După anexarea Basarabiei la Imperiul Rus în 1812 dezvoltarea artei teatrale cunoaşte noi influenţe.

Primele spectacole ale artiştilor profesionişti au loc la Chișinău în 1820, atunci cînd soseşte aici trupa
antreprenorului polonez I.Genzel. Trupa dădea spectacole într-o casă special amenajată care
aparţinea moşierului T.Crupenski. La reprezentaţiile acestui teatru venea deseori A.Puşkin, care se
afla pe atunci la Chișinău. În a doua jumătate a deceniului patru a secolului XIX la Chișinău se aflau
în turnee trupele lui Erohin şi Babanin, formate din actori din Harkov. Un rol însemnat în viaţa teatrală
a regiunii l-a avut teatrul lui P.Gagarin, care fusese înfiinţat la Odessa în 1845. Acest teatru,
remarcabil în acea perioadă în sudul Imperiului Rus, împreună cu şcoala dramatică care funcţiona pe
lîngă dînsul, s-a mutat în aprilie 1846 la Chișinău, unde a lucrat cu mici întreruperi pînă în 1849.
Printre cei mai cunoscuţi artişti ai trupei se numărau C.Poltavţev, N.Ivanova, M.Maximov, P.Miculski,
A.Alexeev. Din 1849 pînă în 1861 la Chișinău s-au succedat trei întreprinderi teatrale – ale lui
A.Socolov, F.Burmiţki şi I.Sobolev, un timp în oraş funcţionau concomitent două teatre.
La Chișinău spectacolele erau ţinute în limba rusă, în această perioadă remarcîndu-se şi influenţa
teatrului rus asupra literaţilor basarabeni, în special asupra lui Constantin Stamati-Ciurea, ale cărui
vodeviluri se jucau pe scena locală la mijlocul secolului XIX.
La Chișinău şi în alte oraşe din Basarabia veneau în turneu şi trupe de teatru din Iaşi. Aici a jucat un
grup de actori sub conducerea lui M.Millo, iar în deceniul şapte – trupele lui T.Teodorini şi N.Luchian.
Artiştii amatori locali puneau în scenă piese de V.Alecsandri şi spectacole cu piese traduse din
franceză şi din alte limbi.
În deceniile opt-nouă ale secolului XIX la intensificarea vieţii teatrale a contribuit activitatea
antreprenorilor N.Novikov-Ivanov şi C.Lelev-Vucetici. La începutul secolului XX în teatrele din
Basarabia se perfecţionează metodele de montare, se acordă mai multă atenţie regiei şi
scenografiei.
La sfîrşitul secolului XIX- începutul secolului XX în Basarabia sosesc în turneu teatre ucrainene care
dau spectacole la Bender, Tiraspol, Soroca. O largă răspîndire capătă în Basarabia şi arta dramatică
de amatori. La activitatea teatrului dramatic de amatori din Bender în deceniul opt luau parte
M.Zankoveţkaia, N.Sadovskii care au devenit mai tîrziu actori vestiţi ai teatrului ucrainean. În 1884
la Chișinău se organizează Societatea amatorilor de artă dramatică. La începutul secolului XX sunt
puse în scenă tot mai multe piese în limba moldovenească. Se dădeau spectacole la Chișinău, Bălţi,
Soroca, în satele Ialoveni, Băcioi ş.a. În repertoriul cercurilor dramatice ocupa un loc de frunte
dramaturgia lui V.Alecsandri („Florin şi Florica”, „Cinel-cinel”, „Herşcu-boccegiul” ş.a.).

Arta teatrală lipsea aproape cu desărvâșire în Basarabia.Aici veneau doar trupe teatrale din Iași și
Odesea.La Chișinău nu exista niciun teatru profesionist,doar cercul teatral al elevilor liceului din
Chișinău și cercul amatorilor de teatru al intelectualilor basarabeni.O contribuție aparte la
organizarea reprezentatilor teatrale românești au avut Gheorghe Păun și Petre Alexăndrescu.Din 20
noiembrie 1868 până la 15 martie 1869 trupa artistului ieșea Nicolae Luchian a prezentat publicului
chișinăuiau mai mult de 40 de spectacole.

S-a bucurat de succes pe scenele Chișinăuluiși trupa cunoscutului comic Costache bălănescu cu
pisele Florin și Florica,Cinel-cinel.O trupă condusă de frații Vlădescu a montat în 1887 pe scena
Adunării Nobilimii din Chișinău piesele Romeo și Julieta,Hamlet,însă succesul lor a fost minor.