RALUCA CÎRCIUMARU

AGATHA BÂRSESCU
GLORIA NEAMULUI ROMÂNESC, CARE A ILUSTRAT TEATRUL
PÂNĂ LA DESĂVÂRŞIRE ÎN ŢARĂ ŞI STRĂINĂTATE
AGATHA BÂRSESCU DIN ZILELE NOASTRE
 “Sunt născută în Bucureşti,
strada Radu Vodă no. 11,
anul… Da, anul nu’l ştiu
precis şi nici nu vroesc să-l
ştiu, fiindcă nici nu importă.”
 ORIGINI

 Născută la 9 septembrie, între 1857 și 1867, în București, actrița Agatha Bârsescu a

crescut într-un palat al capitalei, casa unui demnitar militar, apropiat de curtea regală.
O mare perioadă din copilărie și-a petrecut-o în satul Bârsești, lângă Râmnicu-
Vâlcea.
 La vârsta de 8 ani, a fost înscrisă împreună cu verișoara ei la un internat din Sibiu,
spre a învăța limba germană, care urma să îi fie foarte folositoare în viitoarea carieră
din Austria. Intenția ei și planurile părinților erau de a urma o carieră în domeniul
academic, motiv pentru care a studiat apoi la Școala Centrală din București.
 Primul contact cu Viena este perioada petrecută la o școală de maici, apropiindu-se
de Dumnezeu, la care a fost convinsă să renunțe în favoarea Conservatorului de artă
dramatică din București.
 Mulțumită unui impresar italian care a auzit-o cântând întâmplător și a fost foarte
încântat de talentul ei, fata a susținut câteva concerte caritabile cu trupa de operă a
acestuia. Cu acest prilej, actrița a impresionat-o și pe Regina Elisabeta, prezentă la
reprezentație. Din acel moment, a devenit implicată în educația artistică și evoluția
tinerei Agatha.
 “Mă jucam de-a paparuda cu nişte copii de ţigani, pe
moviliţa din dosul casei noastre. Toată ziulica zburdam,
ţopăiam şi cântam, până ce într-o bună zi am fost dusă
la pensionul din Sibiu. La 8 ani am pus capăt voioşiei
mele de copilă”
 DIN ROMÂNIA, ÎN STRĂINĂTATE
 La numai 17 ani, este angajată pentru o perioadă la Teatrul Național, cu ajutorul lui Ion Ghica, remarcându-
se în “Fata aerului”, în Casilda din Ruby Blaș și în Fetița din “Pe malul Gârlei” de Olănescu-Ascanio.
 După ce a gustat primul val de aplauze, a decis să se implice complet în cariera sa artistică, inițial plănuind
să studieze la Paris. Înainte de a ajunge în capitala Franței, însoțită de mama ei, s-a oprit în Austria și a
devenit elevă la Conservatorul din Viena în 1881, după câteva ore cu un profesor exigent de canto, care a
făcut-o să realizeze că este mai înclinată spre teatru. Deși nu stăpânea perfect limba germană, talentul și
dedicarea sa pentru arta tragică au ajutat-o să absolve cu succes.
 A debutat pe data de 22 noiembrie 1883 pe scena Teatrului Curții Imperiale din Viena, cu rolul Hero din
“Hero și Leandru”, având un succes răsunător. Câteva dintre rolurile ei din acea perioadă au fost Ofelia
din “Hamlet”, Desdemona din “Othello”, Isabella din “Judecătorul din Zalameea” și Margareta din “Faust”.
Astfel, a obținut un contract pe viață, iar ca o recunoaștere a muncii și a talentului acesteia, a fost numită,
prin decret imperial, Actriță a Curții Imperiale.
 Prima actriță româncă pe scena austriacă, Agatha Bârsescu a jucat ca primă tragediană la Burgtheater din
Viena, iar recenzentul Ludwig Speidel scria cum că Burgtheaterul și-a găsit, prin ea, “norocul”.
 A urmat o serie de turnee în toată Europa și în America, între anii 1883 și 1890. Astfel, a devenit prima
actriță româncă pe scenele din New York, Chicago și Philadelphia, jucând acolo piese precum “Medeea” și
“Sapho”de Franz Grillparzer, “Antigona” lui Sofocle, “Maria Stuart” de Schiller sau “Ruby Blas” de Victor
Hugo.
 “Să nu te aştepţi, că îţi voi face o biografie a mea –
fiindcă trebuie să-mi răscolesc amintirile copilăriei,
şi ele, ori şi cât, îţi produc în suflet un regret dureros
pentru timpurile cari nu se vor mai întoarce nici
odată. Atât pot să-ţi spun, că am întâmpinat foarte
multe greutăţi până ce mi-am văzut visul de a juca
pe scenă.”
DIN STRĂINĂTATE, ÎN ROMÂNIA

 Agatha Bârsescu și-a luat la revedere de la teatrul vienez în anul 1923, întorcându-
se definitiv în România. Ultimul rol jucat acolo a fost cel cu care a debutat, Hero.
 Din motive necunoscute, s-a stabilit în Iași în anul 1925, unde, până la sfârșitul vieții,
a predat la Conservatorul de Artă Dramatică pentru aproape 15 ani.
 Actrița a reluat câteva dintre rolurile care au consacrat-o, din când în când pe
scena ieșeană a Teatrului Național. Astăzi, strada pe care este aflat acesta îi poartă
numele. Îi era drag rolul de profesor, entuziasmată să îndrume viitorii reprezentanți
ai clasicismului și declara, într-un interviu dat în 1931 publicației “Ilustrațiuni
române”, că singura dorință pe care o mai avea era să viziteze din nou Viena.
 La 22 noiembrie 1939, a fost înmormântată în Cimitirul Eternitatea din Iași, după o
lungă și densă carieră, atât pe scenele din România, cât și în străinătate.
IN MEMORIAM
PIATRA EI DE MORMÂNT, CU INSCRIPȚIA: „AICI ODIHNEŞTE GENIALA
TRAGEDIANĂ, AGATHA BÂRSESCU, GLORIA NEAMULUI ROMÂNESC CARE
A ILUSTRAT TEATRU PÂNĂ LA DESĂVÂRȘIRE ÎN ȚARĂ ȘI STRĂINĂTATE."
BIBLIOGRAFIE

 Academia Republicii Populare Române - Dicționar Enciclopedic Român (Ed. Politică, București, 1962-
1964)
 http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Agatha_Bârsescu
 http://dragusanul.ro/agatha-barsescu-regina-operei-vieneze/
 https://www.voci.ro/agatha-barsescu-cea-mai-mare-tragediana-din-istoria-teatrului-romanesc/
 https://deieri-deazi.blogspot.com/2014/10/o-ora-cu-agatha-barsescu.html?m=1
N-AM ȘTIUT SĂ ȘTERG SLIDE-UL ACESTA
OOF