU (Argeş» Brădetu). Staţiune

balneoclimaterică. Staţiune balneoclimaterică de
interes general, cu activitate permanentă. Este
situată la 624 m altitudine, pe cursul superior al
râului Vâlsan, în depresiunea Brădetu. Factori
balneari: - ape minerale sulfuroase, clorurate,
sodice, hipotone;
 RESURSE NATURALE
MUNŢI
MUNŢII BERZUNŢI Culme muntoasă cu orientare NV-SE,
situată în E Carpaţilor Orientali, între râurile Trotuş (la V)
şi Tazlău (la E). Altitudinea maximă: 984 m (vf. Măgura).
MUNŢII CIUCULUI Masiv muntos situat în partea centrală
a Carpaţilor Orientali, între văile superioare ale Oltului (la
V), Trotuşului (la E) şi Uzului (la S).
MUNŢII GOŞMANU Masiv muntos situat în partea central-
estică a Carpaţilor Orientali, având forma unei culmi
prelungi, cu direcţia NV, SE. Altitudinea maximă: 1474 m
(vf. Geamăna). Important nod hidrografic (de aici izvorăsc
râurile: Oanţu, Secu, Vaduri, Calu, Iapa, Nechitu ş.a.).
MUNŢII NEMIRA Masiv muntos situat în partea
de E-SE a Carpaţilor Orientali (parte
componentă a Munţilor Trotuşului). Munţii
Nemira se individualizează printr-o masivitate
accentuată, desfăşurându-se sub forma unei
culmi principale (ale căror altitudini scad de la N
la S).

MUNŢII TARCĂU Masiv muntos situat în

partea centrală a Carpaţilor Orientali. Au
aspectul unor munţi joşi, cu altitudini medii de
1100-1300 m.
 RÂURI
BISTRIŢA Râu, afluent al Siretului la 10 km aval de
Bacău. Are 283 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de
7039 kmp. Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor
Rodna prin două pâraie (Bistricioara şi Putreda) de la
1930 m altitudine, străbate apoi diferite formaţiuni
geologice în care formează bazinete mai largi (Şesuri,
Cârlibaba, Ciocăneşti etc.), în alternanţă cu chei şi
îngustări pitoreşti (Zugreni, Toance, Crucea etc.).
SIRET Râu în partea de E a României, cu direcţie
generală de curgere NNV-SSE, afluent al Dunării. Are
706 km, din care 559 km pe teritoriul României; bazinul
hidrografic are 44.835 kmp, din care 42.890 kmp pe
teritoriul României (cel mai mare bazin hidrografic din
ţară, care ocupă 18,8% din suprafaţa României).
 RESURSE ANTROPICE
MONUMENTE ISTORICE

BISERICA Adormirea Maicii Domnului (din BORZEŞTI) (Bacău»Bogdana).

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din 1493-1494 a lui Ştefan
cel Mare şi a fiului său Alexandru. Este realizată în stil moldovenesc, cu faţadele
decorate, cu ceramică smălţuită în culoare verde, galben, cafeniu, portocaliu. A fost
restaurată în 1905, 1924, 1994.
BISERICA DIN LEMN Sf. Voievozi (din TISA SILVESTRI) (Bacău»Tisa
Silvestri). Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserică construită din
lemn de stejar în 1723 de către răzeşii din localitate.
BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI BERZUNŢI Adormirea Maicii Domnului
(Bacău»Berzunţi). Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica a fost
construită în 1774 pe locul unei biserici din lemn, ctitorie a lui Bogdan Lăpuşneanu
din 1572. Biserica actuală a fost pictată în 1836 de Macarie Levantes. Clopotul
datează din 1570.
CONACUL ROSETTI-TESCANI (cu parcul dendrologic) (Bacău»Tescani).
Monument istoric şi de arhitectură laică. Edificiu construit în 1898 situat într-un
frumos parc dendrologic. Aici venea foarte des George Enescu unde a şi creat
opera Oedip. George Enescu a cerut să fie înmormântat la Tescani.
LOC ISTORIC - MONUMENT COMEMORATIV (în OITUZ)
(Bacău» Oituz). Loc istoric. Monument comemorativ. Aici
s-au dat lupte în primul război mondial. La cota 600 m se
află Statuia cavalerului în luptă.

MONUMENTUL EROILOR (din GHIMEŞ) (Bacău» Ghimeş-

Făget). Monument comemorativ. Monument ridicat în
memoria soldaţilor români căzuţi în al doilea război
mondial pe aceste locuri, în luptele pentru alungarea
hitleriştilor.

PODUL LUI ŞTEFAN CEL MARE (Bacău» Bogdana).

Monument istoric. Pod din piatră datând din sec. al XV-lea
reparat în anii 1840 şi 1903.
 ARHITECTURA ŞI TEHNICA POPULARĂ
CENTRU ETNOGRAFIC (din GHIMEŞ) (Bacău» Ghimeş-Făget).
Arhitectură şi artă populară. Gospodării cu structură tradiţională, instalaţii
tehnice populare. Port popular cu influenţe transilvănene, textile, ţesături,
confecţionat cojoace.
CENTRU ETNOGRAFIC (în CAŞIN) (Bacău» Caşin). Arhitectură, artă
populară. Arhitectură populară: gospodării cu structură tradiţională,
arhitectură tradiţională. Artă populară: prelucrare artistică a lemnului
(porţi), prelucrarea artistică a pietrei (stâlpi pentru porţi), confecţionat
cojoace cu motive variate, confecţionat instrumente muzicale.
CENTRU ETNOGRAFIC (în GLĂVĂNEŞTI) (Bacău» Podu Turcului).
Artă populară. Ţesături (covoare sub formă de tablouri vivante redate
stilizat)
CENTRU ETNOGRAFIC (în POIENI) (Bacău»Poieni). Arhitectură
populară. Sat cu arhitectură tradiţională.
CENTRU ETNOGRAFIC ŞI FOLCLORIC. (în BERZUNŢI) (Bacău»
Berzunţi). Arhitectură şi artă populară, creaţie populară. Arhitectură
populară: Structură tradiţională (sat adunat); Gospodării de structură
tradiţională. Artă populară: Prelucrarea artistică a lemnului (porţi sculptate,
unelte agricole sculptate, mobilier, fântâni cu mască).
 STAŢIUNI BALNEARE

SLĂNIC MOLDOVA (Bacău» Slănic Moldova). Staţiune

balneoclimaterică de interes general cu activitate permanentă.
Este situată pe versantul estic al Carpaţilor Orientali, pe valea
pârâului Slănic, într-o regiune cu păduri de fag şi brad, în
mijlocul unui parc natural amenajat, la o altitudine de 530 m.
 RESURSE NATURALE
MUNŢI
MUNTELE ŞES (PLOPIŞ) Culme muntoasă situată în
partea de NV a Munţilor Apuseni, extinsă pe direcţia
NV-SE. Altitudinea macimă: 918 m (vf. Măgura
Mare). Sunt parţial împăduriţi (fag, carpen, gorun).
MUNŢII BIHOR Masiv muntos situat în V României,
constituind nucleul Munţilor Apuseni (Carpaţii
Occidentali) şi totodată treapta montană cea mai înaltă
a acestora. Altitudinea maximă: 1849 m (vf. Curcubăta
Mare).
MUNŢII CODRU MOMA Masiv muntos situat în V
Munţilor Apuseni. Altitudinea maximă: 1112 m (vf.
Pleşu).
MUNŢII PĂDUREA CRAIULUI
Culme muntoasă situată în NV Munţilor
Apuseni, ce este orientată NV-SE.

MUNŢII VLĂDEASA
Masiv muntos situat în partea de N a
Munţilor Apuseni. Este un masiv bine
individualizat, cu relief domol, cu o culme
centrală, orientată NNE-SSV, teşită,
dominată de mai multe vârfuri care
depăşesc 1600 m altitudine.
 RÂURI
BARCĂU
Râu, afluent al Crişului Repede. Izvorăşte de sub vf.
Ponor din E Munţilor Plopiş, flanchează marginea
sudică a depresiunii Şimleu Silvaniei, străbate defileul
de la Marca, săpat în şisturi cristaline, apoi trece în
zona de dealuri şi de câmpie.
CRIŞ
Râu, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei, format prin
unirea Crişului Repede cu Crişul Alb. Crişul Repede
are 148 km lungime şi suprafaţa bazinului de 2425
kmp.
 MONUMENTE ALE NATURII
CETĂŢILE PONORULUI (Bihor»Chişcău)
Fenomene geologice; Reprezintă fenomenul carstic cel mai remarcabil din ţara
noastră. Cetăţile sunt constituite din trei avene gigantice, situate într-o
depresiune împădurită cu diametrul de cca. 1 km. Primul aven este sfârşitul
Văii Cetăţii.
PEŞTERA URŞILOR (Bihor»Chişcău)
Peştera Urşilor este amplasată în partea de est a satului Chişcău (comuna
Pietroasa, judeţul Bihor), pe versantul stâng al Văii Crăiasa (afluent de dreapta
al Crişului Negru), la o altitudine de 482 m.
 RESURSE ANTROPICE
MONUMENTE ISTORICE
BISERICA DE LEMN (din MARGINE)
(Bihor»Margine). Monument istoric şi de arhitectură
religioasă, biserica cu hramul Sfinţii Arhangheli
Mihail şi Gavril a fost construită în anul 1700 şi
pictată în 1889. Sub aspectul bogăţiei în ornamente
cioplite, crestate sau sculptate, bisericile din lemn din
Bihor depăşesc monumentele de acest gen din
Europa.
BISERICĂ DE LEMN (în BOIANU MARE)
(Bihor»Boianu Mare). Monument istoric şi de
arhitectură religioasă, biserica are hramul Sfinţii
Arhangheli Mihail şi Gavril. A fost construită în anul
1686, cu adăugiri din sec. XIX şi picturi din sec.
XVIII.
 ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR
CENTRU FOLCLORIC (în BOIANU MARE) (Bihor»
Boianu Mare). Manifestări populare tradiţionale legate
de anumite perioade şi date calendaristice, de anumite
momente din viaţa omului.
CENTRU FOLCLORIC (în CĂPÂLNA) (Bihor» Căpâlna)

MUZEUL ETNOGRAFIC (din BEIUŞ) (Bihor» Beiuş).

Muzeu etnografic; deschis într-o primă formă în anul
1958, a fost organizat într-o concepţie ştiinţifică
adecvată în clădirea ce a aparţinut doctorului Ioan
Ciordaş. Muzeul prezintă mărturii ale culturii populare
deosebit de valoroase, provenite din satele depresiunii.
 STAŢIUNI
STÂNA DE VALE (Bihor»Stâna de Vale). Staţiunea montană Stâna de Vale
reprezintă un mic bazinet situat în jurul altitudinii de 1100 m, fiind drenat
axial de izvoarele Văii Iadului. Ea este de fapt o frumoasă poiană cu
molizi răzleţi, înconjurată de munţi cu păduri de molid şi fag.
BĂILE FELIX (Bihor»Băile Felix - 1 Mai). Staţiune balneoclimaterică de
interes general, cu funcţionare permanentă. Este situată în NV-ul ţării, la o
altitudine de 140 m. Climă continentală moderată, cu slabe influenţe
oceanice dinspre vest, cu veri răcoroase şi ierni blânde.

TINCA (Bihor»Tinca). Staţiune balneoclimaterică de interes general, cu

funcţionare permanentă, cu climat moderat de câmpie, influenţat uşor de
circulaţia maselor de aer oceanice, mai umede din vest. Temperatura
medie anuală este de 10,5(C.
 RESURSE NATURALE
MUNŢI
MUNŢII BÂRGĂU
Munţi scunzi, situaţi în N Carpaţilor Orientali,
delimitaţi de cursul superior al râului Someşul Mare
(la V şi NV), de râul Coşna (la NE) şi Valea Bistriţei
ardelene (la S) şi străjuiţi de Munţii Rodna (la NV),
Suhard (la NE) şi Călimani (la S).
MUNŢII CĂLIMANI
Masiv muntos vulcanic situat pe rama internă a
Carpaţilor Orientali, parte componentă a lanţului de
munţi vulcanici. Munţii Călimani constituie cel mai
proeminent edificiu vulcanic din Carpaţii româneşti.
 MUNŢII RODNA
Cel mai mare dintre toate masivele cristalino-mezozoice
ale Carpaţlor Orientali, Munţii Rodnei ocupă un spaţiu
vast, între Sălăuţa, Someşu Mare şi Depresiunea
Maramureşului.
MUNŢII ROTUNDA
Colină muntoasă alcătuită din roci cristaline foarte
variate, acoperită cu păduri de foioase şi conifere, poieni
şi păşuni alpine pigmentate cu blocuri de roci cristaline
printre care se află tufe de afini şi smârdar, relicte
glaciare. Acestora li se adaugă pinii strob.
MUNŢII ŢIBLEŞ
Masiv muntos situat în partea de NV a Carpaţilor
Orientali; aparţine lanţului muntos vulcanic, situat între
valea superioară a Suciului (la V) şi cea a Sălăuţei (la E).
Altitudinea maximă: 1839 m (vf. Ţibleş).
 LACURI
LACUL COLIBIŢA Lac de acumulare situat la graniţa dintre Munţii
Bârgăului şi Munţii Călimani.
LACUL CETĂŢELE Lac natural cu faună şi floră specifică, format în
spatele unui val de alunecare pornit din Dealul Cetăţele. Are formă
oval alungită o lungime de 227 m, lăţimea maximă de 64 m şi o
adâncime de 4,85 m. Suprafaţa este de 8 787 mp. Este alimentat cu
apă din precipitaţii şi izvoare de fund.
LACUL LALA MICĂ Parte a complexului de lacuri glaciare LALA,
în Munţii Rodnei, cu o adâncime maximă de 0,40 m.
LACUL LALA MARE Parte a complexului de lacuri glaciare LALA,
în Munţii Rodnei, are o suprafaţă de 5.637 mp. şi adâncimea
maximă este de 1,6 m.
TĂUL ZÂNELOR Lac montan de baraj (alt. 1293 m) cu faună şi floră
specifică lacurilor montane. Lacul s-a format în spatele unui val de
grohotiş. Are lungimea de circa 75 m şi lăţimea de 4 m.
 RÂURI
BISTRIŢA Râu, afluent al Siretului la 10 km aval de
Bacău. Are 283 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de
7039 kmp. Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor
Rodna prin două pâraie (Bistricioara şi Putreda) de la
1930 m altitudine.
SOMEŞU MARE Râu în N României, cu cea mai mare
extindere a cursului şi bazinului său pe teritoriul
judeţului Bistriţa Năsăud: 118 km, iar suprafaţa
bazinului este 4490 kmp. Se formează prin unirea, la S
de pasul Rodna (1271 m altitudine), a pârâului Maria,
care izvorăşte din V Munţilor Suhard, de la 1551 m
altitudine, cu pârâul Valea Smeului, al cărui izvor se află
în E Munţilor Rodnei, sub vf. Coşorba (1547 m
altitudine).
 RESURSE ANTROPICE
VESTIGII ARHEOLOGICE

CETATEA CICEU (Bistriţa-Năsăud» Ciceu-Giurgeşti) Vestigii

arheologice; Cetatea a fost construită în 1203-1204. În 1489 a
intrat în posesia lui Ştefan cel Mare, fiind amenajată ca
reşedinţă domnească, iar apoi a fost feudă a domnilor
moldoveni până în timpul lui Alexandru Lăpuşneanu (1568).
RUINELE CASTRULUI ROMAN (din ORHEIU BISTRIŢEI)
(Bistriţa-Năsăud» Orheiu Bistriţei) Vestigii arheologice;
Castru roman de dimensiuni mari în care îşi avea garnizoana
Cohors I şi aşezare civilă romană (sec. II-III).
RUINELE CETĂŢII RODNA (Bistriţa-Năsăud» Rodna) Cetate
datând din sec. X, ce a avut un rol important în perioada
Evului Mediu.
 MUZEE
MUZEU SĂTESC (în MAIERU) (Bistriţa-Năsăud» Maieru)
Muzeu etnografic; Profil: etnografie, istorie. Etnografie:
unelte agricole, port popular; Istorie: vase dacice, schiţe,
hârtii, documente, ladă de tezaur bogat decorată, scrisori,
documente şi alte obiecte care au aparţinut scriitorului Liviu
Rebreanu. Muzeul deţine peste 6000 piese.
MUZEUL MEMORIAL GEORGE COŞBUC (Bistriţa-Năsăud»
Coşbuc) Muzeu memorial; Colecţia cuprinde obiecte
aparţinând poetului, mobilier din casa părinţilor, cărţi, ediţii
ale operei sale. Muzeul este organizat în casa părintească,
construită în sec. XIX de tatăl poetului, preotul Sebastian
Coşbuc.
MUZEUL MEMORIAL LIVIU REBREANU (Bistriţa-Năsăud»
Liviu Rebreanu) Muzeu memorial; Profil: memorial, istoria
literaturii. Obiecte de mobilier, fotografii de familie, alte
obiecte aparţinând scriitorului, ediţii din opera acestuia
apărute în ţară şi străinătate.
 ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR
ACTIVITĂŢI ARTISTICE (în BISTRIŢA) (Bistriţa-Năsăud»Bistriţa)
Manifestări populare tradiţionale: Festivalul internaţional de folclor Nunta
Zamfirei, Ansamblul folcloric Cununa de pe Someş, Ansamblul folcloric
Codrişorul.

CENTRU FOLCLORIC (în BISTRIŢA BÂRGĂULUI) (Bistriţa-Năsăud»Bistriţa

Bârgăului) Manifestări populare tradiţionale - obiceiuri calendaristice (de
iarnă şi de Paşti) şi familiale (nunţi).
CENTRU FOLCLORIC (în JOSENII BÂRGĂULUI) (Bistriţa-Năsăud»Josenii
Bârgăului) Manifestare populară tradiţională: Alaiul Munţilor, dedicată
obiceiurilor de nuntă din satele de pe Valea Bârgavelor (februarie).
CENTRU FOLCLORIC (în MAIERU) (Bistriţa-Năsăud»Maieru) Creaţie
populară: Ansamblul de dansuri şi cântece populare Cununa, Teatrul
folcloric Banda Jianului, Ansamblu coral. Obiceiuri populare: tradiţionale
calendaristice - Ieşitul plugului întâi.
 STAŢIUNI
SÂNGEORZ-BĂI (Bistriţa-Năsăud» Sângeorz Băi)
Staţiune balneoclimatică de interes general; Ape minerale bicarbonatate,
clorosodice, calcice, sodice, magneziene, carbogazoase cu o mineralizaţie
totală de 10-11 g/l.

DOMENIU SCHIABIL FÂNTÂNELE (Bistriţa-Năsăud» Fântânele)

Caracteristici principale: suprafaţa - 6,0 ha; lungimea totală - 1000m;
 RESURSE NATURALE
LACURI
LACUL "CAL ALB" (Botoşani» Havârna)
Lac amenajat pentru piscicultură.
LACUL "STÂNCA COSTEŞTI" (Botoşani» Manoleasa
Prut) Lac de acumulare pe râul Prut, la graniţa cu
Republica Moldova. Are 140.000 ha.
LACUL DRACŞANI (Botoşani» Copălău)
Lac antropic, ce conferă o frumuseţe aparte, situat pe
Valea Sitnei. Are 440 ha.
LACUL HĂNEŞTI (Botoşani» Hăneşti)
Lac amenajat pentru piscicultură (136 ha).
 RÂURI
BAHLUI Râu, afluent al Jijiei în amonte de Chipereşti
(judeţul Iaşi). Are o lungime de 104 km şi o suprafaţă a
bazinului de 1915 kmp.
JIJIA Râu în NE ţării, afluent al Prutului pe teritoriul
comunei Gorban (judeţul Iaşi). Are 307 km şi o suprafaţă a
bazinului de 5850 kmp.
PRUT Râu în extremitatea de NE şi E a României, afluent al
Dunării, la 15 km E de Galaţi. Lungimea sa totală este de
953 km, dintre care 742 km pe teritoriul României (al treilea
râu ca lungime al ţării, după Dunăre şi Mureş).
SIRET Râu în partea de E a României, cu direcţie generală de
curgere NNV-SSE, afluent al Dunării. Are 706 km, din care
559 km pe teritoriul României; bazinul hidrografic are
44.835 kmp, din care 42.890 kmp pe teritoriul României.
 PEŞTERI
REZERVAŢIA ARHEOLOGICĂ (din
RIPICENI)

Vestigii arheologice - În peştera Stânca

Ripiceni s-au depistat mai multe straturi de
locuire paleolitică cu inventarele specifice
precum şi vase.
 RESURSE ANTROPICE
MONUMENTE ISTORICE
COMPLEXUL MĂNĂSTIRESC VORONA (Botoşani» Vorona) Monument
istoric şi de arhitectură religioasă. Complexul se găseşte într-o pitorească
poiană şi este compus din: - Biserica Adormirea Maicii Domnului,
construită între 1783-1803, ctitor Iordache Panait. Edificiul are formă de
navă.

PODUL DIN LEMN (din LOZNA) (Botoşani» Lozna) Monument istoric.

Datează din sec. II-III e.n. fiind conservat excepţional în turbăria din
vecinătatea localităţii
 CASE MEMORIALE
COMPLEXUL MUZEAL MIHAI EMINESCU (Botoşani»
Ipoteşti) Muzeul memorial - Casă memorială. Reconstruită în
1977 după originalul din 1849, expune obiecte şi materiale
originale aparţinând lui Mihai Eminescu (fotografii, scrisori,
cărţi) - Biserica din lemn - construită în sec. XIX - Biserica
din zid construită în sec. XX .
 RESURSE NATURALE

LACURI

BALTA BRĂILEI (Brăila»Frecăţei) Balta Brăilei cu principalele

artere hidrografice (Cremenea, Măcin, Vâlciu) reprezintă un
potenţial turistic deosebit, putându-se realiza excursii cu vaporul.
Zona de protecţie a digului este în cea mai mare parte plantată cu
plop negru sau acoperită cu păduri naturale de Sălcii.
LACUL JIRLĂU - ZONĂ DE PESCUIT SPORTIV (Brăila»Jirlău)
Lac natural. Liman fluviatil cu apă ce conţine sulfaţi. Are o
suprafaţă de 9 kmp, este alimentat cu apă de afluentul său Valea
Mare sau Valea Boului.
LACUL NATURAL IANCA (Brăila»Ianca) Lac natural. Lac cu
apă sărată (mineralizare 345 mg/litru), suprafaţa 3,22 kmp. În anii
secetoşi, rămâne fără apă.
LACUL SĂRAT (Brăila»Lacu Sărat Băi) Lac natural
format în crovuri (depresiune de tasare). Are o
suprafaţă de 39,0 ha şi un volum de 0,2 mil. mc. Lac
cu o mare concentraţie de clorură de sodiu, sulfat de
sodiu şi magneziu, cu importante rezerve de nămol
sapropelic şi apă minerală sulfatată, clorurată sodică.
LACUL SĂRAT MOVILA MIRESEI (Brăila»Movila
Miresei)
Lac natural. Lac sărat situat în Câmpia Brăilei.
Suprafaţa 1,8 kmp. Conţine apă sărată, sulfatată,
sodică, hipotonă şi nămol sapropelic pe fund cu
calităţii terapeutice.
 RÂURI
BUZĂU (Brăila)
Râu, afluent al Siretului în Câmpia Siretului inferior.
Are 302 km şi o suprafaţă a bazinului de 5264 kmp.
Izvorăşte din N Masivului Ciucaş, de la 1800 m
altitudine, de sub vf. Ciucaş, curge mai întâi spre N,
pentru ca la Întorsura Buzăului să facă o cotitură
bruscă spre SE.
DUNĂREA (Brăila)
Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi
debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa
bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care
221,7 mii kmp pe teritoriul României. Izvorăşte din E
Munţilor Schwarzwald (Pădurea Neagră) din
Germania, prin pâraiele Breg şi Brigach.
 RESURSE ANTROPICE
MĂNĂSTIREA MĂXINENI Naşterea Sf.
Ioan Botezătorul (Brăila» Măxineni)
Situată la 35 km de oraşul Brăila, pe
direcţia Focşani, la confluenţa râurilor Buzău şi
Siret, se află ruinele sfintei mănăstiri - unde
Matei Basarab (1632-1654), în anul 1637, a
ridicat una dintre cele mai mari şi frumoase
mănăstiri ale Munteniei şi ca punct strategic
militar.
 STAŢIUNI BALNEARE

LACU SĂRAT (Brăila» Lacu Sărat Băi) Staţiune

balneară de interes general, cu funcţionare
permanentă. Este situată pe malul lacului cu
acelaşi nume la 5 km de Brăila. Lac cu mare
concentraţie de clorură de sodiu, sulfat de sodiu şi
magneziu cu importante rezerve de nămol
sapropelic şi apă minerală sulfatată, clorurată
sodică.
 RESURSE NATURALE

MUNŢI

MUNTII CIUCAŞ
Munţii Ciucaş sunt situaţi în S Carpaţilor Orientali (în
Carpaţii de Curbură), la E de cursurile superioare ale
râurilor Teleajen si Tărlung. Altitudine maximă: 1954 m (vf.
Ciucaş).
MUNŢII BAIULUI
Complex de culmi muntoase în V Carpaţilor de Curbură
(Carpaţii Orientali), între valea Prahovei (la V) şi valea
Doftanei (la E).
MUNŢII BÂRSEI
Munţii Bârsei sunt situaţi în S Depresiunii Bârsei (Piatra
Mare, Postăvaru, Măgura Codlei). Altitudinea maximă: 1843
m (vf. Piatra Mare).
MUNŢII FĂGĂRAŞ Masiv muntos situat în partea central-
estică a Carpaţilor Meridionali. Altitudinea maximă: 2544 m (vf.
Moldoveanu - cel mai înalt din ţară). Munţii Făgăraş sunt cei
mai masivi şi mai înalţi din Carpaţii româneşti (au 6 vârfuri de
peste 2500 m).

MUNŢII PERŞANI Sunt situaţi în SV Carpaţilor Orientali,

extinşi pe direcţia NNE-SSV, limitând partea de V a Depresiunii
Braşov. Prezintă interesante forme carstice (Cheile Vârghişului,
peştera Mereşti etc.).
MUNŢII PIATRA CRAIULUI Masiv muntos situat în partea
de E a Carpaţilor Meridionali. Altitudinea maximă: 2238 m.
Prezintă numeroase forme carstice (peşteri, chei)
 RÂURI
BUZĂU Râu, afluent al Siretului în Câmpia Siretului inferior.
Are 302 km şi o suprafaţă a bazinului de 5264 kmp. Izvorăşte
din N Masivului Ciucaş, de la 1800 m altitudine, de sub vf.
Ciucaş, curge mai întâi spre N, pentru ca la Întorsura
Buzăului să facă o cotitură bruscă spre SE.
OLT Râu în partea centrală şi de S a României, cu direcţie
predominantă de curgere N-S, afluent al Dunării pe teritoriul
comunei Islaz (jud. Teleorman). De la izvor şi până la vărsare,
de-a lungul celor 615 km (al patrulea râu al ţării, ca lungime,
după Dunăre, Mureş şi Prut), Oltul străbate 7 judeţe.
PRAHOVA Râu, afluent al Ialomiţei pe teritoriul comunei
Adâncata (judeţul Ialomiţa). Are 193 km lungime şi o
suprafaţă a bazinului de 3738 kmp.
 RESURSE ANTROPICE
CASTELUL BRAN (MUZEUL BRAN) (Braşov»Bran)
Monument istoric şi de arhitectură laică muzeu naţional.
Iniţial cetate, aceasta cuprindea un post avansat de
apărare, cu 2 rânduri de ziduri, zidul de incintă fiind
străbătut de guri de tragere.

MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA (Braşov»Voila) Monument

istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea cuprinde
biserica Adormirea Maicii Domnului, a cărei construcţie a
început în 1657 din iniţiativa vornicului Preda
Brâncoveanu şi a fost terminată în 1707.
 ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR

CENTRU FOLCLORIC (în BRAN) (Braşov»Bran) Creaţie

populară: rapsozi populari. Obiceiuri tradiţionale: calendaristice
şi familiale.
CENTRU FOLCLORIC (în MOIECIU DE JOS) (Braşov»Moieciu
de Jos/de Sus) Creaţie populară: ansamblu folcloric (dansuri), cor
ţărănesc. Obiceiuri tradiţionale: calendaristice, familiale.
CENTRU FOLCLORIC (în MOIECIU DE SUS) (Braşov»Moieciu
de Jos/de Sus) Creaţie populară: cor ţărănesc, ansamblu folcloric.
Obiceiuri tradiţionale: calendaristice, familiale.
CENTRU FOLCLORIC (în POIANA MĂRULUI)
(Braşov»Poiana Mărului) Creaţie populară: rapsozi populari, cor
ţărănesc, echipă de dansuri şi obiceiuri populare; Obiceiuri
tradiţionale: calendaristice; Manifestări tradiţionale: sărbătoarea
crescătorilor de animale.
MUZEUL SĂTESC (din ŞIRNEA) (Braşov»Fundata) Muzeu
sătesc. Profil: etnografie. Piese de port popular, ceramică
interioare de locuinţe, piese de cult, ţesături.
 RESURSE NATURALE
MUNŢI

MUNŢII SIRIU

Masiv muntos situat în SE Carpaţilor Orientali (Carpaţii de

Curbură), în grupa Munţilor Buzăului. Altitudinea maximă:
1663 (vf. Mălâia).
 LACURI
BALTA ALBĂ (Buzău»Balta Albă)
Liman fluviatil, cu o suprafaţă de 1012,0 ha şi un volum de 5,1 mil. mc.
Apa mineralizată a lacului este clorurată, slab sulfurată, slab magnezică.
LACUL DE ACUMULARE SIRIU (Buzău»Siriu)
Lac amenajat în suprafaţă de 350 ha. Are folosinţă complexă (economică,
agricolă, piscicultură).
 RÂURI
BUZĂU
Râu, afluent al Siretului în Câmpia Siretului inferior. Are
302 km şi o suprafaţă a bazinului de 5264 kmp. Izvorăşte din
N Masivului Ciucaş, de la 1800 m altitudine, de sub vf.
Ciucaş, curge mai întâi spre N, pentru ca la Întorsura
Buzăului să facă o cotitură bruscă spre SE.

RÂMNICU SĂRAT
Râu în partea de E a României, afluent al Siretului pe
teritoriul comunei Năneşti (judeţul Vrancea). Are 123 km
lungime şi o suprafaţă a bazinului de 1010 kmp. Izvorăşte de
pe pantele de E ale Muntelui Furu, de la 1310 m altitudine.
 MONUMENTE ALE NATURII
FOCUL VIU (din TERCA) (Buzău»Lopătari)
Rezervaţie naturală (geologie). Emanaţie de gaz metan ce iese la
suprafaţă prin fisurile scoarţei, se aprind şi ard cu flăcări ce se ridică la
0,5 m, fenomenul fiind foarte atractiv noaptea.

ZONĂ DE CARST DEZVOLTAT PE SARE (în MÂNZĂLEŞTI)

(Buzău» Mânzăleşti)
Rezervaţie naturală geologică. Blocurile de sare, înglobate într-o masă
argiloasă, apar la suprafaţă în multe locuri din bazinele râurilor Jghiab,
pârâul Sărat, Meledic, pe ele dezvoltându-se doline, lapiezuri adânci,
avenuri, peşteri în masive de sare.
 VULCANII NOROIOŞI
Rezervatie geologica si botanica
- localizata in Comunele Scortoasa si respectiv Berca;
- suprafete 15,2 ha respectiv 10,2 ha.

Rezervatie geologica care evidentiaza un fenomen unic, al eruptiilor de

material mineral (din argile si luturi) cu apa, fractiuni de titei, gaze
naturale si urme de sare - care explica atat originea marina a titeiului si
sarii cat si fenomenul fizico-chimic al ascensiunii, fierberii si devenirii
noroiului, in curgere pana la circa 500 m, pe valea ravenata vecina.
 RESURSE ANTROPICE

MONUMENTE ISTORICE
BISERICI RUPESTRE (în NUCU) (Buzău»Nucu) Monumente
istorice. În zona localităţilor Nucu - Colţi există 29 lăcaşuri de cult
săpate în rocă. Sunt bogat ornamentate şi greu accesibile.
SCHITU ALUNIŞ TĂIEREA CAPULUI SF. IOAN
BOTEZĂTORUL (Buzău»Aluniş) Monument istoric şi de
arhitectură religioasă. Schitul cuprinde: Biserica săpată în stâncă,
trei chilii săpate în stâncă.
MĂNĂSTIREA CIOLANU (Buzău» Măgura) Monument
de arhitectură religioasă. Este situată la 35 km NV de
Buzău. A fost ctitorită în sec XVI de Doamna Neagoe, soţia
lui Mihnea Turcitul. Cuprinde: - Biserica Veche Din Deal -
datează din 1828 pictată de G. Tăttărescu în 1886; - Chiliile
mănăstirii - din sec. XIX, etc.
 MUZEE
MUZEUL CHIHLIMBARULUI (Buzău»Aluniş) Muzeu
comunal. Profil: Şt. naturii, geografie. Adăposteşte
mostre de chihlimbar, unelte, material iconografic.
MUZEUL MINA DE PĂCURĂ (Buzău»Sărata
Monteoru) Muzeu comunal. Muzeul conservă o veche
exploatare petrolieră la care s-a folosit o metodă
ingenioasă de extragere prin galerie şi puţ colector ca în
minele de cărbuni.
 PODGORII ŞI CRAME

CENTRU VITICOL ŞI DE VINIFICAŢIE (din

PIETROASELE) (Buzău»Pietroasele) Zonă viticolă.
Important centru viticol şi de vinificaţie. Staţiune
experimentală viticolă în cadrul căreia au fost create mai
multe soiuri de viţă de vie, remarcându-se Tămâioasa
românească.
 STAŢIUNI BALNEARE
SĂRATA MONTEORU (Buzău» Sărata Monteoru) Staţiune balneară
de interes general, cu funcţionare permanentă. Factori naturali de cură:
ape minerale sărate, sodice, iodurate, bromurate, calcice, magneziene,
sulfuroase şi nămol sulfuros.

BALTA ALBĂ (Buzău»Balta Albă) Staţiune balneară. Are activitate

sezonieră. Lacul are o suprafaţă de 1000 ha. Apa mineralizată a lacului
este clorurată, slab sulfurată, slab magnezică. Se recomandă pentru
tratarea bolilor reumatice, neurologice periferice, ginecologice.