BIOFORMELE

ŞI ROLUL LOR ÎN
ALCĂTUIREA FITOCENOZELOR

4/14/2019 4:59 AM 1
 Consideraţii generale
 In evoluţia lor organismele tind spre:
 o diversificare morfo-structurală,
 o mărire a variabilităţii genotipice în
genofondurile populaţiilor,
 o convergenţă a caracterelor.
 Cele 500.000 de sp. de pe Terra se supun
legităţilor divergenţei şi convergenţei

4/14/2019 4:59 AM 2
 Rezultatul este o diversitate ridicată, dar si
dobândirea unor caractere morfologice,
anatomice, fiziologice, ori a unor
preferinţe ecologice care apropie specii
mai mult sau mai puţin îndepărtate sub
aspect filogenetic.

4/14/2019 4:59 AM 3
 Aceste caractere s-au conturat în timp prin
mecanisme selective, care favorizeaza
dezvoltarea acelor plante care se
adapteaza, într-o mai mare măsură, cu
valorile factorilor de mediu dintr-o anumită
perioadă geologică şi dintr-o regiune dată.

4/14/2019 4:59 AM 4
 Bioformele reunesc acele categorii de plante
care, deşi aparţin la unităţi taxonomice
diferite, ca rezultat al îndelungatei evoluţii
convergente în condiţii de mediu mai mult
sau mai puţin similare, au dobândit o serie de
caractere şi adaptări morfo-anatomo-
fiziologice asemănătoare, ce le conferă
avantaje competitive în lupta interspecifică şi
în valorificarea optimă a condiţiilor staţionale.

4/14/2019 4:59 AM 5
 In ştiinţa, termenul de bioformă, sau
formă de viaţă (live form's) a fost introdus
de Warming.

4/14/2019 4:59 AM 6
 Aceste bioforme sunt expresia
exteriorizată a unor condiţii ecologice care
au modelat genotipuri variate, făcându-le
mai apte în lupta interspecifică pentru
existenţă.

4/14/2019 4:59 AM 7
 In aceste condiţii, cunoaşterea structurii
după bioforme oferă specialiştilor informaţii
privind:
 structura şi evoluţia în timp a fitocenozelor,
 influenţele antropo-zoogene
 gradul de echilibru dintre aceste fitocenoze şi
factorii de mediu.

4/14/2019 4:59 AM 8
 Cel mai acceptat sistem de clasificare a
bioformelor se bazează pe modul în care
sunt protejate, în timpul sezonului
nefavorabil, structurile de regenerare ale
plantelor, respectiv poziţia organelor de
reînnoire (a mugurilor).

4/14/2019 4:59 AM 9
4/14/2019 4:59 AM 10
 HH

4/14/2019 4:59 AM 11
 Categorii de forme biologice
1. Terofite (Therophyta, T) –
plante anuale (Th) sau
bianuale (TH) care
supravieţuiesc perioadelor
nefavorabile sub formă de
seminţe sau spori, în
condiţiile în care organele
vegetative se degradează.
Ex.: Papaver rhoeas

4/14/2019 4:59 AM 12
2. Hemicriptofite (Hemicryptophyta, H) – specii erbacee
perene, cu muguri hibernali formaţi pe tulpini subterane,
dar localizaţi foarte aproape de suprafaţa solului, astfel încât
pot fi protejaţi de frunzele rozetelor bazale, de zăpadă şi
litieră. Ex.: Achillea sp., Fragaria sp., Lysimachia sp.,
Ranunculus repens, Taraxacum sp.

4/14/2019 4:59 AM 13
3. Geofite (Geophyta, G) – plante de uscat,
cu organele de rezistenţă (bulbi, rizomi,
tuberculi, muguri radiculari, rădăcini
tuberizate) situate în sol.
Ex. Anemone sp., Crocus sp.
4/14/2019 4:59 AM 14
4. Helohidatofite (helos = mlaştină,
palustru, hidatos = de apă Hh) – plante
acvatice şi palustre la care organele de
rezistenţă persistă peste iarnă în mediul
acvatic. Ex.: Nymphaea sp., Nuphar sp.

4/14/2019 4:59 AM 15
5. Camefite (Chamaephyta, Ch) – plante erbacee şi
arbuşti cu muguri de regenerare localizaţi aproape de
suprafaţa solului (sub 25–30 cm înălţime) şi protejaţi
peste iarnă de stratul de zăpadă sau de litieră. Ex.:
Trifolium repens, Vaccinium sp., Vinca sp., plante-
perniţe (Minuartia sedoides, Silene acaulis)

4/14/2019 4:59 AM 16
6. Fanerofite (Phanerophyta, Ph) – plante
lemnoase cu mugurii hibernali (de
înlocuire) localizaţi la distanţă faţă de
suprafaţa solului (minimum 25–30 cm
înălţime) şi protejaţi în general de catafile.
În cadrul acestui grup se disting:

4/14/2019 4:59 AM 17
  nanofanerofite - nPh sau N - cu muguri situaţi
între 0,25-2 m: Rubus idaeus, Rosa canina,
Daphne mezereum

4/14/2019 4:59 AM 18
  mezofanerofite - mPh sau M - cu muguri între
2-15 m de la sol: Salix purpurea, Corylus
avellana, Sambucus nigra

4/14/2019 4:59 AM 19
  megafanerofite-MPh sau MM-la care mugurii
sunt situaţi peste 15m: Abies alba, Fagus
sylvatica, Quercus petraea

4/14/2019 4:59 AM 20
 Semnificaţia bioformelor

 Fanerofitele caracterizează vegetaţia

lemnoasă de pe Glob, numeric ele fiind cel
mai bine reprezentate în pădurile tropicale
umede, scăzând în diversitate pe măsura
apropierii de poli.
 Pe altitudine, fanerofitele se reduc ca
număr de specii, lipsind complet în etajul
alpin şi în cel nivo-glaciar;
4/14/2019 4:59 AM 21
 Camefitele sunt specifice regiunilor cu
ierni geroase şi bogate în precipitaţii sub
formă de ninsoare (tundre polare, etaj
subalpin si alpin), sau în regiunile în care
bat vânturi uscate, tufele lor dese creând
un microclimat ce le permite să-şi treacă
mugurii vegetativi peste perioada de
stress.
4/14/2019 4:59 AM 22
 Hemicriptofitele ilustrează un climat
moderat, abundenţa formaţiilor ierboase
edificate de poaceele perene (savane,
stepe, preerii, pampasuri). In cazul
cresterii ponderii lor într-o grupare
lemnoasă, ele vor marca un început al
instalării grupărilor secundare ori o
intervenţie antropică cu intensităţi
variabile.
4/14/2019 4:59 AM 23
 Geofitele informează asupra existenţei
unor perioade de vegetaţie scurtă ori a
unor condiţii staţionare care oferă optimul
ecologic un timp limitat, cauza acestor
situaţii fiind fie temperaturile scăzute, fie
perioade de secetă şi uscăciune
prelungite.

4/14/2019 4:59 AM 24
 Terofitele sugerează un climat mai mult
sau mai puţin arid şi un grad ridicat de
antropizare a florei sau vegetaţiei unei
regiuni.

4/14/2019 4:59 AM 25
 Un procent ridicat al Helohidatofitelor
indică o regiune în care domină sau sunt
frecvente formaţiunile acvatice şi palustre.
In general, mediul acvatic fiind destul de
uniform, nu vom întâlni o diversitate
foarte mare a taxonilor ce-l populează.

4/14/2019 4:59 AM 26
 Cunoaşterea compoziţiei în bioforme, a
ponderii acestora:

4/14/2019 4:59 AM 27
- oferă informaţii paleoecologice asupra
florei sau vegetaţiei unei regiuni oarecare;

4/14/2019 4:59 AM 28
- dă relaţii privitoare la echilibrul
fitocenozelor cu ansamblul condiţiilor de
mediu şi cu particularităţile staţiunilor;

4/14/2019 4:59 AM 29
- sugerează direcţiile posibile de evoluţie ale
fitocenozelor analizate, precum şi
intensitatea presiunii factorului antropo-
zoogen;

4/14/2019 4:59 AM 30
- contribuie la elucidarea structurii
fitocenozelor deoarece toate speciile
vegetale din interiorul unui individ de
asociaţie, care aparţin aceleiasi bioforme,
alcătuiesc o sinuzie, element structural al
fitocenozei, cu semnificaţie morfologică şi
ecologic-adaptativă.

4/14/2019 4:59 AM 31
 Atât pentru flora unei regiuni, cât şi pentru
o anumită asociaţie vegetală se poate
calcula indicele altitudinal (I.Pop şi C.
Drăgulescu, 1983, modificat, în 1994 de C.
Drăgulescu prin includerea camefitelor
care, şi ele, cresc procentual o dată cu
altitudinea), pornindu-se de la categoriile
de bioforme.
T
Kalt .   100
H  Ch

4/14/2019 4:59 AM 32
 La altitudini foarte mari el are valori
apropiate de zero, iar la altitudini mai
joase, depăşeşte 100. Acest indice dă
informaţii asupra altitudinii, climei, dar şi
asupra intensităţii presiunii antropice.

4/14/2019 4:59 AM 33
 Treptele de variaţie:
• 1 - 10 % - etaj subalpin şi alpin, climat
răcoros, influenţe antropice reduse;
• 11-50 % - etaj montan, climat şi influenţe
antropice moderate;
• 51-90 % - regiune de dealuri, podiş, climat
blând, presiune antropică puternică;
• peste 90 % - regiune de câmpii, climat blând
şi secetos, influenţă antropică intensă.

4/14/2019 4:59 AM 34